Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 145 146 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

- reprezentarea numărului raţional 35,54 în baza 10:

35,6410 = 3•101 + 5•100 + 6•10-1 + 4•10-2 = 30 + 5 + 0,6 + 0,04

CAPITOLUL 2 b) Binar (b=2),

- setul de simboluri este {0, 1};
- valoarea numărului 110012 în zecimal este:
ARITMETICA NUMERELOR 110012 = 1•24 + 1•23 + 0•22 + 0•21 + 1•20 = 16 + 8 + 1 = 25
- valoarea numărului 110,012 în zecimal este:
110,012 = 1•22 + 1•21 + 0•20 + 0•2-1 + 1•2-2 = 4 + 2 + 0.25 = 6,25
2.1 SISTEME DE NUMERAŢIE

Un sistem de numeraţie foloseşte pentru reprezentarea numerelor un set
de b simboluri:
{0, 1, 2, 3, … , b-1}
Dacă b>10 trebuie adăugate noi simboluri în afara cifrelor (litere etc.).
Un număr întreg pozitiv se scrie, în baza b, folosind simbolurile dk:
m=(d k d k -1 ...d 3d 2 d1d 0 ) b
ceea ce este echivalent cu
m = d k b k + dk -1 bk -1 + ... + d 3 b3 + d2 b 2 + d1b1 + d0 b0
Similar pot fi reprezentate numerele raţionale folosind i+1 simboluri
pentru partea întreagă şi f simboluri pentru partea fracţionară:
r = d i bi + d i-1bi-1 + ... + d1b1 + d 0 b 0 + d -1b -1 + ... + d − f b − f
c) Octal (b=8),
- setul de simboluri este {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7};
- valoarea numărului 20768 în zecimal este:
20768 = 2•83 + 0•82 + 7•81 + 6•80= 2•512 + 56 + 6= 108610
d) Hexazecimal (b=16),
- setul de simboluri este {0, 1, 2, …, 9, A, B, C, D, E, F};
- reprezentarea numărului B3F16 în zecimal este:
B3F16=11•162 + 3•161 + 15•160= 11•256 + 48 + 15= 287910
2.2 CONVERSIA ÎNTRE SISTEMELE DE NUMERAŢIE

Exemple de sisteme de numeraţie: zecimal, binar, octal, hexazecimal. Conversia unui număr reprezentat într-o bază b în zecimal se face în
a) Zecimal (b=10), mod direct aşa cum s-a arătat în exemplele de mai sus.
- setul de simboluri este {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}; Conversia din binar în hexazecimal se realizează grupând cifrele binare
- reprezentarea numărului întreg 493 în baza 10: în grupuri de câte 4 biţi, identificând simbolul hexazecimal corespunzător:
2 1 0
49310 = 4•10 + 9•10 + 3•10 = 400 + 90 + 3 1101101,10011012 = 0110 1101,1001 10102 = 6D,9A16
Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 147 148 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

