•

Mai multe detalii despre rolul aud!tprului energetic l?i Importanta : certificatului citi~i:Tn nurnarul pin lug~\ Illart(e al revistei.~ i

••• •. •. ,.. II!!" ,

De ce trebuie sa tinem cont 1a

/

un proiect pentru a avea 0 cesii

bine izo1ata termic?

Eficien~ energeti~ ridicata

Contereniie: universitar doctor inginer Catalin LUNGU este ice-presedinte al AIIR - Filiala Buccresn $i CAE - AIIR, douB organizatii iere autorizeazB $i reprezinta auditorii energetici. A avut amabilitatea de a oferi cetev« sfaturi privind alegerea proiectului de cese, astfel mcat sa ominem un calificativ cat mai bun la certificatul energetic.

Eficien~ energeti~ scazuta

Text: Maria Seder Neda

:at de importante sunt forma,

ipul constructiv llli regimul deinal~ime?

xista diferenta importante, poate peste 5 ... 10%, In ceea ce pri, consumul de energie terrnlca sau electrica pentru Incalzire si eli:are,

in principiu, la acelasi grad de izolare terrnica si acelasi grad de vitrare, sunt mai eficiente energetic casele care au raportul dintre suprafata totala a anvelopei lperetii. ferestrele si usile exterioare, placa pe sol si serpents. respectiv terasa) si volumulThcalzit/raeit eel mai mic [acest raport, este cunoscut de spacialisti sub numele de FACTOR DE FORMA AL CLADIRII].

Este mai buns 0 casa cu amprenta la sol mai mica si mai Tnalt8 decat o casa "i'mpra$tiata" pe oriznntala si mai scunda, De asernenea, a casa eu forme regulate este mai eficienta energetic decst 0 casa cu forme arhiteeturale neregulate din cauza forrnarii puntior termice care rnsresc pierderile de caldura/frig ale casei pe timp de iarna/vara.

nul casei me Ie

In ceea ce privesce tipul constructiv [zidarie, beton, lernnlJocru sunt destul de clare: orice tip de casa care se dorests eficienta enen tic trebuie termoizolate. intr-adevar, este nevoie de termoizolatie ~, qroasa pentru pere~ii din beton si mai sub~ire pentru peretil di~ ca mida, 8CA sau lsrnn.

Este mai avantajoasa 0 casa cu acoperi!jl sau una eu terasa'i Dlferentele sunt doar de ordin estetic. ExistB un mic avantaj ensr] tic pentru casele cu teras a legat de raportul dintre aria anvelopei si ' lurnul incalzlt al casei.

Dacs podul casei cu sarpanta [acoperisl este folosit ca mansards calzita, atunci va trebui terrnolzolats sarpanta, Daca podul case; as spatiu neincalzit, atune este bine ca planseul de sub pod sa fie terrr zolat, De asemenea, planseul de terasa trabuie termoizolat. Drice alta tuatie irnplica consumuri energetice suplimentare,

Se poarta ferestrele mari, u!?ile glisante uriallle, mai ales in zonele de living. a suprafa1;:a mare vitrata poate fi un factor de pierdere a caldurii?

Suprafetele vrtrate mari fara prntectii reprezmta un factor imports de risipa a energiei atat iarna, cat si vara. lama, pierderile de caldL cresc, iar vara cresc aporturile solare. Prin urmare, energia consume pentru lncalzire, respectiv pentru racre este rnai mare.

Exista si solutii de eficientizare energetica, dar care presupun cost suplimentare: montarea unor obloane care se Tnchid In serile reci iarna sau Tn zilele foarte calduroass 9i Tnsorite, sau utilizarea unor vitr, cu caracteristici speciale, cum ar fi rezlstents terrnica foarte ridica1 practie ca la un perete termoizolat, respectiv vitraje cu schimbarea nil lului de transpareota, comandat automat sau manual, Tn funotia de nil lui radiatiei solare etc,

Pe langa suprafata ferestrelor $i a usilor exterioare, intra insa Tn d cutie si orientarea cardinala a par1;ii vitrate principaia [avand ponder cea mai mare) a unei case, Spre exemplu la munte, unde este racoa chiar 9i pe durata verii.

Ce Ii sfatui1fi pe cei care illli aleg proiectul? De ce sa ~ina cant astfel incat sa ia un calificativ cat mai mare la certificatul energetic?

