Nr.

16

On'e,li

Saptamanal de cultura, atitudine ~i informare

15 - 21 februarie 2011

Un PROIECT

CENTRUL al

Asociatiei

•

de Tineret

ONESTIN

Pag.3

Un serviciu oferit de

CENTRUL

CONSILIERE INFORMARE VOLUNTARIAT

r Pag.) J

ASOCIATIA Of TIHfRfT

0"(9'-1"

www.onestin.ro

2 Actualitate -local Ora 25

EDITORIAL Despre lichele

Motto: "in cultura, domnule, noi nu admitem decat romani pro~ti sau foarte pro~ti, cu conditia sa fie cat mai mari lichele" (Aurel Baranga catre I.D. Sarbu, in IIJurnalul unui jurnalist fara jurnal").

Dispretul fata de omul inteligent s-a realizat de sus in jos, indeosebi prin tradarea unor elite care au preferat obedlenta umilitoare pentru un statut social privilegiat ~i un venit consistent. Punctul de plecare apartlne politrucului. Acesta impune grila obedlentei celor deja consacratl iar acestla vor deveni filtrul pentru aceia care se forrneaza. A~a au aparut ga~tile culturale. Odata creat lantul obedlentel, prin tradarea unora ~i forma rea altora, marginalizarea celor care faceau fronda devenea deplina.

Dispretul fata de omul inteligent, cultivat constant timp de peste 0 [urnatate de secol, a creat goluri in societatea rornaneasca. De jos in sus, lucrurile stau altfel. Dispretul celor puternici fata de omul mic nu se simte. ~i nici acesta nu-I simte. Nu are sensibilitate pentru asta. Pentru ca din nastere a trait in dispret, Pentru el ~i pentru cellaltl. Este bascaltos, ductil, razbunator, grobian. E dispretuit de toata lumea.

Singura realitate pe care 0 simte este faptul ca omul inteligent este altfel construit, are un surplus de sensibilitate. ~i de aceea il dlspretuleste. Ii adulrneca aceasta vulnerabilitate precum un animal de prada ~i 0 spurca. Nici rnacar nu se poate hrani cu ea. Ucide ~i abandoneaza victima. Pentru ca loveste in sensibilitate, el, insensibilul, licheaua vremurilor de ieri, de azi sl, posibil, de maine ...

loan POPA

Asoeia1ia Pro Basarabia ,i Bueovina se reorganizeaza

Pentru a intra pe deplin in legalitate pe baze juridice sl pentru a fi tnscrlsa in Registrul fundatillor ~i asociatllor, Asoclatla Pro Basarabia ~i Bucovina din One~ti, co ndusa de inginerul Constantin Rusanovschi, a organizat pe data de 11 februarie 0 Intalnlre cu slrnpatlzantil in aula bibliotecii IIRadu Rosetti". A fost necesara intocmirea unui nou act constitutiv, intr-o adunare generals in care a fost prezentat ~i un raport de activitate. IIDoresc sa va spun ca din anul 2003 pana astazl, din cei 45 de membri, multi dintre ei basarabeni de origine, am mai rarnas doar doi. De aceea vrem sa refacem ~i sa reorganlzarn aceasta asoclatle, prin atragerea unui nurnar cat mai mare de slmpatlzanti. De acum inainte, asoclatla noastra va purta numele de Pantelimon Halippa", ne-a declarat Constantin Rusanovschi.

Dupa ce a fost ales un comitet director ~i un comitet executiv, din care fac parte numeroase personalltatl locale printre care ~i avocatul Nicolae Enache, a

fost anuntat faptul ca Onestiul va fi, la finele celei de-a doua decade a lunii martie, gazda Conferintei Nationale a Asoclatlel Pro Basarabia ~i Bucovina. Tn aceeasl luna, pe 26-27 martie, in cadrul unui simpozion, dedicat implinirii a 93 de ani de la primele demersuri basarabene pentru Marea Unire, vor veni la Onesti mai multi lnvltati din Basarabia.

Alex TOMA

--------CiiiiliiJifi.fe iJiesi Iflierafi-

prlmarlel, Ei sl-au manifestat aprecierea fata de receptivitatea pe care executivul a avut-o fata de mai multe probleme ridicate cu ocazia acelei Intalniri, Astfel, liberalii sau aratat rnultumltl de faptul ca investltllle incepute vor avea finantare in continuare, dar ~i pentru faptul ca executivul s-a ararat interesat de continuarea introducerii dlstributiei pe orizontala a agentului termic, precum ~i de reabilitarea fatadelor blocurilor.

Totodata, liberalii au fost de acord ca pentru aceste deziderate trebuie sensibilizata ~i populatia, avand in vedere ~i faptul ca societatea Termon este la IIlimita de functionare", Cu totii au fost insa de acord ~i ca, pentru a se putea realiza cat mai multe lucruri benefice pentru comunitate, mai trebuie atrase, in continuare, fonduri europene. Fata de inlocuirea viceprimarului Constantin Florian, liberalii au sustinut ca inca nu au abordat aceasta problema.

Alex TOMA

Imediat dupa incheierea sedintel Consiliului local, din data de 11 februarie, consilierii liberali au organizat 0 conferinta de presa, prin care au dorit sa i~i motiveze votul din Consiliu, privind noul buget de venituri ~i cheltuieli, dar ~i pentru a face cateva conslderatli asupra structurii acestuia. De remarcat este insa faptul ca, in noul context politic, liberalii au facut cunoscut faptul ca au avut 0 intrevedere, prealabila sedintei de consiliu, cu edilul sef al municipiului ~i cu directorul flnantelor

Colegiul de redactle: Redactori ONESTIN: Redactori colaboratori: Adresa redactiel:
Pre~edinte Onestin Claudiu GABUREL Stefan POPESCU Bd. Republicii 47/56, Onesti, Badiu
Alexandru CRISTEA Adelina PAVELESCU Alex TOMA Telefon fix: 0234 320 060
Editor coordonator: lustina ANDRUScA Lorin ATOMEI Telefon mobil: 0755 164 224
Florin S. ALBU Emilia MANEA Petre DAN E-mail: ziarulora25@yahoo.com
Consultant de specialitate tumlnlta TiNTARU Web: www.ziarulora25.ro
Prof. Gabriel STAN Corectori: Col(r) Dumitru TANTARU
Machetare Denisa CRETU loan POPA Tiparit: RINGlER PRINT
Claudiu GABUREL Petru DONE ISSN 2068 - 987X www.ziarulora25.ro Actualitate locala 3

Consilierii locali au stabilit ... VeDiturile ,i cheltuielile aDului 2011

Pe data de 11 jebruarie 2011 a avut loc sedtnt« Consiliului local al municipiului OneJti, 0 Jedinta cu patru puncte pe ordinea de zi, in care s-a discutat despre bani, proiecte Ji investitii.

Excedent bugetat

Potrivit legii bugetului de stat pentru anul 2011, structura bugetului local a fost rnodlflcata, astfel tncat taxele speciale care erau pana acum inregistrate intr-un cont distinct au fost introduse acum in structura bugetului local. Dupa efectuarea operatiunllor aferente anului 2010, s-a constatat ~i un excedent bugetar in surna de aproximativ 3,86 milioane lei, bani ce vor fi inclusl in structura bugetului local ~i care vor fi utlllzati pentru flnantarea cheltuielilor de dezvoltare. Cele 3,86 milioane lei provin din taxe speciale, fonduri externe nerambursabile (alocate ~i neutilizatein anu12010) din bugetullocal ~i din dobanzlle aferente fondului de rulment.

Bugetul consolidat

Proiectul de buget pe anul 2011 este elaborat in contextul pastrarii echilibrelor economice, iar fundamentarea veniturilor bugetului local s-a realizat in baza legislatlei fiscale actuale, tinandu-se cont ~i de Hotararea Consiliului local nr.83/ 16.11.2010, privind aprobarea impozitelor ~i taxelor pe anul 2011. Dupa cum se stle, aceste taxe ~i impozite raman la acelasl nivel ca in anul 2010, exceptie facand cele modificate prin Codul Fiscal. In principiu, veniturile bugetului local se constituie din impozite ~i taxe, contrlbutil, varsamtnte, cote defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din venituri ale bugetului de stat, sume primite de la bugetul de stat sau de la alte bugete, sume primite de la Uniunea Europeana, precum ~i din donatil sau sponsorizari,

Cheltuielile bugetului local pe anul 2011 au fost fundamentate, dimensionate ~i repartizate pe destinatll, respectiv pe actlunl, activltatl, programe, proiecte. Obiectivele vor fi efectuate in concordanta cu atrlbutllle ce-i revin adrnlnlstratiel publice locale, precum ~i cu prlorltatile stabilite de aceasta. lnvestltllle ocupa 0 pondere importanta ~i in anul 2011, dintre acestea unele fiind in derulare, iar altele urrnand sa fie finalizate. Valoarea acestor lnvestltll este de circa 9,7 milioane lei, avand ca sursa de flnantare atat bugetul local cat ~i fondurile structurale. Urmarlnd dezvoltarea durabila a municipiului, in conformitate cu viziunea ~i obiectivele sectoriale ale Planului local de dezvoltare, in anul 2011 vor continua investitiile din

Programul de flnantare nerarnbursablla provenind de la Uniunea Europeana.

Proiecte, lnvestltll

In anul 2011 vor continua proiectele de reabilitare a unltatllor de invatamant, respectiv la colegiile "Gheorghe Asachi" ~i "Dimitrie Cantemir", la scollle generale nr.7, "Emil Racovlta" ~i "George Calinescu", precum ~i lucrarile la Centrul social Siobozia.

In ceea ce priveste investltllle finantate din bugetul local, se are in vedere extinderea retelei de canalizare Cartier 6 Martie - Buhoci - Cuciur, extinderea retelel de apa ~i canalizare Cartier Borzesti, amenajarea strandulul din Onestl, amenajarea zonei centrale a orasului, amenajarea spatiului de [oaca pentru copii din parcul municipal, precum sl extinderea Cimitirului Borzestl. Pe de alta parte, Planul integrat

"Reabilitarea urbana a municipiului Onesti" cuprinde ~i el patru proiecte, respectiv amenajarea unor spatll de recreere, amenajarea zonei centrale, care vlzeaza mai multe strazl, modernizarea cartierului .Lanul Garii" sl un sistem de modernizare pentru prevenirea lnfractionalltatll. Aceste patru proiecte suntin faza precontractuala,

Alte cheltuieli

Programele ~i actiunlle cu caracter social au sl ele 0 pondere irnportanta in bugetul local. Pentru fundamentarea cheltuielilor pentru invatamantul preuniversitar de stat, pentru crese ~i lnstitutllle de culture, pe langa sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata, vor fi alocate sume ~i de la bugetul local. Cele alocate de la bugetullocal sunt pentru flnantarea utllitatllor, precum ~i pentru diferite reparatli curente sau capitale. Mai sunt insa ~i cheltuieli pentru tntretinerea ~i repararea strazllor, pentru iluminatul public sau pentru lntretlnerea parcurilor ~i spatlilor verzi. Trebuie avut in vedere ca la determinarea cheltuielilor materiale s-a tlnut cont ~i de cresterea preturllor la

bunuri ~i servicii. In ceea ce prlveste salarizarea personalului platlt din fonduri publice, la determinarea cheltuielilor s-au avutin vedere prevederile Legii 285/2010.

Taxa pe dlvort

In baza Legii nr.202/2010, privind unele rn asur l pentru accelerarea solutlonarll proceselor ~i a metodologiei pentru aplicarea unltara a dlspozltillor legale privind dlvortul prin acordul sotilor, Consiliul local a stabilit taxa pentru desfacerea casatorlel prin divort pe cale amlabila, la suma de 5 milioane lei. De retlnut este faptul ca, in condltille in care ambii sotl sunt de acord ~i nu au copii minori nascutl sau adoptatl in timpul casatoriel, desfacerea casatorlei poate fi constatata de oflterul starll civile din unitatea adrnlnlstratlv-terltorlala unde sotll au incheiat casatoria sau din unitatea adrnlnlstrativ-terltorlala pe raza carela se afla ultima locuinta cornuna a acestora.

