1.

Context geografic al localităţii

Comuna Crasna se află situată în extremitatea de nord-est a Judeţului Gorj, la poalele Munţilor
Parâng, la 33 km de Tg. Jiu, reşedinţa de judeţ. Teritoriul administrativ cuprinde nouă aşezări rurale,
dispuse între 400 – 600 m altitudine, într-o unitate geomorfologică încadrată în Subcarpaţii Olteniei,
dar spre extremitatea nordică se ajunge la peste 2.200 m, în vârfurile Gruiu – 2.345 m, Pâcleşa – 2.335
m şi Mândra - 2.360 m, situate pe creasta principală a Munţilor Parâng. Circa jumătate din suprafaţa
comunei aparţine domeniului montan, ale cărui altitudini depăşesc 1.300 m.
Suprafaţa comunei totalizează 20.908,47 ha, din care 11.215 ha sunt împădurite, 8.473,19 ha
sunt terenuri agricole, iar intravilanul reprezintă aproximativ 757 ha. Comuna Crasna are ca vecini
oraşul Novaci spre est, comuna Voineasa / judeţul Vâlcea spre nord-est, oraşele Petrila şi Petroşani
spre nord şi nord-vest, comuna Muşeteşti spre vest, comuna Bălăneşti spre sud-vest, Staţiunea
balneoclimatică Săcelu şi comuna Ciocadia Bengeşti spre sud.
Cele nouă sate componente (Aninişul din Deal, Aninişul din Vale, Radoş, Cărpiniş, Crasna,
Crasna Deal, Drăgoeşti, Dumbrăveni, Buzeşti) totalizează circa 5.500 locuitori (2005), sunt aşezări de
tip adunat, iar reşedinţa de comună se află în satul Cărpiniş.
Descoperirile arheologice au dovedit că zona este locuită de peste cinci mii de ani, iar satele
componente sunt atestate documentar de aproximativ cinci sute de ani. Populaţia locală a fost supusă
de-a lungul ultimelor două secole unor influenţe demografice şi implicit culturale legate de
transhumanţa oierilor veniţi de peste munte, din Ardeal. Din punct de vedere etnocultural, comuna
Crasna reprezintă o zonă de interferenţă dintre zona etnografică a Olteniei de sub Munte (Gorj) şi zona
etnografică Mărginimea Sibiului.