Ii sfatuirn sa apeleze la un consultant/specialist Tn eficienta enert tica, adica la un auditor energetic. Daca acest lucru este dificil de ret zat, atunei trebuie sa Intrebam vanzatorul care este rezistenta termi a elementelor de constructii Pe de alta parte, ce tip de instalatii sunt L liza~ pentru incalzire, climatizare, apa calda menajera $i ilurninat,

In principia, orice rnasura care conduce la scadersa consurnurilor energie conduce simultan si la eresterea eficientei energetice a cladirii deci la Tncadrarea acesteia Tntr-D clasa superiosrs din punct de vede energetic (A de preferat sau mult 8).

Spre exemplu: peretii sa fie tarrnoizoiati corespuozator 91 sa fie USCe fara urme de condens sau igrasie. Ferestrele si u$ile exterioare sa etanse la infiltratiile necontrolate de aer exterior; soc1ul cladirii sa termoizolat 9i sa nu permta inflltratii de spa din ploi sub place de pe ! a cladrii sau, daca axista subsol, sa nu parrnita umezirea sau inundao subsolului. Echipamentele de instalati sa fie cat mai moderne [cazane. condensare, pompe de caldura, panouri termo-solare 9i fotovoltaic minicentrale eoliene pentru zonele rurale etc), posibilitetl de utilizare c mai lunga a luminii naturale si echiparea corpurilor de iluminat cu beoi cu consum redus de energie slectrica, nivelul de ventilare cu aer proasc al lncsperilor; care nu trebuie sa coboare sub valorile minime de 0 schimburi de aer pe ora etc.

Hecornandarn de asemenea ca Tnainte de efectuarea trenzactiei Si la receptia lucrarilor sa se realizeze si verificarea anvelopei din punct I vedere termie prin tarmovziune, procedure care of era informatii cain tive fcarte valoroase prin depistarea nereqularjtatilor din elementele I constructii [Iipsa tarrnolzoletiei, zone cu umiditate crescuta, zone cu in tratii rnari de aer etc),

planul casei melr

VALABIUTA"'fiEA CERTIFICATULUI

Cum se obtine

I

Certificatul este valabil 10 ani de la data emiterii si se elaboreaza de cstre auditorii energetici pentru cladiri, persoane fizice atestateln conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 33/2008 privind organizarea 91 functionarea Ministerul Dezvoltarii Regionale 9i Locuintei.

Certificatul Energetic

ACTIE I\JECESARE

La elaborarea certificatului de perforrnenta energetica al apartamentului In vederea vanzarii-cumpararii/Tnchirierii, auditorul energetic pentru cladiri preia, de regula, releveul !?1 celelalte date tehnice necesare care se regasesc In docurnentstia cadastrala pentru vanzarea-cumpararee apartamentului

Nieto trenzectie imobiliara fara certiiicet energetic! Cel mai probebii, de la 1 martie 2010 toti proprietarii care vand sau Tnchiriaza tocuinte Bunt obligati sa aiba certificate energetice pentru a putea semna contractele la notar.

1. APARTAMENTE VECHlln cazul vanzariiITnchirierii unui apartament construit Tnainte de 2007, se poate tntocmi un certificat de per+ormanta energetica pentru respectivul apartament, neirnplicand auditarea energetica a intregii cladiri,

2. APARTAMENTE NOI Pentru cladirile noi construite dupa 1 ianuarie 2007, certificatul energetic se preda la receptia lucrerilar. De asemenea, toate blocurile de locuinte care sunt sup use raabilltarii term ice obtin un astfe! de certiftcat.

Legea nr. 372/2005 privind perforrnanta energetics a clac reprezinta transpunerea in leqislatia nationala a Direl 2002/81/CE privind perforrnanta energetici3 a clBdirilor. Lege 372/2005 defineste certificatul de perforrnanta energetica ca un document tehnic cu caracter informativ care atesta perforrr enerqetica a unei cladir].

lanul casei mele

LIEGISLATIA EUROPEANA

,

DE PROFll

Text ~i foto: Maria Seder Neda

Costul certittcarii energetice a apartamentului stabilit in condit;ii de playa raportat la aria utila a apartamentului raprezinta un procent nesemnificativin raport cu cheltuielile stabilite Tn conditiile leqii pentru efectuarea tranzactiei si nu influenteaza semnificativ pretul acesteia.