Demisie

AI patrulea punct de pe ordinea de zi, i-a cam luat prin surprindere pe cei mai multi dintre consilieri. Acesta se referea la anuntul facut de Nicolae Enache, consilier PDL, care s-a hotarat sa i~i dea demisia din Consiliul local, decizie unilaterala ~i lrevocablla. Cerandu-i-se sa i~i motiveze decizia, Nicolae Enache a raspuns sec "Nu am timp". Colegii de partid ai acestuia I-au completat insa, sustlnand ca avocatul Nicolae Enache este foarte ocupat cu activitatea lui profeslonala, ~i aceasta ar fi cauza care I-a indemnat sa demisioneze.

Dlscutll pe marginea bugetului

Desi consilierii locali au fost in cunostinta de cauza privind bugetul previzionat pentru anul 2011, mai mic cu 40%, fata de cel din 2010, dlscutllle pe marginea acestuia, nu au lipsit. Cei mai multi consilieri au imputat executivului faptul ca s-au alocat prea putlnl bani pentru "Surorile vitrege ale bugetului: sportul ~i cultura", precum ~i pentru asezarnlntele de cult. S-a avansat chiar ideea ca repartltla banilor nu a fost facuta tlnandu-se cont de prloritati. Dupa ce primarul Emil Lemnaru a motivat noua structure a bugetului, precum ~i faptul ca din cauza actualei legislatll 50 de miliarde de lei vechi, au dlsparut "dintr-un foc" din buget, consilierii PSD ~i PNL au votat in favoarea proiectului de buget, in timp ce PDL-i~tii au fost Irnpotrlva. Asadar, la Onesti, noua uniune soclal-llberala a inceput sa functloneze.

Alex TOMA

8februarie

Social

• Daca In Romania s-ar produce un cutremur, similar cu cel din anul 1977, cei ce si-au asigurat loculntele nu ar putea primi platile compensatorii mai devreme de sase luni de la producerea seismului. Dupa cutremurul din 1977, Administratia Aslgurarllor de Stat (ADAS) a trebuit 'sa acopere pagube de doua miliarde de dolari. in prezent, din totalul de 8,5 milioane de locuinte, cate sunt in Romania, numai un sfert au fost asigurate. Problema este ca plata rornaneasca a aslgurarilor se afla mult sub rata de protectle, companiile de asigurarl ce nu au Incheiate contracte de reasigurare putand fi grav afectate financiar, In cazul unui seism catastrofal.

• Bazandu-se pe datele din 2009, Comisia Europeans a anuntat ca In Romania, rata celor ce parasesc timpuriu scoala se situeaza la 16,6 procente, In timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 14,4%. De retinut este faptul ca de curand, Comisia Europeana sl-a propus sa scada aceasta rata la 10%, tinta pe care doar sapte tari membre au reuslt sa 0 atlnga,

• Protejati de directivele europene, consumatorii casnici vor plati In continuare gazele naturale la preturl reglementate, lucru valabil ~i pentru energia electrica, Consumatorii casnici fac parte din categoria "vulnerabili" ~i din acest motiv se bucura de protectle, Initial, liberalizarea preturilor ceruta de FMI, impunea ca ~i consumatorii casnici sa plateasca tarife negociate cu furnizorul fara ca pretul sa mai poata fi reglementat de cineva. Noroc cu aceste directive europene care Ii protejeaza pe consumatorii casnici.

• in cursul anului 2011, s-ar putea ca Guvernul sa rnlcsoreze contributllle la asigurarile socia Ie, acest lucru fiind Insa condltionat de cresterea PIB-ului cu minim 15%. Strategia actualului executiv prevede ~i ca, dupa diminuarea CAS, sa fie redus atat TVA-ul cat ~i cot a unica de impozitare. Este poslbll insa ca aceste reduceri sa fie arnanate pentru anul 2012. Tot mai multe voci sustln, In continuare, ca "Romania este 0 inchlsoare a impozitelor".

Politidi

• Un proiect legislativ privind examinarea psihologlca ~i psihlatrica a persoanelor candidate la Presedlntia ~i Parlamentul Romaniel a fost respins de actualul guvern. Posibilitatea ca seful statului ~i parlamentarii sa-~i plarda mandatulln urma unor astfel de controale

medicale anuale a fost considerate "excesiva", dar ~i 0 masura ce ar incalca atat Constitutia cat ~i confldentialltatea datelor.

• Presedintele Traian Basescu a anuntat ca, In luna aprilie 2011, va fi semnat un nou acord cu Fondul Monetar International (FMI), valabil pentru 2 ani. Acest nou acord prevede doar ca, In caz de risc, Romania sa primeasca cinci miliarde de euro. Totodata, seful statu lui a facut cunoscutfaptul ca Romania va trage ultima transa de Imprumut doar de la Uniunea Europeans, nu ~i de la FMI. Motlvatla ar fi ca economia a fost stablllzata, iesind din zona riscurilor de derapaj.

• Guvernul Romanlel a catalogat drept "eroare de comunicare" cererea FMI ca executivul sa Ii despagubeasca pe deponentil la Fondul National de lnvestltll, din bugetul statului. in prezent, suma aproxirnatlva pe care Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) ar trebui sa 0 achite deponentilor se rldlca la 60 de milioane de euro, incluzand atat sumele investite initial cat ~i indexarlle acestora cu rata inflatiei.

• Dupa lnfllntarea Uniunii Social Liberale (USL), liderii partidelor componente au Inceput sa Ii curteze pe maghiari pentru realizarea unei opozitll majoritare In Parlament. in acest sens, liberalii s-au aratat dispusi sa voteze statutul rnlnorltatllor, pe care UDMR II negociaza In prezent cu PDL. in aceasta problema tns a, social-democratii considera premature 0 discutie pe aceasta terna. Atat PSD, cat ~i PNL actloneaza Insa pentru a-i convinge chiar pe parlamentarii puterii sa treaca In opozltle. Daca In Senat USL ar mai avea nevoie doar de doi parlamentari, In Camera Deputatllor "deficitul" noii aliante se ridica la 20 de parlamentari. De problema raportului de forte din Parlamentul Romaniel se arata Insa interesata ~i Ungaria, care Ie cere maghiarilor sa ramana alaturl de PDL ~i de guvernul care i-a tratat cu bun simt,

Spatlul Schengen

• in urma unui sondaj de opinie realizat de Institutul Roman de Evaluare ~i Strategie (IRES), In topul tarilor neagreate de rornani se afla Rusia, Franta, Ungaria, SUA ~i Germania, In aceasta ordine. Piasa rea Frantel pe locul doi se datoreaza, In primul rand, refuzului acesteia de a accepta aderarea Rornaniei In spatiul Schengen. Interesant este faptul ca In problema aceasta un rol important II

14 februarie

reprezinta presedintia ungara a Uniunii Europene, precum ~i rezultatul reevaluarll Bulgariei cu care Romania artrebui sa intre simultan In spatiul Schengen. Ramane de vazut Insa In ce mod vor fi percepute actele de coruptle ~i arestarile de la Varna Siret. Dar aderarea Rornanlel la spatlul Schengen este conslderata oarecum prernatura ~i datorlta problemei rromilor, 0 problema Inca departe de a fi rezolvata,

Privatizare

• Blocata In instanta de doi ani, de catre Fondul Proprietatea, lnflintarea a doi g lg an t l energetici, Electrica s i Hidoenergetica, se pare ca a reintrat In a t e n ti a guvernului prin in t e n t i a Ministerului Economiei de a elabora un plan alternativ de reorganizare a societatilor de stat. Acest plan include reluarea prlvatlzartl complexurilor energetice din Oltenia, precum ~i listarea la bursa a Hidroelectrica ~i Nuclearelectrica. Masurile ce vor fi luate In viitorul apropiat fac parte din noul acord cu FMI. Este Insa poslbila ~i Inchiderea mai multor mine neviabile, concomitent cu obllgatia ANAF de a colecta arieratele de la Compania Natlonala a Huilei.

Scumpiri

• Chiar daca premierul Boc prevede pentru anul 2011 0 crestere econornlca lntre 1,5 ~i 2 procente, situatla romanilor nu se va schimba pentru ca scumpirile vor continua. Pe de alta parte, Banca Nationala a Romaniel (BNR), care prognozeaza 0 inflatle de 3,4% - 3,6%, In acest an, recunoaste astfel ca scumpirile vor continua, dar estlrneaza ca majorarea preturilor va avea un ritm din ce In ce mai redus. Din punctul de vedere al guvernatorului BNR, Mugur lsarescu, scumpirile anuntate la alimente sunt nejustificate, iar scumpirea carburantilor a fost "tendentioasa".

Lorin ATOMEI

Ora 25 Politici 5

Agenda lolilica a USl

Pe data de 15 februarie 2011 a luat fiinta Uniunea Social tiberala (USL) prin asocierea PSD ~i ACD (PNL + PC). Totodata partidele asociate au pus bazele juridice ale unei platforme comune, Tncheind ~i un protocol de functionare al Uniunii. Avand drept scop fundamental elaborarea, adoptarea ~i implementarea, pana ln anul 2020 a unei agende publice, cu mai multe obiective, USL sl-a propus: )nlaturarea de la putere pe cale dernocratlca a actualului regim clientelar-mafiot, corupt ~i ineficient", "Revenirea Romaniel pe un drum politic, economic ~i social european", .Astgurarea bunastarll cetatenilor", .Astgurarea bunei guvemari" ~i "Reprezentarea intereselor majore ale Romanlel ln relatille lnternatlonale", Reluarea cresteril economice pe 0 baza sustenablla, reformarea marilor sisteme publice [educatie, sanatate, [ustltie, ordine publica, securitate sociala], precum ~i modernizarea administratiei centrale ~i locale sunt principalele directii pentru asigurarea bunastarii cetatenilor Romaniei pe care va actiona USL.

Noua alianta se declara a fi 0 platforma politica de uniune nationala, cu obiective compatibile atat cu valorile stang!i (egalitate de sanse, solidaritate, [ustitle soclala, echilibru social),

UNIPNEA SOCL-U LffiER-UA.

~

PNL-PC

cat ~i cu valorile dreptei (drepturi ~i llbertati individuale, piata ~i initiative libere, proprietate privata, descentralizare, rolul social al elitelor ~i valorilor spirituale). USL se declara ln acelasl timp deschlsa ln continuare tuturorfortelor politice ~i civice care doresc sa contribuie la Tmplinirea obiectivelor asumate de fondatorii uniunii.

"Astazi, interesul national ne impune unirea ideilor, energiilor, asplratlilor ~i cornpetentelor in jurul ~i In slujba valorilor ln care credem lmpreuna", se spune In Agenda politics a USL. Aceasta agenda mai cuprinde ~i 10 prioritati pentru "Reforma institutionala ~i modernizarea Rornanlei", precum ~i 10 prioritati pentru "Reforma economical soclala, politica ~i adminlstrativa.

declarat: "Prin acordul partilor semnatare a protocolului, la nivelul municipiului nostru pot fi prezentate atat candidaturi comune cat ~i candidaturi proprii. in cazul candidaturilor comune, candidatul de primar, precum ~i proportla pe lista de consilieri ai reprezentantllor allantel, vor fi stabilite prin acordul partllor, in cazul in care cele doua parti convin sa participe pe liste separate, iar candldatli pentru functia de primar se califica arnandol in turul II al scrutinului, in campania electorala pentru turul II nu sunt permise atacuri la adresa contracandidatului sau a partidului din care face parte. Daca unul din candldatll uneia dintre parti se califica in turul II la scrutinul pentru postul de primar, candidatul celeilalte parti , precum ~i organlzatla din care face parte, il vor sustlne pe candidatul calificat in turul II. in ceea ce prlveste nurnarul de locuri care ii revine fiecarel parti pe lista consilierilor, aceste se stabileste proportional cu rezultatul unor sondaje de opinie ce vor fi realizate in perioada maiiunie 2011. Evident, acest lucru este valabil pentru cazurile in care se candideaza pe liste comune".

