Oamenii activi sunt de obicei preocupati de programul de efort fizic (antrenament cardio, antrenament de forta, stretching) si in secundar de regimul

alimentar, mai
ales daca nu au probleme legate de greutate. Exista o serie de greseli "clasice" in ceea ce priveste alegerea unei alimentatii corecte si mai ales adaptate la
necesitatile fiecaruia, in raport cu efortul fizic depus. As vrea sa punctez cateva dintre acestea, in speranta ca daca veti descoperi ca si voi faceti aceste greseli, va
veti corecta.

Proabil ca cea mai frecvent intalnita greseala pe care o facem multi dintre noi este neglijarea micului dejun. Din graba, pentru ca trebuie sa ajungem la servici sau
scoala, sau pentru ca dormim un pic mai mult dimineata, multi sarim peste prima masa din zi, despre care se spune ca ar fi cea mai importanta. E simplu: daca nu
mancam dimineata ne va fi foame mai tarziu, iar atunci cand ne domina senzatia de foame, este dificil sa mai controlam regimul alimentar sau greutatea.

O alta greseala este sa nu mancam inainte de antrenamente. Probabil tot din motive legate de timp, unii nu se alimenteaza cum ar trebui inainte de efort fizic, in
consecinta randamentul lor in timpul antrenamentului va fi foarte redus. Daca nu exista timpul necesar pentru a manca alimente, solutia consta intr-un supliment
nutritiv bogat in carbohidrati, dar care ar trebui sa contina si proteine (cam o treime din total). Opusul acestei greseli despre care tocmai am vorbit este lipsa
hranirii dupa antrenament. Cel mai bun moment pentru a alimenta organismul cu nutrienti este in urmatoarele doua ore dupa efort fizic, de aceea nu ar trebui
niciodata sa sariti peste acest moment. Daca va ganditi la suplimente, atunci concentratul proteic este raspunsul (si cand zic concentrat, ma refer la un supliment
care sa aiba macar 60% proteine de calitate).

Se pune adesea intrebarea daca putem inlocui o masa cu un baton proteic. Situatia sta cam asa: daca ne referim la un individ cu un stil de viata normal, care are
activitate fizica moderata sau intensa si mai merge si la sala (sau face alt sport), dupa parerea mea nu ar trebui sa se hazardeze sa inlocuiasca una dintre cele trei
mese importante ale zilei, cu batoane proteice. Poate sa foloseasca batoanele ca gustari intre mese sau pur si simplu ca suplimente (deci in completarea meselor
obisnuite). Aceste batoane, oricat de valoroase ar fi din punct de vedere al combinatiei de nutrienti, nu acopera necesarul caloric pe care ni l-ar oferi o masa
normala. In schimb, intr-o cura de slabire, batonul proteic poate fi folosit ca substitut pentru masa de seara.

In categoria greselilor nutritionale intalnim una mai deosebita si anume consumarea unei cantitati mari de proteine si a unei cantitati insuficiente de carbohidrati.
Exista tot felul de regimuri de slabire care au la baza aceasta schema, insa pentru un om care nu doreste sa slabeasca, acesta combinatie este contraproductiva,
fiindca asa cum stim cu toti, carbohidratii reprezinta principale resursele energetice imediate ale organismului.

Oamenii si-au pierdut o parte din instinctul de a se hrani exact cat au nevoie. De vina probabil ca este evolutia tehnologica care ne determina sa fim mai sedentari
si ne pune la dispozitie o intreaga gama de alimente hipercalorice. A ajuns sa fie o adevarata provocare consumarea unei cantitati optime de alimente, care sa
ofere exact necesarul caloric de care are nevoie individul, raportat la activitatea fizica pe care o depune. O alimentatie abundenta conduce in mod invariabil la
acumularea de kilograme sub forma de tesut adipos, in timp ce o alimentatie insuficienta (cantitativ, dar si calitativ) atrage dupa sine pierderea masei musculare.
Tot in aceasta categorie de greseli dietetice intra si consumul insuficient de lichide, despre care am mai discutat in alte articole.

Printre greselile destul de frecvent intalnite se afla si conceptia unor care cred ca daca fac sport pot sa manance orice si oricat. Problema nu se reduce numai la
posibila crestere in greutate, ci si la deprivarea organismului de unii nutrienti absolut necesari pentru buna functionare si ma refer in mod particular la
oligoelemente, adica vitamine si minerale.

In final, greseala cea mai grava: adoptarea unor regimuri alimentare incorecte, create in special pentru scaderea in greutate, si care nu tin cont de principiile
stiintifice ale dietetice. Ne lovim de aceste "regimuri-minune" prin toate revistele de life style de pe piata. Nu vreau sa generalizez, insa multe dintre acestea sunt
concepute cu scopul de a obtine rezultate rapide in timp scurt, ceea ce nu este nici sanatos si nici durabil.

Probabil ca fiecare dintre voi s-a regasit in cel putin una dintre greselile prezentate aici. Desi seamana cu un slogan electoral... este timpul sa schimbam ceva! In
alimentatia noastra, bineinteles!