C ertificatul de perforrnanta energetica este cartea de identitate a unei cladiri care arata cat este de bine izolats terrnic si aproxirneeza cantitatea de energie necesara pentru

a 0 incalzi. Acest certificat se eliberesza Tn canformitate cu .Mstodologia de calcul af perforrnantei energetice a clsdirilor" aprobata prin ordlnul ministrului Dezvoltarii l.ucrarilor Publice si Locuintai A9a cum pentru aparatele electrocasnice - frigidere, rnasini de spalat. rnssini de spalat vase exists 0 scara de consum de energie, in ordine desnrescatosre, dela ,,A++" la "C", In acelasi fella cladiri va exista 0 grila de performenta enerqetics de la "A" la "G". Locuintele care vor fi catalogate Tn clasa ,.A" sunt foarte bine izolate termic. proprietarii platesc facturi mici la lncslzire iarna, iar vara beneficiaza de 0 temperatura supor-tabila la interior, fara a avea nevoie de aer conditionat, ~i invers, proprietarii de cladiri din c1asa "G" platesc eel mai mult pentru lncslzirea lor iarna, iar vara este foarte cald.

Se spune despre 0 cladtre ea este "verde" [ecological daca este Tn clasa .. A" [vszi 9i exemplul alaturat din specimenul oficial al certificatului energetic).

AVAhnAJ~Lf. CERTIFICATULUI ENERGETIC

Din punct de vedere tehnic, prin certificat, potentialui cumparator/chiria!? este informat asupra perforrnentei energetice a apartamentului exprirnats, in principal, prin:

1 . consumul total anual specific de energie exprimat Tn kWh/mp arie utile, respectiv prin consumul de caldura anual specific pentru Tncalzire, apa calda de consum si ilurninat;

2. eficisnta energetiea a apartamentului prin Tncadrarea acestuia lntr-o clasa energetics (de la clasa A - eficienta enerqetics ridicata, la c1asa G - eficien~a energetica scazuta], in functie de consumul total anual specific de energie.

Majoritatea cladirilor vechi din Romania sunt Tncadrate in clasele energetice "C" 9i ,,0" avand consumuri specifice anuale pentru lncalzire, apa calda de con sum si iluminat peste 200 kWh/mp/an.

Tn acest context, este de rnentionat ea tints consumului anual specific de energie pentru incalzire este de sub 100 kWh/mp/an si a fost stabilita prin Oroonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2009.

planul ccsei me

lJegis

\.

------ '"_-- -------

Serie ~i numiir Nr. Tnregistrare Certifieat

Certificat atestare de performanlA energetidi.

auditor energetic pentru ctadiri in registrul auditorului

Dala inregistrarii

Nota energetidi:

85,3

[ I I I I

Perfannan

39,9

istemul de certiflcare: Metodofogiade ca/cuf a/ ertormantei Energetice a Cladirilor'

Eficien~ energetidi ridicata

Clasa energetidi

EficientA energetica scazutc~

onsum anual specific de energie [kWhlm2an]

201,8

Indice de emisii echivalent CO2 {kgcoJm~n]

Consum anual specific de energie [kWhlm2anl pentru:

clasa enerqetlca

Ventilare mecanlca:

1239

10648

B

8294

a caldc!!i de consum:

D

!Iuminat artificial:

A

Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWhlm2an]: 0

Date prlvlnd apartamentul cartiflcat:
Adresa:.J.a!J.~IJ.{~~!J .... ~9J.. .. ~., ... ~Jm..g.~,.+.J)r. ....... Q.lQQ. Tipul apartamentului: ( de coltl de mijlocl parter!
~RrJ.<}m.~nLJ. ultim etaj)
Categoria cladirii: R!9.C;.9~.!RQ\).iDt~ .... Orientarea apartamentului: .... §..:!; ........
Regim de inaltime: §.tp."t~ ................. Suprafata uti Iii (fncalzita): 9.?_,_?2 .... m~ ..
Anul construirii: 1985 Volumul util (Incalzit): lflJL .... m: ..
..... ....... ~ .. ~ .......... ~ ..... - ....................
Scopul elaborarii certificatului energetic: .(r~~Qm~~r~J:m~rg~!i~LYIDzarHymRi[!re l1n2hi.r:I.~r.~1.
Programul de calcut utilizat: , versiunea: , Metoda de calcul**): s~zQnieIs!
Date privind Identificarea aUditoruJui energetic pentru clldfri:
Gradul ~j Numele §i prenumele Semnatura §i starnpua
Speclalitatea auditorului energetic pentru clMirj auditorului energetic pentru cladlri
, . .J.&L.. ... . ....... - .. .,. ......... _ ............................................................................... ..._ ................ 'r ..... ",~,." r r ..........................
. . *)MetodologI8 de calcu! al PenOf11lanfel Energetice 8 Cledmlor aprobatA pnn OMTCT nr. 15712007, cu complet~rlle §i modificarile ulterioaro, elaborate in aplicaroa prevederilor Legil nr: 37212005 privind penormanfa energeticli a cliidirilor.