2. Servicii disponibile
Echipare edilitară:
o alimentarea cu apă în sistem centralizat - se face din mai multe izvoare, captate într-un rezervor de
150 mc, din care apa porneşte gravitaţional în reţea, a cărei lungime are 11 km, sunt alimentate în
prezent satele Crasna, Cărpiniş, Radoşi, Crasna din Deal şi Dumbrăveni; se află în execuţie extinderea
reţelei de distribuţie şi pentru satele Crasna, Drăgoeşti şi Buzeşti.
o reţea de canalizare: localitatea nu dispune de canalizare.
o colectarea şi depozitarea deşeurilor se face în mod necontrolat, locurile de depozitare a deşeurilor
fiind impropii (de obicei pe malul pâraielor), fapt care determină un impact negativ asupra mediului
înconjurător (apă, aer şi sol) – nu există o groapă de gunoi la nivelul comunei;
o toate satele comunei sunt conectate la Sistemul Energetic Naţional, prin Linii Electrice Aeriene
(LEA) de joasă şi medie tensiune şi 8 posturi de transformare, linia de alimentare fiind axul Tg.
Cărbuneşti – Novaci, de 20 kW;
o telecomunicaţii: comuna dispune de telefonie fixă pe cablu optic, racordată la centrala telefonică
digitală, a cărei capacitate este insuficientă faţă de neviole comunei şi servicii pentru telefonie mobilă
GSM.
Serviciile oferite populaţiei şi inclusiv turiştilor sosiţi în localitate se situează la un nivel
nesatisfăcător. O analiză critică sumară a situaţiei existente în domeniul serviciilor evidenţiază
următoarele aspecte:
o reţeaua de alimentare a cu apă a satelor componente nu satisface cerinţele populaţiei în ceea ce
priveşte extinderea reţelei (aproximativ 15 % din gospodării sunt în afara reţelei de alimentare în
 sistem centralizat), calitatea apei distribuită şi necesarul de apă asigurată (în perioadele de secetă scade
debitul distribuit în reţea);
o reţeaua de canalizare şi staţia de epurare - nu există;
o serviciile de alimentare cu energie electrică şi de telefonie sunt la nivel satisfăcător;
o televiziunea şi radiodifuziunea – sunt bine recepţionate pe teritoriul comunei;
1
2 3. Resurse turistice naturale
3
Din punct de vedere turistic, comuna Crasna este parte componentă a unui areal turistic deja
consacrat la nivelul României, cunoscut în literatura de specialitate sub numele „Oltenia de sub
Munte”.
Aşezările rurale ale comunei sunt situate în zona Subcarpaţilor Getici, într-un cadru natural
variat ca morfologie şi vegetaţie, dar teritoriul administrativ al comunei, dispus în trepte de altitudine,
se extinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Parâng, la altitudini ce depăşesc frecvent
2.000 m (Vf. Gruiu, 2.345 m, Vf. Pâcleşa - 2.335, Vf. Mândra – 2.360 m, ş.a.). Acest areal montan
creează în viitor premise suplimentare dezvoltării turismului în localitate. Este traversat de numeroase
pâraie (Blahniţa, Aniniş, Ghia, Radoşu), afluenţi de dreapta ai Gilortului, toate cu direcţie de curgere
de la nord spre sud, pâraie ale căror trasee sunt deosebit de pitoreşti.
Satele comunei Crasna, la fel ca şi întreaga zonă a Subcarpaţilor Getici, beneficiază de condiţii
naturale deosebit de favorabile pentru practicarea turismului în toate perioadele anului, fiind avantajată
de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic natural care permite practicarea unor variate
forme de turism.
Principalele resurse turistice legate de cadrul natural al localităţii sunt:
• formele de relief submontan şi montan (Munţii Parâng), având ca suport o structură geologică
complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi
pentru turismul de odihnă şi recreere;
• domeniul schiabil amenajabil în arealul Muntele Molidvişu (1.757 m – 1.300 m alt.), este o
premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă, având avantajul distanţei relativ mici faţă de
DJ 665 – aproximativ 10 km, pe cursul pârâului Blahniţa; primele zăpezi apar aici la sfârşitul lunii
noiembrie şi se topesc în luna martie;
• traseele principalelor cursuri de ape, însoţite de cele mai multe ori de drumuri forestiere, deosebit
de pitoreşti, sunt locuri de petrecere a weekend-ului la iarbă
• fondul forestier bogat, reprezentat prin păduri de foioase şi conifere, îmbracă versanţii sudici ai
Munţilor Parâng, creează un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacanţe active; având în
vedere suprafaţa mare ocupată de pădure (53,64 %), există multiple posibilităţi de valorificare
economică şi implicit turistică a acestei resurse naturale;
• flora pajiştilor montane şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în funcţie de altitudine,
îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore;
• elementele climatice ale zonei, fără valori extreme, sunt favorabile practicării turismului în tot timpul
anului, pentru repunere în formă a organismului după stres (climat de dealuri - sedativ de cruţare, cu
temperatură medie anuală de aproximativ 8°C);
• fondul de vânătoare (specii cu valoare cinegetică – capră neagră, cerb lopătar, căpriori, urşi, mistreţi
ş.a.) şi de pescuit sportiv, mai ales pe cursul superior al pâraielor, în amonte de aşezările umane.

!!! Resurse turistice naturale cu regim protectiv

Unicitatea şi valoarea unor fenomene naturale geologice cu valoare ştiinţifică, a determinat
includerea în categoria arii protejate, în conformitate cu Legea nr. 5/2000, a obiectivului Locul
fosilifer Buzeşti, rezervaţie geologică, cu suprafaţa de 1,00 ha.