E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea

codurilor de tip “E” pentru aditivii alimentari.  Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste

adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave, care nu mai pot fi tratate.

Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale,

se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.

Stiati ca exista o serie de ingrediente alimentare extrem de periculoase de care ar trebui sa ne ferim atunci
cand mergem la cumparaturi? Probabil ca da. Dar sa le reamintim: E 123, E 131, E 211, E 213, E 214, E 215,
E 216, E 217, E 239, E 621, E 950, E 951, E 954.

Denumite si “ingredientele ucigase“, ele pot provoca boli de inima, migrene, obezitate, dependenta de dulciuri, diabet, osteoporoza, cancer de colon,

afectiuni pulmonare si malformatii la nou-nascuti. Cei mai  nocivi aditivi sunt nitritii, care provin, de fapt, din nitrati si au rolul de a colora frumos carnea si

de a o conserva cat mai multa vreme. Fosfatii si polifosfatii sunt agenti de gelifiere, stabilizatori si substante de ingrosare, care au rolu de a lega carnea din

mezel si mai mult, pentru ca retin apa, maresc si cantitatea de carne.

Un aditiv pe care producatorii il folosesc ilegal si destul de frecvent in mezeluri, fara sa fie sanctionati, este amidonul modificat. Si monoglutamatul de sodiu (E

621) este extrem de neurotoxic si provoaca dependenta. El are rolul de a potenta gustul carnii de porc si in mod frecvent este responsabil de aparitia

“sindromului bucatariei chinezesti” (care se manifesta prin dureri de cap, slabiciune, greata, senzatii de arsura in ceafa si antebrat, respiratie dificila, modificari

de ritm cardiac.

Un alt ingredient periculos, colorantul carmin (E120) poate declansa persoanelor sensibile alergii, rinite, astm sau eruptii cutanate. De asemenea, nu este

recomandat in alimentatia copiilor, a celor care sufera de sindromul de hiperactivitate si deficiente de concentrare (ADHD) si nici celor care au

maladiile Alzheimer si Parkinson.

Iata trei dintre cele mai periculoase ingrediente descoperite in alimentatie si cateva explicatii despre potentialul lor nociv:
1) Nitritul de sodiu (aditivul alimentar E 250) – este conservantul chimic cu cel mai mare potential cancerigen si se foloseste pentru a conserva si colora in

rosu carnea. El se poate combina cu substantele chimice din stomac, dand nastere la nitrosamina. Nitritul de sodiu se gaseste in special in carnea procesata,

mezeluri afumate, simple, uscate, carnati, hot-dog, pateu de ficat, specialitati sau produse din peste.

Potrivit specialistilor, acest aditiv poate interactiona cu hemoglobina si de aceea a fost interzis in alimentatia copiilor sub sase luni. Pentru persoanele adulte,

doza zilnica admisa este de 0,06 mg/kg corp. Nu trebuie sa uitam ca nitritii se pot gasi si in apa potabila sau in legumele si fructele pe care le cumparam.

Din punct de vedere medical insa, nitritul de sodiu este utilizat in tratamentul intoxicatiei cu cianura, dar si pentru protectia si conservarea tesuturilor si a

functiei organelor dupa infarctul miocardic, interventiile chirurgicale abdominale laborioase si dupa transplantul de organe, mecanismul de actiune fiind legat

de conversia nitritului in oxid nitric.

2) Uleiurile vegetale hidrogenate (“grasimile de plastic”) – sunt adevarate bombe cu radicali liberi care explodeaza in momentul in care le consumati.

Acestea includ margarina, sosurile imbuteliate pentru salate, uleiurile de gatit, cremele fara lapte. Deoarece temperatura inalta accelereaza procesul de

oxidare, toate alimentele indelung tinute pe foc au un continut deosebit de ridicat de radicali liberi. Oamenii de stiinta avertizeaza ca oxidarea grasimilor

nesaturate in organismul uman este principala cauza a patologiei celulare asociate procesului de imbatranire si se asociaza cu diverse boli, intre care cele

cardiovasculare si nutritionale.

3) Excitotoxinele – monoglutamat de sodiu, acid aspartic, etc. – sunt substante toxice care lezeaza sistemul nervos, producand dependenta (provoaca acea

nevoie compulsiva de a consuma produsul). Dr. Russell Blaylock explica in cartea sa “Excitotoxinele, gustul care ucide” de ce glutamatul si aspartamul sunt

periculoase. Excitotoxinele sunt substante chimice care suprastimuleaza celulele nervoase, “arzandu-le”. Simptomul cel mai des intalnit in acest caz este

pierderea temporara a memoriei. Substantele cele mai periculoase sunt aspartamul, care contine acidul aspartic si fenilalanina, iar glutamatul monosodic se

foloseste in cantitati uriase in majoritatea produselor alimentare prelucrate. “Cu cat are un gust mai bun, cu atat contine mai mult glutamat” spunea cineva.