*-) Metoda de calcul utilizaUi; oraro IlunanI I sezonienI

mplanul casei mele

245

DATE PRIVIND EVAlUAREA PERFORMANTEI ENERGETICE A APARTAMENTULUI

,

[J Grile de clasifrcare energetica funcpe de consumul de clldura anual specific: tNCALZIRE:

<'~'DI~ Ii [.>

ILUMJNAT:

N '" ...

8

N

kWhfm'an

kWhIm"'n

Recornsndiiri pentru reducerea costurilor cu energia prin irnbllnlit1i~rea p .. Morrnan~ei energetice a apartarnentulu(':

~ verso-

A. Solu\:ii recomandate Is nivelul cliidirii

Solu¥ii recomandate pentru envelops cliidirii:

• Sporiree -ezistentei term ice a peretilor exterinri peste valoarea minima prev~wta de narmele tehnice in vigoare, prin izolarea terrnica,

Sporirea rezisten\8i termice a pl~cii peste subsol peste valaarea minima prevszuta de norrnele tehnice in vigaare. prin izalarea termlca.

Sparirea rezistantai t.ermice a terasei peste valoarea minima preV8zuta de normele tehnice in vigoare, prin izolarea termica.

• lnlocuirea tamplariei exterioare existente din lemn 9i metel eterenta spatslor ,?omune eu templarie eticienta energetic.

• lnlncuiraa tamplariei extarioare existente din lemn si metel aferenta camerelor apartamentului cu tampl8rie eficienta energetic _. acelasi tip pentru Tntreaga ' clsdire. Pentru evnaree cresterii urniditatii interioare "i asiqurarsa cailti'i~i aerului interior, tampJaria va A pre,,~zuta cu rante higroreglabile

Solu~ii recomandate pentru instala\:iile aferente cladirii:

• Refacerea izala~el canductelor de distrtbutie agent tenmic incalzire si apa calda de consurn afiate in subsolul cia diriL

• Monterea rnbinetdor- cu tarrnnstat pe racordul corpurilor de Tncalzire din spatiile cornune.

• Asigurarea calita~i aerului interior prin ventilare naturale sau ventilate hibrida a spetiilor comuns.

• Monterea debnrnetrelor pe racardurile de apa calda o;i spa rece 91 a gicacalorimetrelar.

• Monterea becurilor economice in lnnul celor CU incandescenta din soatiile comune,

TOTAL

incalzire, apt calda de consum, iluminat

CLiMATIZARE:

VENTILARE MECANICA:

<A

I'I~I D IE I~ I

B, Solu\'ii recomandate ta nivel de apartament

Solu~ii recomalldate pelltru instalal'iile Bferente Bpartamentului:

• Monterea rubinetdur cu terrncstat pe racordul corpurilar de inealzire.

• Montarea debitmetrelor la punetele Individuale de consum apa calda "i apa race.

Montam8 becunlor econnrmce in locul celar cu incandescenta.

• Asigurarea calitatii aerului interior prin vent,lare naturala sau ventilare hibrida a apartementelor [introducere permananta aer exterior- prin orificii pe fa!;.ade si evacuare aer interior prin bai 9i grupuri sanitare)

kWhlm'an

[J Penaliziri aplicate apartamentufui Ii motivarea acestora:

Po= 1,302- dupa cum urmeaza:

• Corpuri statice sunt dotate cu armaturi de reglaj dar unele nu fUnc90neaza

• Corpurile statice nu au fast demontate ~i spalate I curtate in totalitate dupa ultimul sezon de incalzire

• Coloanele de incaizire sunt prevazute cu armaturi de separare ~i gollre a acestora,

funqionale

• Exista con tor general de ciildura pentru incalzire ~i a.c.c,

• Stare proasta a tencuielii exterioare

• Peretii exteriori umezi

• Terasa degradata, dar tn stare uscata

• Nu prezinta co~uri de fum

• Exista sistem de ventilare naturala, stare de nefunqionare

• Alte penalitati funqie de starea tehnidi a apartamentului/blocului de locuinte

anexa1

INFORMATII PRIVIND APARTAMENTUL CERTIFICAT"l

Anexa la Certificstul de performan~ energetiaii al apartamentului

nr .