2
 1
2
3 4. Patrimoniul cultural
4
5 4.1. Monumente cultural – istorice

o Ansamblul schitului Crasna (1636) - satul Crasna;

o Ansamblul bisericii de lemn “Intrarea în Biserică” (1738) - satul Cărpiniş;
o Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” (1760) - satul Drăgoieşti;
o Biserica de lemn “Izvorul Tămăduirii” (1768) - satul Crasna;
o Biserica din lemn “Cuvioasa Paraschiva” (1800) - satul Aninişu din Vale;
o Biserica din lemn “Sfinţii Îngeri” (1833) - satul Buzeşti;
o Biserica de lemn “Intrarea în biserică” (sec. al XIX-lea) - satul Crasna din Deal;
o Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” (sec. al XVIII-lea) - satul Crasna din Vale;
o Biserica de lemn “Sf. Gheorghe” (1824) - satul Dumbrăveni.
Manastirea din Crasna
1 4.2. Elemente de patrimoniu etnocultural
2
o Centrul etnografic Crasna - legat de obiceiuri tradiţionale, renumit pentru port popular, pentru
creaţie artistică populară (cusături, ţesături, prelucrarea artistică a lemnului, a lânii), folclor;
o arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub
Munte”;
o costumul popular - fie în două culori, alb şi negru, asemănător zonei Mărginimii Sibiului, de peste
munte, fie cel oltenesc, din zona etnografică a Gorjului;
o prelucrarea artistică a lemnului – obiecte de uz gospodăresc: lăzi, coşuri, furci de tors lâna ş.a.;
o instalaţii de tehnică populară: darac, pive, mori de apă, joagăre acţionate hidraulic;
o manifestări etnofolclorice: Floriile (anual, ultima duminică înainte de paşte), Drăgaica -
manifestare folclorică tradiţională, (anual, luna iunie), Rusaliile, Sf. Pantelimon, Sf. Dumitru.

1 5. Oferta turistica
2
3 Diversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent favorizează modalităţi variate de
petrecere activă a timpului liber, de odihnă, de recreere şi de practicarea unor forme de turism
specifice.
• Turism etnocultural.

Caracterul acestei localităţi, aflată la interferenţa adouă zone etnografice consacrate, a

determinat conservarea unor tradiţii bazate pe confecţionarea unor obiecte de artizanat cu specific
românesc, precum ţesăturile executate manual (costum popular), cusături, prelucrarea artistică a
lemnului.
Obiceiurile tradiţionale legate de urcatul şi coborâtul oilor de la munte, serbări şi manifestări
folclorice, nunta şi sărbătorile religioase, sunt puncte de atracţie turistică pentru iubitorii tradiţiilor
satului românesc.
Manifestările tradiţionale locale, cum sunt „Drăgaica”, „Floriile”, „Rusaliile” sau târgurile
anuale, sunt un prilej de a atrage cât mai mulţi turişti în zonă, de a face cunoscute tradiţiile şi arta
populară locală, de stabilirea de contacte umane, iar pentru locuitorii comunei un prilej de valorificare
a resurselor locale sau de petrecere a timpului liber.