Simptomele comune intalnite atat la aspartam cat si la glutamat sunt de natura cardiaca (aritmie, tahicardie, angina pectorala, scaderea tensiunii),

gastrointestinala (diaree, greata/voma, crampe, hemoroizi),  respiratorii (astm, respiratie insuficienta, dureri in piept, iritarea nasului), uro-genitale (dureri de

prostata, dureri vaginale, urinare frecventa), neurologice (depresie, modificari de comportament, migrene, ameteala, confuzie mentala, somnolenta, pierderi de

memorie), vizuale, dermatologice (crapaturi,  mancarimi, leziuni bucale, cearcane etc).

LISTA COMPLETA A ADITIVILOR ALIMENTARI:

-aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330;

-aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252;

-aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233;

-aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312;

-aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407;

-aditivul care distruge vitamina B12: E200.

Cateva mentiuni speciale despre aditivi:

E123 – este interzis in Statele Unite si in mai multe tari europene. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza.

Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de

budinca), colorandu-le in galben.

E 330 – provoaca afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.

E102 – este un alt colorant cancerigen care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci.

STIATI CA…?
Aditivii alimentari sunt impartiti in 24 de categorii, dintre care cele mai raspandite sunt:

* Indulcitorii – inlocuiesc zaharul;

* Colorantii – pentru a da o culoare mai apetisanta;

* Acidifiantii – dau un gust usor acid;

* Corectorii de aciditate – cresc sau diminueaza aciditatea;

* Emulsificatorii – asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare;

* Conservantii – intarzie sau impiedica alterarea alimentelor;

* Corectorii de gust si de miros – imbunatatesc mirosul si gustul alimentelor;

* Propulsorii – gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje;

* Antioxidantii – limiteaza oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul.

- Intr-o pastila de guma de mestecat se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care

mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E

951).

- Copiii care consuma frecvent hot dog au un risc crescut cu 300% de a dezvolta un cancer la cap?

- Iaurtul de capsuni este colorat cu ingredientul alimentar denumit “carmina”, obtinut de la insecte.

- Consumarea doar a unei portii zilnice de carne procesata creste cu 67% riscul aparitiei cancerului pancreatic

-  Aditivi alimentari coloranti provoaca tulburari comportamentale la copii.

SI TOTUSI, O VESTE BUNA!

Exista si E-uri naturale si inofensive. Cele mai frecvente E-uri “bune”, fara efecte negative asupra sanatatii sunt:

- vitamina E naturala E 306, antioxidant natural, prezent in ficat, oua, peste, soia;

- vitamina C naturala, acidul ascorbic – E 300 (antioxidant);

- clorofila E 140 – colorant natural intalnit in produse de cofetarie, pasta de dinti, cosmetice;

- lecitina E 322 – antioxidant natural (prezent si in ciocolata);

- pectina E 440 – gelifiant natural

Niciodata, ca acum nu s-a acordat o atat de mare importanta nutritiei in profilaxia si patologia umana. In ultimele decade ale nutritiei un rol din ce in ce mai

important se acorda relatiei alimentatie-boala, in speranta ca se vor putea elabora strategii precise pentru complexul alimentatie-sanatate. Problema a depasit

limitele stiintei capatand valente politice, economice cu implicatii sociale care in cadrul unui concept alimentar unitar, care decid strategia nutritionala, starea

de nutritie si de sanatate a unei natiuni.

In prezent se considera ca nutritia este implicata in toata patologia umana, mai putin accidentele si bolile infectioase desi daca ne gandim bine, o serie de boli

infectioase au drept etiologie, o proasta igiena a alimentelor care induc grave perturbari in starea de sanatate (boli diareice acute de diverse etiologii –

salmonela, shigela, stafilococul,clostridium botulinum, toxiinfectii alimentare,etc).

Peste 90% din bolile cardiovasculare, metabolice, canceroase, alergice, aterosclroza, hipovitaminozele,denutritia energoproteica deriva sau sunt induse de o

alimentatie deficitara, fie ca este vorba de malnutritia de exces , fie ca este vorba de malnutritia deficitara.
Numeroase studii epidemiologice nationale si mondiale certifica faptul ca intre alimentatie si boala este o stransa corelatie care se evidentiaza tot mai pregnant

in declansarea cancerului, determinand lumea stiintei sa indice o noua orientare dand prioritate programelor de studii privind rolul factorilor alimentari in

incidenta cancerelor dar si a bolilor metabolice, cardiovasculare, etc.

Complexitatea relatiei om-aliment, se evidentiaza pe multiplele cai prin care nutritia afecteaza fiinta umana. Ca este vorba de metabolism, homeostazie,

imunocompetenta, echilibrul energetic si termic, dezvoltarea celulara, activitatea motorie si comportamentul, nutritia exercita o mare influenta asupra acestora

si in final modifica comportamentul. Dezechilibrul dintre aport si necesarul de substante biologic-active determina profunde modificari metabolice care

amprenteaza patologia omului modern. Interactiunea complexa dintre alimentatie si starea de sanatate au determinat relevarea unor aspecte deosebite si noi

orientari in nutritie cu consecinte majore in cercetare, secolul XXI, fiind numit pe buna dreptate “SECOLUL NUTRITIEI”.