Conversia din zecimal în baza b se face separat pentru partea întreagă şi - partea fracţionară:
pentru partea fracţionară: 0,65 × 2 = 1,3 1 MSB
- Pentru partea întreagă observăm că aceasta se mai poate scrie: 0,3 × 2 = 0,6 0
0,6 × 2 = 1,2 1
i= (((( d b + d
k k -1 ) b + ... + d3 ) b + d2 ) b + d1 ) b + d0 0,2 × 2 = 0,4 0
0,4 × 2 = 0,8 0
Se împarte i la b şi se obţine restul d0 şi un cât care are o 0,8 × 2 = 1,6 1
reprezentare similară cu i (pe mai puţini digiţi). Se repetă împărţirea 0,6 × 2 = 1,2 1
0,2 × 2 = 0,4 0 ...
câtului la b până se ajunge la 0. Restul obţinut la fiecare împărţire
Rezultă că numărul 0,65 nu poate fi reprezentat în binar cu un număr finit de
reprezintă simbolul dk al reprezentării în baza b a numărului întreg.
biţi.
- Pentru partea fracţionară:
23,6510 = 10111,10100110…2
f = d −1 b−1 + d −2 b −2 + d −3 b −3 + ... + d − k b − k + ...
Reprezentarea numerelor, în cazul procesoarelor, este limitată la un
Se înmulţeşte f cu b şi se păstrează partea întreagă a membrului număr finit de biţi. Gama de lucru este astfel limitată. Considerând
drept, respectiv d–1. reprezentarea unui număr binar pe N biţi vom avea un domeniu de 2N valori
b ⋅ f = d −1 + d −2 b −1 + d −3 b −2 + ... + d − k b − k +1 + ... zecimale care pot fi reprezentate.
b ( b ⋅ f − d −1 ) =d −2 + d −3 b −1 + ... + d − k b − k + 2 + ...
Se continuă înmulţind partea fracţionară a rezultatului la b până se 2.3 REPREZENTAREA BINARĂ A NUMERELOR NEGATIVE
ajunge la 0. Reprezentarea în bază b a părţii fracţionare se face
luând în ordine inversă părţile întregi obţinute.
Pentru reprezentarea numerelor negative, bitul din stânga reprezentării
binare este folosit ca bit de semn.
EXEMPLU: Reprezentarea în baza 2 a numărului 23,65:
Astfel avem bitul de semn:
- partea întreagă:
- 0 pentru numere pozitive (+);
23 : 2 = 11 1 LSB
- 1 pentru numere negative (–).
11 : 2 = 5 1
5:2= 2 1 Restul de N–1 biţi sunt folosiţi pentru reprezentarea valorii.
2:2= 1 0
1:2= 0 1 MSB
2N–2 ... 20
2310 = 101112 s m
1 bit Å N–1 biţi Æ
Figura 2-1 Reprezentarea numerelor întregi cu semn
Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 149 150 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

2.3.1 Reprezentarea sub forma: bit de semn şi valoare absolută EXEMPLU:

(magnitudine) Pentru N=6 biţi
13 = 0011012
Bitul de semn are semnificaţia arătată mai sus iar ceilalţi N-1 biţi –13 = 1100102
reprezintă valoarea absolută a numărului. EXEMPLU:
EXEMPLU: Pentru N=6 biţi, deoarece 2N–1 = 63, reprezentarea lui –13 se
Pentru N=6 biţi poate obţine şi altfel:
9 = 0 01001 63 + (–13) = 50 = 1100102
–9 = 1 01001
Domeniul de reprezentare: Se observă că numărul negativ este reprezentat prin schimbarea lui 0 în
- 2N–1 valori pozitive de la 0 la 2N–1–1. 1 şi 1 în 0 (deci bitul din stânga are semnificaţia de bit de semn).
- 2N–1 valori negative de la –(2N–1–1) la 0. –21 = –0101012 = 1010102
Se observă că: – (–13) = –1100102 = 0011012
a) avem două reprezentări ale lui zero, 000000 şi 100000. Din nou există două reprezentări ale lui zero: 000000 şi 111111.
b) maximul şi minimul (011111 şi 111111) au aceeaşi valoare absolută. Numerele maxime şi minime ce pot fi reprezentate au în modul aceeaşi
Principalele probleme sunt: valoare.
a) existenţa a două reprezentări ale lui zero;
2.3.3 Reprezentarea în complement faţă de 2
b) pentru adunări avem nevoie de două sisteme de adunare şi de scădere
(în cazul numerelor negative).
Pentru numerele pozitive, reprezentarea în complement faţă de 2 este
2.3.2 Reprezentarea în complement faţă de 1 identică cu reprezentarea numerelor binare cu semn.
În cazul numerelor negative, reprezentarea numărului negativ este
Pentru numerele pozitive, reprezentarea în complement faţă de 1 este obţinută prin adunarea lui 2N la valoarea negativă.
identică cu reprezentarea numerelor binare cu semn.
În cazul numerelor negative, reprezentarea este obţinută prin EXEMPLU:
complementarea (negarea) fiecărui bit. Această operaţie este echivalentă cu Pentru N=6 (deci 2N = 64).
adunarea cu 2N–1. 13 = 0011012
–13 este 64 + (–13) = 51 = 1100112
Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 151 152 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