Pl = 1,02-
Pl = 1,05
P3 = 1,02-
P4 = 1,00
Ps ;: 1,05
P6 = l,OS
P7 = 1,00
Ps 1,00
P9 = 1,06
PiO = 1,02 1. Date privind construc~ia:

" Categoria cladir-ii:D de lncuit, individuala 0 de locuit cu mai rnulte apartarnente

o Nr. niveluri: 0 Subsol, o Parter +

o Demisol,

.etaje

II Numar & tip apartemente 9' 5upraFe~e utile:

Tip. ap. r Nr. ap. Sop [mpJ
1 2 3
2 cam.
3 cam. o Volumul incalzit al apartamentului: ...

....................................... m:!

o Caraoteristici geometries :,;i termotehnice ale anvelopei:

Suprafai;8 Rezisten¥l tarmica
Element de construc\ie corectata
mp mp/K/W
1 2 3
Perete exterior oOBci
Planseu peste subsol
Planseu peste ultimul nivel
Tamplarie lemn
Himplikie PVC
Tamplarie metal t

L ExeBlplu de calcRI pettlru un apartamen(; veohi

• planul casei mele

2. Date privind in5tala~ia de Tncalzire interiosrii:

o Sursa de energie pentru incalzirea spa~iilor:

o Sursa proprie cu combustibil

o Centrala tarmica de cartier

o Termoficare - punDt termie central

o Termoficare - punet termie local

o Alta sursa sau sursa mixti3:

anaxa3

, Sunt recomandate si urmatoarele rnasuri conexe in vederea cresterii Tn mo. , sau indirect a perforrnantei energetice a apartamentului din blocui de loeuin~ I

Mlisuri generale de organizare:

• informarea administratiei 9' a locatartor despre economisirea energiei; in1;elegeraa corseta a modului in care clMlrea trebule sil functioneze

ansamblu, cBt 9i la nivel de detaliu: .

• desemnarea unui reprezentent pentru urrnariraa executiel Iucr~r reabilitare tsrrnica Tn cazul reabliltaril energetice a clildirii;

• incurajarea ocupanulor de a utlliza clMires corect. fiind mativati pi

reduce consumul de energie; .

• inregistrarea regulata a eonsumului de energle',

• analiza lacturilor de energle si a contractelor de furnizare sene rnodficarea lor, daca esta cazul:

• asigurarea servicilor- de consultan¢ energetjc~ din partea unor specializate [care sa asigure 91 intretinerea corespunziltoare e ;nstela\ construcnl.

Miisuri asupra instalaliilor de incalzire:

• schimbarea coloanelor de Tncalzira si a racordunlor Ie ccrpurile de Tnc~

• demontarea si spalarea corpurilor de incelzire seu inlccuir-sa lor'

• Indepartarea obiectelor care impiedica cedaree de c!:ilduri'i ~ radial catre tncapere:

• introducerea intre perete ~i radiator a unei supratete reRectante c reflects caldura ra61anta cstra carnera:

• echihbrarea termo-hidraulica corecta a corpur-lnr- de Tnc~lzire, cnlosn agent tarrruc, re~elei de distrlb~e in general:

• executarea unul C09 cornun pentru fiecare coloana de aparternente, evacuarea gezelor de ardere emise de centralela murale.

Masur! ssupra insttlla~iilor de apa caldii de conaurn:

• sohlrnbarna colounetor de a.c c. ~i a rocordurilor- la obiectele sanitare:

• lnlocuu-ea oblactelor sanrt:are;

• utihzarea panourilor salare pentru prepararea individuela/eolectiva a a

• Utilizarea dispersoerelor de dU9 economice;

• inlocuirea garniturilor la rnbinau si rapara-ea arrnaturilor- defecte; echillbrarea hidraulica a ret;elei de distributie a apei ealde de consurn

'J Se anaxeaza la certificatul de performanta energeLice el apertamentulul

anexa2

u Tipul sistemului de Tncalzire·

o Tncalzire locala eu sabe

o !ncalzire centrals IOU corpuri stance

o lncalzlre centrala cu aer cald

o Tncalzire centrala cu plansse incalzitoare

o Alt sistem de Tncalzire

o Date privind instelatia de Tnealzire locala eu sobe: ~ Nurnarul sabelar:

- Tipul sobelor,

• 0 Date privi nd mstalatia de inealzire interioara eu corpuri statice:

Numar de corpuri
Tip corp statice (bue.)
In In
static spa~lul spatlul Total
locuit cornun Necesarul de caldura de calcul: : " W

- Racord la sursa centralizats cu caldura· 0 racord l

o multlplu: puncta,

Cantor de dilduril: - tiP contor '

~ anuli nstalarii "> '

- existe n~a vizei metrologice ..

