Sunteți pe pagina 1din 2

c  

Liviu Rebreanu s -a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târli ua (din fostul comitat
Solnoc Dăbâca - azi jude ul Bistri a-Năsăud), fiind primul din cei 14 copii ai învă ătorului
Vasile Rebreanu i ai Ludovicăi (născută Diug anu). În tinere e, mama sa ( 1865/1945) era
pasionată de teatru, fiind considerată "primă diletantă" pe scena Becleanului de ba tină.
Ambii părin i constituie modelele familiei Herdelea care apare în ‘ ,  ,
 , etc.
În anul 1889 familia Rebreanu s -a mutat în comuna Maieru, pe valea Some ului.
Potrivit afirma iei scriitorului:  
    
  
   



 
 



     


  
   
       

În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiară, i apoi în limba română,
multe amintiri din copilărie aduc pe oamenii acestor locuri în prim -plan. De i localizate î n
imaginarul 
 (identificat de cercetători cu Prislopul în care Rebreanu a locuit mai târziu),
unele episoade din ‘  au păstrat cadrul toponimic i onomastic al Maierului ( 



 , cum mai este intitulat într -una din povestirile publicate de scriitor).
A început cursurile colii p rimare în 1891. Autorul va rememora aceasta epoca: 



  


 
 


      
   !    

 
  ! 
 Pove tile ardelene ti  
‘    !  


  . A urmat în anul 1895 două clase la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud.
În 1897 s-a transferat la coala de băie i din Bistri a ("Polgári fiu iskola"), unde a urmat
încă trei clase.
În anul 1898, îndrăgostit fiind, liceanul de clasa a IV -a, scrie "întâia i ultima poezie".
Fascinat de o tânără acri ă dintr -o trupă ambulantă ungurească (
  
     !
   
  ), scrie unvodevil după modelul celui văzut. Mai târ ziu, aflat
în Budapesta, a cultivat, fără succes, acela i gen dramatic.
În 1900 a început să urmeze coala Reală Superioară de Honvezi din Sopron
(Ödenburg, în nord -vestul Ungariei, lângă grani a cu Austria). La sfâr itului anului I, a
ob inut calificativul "eminent". Ca i la Bistri a, a manifestat o înclina ie deosebită pentru
studiul limbilor străine. La Bra ov, a apărut povestea "   

 
# #, folclor prelucrat de Vasile Rebreanu (într -o colec ie pentru copii). În 1902, după
abateri de la regu lamentul colii, a fost retrogradat din func ia de chestor. La sfâr itul celui
de-al doilea an de coală reală, a primit doar 


 
 . În cel de-al treilea an a
pierdut i 


 
, din cauza mediei scăzute la "purtare". Din 1903 până în 1906 a
urmat Academia militară "Ludoviceum" din Budapesta (de i s-a sim it atras de medicină,
ale cărei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). Din nou,
în primul an, a primit distinc ia de 
 .
La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de
honvezi regali din Gyula, în sud-estul Ungariei. Aici, pe lângă îndeletniciri cazone, Rebreanu
a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. În 1907 a
conspectat numeroase opere din literatura universală, specificând, uneori, data lecturilor ( 25
aprilie, 2, 3, 7, 8 i 16 mai, 1, 2 iulie). Între scriitorii excerpta i au fost clasici francezi, ru i,
germani, italieni, englezi, unguri. Li s -au adăugat câteva proiecte de literatură
dramatică: $%& ' ! ( % (


-    ); ') *#% (+  


')); 

(#
#
), ultimul cu personaje inspirate din via a "intelighen ei" năsăudene.
La Budapesta i Gyula a scris i transcris cinci povestiri, în limba maghiară, din
ciclul ,& $  (,  
 ), satire cu caracter anticazon (volum nepublicat). Sub
presiunea unor încurcături băne ti, a fost for at să demisioneze din armată; în prealabil,
scriind în "arest la domiciliu", s -a hotărât să se dedice literaturii ( -   -ul surprinde acest
moment).
A revenit în Prislop, spre disperarea părin ilor , care l-au tiut domn: "

 
      

 !   

 

!
    

 


 
!  
      
 
  
    
La 25 octombrie 1910 a debutat în capitala ării: în revista  



 a apărut
nuvela      
. 


/ . Ea a deschis irul unei însemnate


colaborări:  

,  ,  

, 0
 (1910). A început să primească scrisori de
încurajare de la Mihail Dragomirescu care se interesa îndeaproa pe de ce scrie, l -a invitat
acasă i s-a oferit să-l ajute să primească o slujbă la un ziar.
A fost angajat la 1 
 unde redactor- ef era tefan Antim: în   apare ca
personajul Antimiu. A fost secretar de redac ie la 2 
   
 

 , condusă de
Mihail Dragomirescu, func ie pe care a de inut -o i la  



 (





 ).
Romancierul a început să scrie romane realiste, în care ac iunea avea loc în decorul
unui sat din Transilvania, Liviu Rebreanu a readus problematica ărănească în centrul
aten iei lumii literare, prin romanul setei de pământ, ‘  . Subtitlul acestuia era ÄBlestemul
pământului, blestemul iubirii´ i anun a principalul conflict din text, i a dat unul dintre dintre
primele noastre capodopere ale analizei psihologice.
După această experien ă literară autorul a scris mai apoi romanul Răscoala ,
supranumit de G. Călinescu Äroman al gloatei´. El poate fi considerat o capodoperă a
romanului românesc din toate timpurile.
Un al treilea roman,    
 , a fost inspirat de un incident
autobiografic, fratele său, locotenent în Armata Austriacă, fiind condamnat la moarte i
executat pentru o tentativă de a dezerta din armata Austro -ungară i a trece în tran eele
românilor în timpul Primului Război Mondial. Tema fusese schi ată ini ial în
nuvela   .
A murit la data de 1 septembrie in Valea Mures, judetul Arges.