O metodă mai rapidă pentru obţinerea complementului faţă de 2 este: 2.4 ARITMETICA NUMERELOR BINARE ÎN VIRGULĂ FIXĂ
a) Se complementează fiecare bit;
b) Se adună 1. În cele mai multe cazuri, procesoarele de semnal folosesc reprezentarea
în virgulă fixă pentru o reducere a costului şi a complexităţii şi pentru o viteză
EXEMPLU: de prelucrare mai mare. Considerând reprezentarea unui cuvânt în memorie
Pentru N=6 biţi, pe N biţi vom avea un domeniu de 2N valori zecimale care pot fi reprezentate.
- pentru 13 = 0011012 Reprezentarea numerelor cu semn se face în complement faţă de 2.
se complementează biţii: 1100102
2.4.1 Aritmetica numerelor întregi în virgulă fixă
se adună 1: 1100112 = –13
- pentru –13 = 1100112 Pentru reprezentarea numerelor întregi în virgulă fixă în complement

se complementează biţii: 0011002 faţă de doi cuvântul binar este interpretat ca având virgula la dreapta celui

se adună 1: 0011012 = +13 mai puţin important bit (LSB). Cel mai important bit (MSB) este bit de semn.
2N–1 2N–2 ... 20
s i .
Bitul din stânga rămâne în continuare bit de semn. Există o singură Å N biţi Æ
reprezentare a lui 0. Figura 2-2 Reprezentarea numerelor întregi în virgulă fixă
Domeniul de reprezentare a numerelor întregi în complement faţă de 2:
Domeniul în care pot fi reprezentate numerele întregi în complement
- 2N–1 valori pozitive de la 0 la 2N–1–1.
faţă de doi:
- 2N–1 valori negative de la –2N–1 la –1.
−2 N −1 , ..., −1,0,...,2 N −1 − 1
Avantajul reprezentării în complement faţă de 2 este că adunând un
EXEMPLU:
număr cu complementul său faţă de 2 rezultatul este 0 (ignorând depăşirea)
Reprezentarea numerelor întregi cu semn pentru N=4 biţi:
ceea ce nu este valabil în cazul celorlalte reprezentări.
EXEMPLU: Zecimal Binar Zecimal Binar
0 0000 -8 1000
Pentru N=6 biţi, 1 0001 -7 1001
13+ 0011012 2 0010 -6 1010
–13 1100112 3 0011 -5 1011
=0 10000002 4 0100 -4 1100
5 0101 -3 1101
6 0110 -2 1110
7 0111 -1 1111
Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 153 154 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

Adunarea numerelor întregi cu semn Extensia bitului de semn

EXEMPLU: Este operaţia necesară la creşterea numărului de biţi pentru

Pentru N=4 biţi, reprezentarea binară a unui număr întreg. Bitul de semn este copiat de la
1111 011 11 poziţia iniţială (al N-lea bit), spre stânga, până la MSB-ul noului cuvânt binar.
+3 0011 –5 1011 –3 1101
EXEMPLU:
–2 1110 +3 0011 –4 1100
1 0001 –2 1110 –7 1001 N=4 biţi N’=8 biţi
+3 0011 +3 0000 0011
–3 1101 –3 1111 1101
Transportul de la bitul cel mai semnificativ se ignoră.
Pot apărea depăşiri ale formatului de reprezentare dacă rezultatul
Înmulţirea / împărţirea cu o putere a lui 2
adunării este mai mare ca 7 sau mai mic ca –8.
EXEMPLU:
Înmulţirea cu 2k este echivalentă cu deplasarea numărului binar cu k
Pentru N=4 biţi,
biţi spre stânga şi completarea cu 0 a biţilor mai puţin semnificativi.
+3 0011 –3 1101
Împărţirea cu 2k este echivalentă cu deplasarea numărului binar cu k
+6 0110 –6 1010
9 1001=–7 –9 0111 =7 biţi spre dreapta şi extensia bitului de semn.
EXEMPLU:
Evident ambele rezultate sunt greşite, depăşirea fiind greu de detectat.
N=8 biţi N=8 biţi
Se poate observa că, dacă adunând două numere cu acelaşi semn, rezultatul 3 0000 0011 –3 1111 1101
3. 22 0000 1100 –3.22 1111 0100
are semn opus atunci a apărut depăşirea.
Procesoarele de semnal pot utiliza aritmetica cu saturaţie prin care, în 24 0001 1000 –24 1110 1000
24/23 0000 0011 –24/23 1111 1101
cazul unei depăşiri, rezultatul este înlocuit cu valoarea limită a intervalului de
reprezentare. Înmulţirea numerelor întregi

