UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

Facultatea de Drept
Disciplina: Drept Internaţional Public II

Seminar – Soluţionarea paşnică a diferendelor (prima parte): Mijloacele politico – diplomatice

1. Exerciţii:

1.1. Pe baza extraselor de mai jos din hotărâri internaţionale, analizaţi conţinutul obligaţiei de a negocia
între părţile la un diferend.

- “[…] o obligaţie de a accepta cu bună-credinţă toate întâlnirile şi contactele care trebuie, printr-o largă
confruntare de interese şi prin voinţa lor reciprocă, să le poziţioneze [pe părţi - n.n.] în cele mai bune
condiţii pentru a încheia un acord.” (Tribunalul arbitral franco-spaniol, Afacerea Lac Lanoux, Spania
împotriva Franţei, Sentinţa din 16 noiembrie 1957)

- “[…] părţile trebuie să se angajeze în negocieri în scopul de a ajunge la un acord şi nu trebuie să se

limiteze la o negociere formală, ca o condiţie prealabilă aplicării automate a unei metode de delimitare, în
lipsa acordului; părţile au obligaţia de a se comporta în aşa fel încât negocierea să aibă un sens, ceea ce nu
este cazul dacă fiecare insistă asupra propriei poziţii fără a lua în calcul nici o modificare a acesteia.”
(C.I.J., Delimitarea platoului continental al Mării Nordului, Olanda şi Danemarca împotriva R.F. a
Germaniei, Hotărârea din 20 februarie 1969, par. 83-101)

- “[…] conţinutul juridic al obligaţiei [de a negocia cu bună-credinţă dezarmarea nucleară - n.n.] îl
depăşeşte pe acela al unei simple obligaţii de comportament; obligaţia de faţă este de a ajunge la un
rezultat precis - dezarmarea sub toate aspectele - prin adoptarea unui comportament precis, exprimat prin
continuarea cu bună-credinţă a negocierilor în materie.”(C.I.J., Liceitatea utilizării armelor nucleare,
Avizul consultativ din 16 iulie 1997, par. 99)

1.2. Despre ce fel de modalitate de soluţionare paşnică a diferendelor internaţionale este vorba în
documentul de mai jos? Analizaţi particularităţile acesteia.