3
• Turism cultural-religios este favorizat de existenţa a numeroase obiective religioase în localitate,
majoritatea fiind incluse pe Lista monumentelor de importanţă excepţională. Realizarea de
programe/itinerare turistice locale şi introducerea lor în circuite regionale sau naţionale, contribuie la
valorificarea acestor obiective prin turism, la cunoaşterea şi conservarea culturii ortodoxe româneşti
din nordul Olteniei.
• Turism rural. Dezvoltarea turismului rural în satele comunei Crasna este susţinută de existenţa unor
locuri deosebit de atractive, în care obiceiurile şi tradiţiile păstrate de multe generaţii, sărbătorile
strămoşeşti şi meşteşugurile devenite artă, sunt încă vii în conştiinţa localnicilor. Inexistenţa
pensiunilor turistice clasificate nu permite o circulaţie turistică semnificativă şi nici cuantificarea
acesteia. Turismul rural ar putea fi încurajat şi de existenţa la circa 8 km a Staţiunii balneoclimatice
Săcelu, pentru cazarea turiştilor care doresc să facă balneaţie liberă în bazinele cu apă minerală, având
în vedere capacitatea de cazare redusă din staţiune. Promovarea turismului rural va asigura acestui
spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o evoluţie echilibrată şi durabilă.
• Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată de
locuitorii marilor centre urbane, care doresc să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în locuri nepoluate,
departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. Apropierea de municipiul Tg. Jiu (33 km), dar şi poziţia
faţă de DN 67, sunt puncte forte pentru dezvoltarea acestei forme de turism.
• Turismul montan. În perspectivă, poziţia localităţii pe versanţii sudici ai Munţilor Parâng şi
potenţialul turistic deosebit de valoros al acestora, va determina dezvoltarea comunei Crasna ca un
important centru al turismul montan. În prezent turismul montan este mai puţin practicat, dar
amenajarea infrastructurii de acces şi a unor structuri turistice corespunzătoare creează oportunităţi
pentru pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă şi a drumeţiei montane. Existenţa a numeroase poteci
turistice marcate sau nemarcate şi a drumurilor forestiere, ce pornesc din satele comunei spre crestele
Parângului, cât şi a potenţialului schiabil din zona Molidviş – Şaua Brusturetul Mare, sunt premise care
susţin evoluţia favorabilă a acestei forme de turism. Realizarea de investiţii în amenajarea drumurilor
forestiere, marcarea tuturor potecilor turistice şi în structuri turistice, constituie un prim pas pentru
relansarea acestei forme de turism.
• Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitate preponderentă către tânăra
generaţie, poate găsi în arealul localităţii oportunităţi de dezvoltare. Zona oferă suportul necesar pentru
parapantă, cicloturism, snowboard, motociclism, deltaplan.
Organizarea de conferinţe – seminarii reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului,
dar, în acelaşi timp este o formă de turism ce impune existenţa unor amenajări specifice desfăşurării
unor astfel de evenimente, în plus faţă de amenajările necesare oricărei forme de turism. Este vorba de
săli de conferinţă, săli pentru seminarii sau trainninguri şi alte structuri de acest fel.
În prezent, în comuna Crasna nu se poate vorbi de posibilităţi reale şi eficiente de a promova această
formă de turism. O posibilă locaţie pentru organizarea de conferinţe ar putea-o constitui sala de
spectacole din cadrul Casei de Cultură sau cele din cadrul căminelor culturale de pe raza comunei. Cu
toate acestea, lipsa amenajărilor specifice, a unor structuri turistice de bază, structuri de cazare şi
alimentaţie, îngreunează foarte mult dezvoltarea oricărei forme de turism şi, dar în special a turismului
de afaceri.
6. Oferta de cazare si alimentatie publica
Structurile turistice de primire constituie componenta cea mai importantă a bazei tehnico-
materiale a turismului. Lipsa acestor structuri la nivelul comunei Crasna reduce semnificativ
posibilităţile de dezvoltare a turismului. În situaţia dată pot fi promovate excursiile pe teritoriul
comunei Crasna, şederea pe parcursul călătoriei realizându-se în localităţile învecinate.
Cele mai multe dintre localităţile concurente dispun de un minimum de unităţi de cazare,
respectiv locuri, care să asigure şederea turiştilor în localitate. Din acest punct de vedere, Crasna
trebuie să se bazeze pe structurile existente în arealele învecinate, punctul slab al comunei fiind