Scăderea numerelor întregi cu semn
Operaţia de scădere este echivalentă cu adunarea cu complementul faţă
de doi al descăzutului (scăderea unui număr e echivalentă cu adunarea
negativului numărului).
Înmulţirea numerelor întregi fără semn în virgulă fixă necesită o
dublare a preciziei reprezentării rezultatului în caz contrar apar depăşiri.
Înmulţirea în binar se face la fel ca în zecimal doar că sunt numai două cifre
(0 şi 1).
Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 155 156 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

EXEMPLU: EXEMPLU:
Pentru N=4 biţi, rezultatul va fi reprezentat pe cel mult 8 biţi. –3 11111101
× 5×00000101
6 0110
11111101
×5 ×0101
__ 11111101 +
0110
–15 1111110001
0000
Având în vedere că reprezentarea pe 8 biţi a lui +15 este: 00001111
0110
__ 0000 + rezultatul înmulţirii cu semn este corect.
30 0011110
O altă metodă de înmulţire a două numere cu semn este de a înmulţi
numerele în valoare absolută (înmulţire fără semn) apoi se determină semnul
În exemplul de mai sus au fost suficienţi 7 biţi dar dacă se înmulţesc
rezultatului din semnele celor doi operanzi şi se reprezintă rezultatul (în
numere mai mari se poate avea transport şi la al 8-lea bit.
complement faţă de 2 dacă e negativ).
Înmulţirea poate fi privită şi ca o succesiune de deplasări la stânga şi
adunări ale înmulţitorului.
Împărţirea numerelor întregi
EXEMPLU:
În exemplul de mai sus numărul 5 poate fi scris:
Împărţirea numerelor întregi se face prin scăderi repetate ale
5 = 20 + 2 2
împărţitorului din deîmpărţit la fel ca împărţirea în zecimal.
Deci înmulţirea poate fi calculată ca o sumă:
6 × 5 = 6 × ( 20 + 2 2 ) = 6 × 1 + 6 × 2 2
EXEMPLU:
unde se face o deplasare la stânga a lui 6 cu 2 biţi. 15| 3 1111 11
6× 1 0110 5 –11 101
6× 22 0110 + 0011
0011110 –11
00
Înmulţirea numerelor întregi cu semn trebuie să ia în considerare şi
extensia de semn. Astfel, pentru o reprezentare a rezultatului pe 2N biţi
trebuie ca cei doi operanzi cu semn reprezentaţi fiecare pe N biţi să fie extinşi
la 2N biţi înaintea înmulţirii. Pentru rezultatul înmulţirii vor fi consideraţi cei
mai puţin semnificativi 2N biţi.
Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 157 158 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

2.4.2 Aritmetica numerelor fracţionare în virgulă fixă O metodă rapidă de conversie a numerelor fracţionare binare

Un număr fracţionar f este un număr al cărui modul satisface Pentru o conversie mai rapidă a unui număr fracţionar din reprezentarea
inegalitatea: binară în zecimal se observă că f reprezentat în binar pe N=B+1 biţi este
0.0 ≤ | f | < 1.0 multiplu întreg de 2–B.

Exemple de numere fracţionare sunt: 0.15 şi –0.67. Fie i multiplul întreg corespunzător. Avem:

Pentru reprezentarea numerelor fracţionare în virgulă fixă, pe N biţi, în i = f ⋅ 2B

complement faţă de doi, cuvântul binar este interpretat ca având virgula la ceea ce este echivalent cu o deplasare la stânga cu B biţi. Se obţine în binar un
dreapta bitului cel mai semnificativ (MSB) care este bitul de semn. număr întreg i cu aceeaşi reprezentare ca f.