Protocolul incheiat mai prevede cal daca una din parti obtlne singura majoritatea in Consiliul local, ea va avea libertatea de a desemna viceprimarul. Pe de alta parte, daca una dintre parttle semnatare ale allantel obtlne postul de primar iar atlanta obtlne ~i majoritatea in Consiliullocal, postul de viceprimarii revine partll care nu are primar.

Lorin AlOMEI

Tn One,li alianta schimba viceprimarul

in baza protocolului de functionare a USL, in termen de 30 de zile de la semnarea acestuia, in toate consiliile locale, partile vor elabora un pact de neagresiune ~i de colaborare pe plan local, in plan politic ~i in adminlstr atla publica lo cala, pact obligatoriu, fara exceptle pentru to ate organlzatllle comunale, orasenestl ~i municipale. Astfel constituite, aliantele constituite pe plan local vor actlona prin sustlnerea de proiecte comune pentru

admlnlstratille locale respective, negociate ~i decise, cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Totodata, se va actlona ~i pentru alegerea in functia de viceprimar a unui reprezentant al allante l. in cazul municipiului Onestl aceasta functle va reveni Partidului National Liberal. in prezent, in cornponenta Consiliului local Onesti sunt noua reprezentantl ai PSD, sase reprezentanti ai PNL ~i sase reprezentantl ai POL.

Referitor la modul in care se vor desfasura alegerile locale din vara anului 2012, actualul primar Emil Lemnaru, ne-a

Este ~i cazul Onestiului, unde actualul viceprimar POL, Constantin Florian va trebui schimbat in urmatoarele 30 de zile cu un reprezentant PNL al allantel nou constituite. in fine, daca nici una din partlle semnatare ale allantel nu obtlne postul de primar, dar atlanta obtlne majoritatea in Consiliul local, postul de viceprimar va reveni partii din atlanta care a obtlnut cel mai bun scor la scrutinul pentru Consiliul local.

Referitor la faptul ca i~i va pierde functla de viceprimar, Constantin Florian nea declarat: )n polltlca astea sunt regulile jocului ~i trebuie sa Ie respect, chiar daca aceasta eliminare a mea a fost decisa de 0 brigada de arbitri cu ecuson USL. Oricine ar fi fost in locul meu, trebuia sa se supuna acestei decizii. Nu neg faptul cal neputand duce aceasta partlda pana la capat, sunt intr-o oarecare masura afectat. Dar voi elibera locul cu constllnta impacata ca nu mi se pot aduce reprosurl, La fel ca in sport, exlsta lnvlnsl ~i lnvlngatori. De data aceasta am pierdut la masa verde". Alex lOMA

6 Comunitate www.ziarulora25.ro

Flagrant I

A sustras autoturismul oaspetelui pentru o plimbare ~i s-a ales cu dosar penal

Postul de Politie PTrjol a fost sesizat la data de 07.02.2011, la ora 13.30, de ditre M. loan, de 40 ani, din Moine~ti, cu privire la faptul ca In noaptea de 06 spre 07.02.2011 i-a fost sustras autoturismul personal, ce se afla ln fata imobilului lui P. Viorel din comuna PTrjol.

In urma cercetarilor efectuate, polltistii au stabilit ca In seara zilei de 06.02.2011, M. loan a fost In vizita la P. Viorel din satul Pirjol, iar In ziua de 07.02.2011, la ora 12.00, a constatat lipsa autoturismului parcat ln fata imobilului.

Autoturismul a fost gaslt pe camp, In afara partli carosabile, prezentand multiple avarii. Din cercetari s-a mai stabilit ca In seara zilei de 06.02.2011, In jurul orelor 23.00, P. I., de 16 ani, profitand de faptul ca reclamantul a adormit, a luat cheia autoturismului lasata pe 0 rnasa langa pat, s-a urcat la volan ~i a plecat ln plimbare. A condus pe DJ 156A, aproximativ un km dupa care, datorita vitezei ~i lipsei de experienta a pierdut controlul volanului ~i a iesit cu maslna In decor, unde a abandonat-o. S-a lntors la domiciliu, a pus cheia la loc ~i s-a culcat fara a anunta cele intamplate.

Politistii au Tntocmit dosar penal ln care se efectueaza cercetari sub aspectul savar~irii infractlunilor de furt calificat ~i conducere fara permis.

Comercializa tigari a carer provenienta nu o putea justifica

Polltistll au depistat-o, pe A. Elena, de 34 ani, care of ere a spre vanzare, tntr-un magazin din comuna Gura Vaii, un nurnar de 113 pachete cu tigari, de diferite rnarci, fabricate In Republica Moldova, fara a avea documente de provenienta.

Cea In cauza a fost sanctionata contraventlonal cu amends ln valoare de 1000 lei iar cele 113 pachete cu tigari au fost confiscate.

Traversare neregulamentara cu urmar]

grave

P. ~tefan, de 36 ani, din Comane~ti, in timp ce conducea, la data de 07.02.2011, un autoturism DJl16 B pe dlrectia Asau-Comane~ti, I-a surprins ~i accidentat pe H. Ion, de 55 ani, care s-a angajat ln traversarea drumului prin loc nepermis, ~i care tn urma impactului a decedat.

Conducatorul auto a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost

negativ ~i a fost condus la Spitalul Moine~ti unde is-au recoltate probe biologice de sange in vederea stabilirii alcoolemiei.

In cauza s-a Tntocmit dosar penal sub aspectul savar~irii infractiuni de ucidere din culpa.

Cartofi transportatl fara documente legale

La data de 07.02.2011, ln cadrul unei actlunl desfasurate de polltistl de investigare a fraudelor ~i polltistl de la Biroul Rutier One~ti, a fost identificat In trafic un autovehiculul condus de C. Georgian, de 26 ani, din judetul Buzau, care transporta 3330 kg cartofi fara a detine documente legale de provenienta sau lnsotlre. S-a luat rnasura sanctionarll celui ln cauza cu amends ln valoare de 1000 lei.

Totodata s-a dispus confiscarea rnarfli transportate.

Hoti de cablu depistati ~i retinutl

Politistii din municipiul Onestl au fost seslzatl, la data de 09.02.2011, ln jurul orei 00.30, de catre reprezentantll unei companii de telefonie, despre faptul ca persoane necunoscute au sutras cablul telefonic de pe traseul Hirja-Poiana Sarata, din comuna Oituz.

Echipa operativa care s-a deplasat la fata locului, la lesirea din satul Hirja, spre satul Poiana Sarata, a identificat un autoturism lnscrlptlonat TAXI, din care au fugittrei persoane.

Autoturismul era stationat sub linia telefonica, din apropierea DN11, avand usile deschise, iar ln portbagajul acesteia ~i pe locul banchetei din spate au fost gasite mai multe bucati de cablu sectionat la lungimea de aproximativ 1 metru, totallzand 0 lungime de aproximativ 300 metri, doua topoare ~i 0 panza de bomfaier.

Din cercetari s-a stabiit ca M.

Gheorghe, din Bra~ov, proprietarul autoturismului, s-a deplasat ln seara zilei de 08.02.2011, lrnpreuna cu altl doi cetateniln com. Oituz.judetul Bacau, unde au sustras cablul telefonic, iar la sosirea organelor de politie acestia au fugit In padure.

Conducatorul autoturismului ln cauza a fost condus la sediul Polltlel Municipiului Onestl pentru cercetarl, timp In care, alte echipaje de politle au continuat activitatile de cautare a celorlalti doi faptultorl, care au fost depistati In comuna Bretcu, din [udetul Covasna. Prejudiciul cauzat prin taierea cablului telefonic este de 5200 lei.

B. Liviu, de 26 de ani, Stelian B., de 30 de ani ~i M Gheorghe, toti din [udetul Bra~ov, au fost retlnutl pe baza de ordonanta pentru 24 ore, urrnand a fi prezentatl Parchetului ~i Judecatorlei One stl cu propuneri de arestare preventlva, pentru savar~irea lnfractlunll de furt calificat.

Tevi sustrase

La data 09.02.2011, ln jurul orelor 03:30, politlstii din Oituz, I-au depistat pe DN 11, In satul Hirja, pe J. Gelu, de 31 ani, care conducea 0 autoutilitara ~i transporta 90 de tevl de fier talate la aproximativ 2-3 metri, ln valoare de 2.000 lei.

In urma cercetarllor efectuate a rezultat ca tevlle au fost sustrase de J. Gelu, A. Sorin, de 37 ani sl A. Marian de 19 ani, dintr-o conducts de aductiune a apei care deservea Tabara de elevi "Poiana Sarata".

Bunurile sustrase ~i un polidisc alimentat la un generator pe combustibil care a servit la comiterea faptei au fost ridicateTn vederea cercetarllor,

Cei trei sunt cercetati sub aspectul savar~irii infractiunii de furt calificat.

Comane~ti - eveniment rutier cu victima

La data de 09.02.2011, ora 11:30, G. Mihai, de 39 de ani, In timp ce conducea un autoturism, la patrunderea pe str. Victoriei, din Comane~ti, In str. Dumbravei, nu a acordat prioritate de trecere unui autoturism condus regulamentar de Costel c., de 28 de ani ~i a intrat ln coliziune cu acesta.

in urma impactului autoturismul condus de Costel C. a ricosat ~i a intrat In coliziune cu un alt vehicul condus regulamentar de C. Valentin, de 43 de ani. Pasagera din autoturismul condus de C. Costel a suferit vatamari corporale usoare ~i a fost transportata pentru Tngrijiri medicale la Spitalul Cornanesti,

Conducatorii autoturismelor au fost testati cu aparatul etilotest iar rezultatele au fost negative. in cauza s-a Tntocmit dosar penal.

Claudiu GABUREL Sursa: IPJ Bac3u

Ora 25 Social & economic 1

StaliUlea Sialic Moldova, capitala verde a Romaliei II 2012 Tn zoni se va apliea un proieet1n valoare de 30 de milioane de euro

Reprezentantii localitatllor Shlnic Moldova ~i Reuth, din Germania, precum ~i ai Centrului International de Dialog pentru Mediu ~i Dezvoltare -IDCED, din Magdeburg, au semnat, recent, in orasul Leipzig, un acord de cooperare pentru implementarea unui proiect in domeniul energiei regenerabile. La eveniment au fost prezentl primarul orasulul Sianic Moldova, Andrei $erban, primarul din Reuth, Ulrich Lupart, dr. Hans Peter Barkenthien, de la IDCED, presedintele Comisiei Parlamentare pentru Industrie ~i Servicii a Parlamentului Romaniei, lulian lancu, deputat de Bacau, Michael Winkler, directorul socletatll Euroregionalen Klimaschutzmanagementgesellschaft ERK Legenfeld / Vogtland a Asoclatlel de promovare a protectlel climatice Sachsen e. V., ~i Walter Gusek, de la Societatea European Climate Protection Consult rbr Neustadt.

Obiectivul acordului il constituie obtlnerea independentei energetice a statlunll balneo-climaterice Slanic Moldova pina in anul 2012. "Slanicul - a spus Ulrich Lupart - ar putea deveni prima localitate din Romania independents energetic, 0 localitate-pilot cu cele mai multe proiecte de energie regenerabila, unde se te produce mai rnulta energie decit pot consuma locuitorii ~i turlstll statiunil", La randul sau, Andrei $erban a apreciat ca localitatea pe care 0 conduce va deveni, intr-o prima faza, un model pentru alte statiuni balneo-climaterice din Romania. "Tn a doua faza, insa - a opinat primarul - Sianicul va fi un model general pentru comunitatlle mici cu 0 populatie de pana la 8.000 de locuitori".

