Sunteți pe pagina 1din 7

Exemplu pentru modul de calcul a indicatorilor simpli ai concentrării

Despre 18 societăţi comerciale se cunosc încasările lunare în milioane lei şi faptul


că sunt împărţite în două grupe după modul organizare în S.A.–uri (societăţi pe acţiuni) şi
S.R.L.-uri (societăţi cu răspundere limitată).
S.A. 124, 100, 93, 85, 83, 70, 47, 45
S.R.L. 67, 64, 52, 42, 27, 25, 21, 16, 14, 11
Tabelul 3.2. Încasările lunare (milioane lei)
a) Să arate cât din totalul încasărilor lunare se concentrează în primele 5 mari societăţi,
indiferent de modul de organizare?
b) Să se arate ponderea încasărilor lunare de peste 50 de milioane lei în totalul
încasărilor?
Rezolvare
a) Se utilizează gradul de concentrare, unde h=5.
5
∑ yi 124 + 100 + 93 + 85 + 83 485
Gc = i =1
= = = 0 ,4918 sau 49,18%. Se poate afirma
18
124 + ... + 45 + 67 + ... + 11 986
∑ yi
i =1
că aproximativ 50% din încasările lunare totale se obţin în primele 5 mari societăţi
S.A.
b) Se utilizează raportul de concentrare, unde y0=50 (această limită reprezintă
aproximativ jumătatea amplitudinii variaţiei încasărilor lunare).
∑ yi 555 + 183 738
yi > 50
Rc = 18
= = = 0,7941 . Se poate afirma că 79,41% sau o proporţie
986 986
∑ yi
i =1

de aproximativ 80% din totalul încasărilor se obţine de către societăţile cu


încasările lunare mai mari de 50 milioane lei.

Curba concentrării (Gini) şi indicele lui Gini


Curba concentrării şi indicele Gini se pot calcula în cazul unei serii simple, fără
frecvenţe sau pentru o serie cu datele grupate, cu frecvenţe.
a) Fie o serie simplă x1, x2, …xn de observări cumulabile, stabilite în ordine crescătoare,
unde n reprezintă numărul lor. De exemplu, se presupune că xi reprezintă producţiile
de carne de porc ale unor ferme agricole dintr-o regiune, iar suma lor este producţia
totală de carne de porc a fermelor agricole din regiunea respectivă. Numărul fermelor
n
este n, iar producţia totală P = x1 + x 2 + x3 + ...x n = ∑ xi .
i =1
Se definesc două serii de rapoarte ai şi bi.
Seria ai se referă la părţi cumulate succesiv ale volumului n (efectivul total), adică
frecvenţe relative cumulate asociate seriei simple de observări xi:
1 2 3 i n
a1 = , a 2 = , a 3 = , ... a i = , ... a n = = 1
n n n n n
Seria bi se referă la părţi cumulate succesiv ale masei globale a caracteristicii
n
∑ xi (aici, producţia totală), adică:
i =1
n

x1 x1 + x 2 x1 + x 2 + x3 x1 + x 2 + ... + x n ∑ xi
b1 = n
, b2 = n
, b3 = n
, ... bn = n
= i =1
n
=1
∑ xi ∑ xi ∑ xi ∑ xi ∑ xi
i =1 i =1 i =1 i =1 i =1
b) Fie o serie de date grupate: x1, x2, …xn cu frecvenţele f1, f2, …fn. Variantele
caracteristicii cumulabile sunt grupate crescător. De exemplu, valorile xi care pot fi
mijloacele unor intervale, reprezintă producţia medie de carne a fermelor agricole, iar
frecvenţele reprezintă numărul acestor ferme, pe grupe de producţie de carne.
n
Totalul frecvenţelor sau efectivul total este N = f 1 + f 2 + f 3 + ... + f n = ∑ f i .
i =1
n
Valoarea cumulată a caracteristicii este P = x1 f 1 + x 2 f 2 + x3 f 3 + ... + x n f n = ∑ xi f i .
i =1
Seria valorilor ai reprezintă frecvenţele relative cumulate crescător asociate seriei
de observări:
n