–20 2–1 ... 2–(N–1) –20 2–1 ... 2–B

s . f s . f
Å N biţi Æ
–2B 2B–1 ... 20
Figura 2-3 Reprezentarea numerelor fracţionare în virgulă fixă
s i .
Å N biţi Æ
Notând cu B = N − 1 numărul de biţi alocaţi pentru valoarea Figura 2-4 Conversia fracţionar – întreg pentru reprezentarea pe N biţi
fracţionară, domeniul în care pot fi reprezentate numerele fracţionare în
complement faţă de doi pe N biţi este: Astfel, pentru conversia binar-zecimal a unui număr fracţionar se
−B −B −B
−1, ..., −2 ,0,2 ...,1 − 2 consideră reprezentarea binară ca un număr întreg cu semn şi se împarte la 2B.
EXEMPLU: EXEMPLU:
Reprezentarea numerelor fracţionare cu semn pentru N=4 biţi: Conversia din binar în zecimal,
- pentru 0,010 0110 (N=8 biţi, B=7)
Zecimal Binar Zecimal Binar
0 0000 -1 1000 se calculează numărul întreg: 0010 0110 = 3810
0.125 0001 -0.875 1001 7
se împarte la 2 =128: 38/128 = 0.296875
0.250 0010 -0.750 1010
0.375 0011 -0.625 1011 - pentru 1,110 1100 (N=8 biţi, B=7)
0.500 0100 -0.500 1100 se calculează numărul întreg 1110 1100
0.625 0101 -0.375 1101
în complement faţă de 2: 0001 0100 = –2010
0.750 0110 -0.250 1110
7
0.875 0111 -0.125 1111 se împarte la 2 =128: –20/128 = –0.15625
Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 159 160 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

Invers, pentru conversia unui număr fracţionar din reprezentarea EXEMPLU:

B
zecimală în binar se înmulţeşte numărul fracţionar f cu 2 şi se reprezintă în Pentru N=4 biţi,
binar partea întreagă i în complement faţă de 2 pe N=B+1 biţi. 011 111
–0,625 1011 –0,25 1110
EXEMPLU:
+0,375 0011 +0,375 0011
Conversia din zecimal în binar, –0,25 1110 0,125 0001
- pentru 0,875 (N=8 biţi, B=7)
Transportul de la bitul cel mai semnificativ se ignoră.
se înmulţeşte cu 27=128: 0,875.128=11210
Pot apărea depăşiri ale formatului de reprezentare dacă rezultatul
se reprezintă în binar pe 8 biţi: 11210 = 011100002
adunării este mai mare ca 1–2–B sau mai mic ca –1.
- pentru –0,625 (N=8 biţi, B=7)
se înmulţeşte cu 27=128: –0,625.128= –8010 EXEMPLU:
Pentru N=4 biţi,
se reprezintă pe 8 biţi: 8010 = 010100002
0,75 0110 –0,875 1001
în complement faţă de 2: –8010 = 101100002
0,5 0100 –0,25 1110
- pentru 0,65 (N=8 biţi, B=7) 1,25 1010 = –0,75 –1,125 0111 = 0,75
se înmulţeşte cu 27=128: 0,65.128= 83,210
se reprezintă partea întreagă: 8310 = 010100112 Înmulţirea numerelor fracţionare cu semn

În ultimul exemplu apare fenomenul de trunchiere deoarece numărul În cazul înmulţirii numerelor fracţionare apar unele dificultăţi.

fracţionar 0,65 nu poate fi reprezentat exact pe 8 biţi. Numărul 010100112 Rezultatul înmulţirii în binar a două numere reprezentate cu B biţi pentru

este în zecimal 0.6484375. partea fracţionară + 1 bit de semn va trebui reprezentat pe 2B biţi + 1 bit de
semn. Aceasta este echivalent cu o dublare a zecimalelor pentru numerele

Adunarea numerelor fracţionare cu semn fracţionare reprezentate în zecimal.

Operaţia de adunare se face la fel ca pentru numerele întregi cu semn. Å N biţi Æ

s . f ×
Reprezentarea în binar şi calculele se efectuează la fel, ceea ce este foarte util, 1bit Å B biţi Æ
deoarece se pot folosi aceleaşi circuite de adunare şi pentru numerele întregi s . f
şi pentru numerele fracţionare. Diferă reprezentarea în zecimal a rezultatelor.
s . f
1bit Å 2B biţi Æ
Figura 2-5 Reprezentarea rezultatului înmulţirii numerelor fracţionare
Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 161 162 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