Ce se construleste

Proiectul cuprinde opt axe (subproiecte) ~i linii de dezvoltare, in colaborare cu parteneri germani ldentlflcati in functie de specificitatea lucrarilor ~i cu parteneri romani. Totalul sumei previzionate a fi investite in Sianic Moldova ~i regiunea lirnltrofa (de aproximativ 50 km) este de 30 de milioane de euro. Cu acesti bani se va construe 0 centrals rnodulara electrlca geoterrnala comblnata cu 0 instalatle de lncalzlre pe blomasa (cu lemne) in Sianic (in valoare de 4 milioane de euro), in colaborare cu un partener din landul Saxonia, ~i 0 unitate solara, tot in Slanic, pe acoperlsul salii de sport (in valoare de 400.000 de euro), de la care livrarlle de energie electrica se vor face direct catre 0 flotila de electrovehicule.

De asemenea, se va construi ~i 0 instalatie de biogas, nurnlta "Slanic Agro Gaz Romania" (in valoare de 12 milioane de

Prin campaniile CENTRUL puteti beneficia de servicii gratuite de xerox (pentru pensionari), internet (pentru documentare, informare ~i corespondenta)~ide anunturi de mica publicitate in Ziarul Ora

__ ____;_ 25. Va asteptarn la sediul

nostru din str. Republicii nr 47/56, (fostul

__ ___;_ __:__ magazin Nevila)!

euro), de productle romaneasca, dar cu sprijinul ~i aslstenta partenerului german (prin transfer de tehnologie) Agro Fuels Consult Edderitz, din landul Saxonia-Anhalt. Statlunea va avea, insa ~i un Wind Park Slanlc Romania (centrale eoliene in valoare de 8 milioane de euro), construit de compania Doblen EST, din Saxonia.

Cu electromobilul prin statiune

Programul e-mobilitate din acest proiect (in valoare 0,25 milioane de euro) va pune in circulatie 0 flotila de e-automobile germane, produse de Automotive Interior World gmbh Regnitzlosau ~i de Plauen-Neuensalz, in colaborare cu parteneri din Romania. Pentru aceasta, este nevoie, insa, ~i de strazl mai bune, pentru care se vor aloca 3 milioane de euro ~i vor fi construite de compania Saxonia, in colaborare cu firme rornanestl. Nerntil ne vor oferi ~i servicii de proiectare in constructii ~i protectla mediului (in valoare de 1,1 milioane de euro), prin Ingenieurburo Froelich & Sporbeck Munchen, Filiala Plauen / Vogtland, dar ~i management de proiect (in valoare 1,25 milioane de euro), prin companiile ERK ~i ECPC. Tot ei sutln ca centrala geoterrnala, instalatille solare, precum ~i cele de transport electric sunt cele mai adecvate pentru aceasta statlune balneara. Pentru executia lucrarilorvorf utllizati ingineri rornanl ~i germani.

Petru DONE

Tn vederea

,,0 paine penlru fiecare!"

dernararii campaniei ,,0 paine pentru fiecare", ce i~i propune sa ofere paine zilnic ~i sa ajute pensionarii cu venituri modeste, asteptam pe totl cei in nevoi sa se inscrie in evidenta Centrului din str. Republicii nr 47/56. Pentru mai multe informatll puteti suna la telefon 0234 320 060. In curand mai multe informatll.

Campanii susjinute de

www.laurentiuneghina.ro

ANUNTURIDE

• MiCA PUBLICITATE

IN ZIAIUL 01125

Sui_nut de: www.laurantiuneghina.ro I www.onestin.ro Parteneri media: www.connectfm.ro I www.ziarulora25.ro

8 Portretin eternitate Ora 25

Mo, Elisei Ursae, "eroul de la Cire

Armatele care se infrunta pe campurile de batalie, reprezlnta, de fapt, 0 singura armata pe cale sa se slnuclda. Intrun razbo], nimeni nu-sl doreste sa devina erou din postura de victima. Din nefericire, sunt multi cei care au fost chematl la "ospa1ul mortil", fara a apuca, rnacar, sa se inchine ... Supravletultoril raman, pana la urma, singurii invingatori ai razboaielor. Pe unii ii regasim in marea istorie scrisa a neamului.

In orasul de la poalele Magurei, Elisei Ursac este demult un nume de legenda."Calauza viinatorilor de munte pe frontul de la Ciresoaia", asa cum a rarnas cunoscutin mentalul colectiv, este omagiat, de decenii, ca un patriot pe care destinull-a chemat "sa faca ce trebuie, cand trebuie", intr-un momentin care tarii nu l-a fost usor,

La inceputul lunii ianuarie s-au implinit 160 de ani de la nasterea sa. Din aceasta perspectiva, un interviu cu nepotul dinspre tata al eroului nostru, inginerulcomandor(r) Ion Ursac, pare, astazl, 0 fericire aproape lrnposlblla. Calatoria in timp, alaturi cu autorul volumului de poezii "Melancolii de fiecare zi", la man~a, lncearca sa recupereze 0 parte din memoria trecuta, in care vom descoperi informatii despre fapte ~i sltuatll eroice, asa cum le-a aflat din istorisirile bunicului sau.

INTERVIU cu inginerul-comandor (r)lon Ursac, nepotul "eroului de la Cire~oaia" .

Domnule comandor, Elisei Ursac a fost unul dintre bravii roman! care au scris 0 pagina memorablla din istoria primului razboi mondial, aici, la Tg. Ocna. Cum a

decurs vlata lui pana in acea vara de foc a anului 1917?

Bunicul meu s-a nascut la [urnatatea veacului al XIX-lea, adlca acum ,,0 eternitate ~i ceva", cum ar spune poetul. Radacinile i se pierd in Marginimea Sibiului. De acolo se trag lnalntasll sai, care se ocupau cu oieritul. Si el a practicat aceasta indeletnicire, avand stana in veclnatatea platoului de pe Cire~oaia. 0 buna parte din viata ~i-a petrecut-o, firesc, in natura, pentru care avea un adevarat cult. In lumea satului era vazut ca un taran Instarlt, care detlnea sute de oi ~i 5 ha de parnant, Multi ani a avut sl carclurna in propria casa. Atunci, insa, cand au sentimentul ca savar~esc 0 ina Ita datorie fata de tara, oamenii i~i asuma gesturi eroice, care ii pot scoate definitiv din anonimat. Din acest punct de vedere, anul 1917 reprezinta un reper important in vlata lui, care va cunoaste, de acum incolo, 0 alta straluclre.

Cum vi-I arnlntltl astazl, dupa atata

timp?

Dintre nepotl, eu am avut norocul sa-l fiu mult timp alaturi, pana cand am devenit of iter. In to tdea una imi spuneam ca asa trebuie sa fi aratat un dac la infati~are, ca bunicul meu! Era un barbat impunator, cu 0 tlnuta dreapta, in ciuda varstel, ~i cu nlste ochi de 0 senlnatate angelica. Traia simplu, intr-o profunda armonie cu semenii ~i cu sine insu~i ~i asta ii crea, aproape in permanents, 0 stare de buna dlspozltie ~i un anumit confort interior.

Elisei Ursac a trait 0 suta de ani si zece luni. 0 varsta matusalemica pentru acele timpuri. Descoperise el vreun "elixir" prin partea locului?

Nu era in posesia vreunui leac miraculos, desl se spune ca Dumnezeu a facut mai multe minuni prin prorocul Elisei... Si pe atunci se putea imbatrani frumos. Dincolo de condltia fizica deoseblta, bunicul avea 0 calitate rara, care tinea de structura lui psihlca: priceperea de a face fata vletll cu optimism ~i umor. Credlnta mea este ca aceasta a fost cheia prin care a reusit sa inlantule ghinionul ~i sa-~i prelungeasca atat de mult vlata,

Gena lui longevlva s-a transmis ~i urmasllor?

Nu atat copiilor, cat nepotilor, De altfel, copiii au aparut relativ tarzlu in vlata lui, dupa patruzeci de ani. A avut doua fete ~i doi baletl ~i doar fiul cel mare, care a luptat in primul razbol, s-a apropiat de nouazeci de ani. Cativa nepotl au depaslt acest prag, dar nimeni n-a ajuns centenar ca el, pana acum, cel putln.

Cum a avut loc lntalnlrea bunicului Dvs. cu istoria?

Se spune ca tinerii fac istoria, iar batranll doar 0 povestesc. Bunicului i se potrivesc ambele ipostaze. Implicarea oamenilor de rand in actlunl eroice este, la noi, la romanl, un obicei al parnantulul, de la care nici el n-a facut exceptie. A devenit erou, intr-o lume erolca. Sansa i-a oferit-o lntalnlrea pe Dealul Brate~tilor cu Batalionul de vanatori de munte, aflat in mars spre linia frontului. Fusese cu rnancare la tatal meu, care se afla evacuat acolo. Vanatorii veneau de la Tg. Nearnt, unde s-au pregatit din ianuarie pana la mijlocul verii. Au intrat in yorba ~i I-au intrebat despre luptele de la Tg. Ocna. In timp ce Ie explica, mr. Virgil Badulescu urrnarea pe harta. Au ajuns la concluzia ca varianta bunicului meu - un ocol prin spatele Dracoaiei, Bogata sl apoi Vf. Titirezu - ar avea mai multi sortl de izbanda. S-a oferit sa Ie fie calauza ~i l-a condus pana in apropierea liniilor inamice.La despartire, comandantul batalionului, mr. Badulescu, l-a notat numele ~i apoi l-a spus: "Mosule, daca vom mai trai, ne-om mai vedea. Acum trebuie so pleci, pentru co incepe prapadul !".Ce a urmat, este de acum istorie.

Si-a tlnut mr. Virgil Badulescu promisiunea de a-I revedea, dupa razboi?

In perioada despre care vorbim, cuvantul de onoare al unui oflter ave a greutatea unui juramant. Mr. Badulescu, ajuns general in 1933, era tipul militarului desavarslt, dar ~i un om erudit, cu speclallzari in Germania ~i Suedia. EI cunostea cel mai bine cat de lrnportanta a fost contributla bunicului meu la victoria din 30 iulie/12 august 1917 ~i a fost cel care

www.ziarulora25.ro Portretin eternitate 9

,oaia", un erou Inlr-o lume eroica

I-a propus pentru a fi decorat, dupa razbol, cu cele maiinalte ordine ~i medalii. De buna seama ca s-au relntalnlt cu ocazia ceremoniilor organizate in memoria eroilor, la care bunicul era invitat. Trebuie sa admitem insa, ca altele erau valorile in acea epoca, Exista rnulta noblete chiar pe carnpul de lupta.

~tiu de la bunicul ca, in zilele cand nu erau bombardamente, soldatil coborau sa ia apa din sat. La fantana din fata casei sale se lntalneau rornanll, austro-ungarii ~i rusll. T~i umpleau gamelele ~i fiecare se intorcea in tabara lui. Oricare dintre ei putea fi victima sau calau. Dar intelegeau ca pana ~i razbolul are un cod al onoarei, care trebuie respectat. Lupta se ducea in transee ...

Durnneavoastra atl avut 0 rnotivatle aparte in a aprofunda problematica primului razbol mondial. Credeti ca altul putea fi deznodamantul acelei zile , daca narfi avut loclntalnlrea vanatorilorde munte cu Elisei Ursac?

Cota pe care se aflau inamicii nostrl fusese pierduta mai inainte, de un alt corp de trupa. De pe acel platou se controla, vizual, intreaga zona. Mr. Badulescu a evaluat inteligent riscurile luptei frontale cu un adversar puternic, ce domina inaltimile clresoalel. De aceea a acceptat varianta ocolitoare, pe dirari stlute doar de localnici, sugerata de bunicul meu. Trebuia sa-l atace de aproape, fara ca ei sa poata riposta. Vanatorii de munte au fost aruncati in lupta intr-un moment greu pentru armata noastra, fiindca aveau instructia specifica luptelor in teren muntos-Impadurlt ~i un nivel sporit de lnltlativa, Multi proveneau de la $coala Militara de Schiori din Bucure~ti, dar au fost recrutatl ~i din unltatl de infanterie, dintre stiutorii de carte.