4
reprezentat de lipsa acestei baze tehnico-materiale. Prin urmare un punct tare al concurenţilor este
reprezentat de capacităţile lor de cazare, diverse ca structură şi categorie de confort.
Strategia pe care localitatea Crasna ar trebui să îşi bazeze activitatea turistică este o
combinaţie între originalitatea produsului turistic şi investiţiile în baza tehnico-materială, luând
exemplul unora dintre concurenţi care au acordat interes acestui aspect.Astfel, o atenţie deosebită
trebuie acordată investiţiilor necesare pentru crearea imaginii de destinaţie a turismului etnocultural şi
religios din Oltenia.
Piaţa produselor religioase şi a celor etnofolclorice este o piaţă în creştere, în a cărei dezvoltare
şi promovare merită investit. Turismul cultural, atât cu componenta sa etnografică, cât şi cu cea
religioasă, începe să se afirme din ce în ce mai mult şi în ţara noastră, România fiind un teritoriu
marcat de prezenţa unor obiective turistice antropice variate care răspund foarte bine dorinţei de
cunoaştere a turiştilor. Turismul reprezintă o soluţie pentru promovarea valorilor culturale şi
tradiţionale unice, concomitent cu protejarea acestora, precum şi pentru dezvoltarea economică a unor
zone defavorizate.
Alături de unităţile de cazare, un loc important în structura bazei tehnico-materiale deţin
unităţile de alimentaţie, menite să asigure atât condiţii de servire a mesei, cât şi de divertisment. Pe
teritoriul comunei Crasna nu există înregistrate unităţi de alimentaţie destinate turiştilor.

7. Crasna : atractie turistica

Oferta turistică se compune atât din elementele potenţialul turistic, natural şi antropic, cât şi din
structurile turistice şi forţa de muncă implicată în activităţile turistice. Pentru comuna Crasna oferta
turistică actuală se bazează strict pe potenţialul turistic, dat fiind faptul că structurile de primire
turistică lipsesc, aşadar populaţia comunei nu este ocupată în activităţi turistice.
Pe teritoriul comunei Crasna se regăsesc numeroase biserici ce conturează imaginea unui
produs turistic religios. În plus, contribuţia deosebită a localităţii la specificul portului gorjean, dar şi a
celui cu influenţă din zona Sibiului, recomandă Crasna ca vatră a tradiţiilor populare, creatoare a unui
produs turistic etnofolcloric. Promovarea valorilor etnofolclorice este înlesnită şi de desfăşurarea unor
târguri anuale, organizate cu ocazia anumitor sărbători, precum: Floriile, Rusaliile, Sfântul Dumitru
Drăgaica sau Sfântul Pantelimon. Aceste evenimente pot atrage fluxuri turistice importante.
Potenţialul turistic extrem de valoros şi complex, determinat de un cadru natural generos prin
toate elementele sale, de un climat favorabil desfăşurării activităţii turistice, de varietatea atracţiilor
turistice culturale (vechi case ţărăneşti şi boiereşti, cule, schituri, mănăstiri, biserici, vechi ocupaţii şi
meşteşuguri, datini şi obiceiuri populare specifice etc.), constituie premise favorabile dezvoltării
turismului în localitatea Crasna.