Totuşi, folosind metoda de înmulţire a numerelor binare cu semn, trunchierea celor mai puţini semnificativi biţi apărând o eroare de trunchiere
înmulţind două numere cu semn reprezentate pe N=B+1 biţi rezultă 2N biţi. la ultimele zecimale ale numărului fracţionar. În cazul înmulţirii a două
Rezultatul va avea cei mai puţin semnificativi 2B biţi corespunzând părţii numere întregi rezultatul nu poate fi trunchiat în mod direct.
fracţionare iar cei mai semnificativi 2 biţi corespund părţii din stânga virgulei
(adică doi biţi de semn). Extinderea preciziei de reprezentare a numerelor fracţionare
×
Å N biţi Æ În urma operaţiilor aritmetice cu numere fracţionare pot să apară două
fenomene: rezultatul înmulţirii trebuie stocat în dublă precizie şi rezultatul
Å 2N biţi Æ
s s . f adunării poate avea depăşiri spre partea întreagă. Pentru aceasta, în
2 biţi Å 2B biţi Æ procesoarele digitale de semnal există registre (acumulator) folosite pentru
Figura 2-6 Reprezentarea rezultatului folosind înmulţirea numerelor întregi
stocarea în precizie extinsă a rezultatelor intermediare ale unor operaţii
aritmetice.
Rezultatul binar astfel obţinut trebuie deplasat la stânga cu un bit pentru
20.2–1 ... 2–(N–1)
a corespunde reprezentării unui număr fracţionar pe 2N biţi. s . fracţionar
s . f 0
2M 21 20.2–1 ... 2–(N–1) 2–N ... 2–(2N–1)
1bit Å 2B biţi Æ 1bit
s întreg . fracţionar fracţionar
Figura 2-7 Reprezentarea rezultatului înmulţirii în format fracţionar Å M biţi Æ Å N biţi ÆÅ N biţi Æ
Figura 2-8 Extinderea preciziei de reprezentare a numerelor fracţionare
Rezultă că nu se pot folosi aceleaşi circuite de înmulţire şi pentru
Extinderea preciziei părţii fracţionare se face completând cu 0 la
numerele întregi cu semn şi pentru numerele fracţionare.
dreapta LSB.
EXEMPLU:
Extinderea preciziei părţii întregi se face prin extensie de semn la
0,5 0100
× 0,5 × 0100 stânga MSB.
0000 EXEMPLU:
0000
0100 + Să se reprezinte în precizie dublă pentru partea fracţionară şi cu
____ 00010000 extensie de 4 biţi pentru partea întreagă numerele fracţionare reprezentate în
0,25 0,0100000
precizie simplă pe 8 biţi:

În urma înmulţirii, precizia de reprezentare a rezultatului trebuie 0,5 01000000 -0,25 11100000
dublată. Dacă se doreşte stocarea rezultatului în precizie simplă se poate face 0000 01000000 00000000 1111 11100000 00000000
Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 163 164 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

2.5 REPREZENTAREA NUMERELOR ÎN VIRGULĂ MOBILĂ EXEMPLU:

Dacă f=000000000012 şi s=0, valoarea mantisei este
Formatele în virgulă mobilă pentru procesoarele de semnal din familia 01.000000000012.
Texas Instruments C3x constau în trei câmpuri: Dacă s=1 pentru aceeaşi valoare a lui f, valoarea mantisei este
- exponent; 10.000000000012.
- semnul;
- partea fracţionară. Câmpul exponent este un număr în complement fată de 2 care
Câmpul de semn şi câmpul parte fracţionară pot fi considerate ca o determină factorul lui 2 prin care numărul este înmulţit.
singură entitate numită mantisa. Câmpul exponent mută punctul binar în mantisă (la dreapta - dacă
exponentul este pozitiv şi la stânga - daca exponentul este negativ).

EXEMPLU:
Dacă
Figura 2-9 Formatul general în virgula mobilă
mantisa = 01.000000000012 şi e=1110
atunci punctul binar este mutat 11 locaţii la dreapta, obţinându-se numărul:
Ecuaţia generală pentru calculul valorii unui număr în virgulă mobilă
01000000000012
este:
egal cu 2049 în zecimal.
X = ss . f 2 × 2e