f1 f1 + f 2 f1 + f 2 + f 3 f1 + f 2 + ... + f n ∑ fi
a1 = n
, a2 = n
, a3 = n
, ... a n = n
= i =1
n
=1 s
∑ fi ∑ fi ∑ fi ∑ fi ∑ fi
i =1 i =1 i =1 i =1 i =1
au
f1 f + f2 f + f 2 + f3 f + f 2 + ... + f n N
a1 = fc1 = , a 2 = fc 2 = 1 , a 3 = fc 3 = 1 , ... a n = fc n = 1 = =1
N N N N N
, unde fci reprezintă frecvenţa cumulată crescător pentru grupa i.
Seria bi se referă la părţi cumulate succesiv ale masei globale a caracteristicii
n
P = ∑ xi f i (aici, producţia totală), adică:
i =1
n

x1 f 1 x1 f 1 + x 2 f 2 x1 f 1 + x 2 f 2 + x3 f 3 x1 f 1 + x 2 f 2 + ... + x n f n ∑ xi f i
b1 = n
, b2 = n
, b3 = n
, ... bn = n
= i =1
n
=
∑ xi f i ∑ xi f i ∑ xi f i ∑ xi f i ∑ xi f i
i =1 i =1 i =1 i =1 i =1

Curba concentrării se construieşte într-un sistem de axe, în care pe axa OX se reprezintă


seria ai, iar pe OY, seria bi, altfel spus se reprezintă grafic punctele (ai, bi) într-un pătrat de
latură 1. Curba lui Gini este mai exact o suită de segmente, care în planul a x b, unesc
originea (0, 0) cu punctele succesive (a1, b1), (a2, b2), (a3, b3), …(ai, bi), … , ultimul punct
fiind (1, 1), după cum se poate vedea în Figura 3.6.

b
1
bi

ai 1 a
Figura 3.6. Curba concentrării
Toate segmentele succesive au panta crescătoare şi curba concentrării se află în
întregime sub diagonală, cu care se poate confunda într-un caz limită. Suprafaţa dintre
diagonală şi curbă arată importanţa concentrării: cu cât această curbă este mai apropiată
de diagonală, cu atât concentrarea este mai slabă şi cu cât se depărtează mai mult de
diagonală cu atât concentrarea este mai mare. Concentrarea este înţeleasă în sensul uzual
al termenului; în exemplul cu producţia de carne de porc, faptul că o mică parte a
fermelor asigură o parte mare a producţiei.
Indicele lui Gini se poate calcula şi pe baza curbei concentrării. Valoarea indicelui
Gini reprezintă de două ori suprafaţa cuprinsă între diagonală şi curba concentrării.
Astfel construit indicele ia valori între 0 şi 1; cu cât este mai apropiat de 0 cu atât indică o
concentrare mai slabă, cu cât este mai apropiat de 1, cu atât concentrarea este mai
puternică.

Exemple de utilizare a indicelui Gini şi a curbei concentrării

O analiză statistică clasifică fermele agricole, în funcţie de dimensiunea


suprafeţelor lor, în: “mici” şi “mari”.
a) Se presupune că, într-o regiune, 90% din ferme sunt “mici” şi ocupă 70% din
suprafaţa agricolă totală. Să se reprezinte curba concentrării şi să se calculeze indicele
lui Gini.
Caracteristica cumulabilă este suprafaţa agricolă, măsurată pentru fiecare fermă.
Se delimitează două clase: ferme cu suprafeţe mici şi ferme cu suprafeţe mari.
Fermele “mici” constituie 90% din efectivul de ferme, deci a1 = 0 ,90 , ocupând 70% din
suprafaţa agricolă totală, b1 = 0 ,70 . Punctul de coordonate ( a 2 ,b2 ) = (1 , 1),
reprezentând a 2 = 1, efectivul cumulat (dacă fermele mici reprezintă 90%, este de la sine
înţeles ca restul de 10% reprezintă fermele “mari”), iar b2 = 1, caracteristica cumulată
(fermele “mari” ocupă restul de 30% din suprafaţa totală).
Curba concentrării, în acest caz, este reprezentată în Figura 3.7.