1 8. Propuneri de valorificare a potentialului turistic

2
Analiza prezentată arată că satele comunei Crasna beneficiază de un potenţial turistic natural şi
etnocultural valoros, aşa încât turismul trebuie să devină într-un viitor apropiat una din activităţile
economice de bază ale localităţii, care pot contribui la creşterea bunăstării localnicilor.
Autorităţile locale au responsabilitatea elaborării unei strategii prin care să sprijine tradiţia,
cultura, dar şi turismul, care să valorifice aceaste atribute locale, în concordanţă cu principiile europene
ale dezvoltării durabile.
Propunerea noastra este de a construi pensiunea agroturistica « Gradina »*** la capătul
drumului forestier de pe valea Blahniţa. Nu va fi o peniune oarecare ci una, creata pentru turistii care
vor sa se refugieze in locuri retrase, liniştite, înconjurate de natura.
Trebuie sa mentionam, ca personalul va fi format din locuitorii Crasnei. De aceea, in cadrul
unui sejur de minim o saptamana turiştii vor putea participa seara sau dimineaţa la mici activităţi
5
gospodăreşti, precum mulsul vacilor, al oilor, coacerea la cuptor a pâinii sau a plăcintelor "poale-în-
brâu", plivitul şi udatul grădinii etc. Toate acestea,avand loc chiar in gospodariile lucratorilor de la
pensiune.
Vom cumpara de 500 de metri patrati ( 250 pensiunea cu tot cu restaurant in interior + terasa 50
metri patrati, 100 metri patrati parcarea+ curte) .Structura propriu-zisa a pensiunii este urmatoarea:
• 5 camere double (15 mp)
• 2 camere triple (35 mp).
• parter: 1 cameră,
• etaj I: 3 camere,
• mansardă: 3 camere.
• camerele sunt cu grup sanitar propriu si TV.
Pensiunea dispune de:
• parcare
• terasă de vară cu 15 locuri
• garaj
• curte interioară cu loc de joacă pentru copii şi grătar
• posibilitate de călărie ( foarte important, turistii nostril vor avea posibilitatae de a se destine intr-un
mod placut si ecologic)
• restaurant.cu 50 de locuri
Toate aceste funcţionalităţi ne dau posibilitatea să le oferim turiştilor bucătărie românească la
preţuri convenabile şi un standard ridicat, principala componentă reprezentând-o alimentele de tip
ecologic, tradiţionale, produsele de bază fiind obţinute direct de la familiile angajatilor. In acest fel,
vom contribui atat la cresterea bunastarii populatiei locale, cat si la siguranta oferirii unor produse
obtinute in conditiinaturale
La toate acestea, se adauga :
• transport la biserici cu caruta ;
• ghid cunoscator de: engleza, franceza, italiana, rusa;
• organizare de excursii pe trasee montane Molidviş – Şaua Brusturetul Mare;
• organizare de vinatoare si pescuit autorizat prin AJVPS; drumeţii la stâni turistice cu posibilitatea
degustării produselor proaspete din lapte specifice zonei.
• organizarea de drumeţii cu ghid pentru strângerea de fructe de pădure şi ciuperci;
• organizare de picnicuri şi grătar la iarbă verde în pădurile din jur sau grădini;
• vizitarea atelierelor meşteşugăreşti din zonă, unde sunt ţesute covoare şi cergi din lână, prosoape şi
haine naţionale, sculpturi în lemn şi a altor puncte turistice
• vizitarea centrului etnografic Crasna
• Meniul este specific zonei, cu produse proapete din gospodărie sau după preferinţe.
Mai propunem de asemenea si înfiinţarea unei pagini web proprii a Primăriei Crasna, prin care
să fie promovată activitatea primăriei, disponibilitatea reprezentanţilor autorităţii locale pentru
stimularea investiţiilor în turism, contribuind în acest fel la atragerea de investitori din afara localităţii,
care să dezvolte o bază tehnico-materială necesară afirmării turismului. În acest scop trebuie mai întâi
să se realizeze conexiunea la Internet prin cablu sau prin antene satelit.
O alta problema legata de promovarea patrimoniului turistic este si lipsa agrementului,care
afectează atractivitatea ofertei turistice locale. Amenajarea unor structuri de agrement (terenuri de sport
multifuncţionale, ştrand, club de agrement, popicărie, cinematograf, centru de echitaţie, expoziţii
gastronomice cu produse tradiţionale ş.a.) pot contribui la diversificarea ofertei, creşterea atractivităţii
zonei şi implicit creşterea numărului de turişti atraşi în localitate.
O alta modalitate de promovare a localitatii ar fi organizare de catre primarie a unor
manifestări, în perioada sărbătorilor religioase (Crăciun, Paşte) sau de Anul Nou, atunci când foarte
mulţi tineri (elevi, studenţi, cei care lucrează în mediile urbane) se întorc în locurile natale pentru a
petrece cu familia sau prietenii marile evenimente de peste an, manifestări care pot deveni un
6
eveniment şi pot atrage în jurul lui nu numai localnicii, dar şi locuitori din centrele urbane apropiate.
Pot fi atraşi la aceste evenimente şi turiştii sosiţi la tratament în Staţiunea balneoclimatică Săcelu; în
acest sens este recomandat să existe o colaborare cu agenţii de turism din staţiune pentru de realizarea
de programe comune, programe care ar avea meritul de a contribui şi la diversificarea ofertei de
agrement a staţiunii. Pe parcursul unui an am mai putea organiza şi alte tipuri de manifestări cu diverse
teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, întâlniri cu fii satului, expoziţii de fotografie tematică.