2 CERIN E DE PERFORMAN I CONDI II DE ÎNDEPLINIRE

2.1 Cerin e fundamentale

C 2.1(1) P100-1: 2004 este primul cod de proiectare românesc, care poate fi
considerat ca apar inând noii genera ii de coduri de proiectare seismic , bazate
pe stabilirea explicit a performan ei seismice a teptate.
Experien a cutremurelor de la Northridge (1994) i Kobe (1995) au eviden iat
insuficien a vechilor coduri de proiectare care considerau r spunsul seismic al
structurilor pentru o singur stare limit .
Bazele proiect rii seismice moderne au fost puse în special de seria de
documente FEMA (Federal Emergency Management Agency) care au fost
elaborate în deceniul trecut, declarat ca deceniu de lupt împotriva dezastrelor.
Ideile proiect rii bazat pe performan e au fost preluate în marea majoritate a
rilor cu inginerie seismic avansat (Japonia, Noua Zeelanda), precum i de
rile EU, prin intermediul Eurocodurilor.
Proiectarea bazat pe performan e implic mai multe obiective de performan ,
respectiv mai multe niveluri ale performan ei seismice a construc iilor
(structurale i nestructurale), fiecare din acestea asociat unui anumit nivel de
hazard seismic, definit de un cutremur cu un anumt interval mediu de recuren .
Performan a seismic a cl dirilor se poate descrie calitativ în termeni de
siguran a oferit ocupan ilor cl dirii, pe durata i dup evenimentul seismic,
costul i fezabilitatea unor lucr ri de consolidare, durata pe care se întrerupe
total sau par ial func iunea construc iei, impactul economic, architectural sau
social asupra comunit ii etc.
Aceste caracteristici de performan sunt direct legate de întinderea
degrad rilor pe care le suport cl direa.
Codul FEMA, cel care a ini iat muta ia conceptual în proiectarea seismic ,
prevede 4 obiective de performan de baz , a a cum se arat în fig. C.2.1.

Opera ional (OP) Ocupan a imediat (OI) Siguran a vie ii (SV) Prevenirea pr bu irii
Toate func iunile sunt Cl direa r mâne sigur Structura r mâne (PP)
opera ionale pentru ocupan i. stabil i p streaz Construc ia r mâne în
Degrad ri insignifiante Repara ii necesare rezerve de rezisten . picioare, sus inând
minore Stabilitatea elementelor înc rcarea
nestructurale este gravita ional .
controlat Orice alte degrad ri i
pagube sunt
acceptabile.

Performan mai Performan mai

înalt , pagube joas , pagube
mai mici mai mari

IMR = 72 ani 225 ani 475 ani 2475 ani

Figura C2.1

De i proiectarea seismic cu 4 obiective de performan din codul FEMA este

atr g toare i justificat din punct de vedere principial, aplicarea acesteia
întâmpin dificult i practice importante, în special datorit volumului mare al
operatiilor implicate i dificult ii stabilirii unor criterii de proiectare concrete,
suficient de simple, asociate celor 4 st ri limit .

C2-1
Din aceste motive, codul European EN 1998-1 are în vedere numai dou
cerin e de performan : cerin a de siguran a vie ii (SV) i cerin a de limitare a
degrad rilor (LD). Ultima dintre acestea nu se suprapune peste nici una dintre
obiectivele de performan din codul FEMA, fiind mai apropiat de SV i fiind
mai semnificativ pentru comportarea structurii decât OI.
Aceast abordare a fost adoptat i în P100-1: 2004, cu diferen a c nivelul de
hazard este semnificativ mai mic decât în norma european , potrivit
posibilit ilor economice ale rii noastre.
Astfel, valorile IMR adoptate în P100-1: 2004 pentru SV i respectiv LD sunt
numai 100 ani i 30 ani, fa de 475 ani i 100 ani în EN.

C2.1(2) Pentru simplificare, diferen ierea asigur rii unor construc ii de

importan e diferite sau a unor construc ii pe care proprietarii doresc s le
asigure mai mult decât prev d la minimum normele (vezi 2.2.4), se face nu prin
considerarea explicit a unor cutremure mai rare i mai puternice, ci, indirect,
prin amplificarea parametrilor ac iunii seismice prin factorii de importan .

C2.2.1.2 Cele dou categorii de exigen e sunt satisf cute dac sunt satisf cute
condi iile de verificare stabilite pentru cele dou st ri limit asociate: SLU i
SLS.
Verific rile la starea limit ultim implic verificarea rezisten ei, stabilit ii i
deplas rii laterale pentru cutremurul de proiectare pe amplasament,
corespunz tor obiectivului de performan de siguran a vie ii. Aceast stare
limit are în vedere condi ii limit admise pentru elementele structurale, dar i
condi ia de evitare a pr bu irii elementelor nestructurale i echipamentelor cu
posibil risc pentru via a i integritatea corporal a oamenilor.
Verificarea la starea limit de serviciu are în vedere protec ia elementelor
nestructurale i echipamentelor pentru cutremure relativ frecvente.

2.2 Condi ii pentru controlul îndeplinirii cerin elor

2.2.4 M suri suplimentare
C2.2.4 Prevederile de la acest paragraf sunt preluate integral din P100/1992.
Acestea prezint sintetic m surile de corect amplasare i conformare
structural , precum i condi iile esen iale ale proiect rii mecanismului structural
de disipare a energiei seismice.
În cazul unor construc ii complexe sau al c ror r spuns seismic prezint
incertitudini sunt recomandabile studii suplimentare, teoretice sau
experimentale, peste cele minime impuse în textul de baz al codului.

Bibliografie:

ATC (1996). Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. Report ATC
40, Redwood City, CA.

CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part

1: General rules, seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.

FEMA (1997a). NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings,

FEMA 273. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.

C2-2
FEMA (1997b). NEHRP commentary on the guidelines for the seismic
rehabilitation of buildings, FEMA 274. Washington, D.C.: Federal Emergency
Management Agency.

FEMA (2000). Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of

buildings, FEMA 356. Washington, D.C.: Federal Emergency Management
Agency.

FEMA (2003). Prestandard and commentary for the seismic design of buildings,
FEMA 450. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.

FIB (2003). Displacement-based seismic design of reinforced concrete

buildings, Bulletin 25, Lausanne, Elve ia, 192 pp.

Ministerul Lucr rilor Publice (1992), P100/92: Normativ pentru proiectarea

antiseismic a construc iilor de locuin e, agrozootehnice i industriale, INCERC
Bucure ti, Buletinul Construc iilor, no. 1-2, 1992, 151 p.

Newmark, N. M. i Hall, W.J. (1982). Earthquake spectra and design,

Earthquake Engineering Research Institute, Berkeley, CA, USA.

Paulay, T. i Priestley, M.J.N. (1992), Seismic Design of Concrete and Masonry

Buildings, John Wiley & Sons Inc., New York, 744 p.

Postelnicu, T. and Zamfirescu, D. (2000). Towards performance – based

seismic design. Bulletin of the Technical University of Civil Engineering,
Bucharest, no. 1/2000, pp. 19-29.

Postelnicu, T. i Zamfirescu, D. (2001). Towards displacement - based methods

in Romanian seismic design code. Earthquake Hazard and Countermeasures
for Existing Fragile Buildings, Eds. D. Lungu & T.Saito, Bucure ti, pp. 169-142.

SEAOC (1995), Vision 2000 a Framework for Performance-Based Engineering,

Structural Engineers Association of California, Sacramento, CA.

C2-3