0,70

S2

S1
0 0,90 1
Figura 3.7. Curba concentrării în cazul a.
Curba concentrării este formată din cele două segmente aflate sub diagonală, iar
coeficientul concentrării este de două ori suprafaţa cuprinsă între curbă şi diagonală:
I G = 2 ⋅ [ 0 ,5 − ( S1 + S 2 ) ] .
Cum S1 este suprafaţa unui triunghi, iar S2, suprafaţa unui trapez dreptunghic, atunci
  0 ,90 ⋅ 0 ,70 0 ,1 ⋅ ( 0 ,70 + 1) 
I G = 2 ⋅ 0,5 −  +  = 2 ⋅ [ 0 ,5 − ( 0 ,315 + 0 ,085) ] = 2 ⋅ 0 ,10 = 0,20 .
  2 2 
Cum I G = 0,20 este o valoare mică, mai apropiată de 0, rezultă o concentrare slabă:
ponderea fermelor “mari” nu este mare în termeni de suprafaţă, curba rămâne apropiată
de diagonală şi valoarea indicelui Gini este mică.
b) Se presupune că într-o altă regiune, fermele “mari” reprezintă 5% din efectiv, dar
ocupă 80% din suprafaţa totală. Să se reprezinte curba concentrării şi să se calculeze
indicele lui Gini.
Deşi enunţul problemei se referă la fermele “mari”, valorile ai şi bi implică o
cumulare a suprafeţelor ordonate crescător, în funcţie de dimensiune: întâi “mici” şi apoi
“mari”. Astfel dacă fermele “mari” reprezintă 5% din efectiv, atunci fermele “mici”
reprezintă 95%, deci a1 = 0 ,95 . Dacă fermele “mari” ocupă 80% din suprafaţa totală,
atunci fermele “mici” ocupă 20% din suprafaţa agricolă totală, deci b1 = 0,20 . Al doilea
punct este de coordonate ( a 2 ,b2 ) = (1 , 1). Graficul curbei concentrării, în acest caz este
prezentat în Figura 3.8.

S2
0,20 S1

0 0,95 1
Figura 3.8. Curba concentrării în cazul b.
Ca şi în Figura 3.7, curba concentrării este formată din cele două segmente aflate
sub diagonală, iar coeficientul concentrării este de două ori suprafaţa cuprinsă între curbă
  0 ,95 ⋅ 0 ,20 0 ,05 ⋅ ( 0 ,20 + 1) 
şi diagonală: I G = 2 ⋅ [ 0 ,5 − ( S1 + S 2 ) ] , adică I G = 2 ⋅ 0 ,5 −  +  = 0 ,75 .
  2 2 
I G = 0,75 este o valoare apropiată de 1, rezultând o concentrare puternică: o proporţie
mică a fermelor “mari” (5%) concentrează o mare parte (80%) a suprafeţei agricole;
curba se depărtează de diagonală şi valoarea indicelui Gini este mare.

Mediala
Conceptul de medială este analog celui de mediană, cu deosebirea că se defineşte
pe ansamblul totalizat al caracteristicii. Mediana se defineşte ca fiind valoarea
caracteristicii pentru care frecvenţele relative cumulate crescător, ai , depăşesc 0,5 (0,5
reprezintă locul medianei, ca frecvenţă relativă); în aceeaşi manieră mediala este valoarea
caracteristicii pentru care partea valorii cumulate a caracteristicii, bi , depăşeşte 0,50.
Mediala reprezintă valoarea caracteristicii xi pentru care se obţine jumătate din
n

ansamblul cumulat, adică


∑xi f i .
i =1

2
Mediala este întotdeauna superioară sau egală cu mediana pentru că valorile mai
mari ale caracteristicii sunt cumulate spre final.
Abaterea dintre medială şi mediană oferă o altă măsură a concentrării. Cu cât
mediala se abate mai mult faţă de mediană, cu atât concentrarea este mai puternică.