Elemente de reglaj termic o;t hidraulic:

- la nival dB racord ,

- la nivelul eoloanelor '

- la nivelul corpurilor statice .

Lunglrnea totala a ret;elai de distribU1;le amplasatli in spaW neTncalzite .....

3.Date privind instala~ia de spa c:aldii de CDnsurn:

o Sursa de energie pentru prepararea apel calde de consum:

o Sursa proprie cu: ..

o Centrals termiC8 de cartier

o Termoflcare - punct termic central

o Termoficare - punct termie local

o Alta sursa sau sursa mixti3: ..

anexa4

planul casei

egisl

..

Ie

,

•

anexa5

CJ T!pul sistemului de preparare a ape! calde de consum:

ODin SUT'S8 centralizata

o Centrala terrnica pro prie

o Baller cu acumulare

o Preparare locals cu aparate de tip instant a.c.rn.

o Preparare lccale pe pilta

o Alt sistern de preparare a.c.m.: .

'0 Puncta de consum a.c.m.: .

a Nurnarul de obiecte sanrtare • pe tipuri: ..

o Record ta sursa centralizata cu caldura:

o racord unic,

o multiplu: puncta.

CJ Conducta de recirculare a a.c.rn.: 0 functionala.

o nu tunctioneaza

o nu exista

a Contor de caldura general: . tip cantor .

. anul instalarf .

• existenta vizei metrologlce :

CJ Oebitmetre la rnvelut punctelor de consum: 0 nu exista

o partial

o peste tot

• Lungimea totala s reteisl de distrilnnie amplasal;;\'i In spati: m

4. Date privind inatala~ia da iluminat:

CJ Tip iluminat:

o fluorescent

o incandescent 0 rnixt

a Starea re~lei de conductori pentru asigurarea ilurninatului:

o buns 0 Uleta 0 date indisponibile

a Puterea instalata a sisternului de iluminat: aprox!mativ W

planul casei mele

___.------

anexa6

Intocmit,

Auditor energetic pentru cladi!"i.

Numele {Ii prenume/e, !iitampiJa fi semnatura

..) Se anexeaza la certihcatul de perforrnanta energetica at apartarrr

Alte erticole de:;pre le};i si nornwtive in domenjuJ imobi/iar ~i dl constructiilor g(is.i_ti si pe sitl!-u) ',', i~ r , ~"Ll"""llh'.l.LIJ

, CAT DUREAZA 5

I

=ACElVi PENTRU CI

. ~GETIC?

CAT C03 - TREBUJ'S S FICATLL E

D aca pana acum certificatul energetic era I doar la receptia cladirilor noi, aeesta va tr devine prezent in aproape toate activit

care Ie irnplica piata imubiliera. Astfel, atat pentru rea, vanzarsa sau Tnchirierea unui imobil vechi sau I si pentru construire, certificatul energetic va com act obligatoriu.

Conform Legii 375/2005, actul care atesta \ energetic a a unei cladiri este un document tehr arata consumurile de energie pe care Ie au diferite pe tipuri de fnlosinta cum ar fi: lncalzlr-ea, rnodallt preparare a apei calde de consum, felul in care zeaza racirea sau ventilarea si iluminatul.

Prin aeest act se stabileste 0 clasa energetiea I care se acorda cladirii. Clasele energetice sunt pana la G, clasa A avand consumul eel mai mic, ie sunt cuprinse intre 10 - 100, nota rna; mare avi sumul mai redus.

Care sunt pasii de obtinere, cat costa sau cat sa obtinern certificatul energetic, am aflat de la [ becaru, vicepregedintele Asociatiei Auditorilor Er pentru Cladiri [MEC). Tntodata. am discutat aplic exemplu coneret de certifieat energetic realizat p apartament, unde domnul Berbeearu ne explica CE na fiecare sectiune din acest document.

Nu Tn ultirnul rand, am aflat unde pot fi gasiti energetici, cati sunt in prezent si cu cat va cresta acestora 'in urrnatorul interval de timp si cum cr presedintele AAEC ea va influenta plata imobiliar carea enerqetica a cladirilor,

Haspunsurile la intrebarile de mai sus 9i mai forrnatii Ie gasi~i Tn interviul acordat de Dan Berb CO-ul multimedia atasat acestui nurnar al revist

Casei Mele. '