Este greu sa ne lrnaglnarn astazl, cum ar fi evoluat sltuatla in zona noastra de conflict, daca de la "botezul focului" misiunea acestor trupe de elita ar fi esuat, Este ~i motivul pentru care, dupa razbol, bunicului is-au recunoscut meritele de strateg al acelei batalii, alaturi de alti militari. Drapelul de lupta al Batalionului de vanatori a fost decorat cu "Ordinul Mihai Viteazul", pentru izbanda din 30 iulie, 1917. In acea zi, bunicul n-a parasit de tot zona. S-a retras sub un tufan, de unde a urrnarlt desfasurarea pentru lupta a vanatorilor. Exprimarea lui era ca "fritii" au fost luati ca din oalal Se aflau in momentele lor de relaxare ~i nu s-au asteptat la un atacsurpriza. In acel asalt, noi am avut 2 rnorti ~i 19 raniti, dar am facut peste 600 de prizonieri, dintre care 17 oflterl, lar aceasta prima victorie a lntarlt ~i mai mult moralul

vanatorilor. Peste cateva zile ei vor sosi pe cosna, filndca trupele noastre fusesera scoase de pe pozitie, de catre inamici. Are loc un contraatac furibund ~i in 30 de minute ii resping pe adversari de pe intregul front de atac. Aveau un curaj exceptional sl un avant nemallntalnlt in armata romana! De altfel, ei vorcontinua sa se exprime eroic pana la incheierea razboiului,

S-a schimbat cu ceva vlata bunicului Dvs., dupa acest episod?

Material nu, sau foarte putln, daca ne gandlrn ca beneficia, in virturea unor decoratll, de gratuitate pe transportul C.F.R .. Dar a fost rasplatlt, din plin, cu glorie ~i apreciat ca un erou la nivel national. In 1925, cand s-a pus piatra de temelie la Monumentul de pe Magura, Prlntul Carol i-a facut cadou bunicului meu palaria sa de vanator de munte. Cand a devenit rege il invita anual, de Ziua Eroilor, la festlvltatile care aveau loc la Bucure~ti ~i la Sinaia. Tinea sa-l tntalneasca personal pe "mo~ Elisei Ursac" (asa i se adresa) - "Eroul de la clresoala". Daca regele nu putea participa de Ziua Eroilor, atunci il invita pe 10 Mai, de Ziua Nationala.

Cum reusea un batran de peste 80 de ani sa fad fata protocolului la cel mai inalt nivel, al acestor lntalnlrl?

Intra in sarcina oficialilor de la Bucure~ti sa asigure instruirea ~i participarea lui la aceste rnanlfestari. Retln ca, in dlscutii, pomenea numele lui Nicolae Pai~, viitorul amiral, care a fost un timp ~i adjutant regal. Acesta solicita autoritatilor locale sa-l pregateasca pentru plecarea in Capitala. ~eful postului de jandarmi se prezenta la el acasa, in Poieni, sl-l spunea bunicii ca il"rape~te" pentru cateva zile. Era condus la unitatea mllltara din Tg. Ocna, unde i se confectlona 0 tlnuta noua, de vanator. De aici, mergea lnsotlt pana la Palatul Regal, fiind preluat de un aghiotant, cel mai adesea Mi~u Arion, dupa cum ne spunea. A doua zi, lua parte la festlvitatlle legate de Ziua Eroilor. Receptla oficiala ave a loc in Salonul Oval, de la Castelul Peli~or. Bunicul i~i facea intra rea avand pe cap palaria prirnlta in dar, de la Carol.

Tntotdeauna avea loc rezervat la masa regelui ~i era invitat sa rosteasca 0 alocutiune. Asa se respectau, in perioada lnterbellca, eroii.

Care va este amintirea cea mai draga, cu bunicul Dvs.?

Eu am crescut ascultand povestirile despre primul razboi ale bunicului, care, uneori, mi-au tlnut loc de basme. Numele de Badulescu imi era familiar de mic. Din adrniratla lui pentru acest oflter de exceptle s-a nascut ideea ca eu sa urmez 0 carlera militara, A~a ca, am devenit copil de trupa intre 1940-1944, la unitatea de vanatori de munte din Tg. Ocna. Amintirea cea mai ernotlonanta cu bunicul meu este din anul 1935, cand a fost inaugurat Monumentul Eroilor de la Poieni, in prezenta regelui Carol II. A participat 0 mare de oameni de pe toata Valea Trotusulul sl nu numai. Tmi amintesc ca, la final, a avut loc defilarea trupelor prezente la ceremonie. Ei bine, in fruntea lor s-a aflat bunicul Elisei Ursac, lmbracat in costumul lui popular. Dupa defilare, a urcat treptele care duc la monument, unde se afla suita regala, Pentru familie ~i comunitatea locala, acesta a fost un moment inaltator, de care putlnl au parte in vlata.

Domnule Ursac, ce mesaj conslderati ca poate transmite trecutul, generatlilor viitoare?

In primul rand, ca nu trebuie sa ne Indepartarn de istorie, cu atat mai mult sa 0 agresarn. Adevarurlle istorice sunt un izvor permanent de sfaturi bune, dar ~i un avertisment pentru viitor. Sa nu uitarn indemnul lui Eminescu: lIte intoarce in trecut, dad vrei viitorul a-I cunoaste". Generatille de azi ~i cele care vor urma trebuie formate in spiritul pastrarll memoriei ~i al respectului pentru eroii nostrl. Cire~oaia ~i celelalte campuri de batalie sa ramana mereu locuri de sacra amintire. Apoi, se cer pretulte ~i in viitor valorile perene ale istoriei, pentru ca ele ne confers identitate natlonala, Din pacate, noi deraparn de la .Jlnta de propaslre sl straluclre a neamului", cum constata ~i Dimitrie Gusti, la timpul sau, Cu fiecare zi constat ca se depreclaza sentimentul dernnitatil natlonale. La cat respect ne putem astepta de la alte popoare, dad noi lnslne nu ne respectarn? Eu raman, tnsa, un optimist, ca bunicul meu.

Am incredere ca nu-i totul pierdut ~i ca aceste valori mai pot fi recuperate, dupa cum, am speranta ca un proiect mai vechi al generatlel mele - acela de a monta o placa memertala la mormantul lul Elisei Ursac din Poieni - va deveni, intr-o buna zi, realitate.

Col(r) Dumitru Tantaru

10 Prolil- Oamenii ceti1ii Ora 25

Subinginerului Corneliu Cristea i-a placut mecanica, lucrand 0 perioada ~i In domeniul aparatelor de masura industriale. Acum este pensionar, dar ~i presedinte al subfilialei Asoclatlel Na~ionale "Cultul Eroilor" Onestl. tucrand In industrie, domnia sa consldera ca ar trebui reintrodusa formarea profesionala a tinerilor, teoretica ~i practica, dar ~i asigurarea pentru acestia a unor locuri de rnunca stabile. Corneliu Cristea are 0 deosebita consideratie fata de sefii pe care i-a avut, respectiv inginerii Ion ita Aristide, Matei Opran, Vladimir Hleva sau Mihai tupascu, dar are ~i un regret, acela ca nu s-a putut realiza lntr-o cariera rnllitara.

Acum, la 70 de ani, se declare pesimist fata de cum merg lucrurile, tara fiind plina de "bagatori de searna", iar cei ajunsl la putere "remarcandu-se" doar prin diletantism ~i oportunism. "Daca In trecut puteam vorbi de mari valori, de elite, acum constatam ca tralrn intr-un prezent imoral, lucru ce nu ne poate oferi nici 0 perspectlva pentru viitor", ne marturiseste pensionarul Cristea, convins ca numai munca sta la baza demnltatil noastre.

Reuslta In viata a fiului sau, familia, dar ~i propria realizare profeslonala, sunt toate Intamplari importante din vlata acestui om, mereu bucuros cand toata lumea este sanatoasa. Corneliu Cristea este un om serios ~i drept, cu aplecare spre munca obsteasca, carula nu-i place minciuna ~i hotia ~i care detests vista fara regului ~i ordine, fara respectarea legilor sociale obligatorii.

II pasioneaza istoria nationala, mai ales cand aceasta este aplicata In cinstirea lnaintasilor neamului. Ii plac clasicii literaturii, filmele serioase ~i muzica din repertoriul national ~i international care a rezistat timpului. lorga, Eminescu, Rebreanu, Callnescu, Dostoievski, Toistoi, Balzac, Stendhal sunt scriitorii, Jean Gabin, Teofil Valcu, Lucia Sturza Bulandra, Grigore Vasiliu Birlic, Gheorghe Cozorici, Alexandru Repan sunt actorii, iar Maria Tanase, Ion Dragoi, Dorina Draghici, Luis Amstrong, Beatles, Ray Charles, Ives Montand, Joan Baez, Tino Rossi, Connie Francis sunt cantaretll preferati. Acum, la varsta de 70 de ani, pensionarul Cristea continua sa se implice civic, fiind sufletul.icultulul Eroilor"ln zona. Clteste ziarul Ora 25 In mod frecvent, apreciind ca pentru tineri ziarul constituie un bun exercitlu social, iar implicarea lor In viata cetatil Ii pot transforma, treptat.In viitorii nostrl oameni maturi.

Corneliu Cristea, Pre,edinte al Asocia1iei "Cultul Eroilor" - One,ti

Cosmin Lupu - Muzeogral

Profesorul Cosmin Lupu este acum muzeograf la Muzeul de Istorie din Onestl, dar a cochetat la un moment dat ~i cu mecanica, fiind chiar administratorul unei firme. Ca muzeograf, daca ar avea putere de decizie, ar pune un mai mare accent pe munca de cercetare a zonelor istorice ale municipiului nostru. Pasiunea pentru istorie i-a fost insuflata de regretatul profesor Gheorghe Hulub, iar ulterior, mentor i-a fost profesorul universitar doctor loan Scurtu. Regrets faptul ca mijloacele financiare I-au Impiedicat pana acum sa viziteze vestigiile arheologice din Egipt, dar ~i din Roma.

Ca stare de spirit, muzeograful se declara dezamagit, dar rarnane totusi optimist privind actualul joc de-a "alba-neagra" din politica, sperand sa se schimbe totusi ceva, pentru ca altfel toti au de pierdut. Pe vremea cand lucra ca mecanic pe platforma lndustriala avea un salariu mai mare de trei ori decat cel actual, Insa rarnane la parerea ca este bineln viata sa faci ce Iti place. Cosmin Lupu spera ca dupa toate "experientele" de pana acum ~i pentru ca "orice sut ln fund, lnsearnna un pas Inainte", viitorul artrebui sa conduca la 0 stabilitate econornlca.

Anul acesta se Implinesc 18 ani de cand a lntalnit femeia visurilor sale, cu care s-a ~i casatorit ~i cu care are trei copii. Aceste "Intamplari" sunt considerate de Cosmin Lupu cele mai importante ~i mai fericite pe care le-a avut ln vlata. Acum este preocupat de educatia copiilor lui, carora doreste sa Ie insufle respectul pentru adevaratele valori ale societatll. Familist convins ~i optimist incurabil, muzeograful I~i reproseaza totusi ca are 0 prea mare Incredere In oameni ~i In promisiunile acestora. Detests minciuna ~i ipocrizia.

Ii place sahul ~i vanatoarea, literatura ~i scrierile patristice, filmele SF ~i cele psihologice, blues-urile rock ~i Ii prefers pe Umberto Eco, Isaac Asimov, Frank Herbert, Nicolas Cage, Jhonny Deep, Guns N Roses ~i Shakira. In legatura cu publicatia Ora 25, Cosmin Lupu ne rnarturiseste ca apreciaza aceasta initiativa a tinerilor ~i citeste cu placers ziarul chiar de la prima aparltie.

Pagina reallzata de Alex lOMA

Ora 25 Spirilualilale 11

Pv - 1 I I 1- p~ la 92 de ani, stilp al ariD e e us 10 arvu delDnitilii rOlDine$ti !