„2.(1) Este înfiinţată prin prezenta un organ numit Comisia pentru Adevăr şi Reconciliere.
[…]
Partea a III-a – Funcţiile Comisiei
6. (1) Obiectivul pentru care Comisia este înfiinţată este acela de a realiza o consemnare istorică
imparţială cu privire la violările şi abuzurile împotriva drepturilor omului şi dreptului internaţional
umanitar legate de conflictul armat din Sierra Leone, de la începutul conflictului în 1991 până la semnarea
Tratatului de Pace de la Lomé; să acorde impunitate, să răspundă necesităţilor victimelor, să promoveze
vindecarea şi reconcilierea şi să prevină repetarea violărilor şi abuzurilor suferite.
(2) Fără a se aduce atingere celor prevăzute în general în secţiunea (1), funcţiile Comisiei vor fi:
a. să investigheze şi să raporteze cauzele, natura şi întinderea violărilor şi abuzurilor la care s-a făcut
referire în subsecţiunea (1), în cel mai larg mod posibil, incluzând antecedentele, contextul în care
violările şi abuzurile au avut loc, întrebarea dacă acele violări şi abuzuri au fost rezultatul unui plan
intenţionat, unei politici sau autorizaţii din partea vreunui guvern, grup sau individ, şi rolul în conflict atât
al factorilor interni cât şi al celor externi.
b. să ajute la restabilirea demnităţii umane a victimelor şi să promoveze reconcilierea prin oferirea unei
posibilităţi pentru victime de a relata violările şi abuzurile suferite, iar pentru făptuitori să relateze
experienţele lor şi prin crearea unui climat de stimulare a unor schimburi constructive între victime şi
făptuitori, dându-se o atenţie specială subiectului abuzurilor sexuale şi experienţelor copiilor în cadrul
conflictelor armate; şi
c. să facă tot ceea ce e necesar pentru îndeplinirea obiectivului Comisiei.
7. (1) Conform acestei Legi, Comisia îşi va determina singură procedurile de funcţionare şi modul de
lucru cu privire la atribuţiile sale, care vor include următoarele trei componente:
a. realizarea investigaţiilor şi cercetării evenimentelor-cheie, a cauzelor, tipurilor de abuzuri sau violări şi
părţilor responsabile;
b. ţinerea de sesiuni, din care unele pot fi publice, pentru ascultarea victimelor şi făptuitorilor oricăror
abuzuri şi violări sau a altor părţi interesate; şi
c. luarea de declaraţii individuale şi adunarea de informaţii adiţionale cu privire la chestiunile la care se
referă paragrafele (a) şi (b).
(2) Comisia poate cere asistenţă de la liderii tradiţionali şi religioşi pentru a facilita şedinţele sale publice
şi pentru rezolvarea conflictelor locale rezultate din violările şi abuzurile trecute, sau în sprijinul
vindecării şi reconcilierii.
[…]
(5) Hotărârile Comisiei vor fi luate, pe cât posibil, prin consens, iar în absenţa consensului, prin
majoritatea votului membrilor Comisiei, iar Preşedintele va avea, atunci când este paritate, votul decisiv.
[…]
8. (1) Comisia va avea dreptul de a-şi organiza activitatea şi, în operaţiunile sale, va avea puterea:
a. să adune, prin mijloacele pe care le consideră corespunzătoare, orice informaţie pe care o consideră
relevantă, având inclusiv dreptul de a solicita rapoarte, înregistrări, documente şi orice informaţii din
orice surse, inclusiv de la autorităţile guvernamentale, şi să ordone furnizarea acestor informaţii cum şi
când socoteşte necesar;
b. să viziteze orice aşezământ sau loc, fără o notificare prealabilă, să intre pe orice proprietate sau în orice
imobil pentru orice scop necesar îndeplinirii mandatului Comisiei şi în special în scopul obţinerii de
informaţii şi inspectării oricărei proprietăţi sau pentru copierea oricăror documente care pot fi de ajutor
Comisiei, şi pentru păstrarea oricărei astfel de proprietăţi sau document;
c. să intervieveze orice individ, grup sau membru al unei organizaţii sau instituţii şi, la libera alegere a
Comisiei, să conducă aceste interviuri în particular şi sub rezerva unor prevederi adecvate pentru
realizarea acestui scop, să cheme orice persoană pentru întâlniri cu Comisia sau cu personalul acesteia,
sau pentru a participa la o sesiune de audieri a Comisiei, şi să oblige la participare orice persoană care
refuză să răspundă la o solicitare a Comisiei de a compărea şi de a răspunde la întrebările relevante cu
privire la subiectul sesiunii de audieri;
d. să ceară ca declaraţiile să fie date sub jurământ sau pe proprie răspundere şi să administreze jurământul
sau declaraţia de proprie răspundere;
e. să solicite informaţii de la autorităţile competente ale altor ţări şi să strângă informaţii de la victime,
martori, oficiali guvernamentali sau alte persoane din alte ţări;
[…]” (Legea privind Comisia pentru Adevăr şi Reconciliere, 22.02.2000, emisă de Guvernul statului
Sierra Leone conform prevederilor Articolului XXVI din Tratatul de Pace de la Lomé).

2. Cititi urmatoarele articole:

Bogdan Aurescu, Raportul primei Comisii Espoo de anchet internationala privind proiectul ucrainean al
„Canalului Bastroe”, RRDI nr. 3/2006, p. 147-157

Ciprian Popa, Canalul navigabil de mare adancime Dunare - Marea Neagra pe bratele Bastroe si Chilia
ale Dunarii, RRDI nr. 2/2006, p. 127-131

Realizati o comparatie intre ancheta internationala clasica si mecanismul de ancheta din Conventia
de la Espoo. (Numerele din RRDI se gasesc la biblioteca).
2