unde: s este bitul de semn, s este inversul valorii bitului de semn, f este
‘C3x suportă patru formate în virgulă mobilă:
valoarea binară a câmpului reprezentând partea fracţionară şi e este
1. Imediat scurt, constând într-un exponent pe 4 biţi (în complement
echivalentul zecimal al câmpului exponent.
faţă de 2), un bit de semn şi o parte fracţionara pe 11 biţi (sau echivalent un
Mantisa reprezintă un număr în complement faţă 2 normalizat.
câmp de 12 biţi reprezentând mantisa în complement fată de 2).
Dacă s=0, atunci primii doi biţi ai mantisei sunt 01.
Dacă s=1, atunci primii doi biţi ai mantisei sunt 10.
Dacă bitul de semn este egal cu 0, mantisa devine 01.f2, unde f este
reprezentarea binară a câmpului parte fracţionară.
Dacă bitul de semn este egal cu 1, mantisa devine egala cu 10.f2, unde f
Figura 2-10 Formatul imediat scurt în virgula mobilă
este reprezentarea binara a câmpului parte fracţionară.
Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 165 166 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

Operaţiile sunt realizate cu un punct binar între biţii 11 şi 10. Numărul ⎧01.f × 2e daca s = 0
⎪
în format virgula mobila imediat scurt este dat de formula următoare: x = ⎨ 10.f × 2e daca s =1
⎪ 0 daca e=-128
⎧01.f × 2e daca s=0 ⎩
⎪
x = ⎨ 10.f × 2e daca s =1 Pentru a reprezenta 0 folosim următoarele valori rezervate:
⎪ 0 daca e=-8
⎩ e =–128, s =0, f =0
În formatul scurt imediat în virgulă mobilă pentru a reprezenta 0 Următoarele exemple ilustrează gama de variaţie şi precizia formatului
folosim următoarele valori rezervate: în virgulă mobilă normal scurt pe 16 Biţi, pentru date externe:
e=–8, s=0, f =0 • Cel mai pozitiv: x = (2 – 2 –8 ) × 2 127 = 3.3961775 × 1038
Următoarele exemple ilustrează gama de variaţie şi precizia formatului • Cel mai puţin pozitiv: x = 1 × 2–127 = 5.8774717541 × 10–39
scurt imediat în virgulă mobilă: • Cel mai puţin negativ: x = (–1–2–8 ) × 2–127 = –5.9004306 × 10–39
• Cel mai pozitiv: x = (2 – 2 –11 ) × 2 7 = 2.5594 × 102 • Cel mai negativ: x = –2 × 2127 = –3.4028236 × 1038
–7 –3
• Cel mai puţin pozitiv: x = 1 × 2 = 7.8125 × 10
• Cel mai puţin negativ: x = (–1–2–11 ) × 2–7 = –7.8163 × 10–3 3. Precizie simplă cu un câmp de 8 biţi pentru exponent (e), un bit de
7 2
• Cel mai negativ: x = –2 × 2 = –2.5600 × 10 semn şi o parte fracţionara de 23 de biţi (mantisa de 24 de biţi in complement
binar - man), deci pe 32 biţi.
2. Normal scurt, pe 16 biţi, pentru date externe, în complement faţă de
2, format din un câmp de exponent de 8 biţi, un bit de semn şi o parte
fracţionară pe 7 biţi (Figura 2-11).

Figura 2-12 Formatul virgulă mobilă în precizie simplă

Operaţiile sunt realizate cu un punct binar implicit între biţii 23 si 22.

Figura 2-11 Formatul virgulă mobilă normal scurt pe 16 biţi, pentru date Când bitul implicit cel mai semnificativ este explicitat, el este localizat in
externe imediata vecinătate a punctului binar, in stânga.
Numărul in virgula mobila x este dat de următoarele relaţii:
Numărul în formatul virgulă mobilă normal scurt pe 16 Biţi, pentru ⎧01.f × 2e daca s = 0
⎪
date externe este dat de formula următoare: x = ⎨ 10.f × 2e daca s =1
⎪ 0 daca e=-128
⎩
Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 167 168 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