"Sunt un om liber ~i fac ce vreau. Nu ma tem de oameni". Aceasta slntagrna rostita de Parintele lustin in fata anchetatorilor comunlstl I-a costat 5 ani de pu~carie grea pe langa cei 12 pe care n facuse deja.

Marturii

Parintele lustin, Stare~ul Manastirii Petru Voda, s-a nascut in satul Petru Voda la 10 februarie 1919 intr-o familie de tarani munteni ~i a crescut Irnpreuna cu cinci fratl ~i doua surori. La 17 ani a intrat in viata rnonahala la Schitul Durau rnanat de 0 chemare subllrna spre cele sfinte. Plaiurile nerntene, Incarcate de rugaciune ~i fapte de vitejie ale strarnosllor nostrl, au sculptat in sufletul sau matricea valorilor fundamentale ale neamului nelngadulnd, peste timp, a face vreo concesie sau a cadea din aceasta forma pecetlulta de Dumnezeu in sufletul sau curat.

Un chip de 0 seninatate slderala te intampina cu 0 privire calda ~i in acelasi timp patrunzatoare. Trasaturlle fine, delicate, tlnuta sprlntena ~i eleganta, fac din Parintele lustin 0 prezenta care indinta ~i bucura de la prima vedere. Dar ce ne farrneca este imensa lumina cu care ne invalule prezenta sa.

Oamenii din Mun~ii Neam~ului stlu multe despre Parintele lustin. Este atat de iubit ~i respectat Incat la rostirea numelui sau estl imediat ajutat ~i indrumat. Se povesteste ca in anul cumplit al foametei - 1946, Parintele, care era diacon atunci, tmpreuna cu preotul Pantelimon de la Schitul de la Viaduct, au pornit cu Icoana Sfintei Ana intr-un pelerinaj peste parnanturlle arse de seceta prelungita. Slujbele lor intarnplnau disperarea ~i jalea ~i lasau in urma lor ploaia ~i bucuria. 5- au strans, din sate Ie prin care au trecut, mii de oameni care i-au urmat intr-o ploasa ~i curata recunostlnta. Acel convoi al sperantei ~i credlntei a suparat autorltatile comuniste care I-au luat in vizor suspectandu-l ~i chiar acuzandu-l pe Parintele lustin de "agitatie mistica".

Prininchisorile patriei

Parintele lustin a inceput Goigota lui la inchisoarea din Roman unde a fost anchetat trnpreuna cu altl 68 de oameni, timp de 0 luna, in podul securltatli cu "dulaii la gatul nostru, intin5i cu fata in jos". lata ce spune parintele despre acele momente terifiante: "Prima parte a temnite; a fost cu mult zadut nu-ti dadeai seama de ce e5ti ocala; dar sa-ti dai seama ca nu mai e5ti nimic 5i sa te gande5ti ce vei face - ce ai de aparatl ... ". Parintele ave a de aparat chiar flinta neamului nostru asemeni miilor de rornanl care nu au cedat supliciului care desfllnteaza substanta prima a fllntel - sufletul. Ei nu ne-au vandut sufletul, ci ni I-au ocrotit cu pretul vletii, ~tim noi, oare, sa ne pastrarn sufletul? Ajuta-ne, Doamne, sa nu ne vindem sufletul, asemeni lui luda, pe 0 punga degalbeni!

A urmat momentul procesului la Suceava. Acesta s-a tinut in interiorul inchisorii numai in timpul noptli. Lumina zilei nu ar fi suferit atata josnicie a lnscenaril unor vinovatll care erau de fapt cea mai legltlrna sl flreasca atitudine de om ~i de roman. Dar atunci nimic nu mai era normal. Poate era "ru~inea" [udecatorilor, carein zelullor, au dat condarnnarl atat de mari tncat s-a sesizat ~i Gheorghiu Dej. Erau ace lasl care-i condarnnasera pe comunistl ln anii 1941-1945 ~i sperau, in van, ca acestia vor uita comportamentullor.

in final, partntele a primit 12 ani ~i a plecat intr-un trist convoi care avea in ultimul vagon, ca detinutl, tocmai pe zelosil [udecatori. Se indreptau spre inchisoarea Aiud. Undeva, spre IIva Mica, se zarea un apus de soare pe care cei 80 de detinuti lnghesultl in fie-care vagon, I-au privit pe rand. Peisajul acesta era, poate, 0 urrna de consolare in atmosfera inabu~itoare din acele vagoane. Ne pomenim la inchisoarea Aiud lrnpreuna cu un fost ministru al transporturilor ~i un general, fost atasat militar la Paris. Portretele lor sunt jalnice, stateau de 2 ani acolo ~i deja urmele dezumanlzarli prin tratamentul aplicat acestor oameni i~i aratau spectrul: pie lea cazuta, fetele trase, foamea atroce facea ca un cartof furat sa fie 0 mare victorie. Toate acestea erau argumente graltoare pentru regimul ce avea sa-l infrunte ~i parlntele timp de doi ani ~i [umatate aici ~i multi altl ani in alte locuri la fel de terifiante.

Mare noroc a fost pentru Parintele ca, la terminarea acestei perioade la Aiud, a scapat de 0 irninenta trimitere la Pite~ti, carula i se dusese vestea ~i in stralnatate, Cercurile democratice ale lumii s-au sesizat facand presiuni asupra autorltatllor comuniste sa opreasca nelegiuirile asupra detinutilor politici. ~i a~a a ajuns Parintele lustin la minele de plumb de la Baia Sprie in urma unui ordin oficial care prevedea trimiterea acestor detlnuti la munci (acele munci care sa asigure totusi acelasi scop ca la Pite~ti, exterminarea, desflintarea acelor

rornanl care, prin modul lor de a fi, prin cre dinta in Dumnezeu ~i in valorile fundamentale ale vletll, prin exemplul lor deranjau procesul de dezumanizare a neamului rornanesc, adica anihilarea noastra ca popor). La inceputul sutulul, noaptea, se faceau rugaclunl, Din cei 5-6 detlnutl unul rarnanea la intrare ~i se ruga, fiecare lasa cate o ruga pentru cei dragi de acasa, pentru copii, pentru parinti, pentru sotii ~i pentru ocrotirea lor in acel loc deosebit de periculos. Se spuneau acatiste, paradise, psalmi. Parintele ne spune: "Rugaciunile in adancuri erau cele mai puternice 5i ... traitoare rugaciuni".

Lumina din intuneric

intr-un an, de Sfintele Sarbatori ale Pa~tilor s-a organizat de catre detlnuti Slujba de inviere. Era 0 mare lndrazneala. Nimic nu supara mai tare pe aceste personaje apocaliptice care intruchipau gardienii ~i oficialii inchisorii decat pomenirea lui Dumnezeu ~i rugaclunlle. Parintele ne povesteste cum au improvizat din 30 de sfredele - 30 de dopote sl, la semnal, s-au adunat vreo 30-40 de detlnuti. S-a inceput Sfanta Slujba de inviere. in noaptea adancurllor (Ia 40 de metri sub pamant) s-a inaltat mai sus ca orlcand ruga de mare talna ... "in zeghe, in 5anturi cu apa acida, cu tarnacoapele in maini au trait cea mai frumoasa inviere bine primita la Dumnezeu", sl., Lumina a venit. Ca 0 minune, pana la terminarea Slujbei, nimeni nu a sunat pe securlstll de sus ~i nimic nu a tulburat acel moment de gratle de la Dumnezeu."Hristos a inviatl" a rasunat de la unii la altil, pentru cateva dipe detinuti ~i gardieni erau totl unul, tara deosebire s-au salutat crestlneste. Ultand parca de groteasca misiune de calai, gardienii nu au putut opri harul sa vina peste ei totl - fratl invrajbiti de fortele intunecate ale raulul, Pentru 0 dipa acesta fusese ingenunchiat ~i lumina iubirii le-a lncalzlt inimile tuturor ... Afara au fost intamplnatl cu mitraliere ~i paradoxal, au fost tinuti doar doua zile "sub cheie".

in fata dusrnanlel ~i urii romanll au raspuns cu iubire. S-au rugat ~i se roaga ~i acum pentru calaii lor. Bine ca neamul nostru mai are oameni. Ei sunt. Mai sunt izvoare prin care sfintenla aduce rnantuire pentru noi. Ei sunt de veghe ~i ne ajuta aici sau in ceruri. Harul lor ne da putere ~i demnitatea de a infrunta raul din noi ~i cel din afara noastra, Exlsta in fiecare roman un dor de lumina, de libertate, de adevar, Cand omul este liber devine creativ. EI transforrna lumea prin idei noi care revolutloneaza gandirea ~i vlata dand conslstenta timpului.

Sa ne traiti Parinte lustin multi ani inaintel Sa ne ajutatl sa ne regasim pe noi in~ine romanl ~i crestlnl deopotriva unltl ~i demnil

Petre DAN

12 Reflec1ii & amintiri Ora 25

incercind REDEFINIREA ...

Rasfoiam asa ... inert, un dlctlonar; In lumea asta nebuna, multe din cuvintele care altadata erau la baza definirii omului ca OM sl-au pierdut intelesul .. .IUBIRE, CREDINTA, RESPECT, ADEVAR, iNCREDERE, SINCERITATE, PRIETENIE, COMPASIUNE.

ACADEfv1IA HO~V\~A I\STITCTLL DE U:\CVISTIC"\ .. IORC1_; [OI-m .. \Y

DEX

Toate cuvintele din dictionar s-au sters, nici rnacar 0 litera nu se lntrezareste. Ml-as dori sa Ie reinvat forma ~i fondullor de odlnioara. Am cautat cu privirea in jur, printre oameni, sperand ca voi Intalni rnacar 0 persoana care sa-rnl redeflneasca esenta acelor cuvinte, numai ca, m-am izbit puternic de ziduri reci, invadate de mucegai. Un mucegai lmbacslt cu MINCIUNA, IPOCRIZIE, DUALISM, TRUFIE, UMILIRE.

Piatra zidurilor se rnacina usor, desi la 0 prima vedere, zidurile par puternice. Spoite bine, stralucesc ... au gravate cateva

stele ... cinci la nurnar, Dar este doar 0 iluzie, cacl zidurile sunt putrede.

Tncerc sa curat 0 platra crezand ca voi putea salva macar 0 frantura din zid, numai ca, fiecare platra in parte este cuprinsa de 0 lepra mistuitoare, cu false izuri de lntelesuri primordia Ie. Tmbrati~ata de otrava dulce a haosului, piatra care sustlne zidul, incepe sa se scurga, "top ita" de pseudoiubirea care duhneste a falsitate ~i dezmat.

Tmi dau seama ca ar fi zadarnic sancerc sa lupt cu aceasta boala veche, veche ca ~i meseria cea mai veche, 0 boala care rnutileaza nu numai chipul dar ~i sufletul omului.

Resemnata, rasfoiesc mai departe dlctlonarul, cautand cuvinte. Doarfoi albe; ici ~i colo cate 0 litera ratacita. Ma simt p ust lit a ~i e pu lz at a, sfa~iata de vampirismul filelor incerte. ~i cand ma gandesc ca odinloara cuvintele i~i gaseau locul ~i definirea acolo.rna Incearca un deja-vu ... cum ar fi sa gasesc expllcatia cuvantului IUBIRE!? sau iNCREDERE!!??

Ultima foaie ... am ajuns la finalul d i c t i o n a r u l u i ~i niciun cuva nt , Nelncrezatoare, reincep sa caut. ~i 0 imagine ar fi deajuns numai sa-ml defineasca un cuvant, rnacar un cuvant,

Zaresc ceva, 0 litera ... Pare a fi litera N ... sl mai departe, 0 imagine stearsa. Un chip parca, pietruit, asemeni unui tablou rupestru. Un chip schimonosit, obosit, palid, rnaclnat de lepra pietrelor care a invadat zidul din jurul meu. Abia daca mai defineste cateva trasatur!l Ma intreb cine 0 fi, ce-o fi ~i ce cuvant ar fi putut defini?!