Exemplu de analiză a concentrării în cazul stocurilor

Într-un depozit se află produse diferite cu preţuri diferite. Pentru fiecare sorto-tipo-
dimensiune se cunosc cantităţile aflate în stoc şi preţurile unitare.
Nr. crt. i Preţul (mii lei) i Cantitatea (bucăţi) i
1 5 500
2 50 300
3 310 200
4 1100 60
5 4500 40
6 11000 13
7 45000 4
Tabelul 3.3. Analiza concentrării stocurilor
a) Să se construiască curba concentrării valorii produselor din stoc. Să se determine
mediala.
b) Să se calculeze indicatorul concentrării.
c) Să se arate cum se modifică rezultatele precedente dacă preţurile tuturor produselor se
multiplică de două ori. Dar dacă se modifică la fel şi cantităţile?
Rezolvare
În coloanele B şi C din Figura 3.9, se află preţurile, respectiv cantităţile celor şapte
tipuri de produse. La coloana D se află cantităţile cumulate, considerând că toate
produsele au aceeaşi unitate de măsură, “bucăţi”. În celula D2 se află comanda =C2, care
preia conţinutul acestei celule, adică prima cantitate, apoi în celula D3 se află formula
=D2+C3, care la conţinutul anterior adaugă noua cantitate din produsul următor. Această
formulă se copiază până în D8. În coloana E, sunt calculate ponderile cumulate ale
cantităţilor, care aici reprezintă frecvenţele de apariţie ale preţurilor unitare, deci
cantităţile ai , folosind în celula E2, formula =D2/D$8, care se copiază până în celula E8.
În coloana F, sunt calculate valorile pentru fiecare produs: formula din celula F2,
=B2*C2, este copiată până în F8, iar în F9, apăsând pe iconiţa de însumare, Σ, se obţine
valoarea totală a produselor aflate în stoc: =SUM(F2:F8). În coloana G, se cumulează
valorile produselor: în celula G2, se tastează =F2, apoi în G3 se introduce formula
=G2+F3, care se copiază până în G8. Se observă că totalul cumulat este acelaşi cu cel din
celula F9. Coloana H conţine părţile relative cumulate ale valorilor, reprezentând
cantităţile bi , astfel: formula din celula H2, =G2/F$9 se copiază până în H8.
Pe graficul de tip XY, inclus în Figura 3.9, se reprezintă două serii: una care are pe
axa OX, cantităţile ai şi pe axa OY, cantităţile bi şi alta care reprezintă diagonala în
pătratul de latură 1, care are pe ambele axe aceleaşi valori 0 şi 1, tastate în două celule
alăturate, pentru a putea fi declarate.
În coloana I sunt calculate ariile primului triunghi şi a următoarelor şase trapeze
care se formează. În celula I2 se tasteză =(E2*H2)/2, pentru aria triunghiului. În celula
I3, se introduce formula =(H3+H2)*(E3-E2)/2, care se vede şi în Formula Bar din Figura
3.9, aceasta se copiază până în I8, unde devine =(H8+H7)*(E8-E7)/2. În celula I9 se află
suma acestor arii, =SUM(I2:I8).
În celula I12 este calculat indicele lui Gini prin formula =2*(0,5-I9). Valoarea
acestuia de 0,898 ~ 0,90 indică o concentrare mare, având o valoare apropiată de 1. Se
poate afirma că valoarea produselor din depozit este concentrată într-un număr mic de
produse cu preţuri mari.
Valoarea medialei este preţul de 4500 mii lei, pentru că în dreptul acestui preţ,
ponderea valorii cumulate (a produselor cu preţurile ordonate crescător), depăşeşte locul
0,50. Se observă astfel conţinutul celulei H6, căreia îi corespunde preţul din celula B6,
4500 mii lei. Jumătate din valoarea produselor din stoc au preţul sub 4500 mii lei şi
jumătate au preţul peste valoarea medialei.

Figura 3.9. Curba concentrării şi calculul indicelui Gini


În Figura 3.10, s-au deschis în două ferestre, două fişiere gini2.xls şi gini3.xls, care
arată ce se întâmplă dacă preţurile se înmulţesc de două ori, respectiv dacă şi cantităţile
suferă aceeaşi operaţie de multiplicare.
Dacă preţurile se multiplică de două ori, valorile se dublează, la fel şi valoarea
totală, dar cantităţile bi care reprezintă raporturile dintre valorile cumulate şi această
valoare totală, nu se schimbă şi deci nici curba şi nici indicele concentrării. Dacă şi
cantităţile se modifică prin înmulţirea de două ori, atunci valoarea totală se dublează şi
cantităţile a i şi bi rămân neschimbate, iar indicele lui Gini neschimbat.

Figura 3.10. Efecte ale unor modificări în datele iniţiale