Trebuie folosite următoarele valori rezervate pentru a reprezenta 0: • Cel mai puţin negativ: x=(-1-2-31) × 2-127=-5.8774717569 × 10-39
e=-128, s=0, f=0 • Cel mai negativ: x=-2× 2127=-3.4028236691 × 1038
Gama de variaţie şi precizia formatului în virgulă mobilă în precizie
simplă: Determinarea echivalentului zecimal a formatului în virgulă mobilă
Cel mai pozitiv: x = (2 – 2 –23 ) × 2 127 = 3.4028234 × 1038
Cel mai puţin pozitiv: x = 1 × 2–127 = 5.8774717 × 10–39 Pentru a converti numărul ‘C3x în virgulă mobilă la echivalentul său
–23 –127 –39
Cel mai puţin negativ: x = (–1–2 )×2 = –5.8774724 × 10 zecimal, trebuie respectaţi următorii paşi:
127 38
Cel mai negativ: x = –2 × 2 = –3.4028236 × 10 Pas 1: Se converteşte câmpul exponent la reprezentarea zecimală.
Câmpul exponent este un număr în complementul faţă de 2.
4. Precizie extinsă constând într-un exponent pe 8 biţi, un bit de semn Pas 2: Se converteşte câmpul mantisa la reprezentarea zecimala. Dacă
şi o parte fracţionara pe 31 de biţi (deci mantisa pe de 32 de biţi). Operaţiile bitul de semn este şters (s=0), se formează mantisa scriind 01 şi adăugând biţii
sunt realizate cu punct binar implicit între biţii 31 si 30. în câmpul fracţie după punctul binar.

EXEMPLU:
Dacă
f=101000000002
Figura 2-13 Formatul virgulă mobilă în precizie extinsă
atunci
man=01.101000000002.
Numărul in virgula mobila x este dat de următoarele relaţii:
⎧01.f × 2e daca s = 0 Dacă bitul de semn este setat (s=1), se formează mantisa prin scrierea
⎪
x = ⎨ 10.f × 2e daca s =1
⎪ lui 10 şi adăugând biţii în câmpul fracţie după punctul binar.
⎩ 0 daca e=-128

Trebuie folosite următoarele valori rezervate pentru a reprezenta 0:

EXEMPLU:
e=-128, s=0, f=0
Dacă
Gama de variaţie şi precizia formatului în virgulă mobilă cu precizie
f=101000000002
extinsă:
atunci
• Cel mai pozitiv: x=(2-2-23) × 2127=3.4028234 × 1038
man=10. 101000000002
• Cel mai puţin pozitiv: x=1 × 2-127=5.8774717541 × 1038
Capitolul 2 – Aritmetica numerelor 169 170 Aplicaţii ale procesoarelor de semnal în comunicaţii

Pas 3: Se deplasează punctul zecimal al mantisei în concordanţă cu

valoarea exponentului. Dacă exponentul este pozitiv, se deplasează punctul
binar la dreapta cu valoarea exponentului. Dacă exponentul este negativ, se
deplasează punctul binar la stângă.

EXEMPLU:
Daca e=210 şi man=01.110000000002, atunci mantisa devine
0111.0000000002, care este echivalent cu 7 în baza zece.

EXEMPLU:
Dacă e=2-10 şi man=01.100000000002, atunci mantisa deplasată devine
0.01100000000002, care este echivalentă cu 3/8 în bază zece.

EXEMPLU:
Figura 2-14 Conversii în virgulă mobilă
0 2 4 0 0 0 0 0 Valoarea hexazecimală
0000 0010 0100 0000 0000 0000 0000 0000 Valoarea binară
Exponentul = 0000 00102 = 2; Semn = 0; Fracţie = .100002;
EXEMPLU:
Valoare = 01.12 × 22 = 01102. = 6
F B 4 0 0 0 0 0 Valoarea hexazecimală
1111 1011 0100 0000 0000 0000 0000 0000 Valoarea binară
EXEMPLU:
Exponent = 1111 10112 = –5; Semn = 0; Fracţie = .100002
0 1 C 0 0 0 0 0 Valoarea hexazecimală
Valoare = 01.12 × 2–5 = .0000112 = 3/64
0000 0001 1100 0000 0000 0000 0000 0000 Valoarea binară
Exponentul = 0000 00012 = 1; Semn = 1; Fracţie = .100002;
Formatul ‘C3x în virgulă mobilă nu este compatibil cu standardul IEEE
Valoare = 10.12 × 21 = 1012=–3
754. Formatul IEEE pentru virgula mobilă foloseşte notaţie semn-
magnitudine pentru mantisă. Într-un cuvânt de 32 biţi reprezentând un număr
Operaţiile în virgulă mobilă presupun şi conversia (automată în
în virgulă mobilă, primul bit este bit de semn.
hardware) dintr-un format în altul (Figura 2-14).