Cateva clipe am holnarlt cu gandul ~i fara sa ezit, am realizat ca acea imagine, definea un cuvant. Mi-e greu sa pronunt ~i totusl imaginea, desl abia se mai zarea, definea foarte bine cuvantul nimeni.

NIMENI erai TU!

Dupa 1 an ,i-un pic ...

••• fa singura icoafi din Romania care te duce direct in penitenciar!

Cand rostesti Scoala Nationala de Pregatire a Agentilor de Penitenciare Tg.Ocna, gandul te duce, fara prea multe ezltarl, la cateva caracteristici: seriozitate, verticalitate, discipllna, intr-un cuvant rigurozitate. Putin stiu, ca toti cei care muncesc ~i invata in aceasta institutie, sunt oameni care au pe langa trasaturile enumerate, 0 alta esentlala - pasiunea.

Sambata, 12 februarie 2011, a fost una din acele zile in care am slrntlt ce Insearnna sa presari in tot ce faci putln suflet ~i cat de lrnportantl sunt oamenii de langa noi.

S-a pornit de la 0 scantele care s-a conturat mai apoi intr-o idee, cea a unei revederi cu fostll elevi ai scolli, Primii care au raspuns lnltlatlvei domnului comisar de penitenciare Gabriel MUNTEANU, profesor al acestei scoli, au fost cei din promotla 2008 - 2009, de aceea reintalnirea s-a intitulat sugestiv"Dupa 1 an ~i-un pic (0 tara, oleaca)" - doar suntem moldoveni!

Alaturi de domnul profesor sl-au pus urnarul, ~i mai ales sufletul, colegii

domniei sale ~i binelnteles, doi dintre fostii elevi: Mihai MATIC ~i Ciprian RUSU, ambii functionari publici cU~l;;;;i3I~ statut special la

--=--

Penitenciarul Codlea; lar :

Maestrul de ceremonii a fost directorul adjunct pentru invatamant, doamna comisar ~ef de penitenciare Antuaneta RADU.

Au raspuns prezent la strigarea catalogului aproximativ 30% din efectivul de 100 de elevi al acelei promotll, dar efortul sa meritat pentru ca ernotile traite acolo, in sala de festivitati a scolii, au fost mari ~i bine definite, fiecare punct al programului acestei lntalnlrl fiind parcurs pas cu pas.

Nu mare le-a fost uimirea celor prezentl (fostii elevi) cand au inceput lntalnlrea cu un test surprinzator ... de glurnet, asa ca sa-~i trnprospateze cunostlntele, ca doar au venit la scoalal

Apoi a urmat cuvantul de suflet al directorului Scolii Nationale de Pregatire a Agentilor de Penitenciare Tg.Ocna, comisar de penitenciare Vasile SCUTARU, cuvant care a precedat vizionarea filmului de

prezentare al acestei institutii, pelicula in finalul careia s-a prezentat frumoasa festivitate de absolvire, dintr-o zi de toarnna ploioasa, a prornotlel 2008 - 2009.

A urmat momentul in care cei prezentl ne-au povestit cate ceva din rastlrnpul petrecut de cand au plecat de la scoala. Ne-am amuzat cu totll cand am parcurs retrospectiva anului scolar 2008 - 2009, retrospectiva presarata cu "cele mai haioase" momente din acea perloada.

Am primit cu totil diplome de participare, am facut nelipsita fotografie de grup ~i am stat in jurul unei mese festive. Dar ceea ce s-a confirmat, pentru a cata oara, este veridicitatea motto-ului acestei institutll: "Cea mai nobila preocupare a omului, este omul!"

Pagina realizata de turntnlta TiNTARU, Tg. Oena

----

www.ziarulora25.ro Vacan1e active 13

labara crellina"Floare de Coil" de la lurau

Marturisirile unui profesor, dupa Tabara "Floare de Coil" de la Durau

"Am slmtlt 0 lrnensa bucurie. imi aduc aminte de fiecare data cand merg intr-o excursie sau tabara cu copii de grija cu care mama mea ma tinea de mana cand rna ducea la scoala sau rna plimbam cu ea, atunci slmtearn caldura dragostei din mana mamei mele. Asta simt ~i acum cand merg cu copiiiin tabara:ii tin de rnanute pe fiecare pentru a Ie slmtl dragostea ~i ernotia lor. Copiii sunt de 0 candoare ~i 0 puritate extraordinara. Eram la Durau ~i seara facand rugaclunea de seara cu toti copiii, rna slrnteam in mijlocul unor ingeri ai lui Dumnezeu ~i credeti-rna nu spun aceasta fara rost. Cand un copil vorbeste cu Dumnezeu se simte ca Dumnezeu ii atinge sufletul cu harul Sau.

Tabara "Floare de Colt" de la Durau a fost 0 experienta frurnoasa pentru toti copiii ~i cei ce i-au lnsotlt, 0 stare de bucurie sub atmosfera placuta a fulgilor de nea, intr-o atmosfera lncendiara de bucurie, joc ~i veselie in jurul focului de tabara",

Beneficii din punct de vedere comportamental ~i comunicativ

"Tabara crestlna de la Durau a fost ~i este un mod placut de a participa

I III

recreativ in vacanta, dar ~i un mod placut de a intra in dialog cu celelalte grupuri de tineri ~i cadre didactice, fiind prezentl copii de la Onesti, lasl, Suceava, Brasov, Roman, Piatra Nearnt. Copiii au receptat cu rnulta atentle programul de zi cu zi al taberei, anume un program liber bazat pe activitati ludice cu scop informativ. Animatorii, coordonatorii atelierelor fiind deosebit de bine pregatiti, stiau sa fie aproape de sufletul copilului invatandu-i ~i educandu-i intr-o rnaniera crestlna.

Atelierele de rnuzlca, dans, teatru, comunicare, jocuri, concursuri, schi ~i seratele organizate dinamizau foarte mult pe copii ~i ii motivau in cunoastere ~i comunicare.

Atelierul de comunicare spre exemplu condus de Maica Sofronia realiza dlscutil libere ~i sincere pe tema multor teme din viata copiilor iar atelierul de comunicare in imagini condus de maica Elisabeta ii ajuta pe copii sa schiteze pe foaie ce stiu ~i ce gandesc,

Instructorii de la atelierul de schi erau foarte atenti cu Incepatorii in sportul pe schi animand copiii in jocuri cu zapada, facandu-i sa lndrageasca zapada, muntele ~i schiul dar mai ales avand grija la concurentil de pe schi ~i invatandu-i pe cei mici ABC-ul acestui sport. Copiii au invatat totl sa schieze, fiind impartiti pe grupe, pe categorii de varsta. Seratele in care totl copiii se Intalneau ~i se jucau, cantau sau dansau i-au apropiat ~i chiar s-au imprietenit. Benefica a fost ~i vizionarea unor filme, deruland apoi discutii pe diferite teme.

Cel mai mare beneficiu pentru noi este ca tabara "Floare de Colt" ne-a rarnas in suflet ca 0 amintire frurnoasa iar copii s-

au imprietenit ~i au Indragit rnanastlrea Durau, iar acasa ajunsi, continua ceea ce au invatat, dand dovada de buni crestini ~i rostind rugaciuni de dirnineata ~i seara, p ar lnt!l o bs e rvan d s chlmb ar l in comportamentul copiilor".

Impresiile copiilor ~i ale cadrelor didactice

.Jmpresllle au fost deosebit de bune ~i chiar i~i doresc reintoarcerea la vara. Tabara nu este scurnpa ~i conditiile sunt foarte bune. Programele au atras copiii prin multitudinea atelierelor ~i a activitatilor recreative. De aceea asteptarn la vara sa ne relntalnlm cu manastirea Durau dar sl cu personalul taberei. Acum suntem in semestrul II ~i invatam pentru a lua note cat mai bune spre a putea primi drept recompense tabara "Floare de Colt" de la Durau,

Cu totll rnultumesc d-Iui Director Mihai Barna ~i echipei sale, care au fost aproape de cei 22 de copii particlpanti: ~i cu organizarea dar ~i cu cei de la aslstenta rnedlcala.

o initiativa laudabila prin care scoala "Ghita Mocanu" din Onestl doreste sa deschida un parteneriat cu organizatorii acestortabere crestine",

Profesor Otilia Bargaoanu, $coala "Ghita Mocanu" - Onestl

Tabara de iarna Onestin - Bran 2011

Tabara de iarna Onestin de la Bran, a avut ca tel consolidarea grupului ~i responsabilizarea membrilor. Scopul a fost atins, actiunile au fost puse in practica, nu totdeauna conform planului anterior, ci

uneori pe baza lnsplratlel ~i ideilor de moment. Pregatirea mesei in echipe a dat dovada de organizare. Supravegheatl ~i ajutati de bucatarul ~ef, Alin, rnancarea a fost comestlbila ~i nimeni din cei peste 60 de partlclpanti nu a fost "otravit"!!!

Cazarea a fost "SUPER!", Avand parte de condltil foarte bune. Camerele au fost "vii" ~i datorlta energiei colorate a tinerilor. Am vizitat Pe s t e r a Dambovicioara, Castelul Bran, schitul Bran, partia Zanoaga, castelul Pele~, statlunea Sinaia. Dlstractia a fost la cote inalte, atat la propriu cat ~i la figurat.

Serile petrecute in compania chltarilor galagioase ~i a jocurilor de echlpa au fost mai "Iuminoase" decat zilele friguroase petrecute pe diferite trasee.

As t e p t a rn cu n e r a b d a r e urrnatoarea tabara ! Mai multe detalii ~i poze pe site.

www.oneSlin.ro

14 Cronic. www.ziarulora25.ro

GOOD Will HUNTING - un film adevarall

Regizat de Gus Vant Sant, filmul"Good Will Hunting" este 0 drama ce a primit doua premii Oscar ~i Globul de aur pentru eel mai bun scenariu (Matt Damon).

Actorii principali, Robin Williams (Sean Maguire), Matt Damon (Will Ir .....

Hunting) ~i secundari Ben Affleck (Chuckie Sullivan) ~i Stellan Skarsgard (Prof. Gerald Lambeau) sunt personajele unui film impresionant.

Will Hunting este un tanar cu probleme, poate pentru ca nu s-a nascut in ,--cartierul potrivit, n-a avut parte de educatla necesara, de 0 viata decenta sau poate pentru ca se aprinde repede la manie ~i i~i pierde capul, Aparent,nu-I deranjeaza faptul ca e un simplu balat de serviciu care spala coridoarele prestigioasei unlversitatl MIT. Dare genul care nu refuza nici 0 provocare ...

Asa se face ca intr-o zi, fara sa-l vada nimeni, rezolva pe tabla 0 problema ce il determine pe prof. Lambeau sa il gaseasca pe autor. Will Hunting baiatul care spala pe jos, e de fapt un geniu matematic sl, cand il descopera, Lambeau refuza sa-l lase sa se lroseasca. Din pacate pentru Will, pe cat este de genial pe atat e de incapatanat sa ramana acolo unde considera ca ii e locul: alaturi de prietenii lui, intr-o viata fara arnbltll ~i in care multe se rezolva cu pumnii, nu cu mintea. Mai mult, Will nu considera ca ar avea ceva de demonstrat despre el lnsust, sau ca ar merita ceva mai bun de la vlata. Profesorul Incearca sa-I ia sub aripa sa ~i il duce la un prieten de-al sau, psihologul Sean Maguire, dar pentru Will to ate aceste schimbari vorfi mult prea dificil deinfruntat.

Un film impresionant, inspirat din cazuri reale, care mi-a placut enorm prin mesaj, actor ~i complexitatea actlunll, Foarte frumos ~i reuslt. Eu una il clasez in topul meu ~i datorlta lui Robin. E un actor desavarsit care face roluri amuzante excelent, dar poate fi ~i profund in roluri dramatice.

Frumos! Sa nu va lipseoscii din lista deli/me de viuutl

lustina ANDRUSCA

MATT DAMON

~t!l"dl.~EimlJ.lic. BIII~1Qj.!IiNybriFiil;1u .. T(J~·rcl!dliQQi,

Por~MfLl'!illil)llIlTrJhi, fire,

• WrII nUllcln~~:t'I. alr~ rhe ,&..!~

"Dic1ionar Robert de nume proprii"

Un nume foarte ciudat pentru 0 carte. La inceput nici nu am crezut ca e un roman, am luatcartea din raft sl ma asteptam sa gasesc semnlflcatia numelui meuin ea. Insa a fost ~i mai ciudat cand am vazut ca e 0 carte destul de subtlrlca pentru un dictlonar, fie el ~i de nume proprii.

Cartea prezinta viata unei copile, inca din vremea de dinainte de conceptie.

Plectrude, se naste dintr-o mama de 18 ani ~i un tata la fel de tanar. Mama sa stie ca fiica/fiul ei va fi 0 persoana unlca ~i este convinsa ca acest destin ii este destinat doar unei persoane cu nume special, de aceea pe tot timpul sarcinii aceasta cauta nume cat mai deosebite. Plectrude se naste intr-un spatlu mai neoblsnult ~i este botezata tot in acelasi cadru neadecvat. Ramanand orfana din primele zile de vlata, ea ajunge in sanul familiei rnatusii sale.

De mica, fetita prevesteste un viitor deosebit. in centru atentlel, ea se dezvolta

armonios pe toate planurile. Dar odata cu un accident vlata ei se redefineste dramatic. Trecutul o lrnbratlseaza ~iii schimba cursul vletli la 180 de grade.

Intarnplarlle sunt bizare, motivele sunt hilare ~i incredibile, personajele sunt

putin fantasmagorice. Si cred ca asta e esenta lui Amelie Nothomb.

Cum ajunge orfana Plectrude, cum reuseste sa infrunte vlata ~i mai ales de ce

alege sa rnearga pe acelasi drum ca parlntele ei, va las pe voi sa descoperiti in paginile acestei carti,

Pe nerasuflate am "infulecat" aceasta carte. Cu lacrimile uscate pe obraz, am sfar~it opera cu un zarnbet larg pe buze, sub impresia finalului neasteptat ce incheie impreviyibila actlunii a cartll,

Astlel a ajuns In topul dirtilor mele preferote: poate ~i ale tale cititorule!

Emilia MANEA

Ora 25 Magazin - divertisment 15

1

2

3

4

6

5

7

1
2 ~
-
3 ~
-
4 ~
-
5 ~
-
6 ~
7
1"\
-- ---------------------------------------
A V Talon de participare

luma Praouma, _

Adrasa _

C.I.lI.I. 'alaloo _

Complllllza corlCI rlbusul din aCISI numar, Irimill-Ila radlc1il pina vinlri 18 'abruaria 2011 Ii

Ca,liui 50 RON!

CI,tigltlrul va Ii dasamnat prin tragarala Slrli

Au ca,ligal !

Ca~tlgatorul celor 50 ro , desemnat prin tragere la sortl, a fost domnul Gavrila Mihai. Dintre cellalti partlclpantl au mai fost prernlatl: Strapuc Valentin, Cristea Corneliu ~i Gavrila Titina cu cate 0 carte Ora 25, iar Elena Dobo~ariu cu un calendar Connect FM. Ca~tigatorii sunt rugati sa vina sa ridice premiile de la redactia Ziarului Ora 25, respectiv CENTRUl.

MiniRebus Definitorii

Orizontal: 1. "Cisterna" alimentara. 2. Excese cu conseclnte condamnabile. 3. Mijloc de a-~i impune ... tacerea (fig.). 4. Nu Ii lipseste nimic - A se arata pe neasteptate. 5. Goale ~i pestrite, pot fi ~i fripte. - Doua din replici! 6. Doua din volume! - Acorduri cu conseclnte grave. 7. Local de petrecere cu program variat.

Vertical: 1. "Casa" ... In mare dezordine. 2. "Unguent" metalic de dat pe fata. 3. tarnentatle verslflcata,

4. Perioada de timp - Prescurtare ... Europarlarnentara.

5. Verbul unei deplasari de jur Imprejur. - Masura din parcelal 6. Opere! - imagini ~i idei ireale. 7. Realmente ... distrus.

Solutla careului anterior - pe orizontala:

1. COM PARA 2. IDEAL - L 3. SA - TARI 4. TIC - ION s.IELE - AT 6. T - ERATA 7. ALiENAT

Alex Toma

10 Alurisisme

o Arta de a transforma promisiunile imediate In previziuni viitoare se

nurneste, de la aparitia ei, polltica,

o Suferintele Ii pot apropia pe oameni, Insa bucuriile Ii fac invidiosi.

o Harnicia lndestuleaza vlata, iar lenea, aparent, 0 prelungeste.

o Daca totl oamenii ar avea constllnta, sl-ar pune-o In valoare.

o Cand s-a introdus In vocabular termenul de normalitate, nu se stla Inca ce este plictiseala.

o .Jlnerete fara batranete ~i viata fara de moarte". lata 0 promisiune cu iz

electoral.

o Prin natura el, femeia politician tntareste toate organele puterii.

o "Regele" cu apucaturile cele mai huliganice a fost ~i ramane fotbalul. 00 rnlncluna nu te apara pentru rnulta vreme. Uneori nici adevarul.

o Pana ~i gandurile bune pot avea urrnari rele. Mai rar se lntarnpla invers.

Alex Toma

MI-ca pubil-ci-lale · Vand telefoane Noi ~i Second Hand la

preturl foarte bune! (preturl cuprinse Intre

• Vand apartament 3 camere, 83 mp, 2 bai, 2 100 ~i 1500 lei) (Nokia, HTC-uri, Iphone balcoane.centrala proprie, contructle 2001. 3GS, Iphone 4, Samsung, Black barry) Tel Pret-35 000 euro negociabil, oras Molnestl, 0748421188!

Tel. 0740095 649 • Vand teren lntre sera ~i Racauti, 10000 • Vand lustre, veioze cu variator de tensiune, m', 24 m deschidere, pret negociabil, corpuri de iluminat, spoturi pentru bale, tel.0757 792481

dormitoare, sufragerii atat pentru case cat ~i • Curnpar actlunl fonduri proprietate.

pentru apartamente. Tel 0755 586 914

Preturi avantajoase la pret de producator,

Contact: 0749 700 547

• Vand laptop HP 6735 b, procesor 2.1 Ghz, hard 160 Gb, 1 gb ram pret 750 ron. Vand laptop Acer procesor 64*2 Turion procesor dual core 2.0 Ghz, hard 80 Gb, 2 Gb ram pret 900 ron. Contact:0749 700 547

A II

o c

FSG BROKER

Vrei sa-tl crestl veniturile? Potl deveni broker-ul familiei sau afacerii tale!

FSG BROKER DE ASIGURARI angajeaza cu contract de colaborare asistent broker.

FSG BROKER DE ASIGURARI - cu noi economlsestl timp ~i bani, bani ce se vorlntoarce la tine!

Relatii la telefon 0743 088 880 sau la job@fsgbroker.ro

I

MO EY GOES BACK TO YOU

16 Volunlarial Ora 25

OIESTII- VOIUllarial, Solidarilale, Speralla

Cenlrul de Volunlarial ONESIIN Campa CENIRIl'

ONESTIN continua activitatile initiate in cadrul proiectului "Centrul de Voluntariat - Resurse ~i Oportunitati pentru Comunitate", flnantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe prin intermediul Centrului National de Voluntariat - Pro Vobis Cluj- Napoca.

Dupa ce a fost selectata din randul celor 27 de aplicatii, lntre cele unsprezece care vor lnftinta un a stfe I de Centru, Asociatia de Tineret ONESTIN a purees la drum prin inaugurarea spatlului destinat actlvltatilor de voluntariat la 1 decembrie 2010. Din acel moment a Inceput programarea actlvltatilor ~i apoi elaborarea strategiei de atingere a obiectivelor propuse In pia nul de actiune elaborat la nivel local. Dupa 0 prima instruire a doi reprezentantl Onestin la Deva, urrneaza participarea la Oradea, in perioada 18 - 22 februarie 2011, a reprezentantelor ONESTIN, Alexandra Vlad ~i Adelina Pavelescu, la trainingul de Management al Voluntarilor, prezenta ce va consolida desfasurarea ~i implementarea activltatilor in cadrul Centrului.

Scopul proiectului de la nivel national este de a sprijini inflintarea a 11 centre de voluntariatin Romania, care sa raspunda atat nevoii de implicare a cetatenilor, cat sl nevoii organizatlilor de eficientizare a muncii lor ln comunitate.

Unsprezece organlzatil non-guvernamentale sau instltutll publice care irnpllca In mod constant voluntari In activitatea lor beneflciaza de consultants ~i instruire pentru crearea ~i dezvoltarea Centrului de Voluntariat.

Trust for Civil Society

J in Central and Eastern Europe

f"~~

~F

PRO'VOBIS

Ca prime actlunl ale Centrului sunt cele legate de Campania "Tineri pentru suflete tinere", care I~i propune solidarizarea In jurul ideii de ajutorare a celor aflatl In nevoi sl mai ales contrlbutla sl implicarea voluntara In actlunl de sustlnere a unor cauze nobile, de salvare a unorvletl ornenestl.

in acest sens, tinerii de la Onestin au lnitlat 0 arnpla campanie de informare a cazului COSMIN ACATRINI, diagnosticat de curand cu Fistula Esotraheala. Cosmin este un tanar onestean In varsta de 27 de ani, care are nevoie de ajutorul nostru pentru a tral, Operatia de care are nevoie este posibila doar ln lerusalim, la spitalul Hadassah Medical Center, iar pentru transport, operatla In sine ~i tratamentul atat pre cat ~i post operator, Cosmin are nevoie de 50.000 de euro, surna de care familia sa nu dispune.

Campania a inceput lnca din data de 7februarie, cand tinerii au demarat 0 recrutare In vederea cooptaril a cat mai multe persoane doritoare sa II sustlna pe Cosmin. Doua zile mai tarzlu a avut loc ~i 0 sedlnta a tuturor tinerilor partlclpantl la campanie, sedlnta In cadrul carela acestla s-au Impartit pe echipe pentru a merge In scoli ~i licee sa promoveze cazul tanarului onestean, Echipele s-au bucurat de reactia pozitlva atat a elevilor cat ~i a profesorilor, primind sustlnere din partea acestora.

Trebuie rnentlonat ~i faptul ca In data de 11 februarie, Trupa Gara de Nord, ai carei component! sunt membri ai Asociatiei de Tineret ONESTIN sl, respectiv, ai Clubului Montan REFUGIUL One~ti, a sustlnut un concert caritabilln vederea strangerii de fonduri pentru operatla lui Cosmin. Concertul s-a bucurat de rezultate foarte bune, astfel lncat, lntrecand asteptarlle organizatorilor, s-a strans suma de 2500 RON. 0 surpriza pentru totl spectatorii a fost prezenta trupei onestene Power Play, care a dat dovada de solidaritate, cantand pentru Cosmin.

Marti, 15 februarie, tinerii vor merge din nou prin institutllle de Invatamant pentru a colecta donatlile. De asemenea, In decursul acestei saptamani, tinerii partlclpanti la campanie vor merge pe la firmele onestene, cu speranta de a strange 0 surna cat mai mare pentru a-l ajuta pe Cosmin. Aceasta lnltlatlva de ajutorare a ajuns sl la bisericile din One~ti, rezultatele lncepand deja sa se observe.

Actlunile tinerilor vor culmina In finalullunii februarie cand va mai avea loc un spectacol caritabil, urmand ca In curand sa transmitem mai multe lnformatll legate de acest eveniment.

Campania "Tineri pentru suflete tinere", cazul COSMIN ACATRINI, continua pana pe data de 28 februarie 2011, cand sperarn ca tanarul Cosmin sa dispuna de suma de 50.000 de euro pentru a putea pleca la operatle in lerusalim.