Zeii Greciei Antice

In perioada straveche, locuitorii Greciei si ai insulei Creta par sa fi adorat P

amantul Mama, ca zeita a fecunditatii dar si a reintoarcerii finale. Din cerceta
rile savantilor putem spune ca exista un cult la Cnossos si Pylos si ca era ador
ata o divinitate a naturii si a animalelor, Potnia Teron. Apar treptat date desp
re zeitati ca Zeus, Hera, Poseidon, Demeter, Atena, Ares, Hermes, Dyonisos.
Zeus era zeul suprem al grecilor, parintele zeilor si al oamenilor. Ca zeu al ce
rului, el locuieste pe varful muntelui Ohmp, varf care era socotit a fi in cer,
si tot ca zeu al cerului, el este stapanul norilor, al ploii, al zapezii, al tun
etului si al fulgerului, fiind reprezentat cu un fulger in mana. Ca zeu al lumin
ii, Zeus vede toate, nu-i scapa nimic. El supravegheaza implinirea justa a angaj
amentelor, respectarea dreptatii, implinirea obligatiilor conjugale. El protejea
za familia, fratria, cetatea. Mitologia a intunecat figura mareata a lui Zeus, a
tribuindu-i o seama de aventuri amoroase cu totul imorale.
Hera este personificarea feminina a cerului, in special a cerului nocturn. Ea es
te sora si sotie in acelasi timp a lui Zeus, impartind cu acesta puterea. Este z
eita femeilor si a casatoriei.
Atena (Athena, numita si Palas Athena) este, dintre toate zeitatile panteonului
grecesc, cea mai apropiata de Zeus, ca una ce este nascuta, fara mama, direct di
n capul lui si intrupand o parte din insusirile tatalui sau. Ea conduce armatele
la victorie si tot ea prezideaza la incheierea pacii. Si Ares este zeul razboiu
lui, dar acesta este un zeu sangeros, iubind varsarea de sange pentru varsarea d
e sange insasi. Atena este inteleapta, prudenta, duce luptele la bun sfarsit, ap
oi prezideaza operele din timp de pace: adunarile din agora (piata publica), sed
intele senatului etc. Ea protejeaza munca, meseriile, artele.
Apolo (Apollo) este unul dintre cei mai importanti zei ai grecilor. Numele sau i
nseamna soarele stralucitor". De la inceput Apolo a fost o zeitate pastorala. In
general insa el este cunoscut ca zeu al poeziei si al artelor.
Artemis este zeita fecunditatii, a castitatii si a iubirii legitime. Ca sora a l
ui Apolo impartaseste unele din insusirile acestuia, ca de exemplu aceea de a fe
ri pe oameni de boli, dar este in stare si sa provoace epidemiile si sa omoare c
u repeziciune mai ales femei. Identificandu-se cu zeitatile lunare Hecate si Sel
ene, ea apare ca zeita a luminii nocturne, zeita care iubeste locurile retrase,
intunecoase.
Hermes era socotit zeu al vantului, al comertului, al castigului rapid, al artei
de a trage profit in dauna altuia. Tot el este si zeul drumurilor.
Hefaistos este in panteonul grecesc zeul focului, in special al focului din adan
cul pamantului. Mai tarziu, in poemele homerice, apare ca mesterul iscusit care
cladeste palatele zeilor si faureste toate obiectele de confort si de podoaba al
e zeilor; la care, fireste, se foloseste in primul rand focul.
Afrodita, sotia lui Hefaistos, dupa alta versiune sotia lui Ares, zeul razboiulu
i, este zeita iubirii senzuale.
Poseidon, zeul marilor, fratele Iui Zeus, este de asemenea una dintre zeitatile
importante ale panteonului grecescca si Atena zeita a intelepciunii .
In lumea subpamanteana locuiau: Hades (fratele lui Zeus), zeitele Persefona si H
ecate.
Eroii. In secolele al Vll-lea si al Vl-lea i. Hr. a luat un mare avant cultul er
oilor, care erau fie personaje omenesti indumnezeite, fie zei decazuti. Ei erau
socotiti in general ca fiind nascuti din casatoria intre un zeu si o pamanteanca
sau un pamantean si o zeita. Majoritatea eroilor proveneau din personalitati is
torice de mare insemnatate, stramosi care au intemeiat o colonie ori au adus imp
ortante servicii cetatii si a caror amintire a luat cu vremea infatisarea unei a
poteoze. Unii dintre eroi ajungeau sa fie asimilati intru totul cu zeii.
Cel mai cunoscut este eroul Prometeu, care la origine a fost un zeu al focului.
Prometeu fura focul din fieraria lui Hefaistos si-1 aduce oamenilor. Pentru toat
e acestea, Zeus il pedepseste sa stea incatusat de o stanca in Caucaz si un vult
ur sa-i manance zilnic ficatul, care crestea la loc in timpul noptii.
Mitul prometeic a fructificat o intreaga literatura in antichitate si in epocile
moderna si contemporana, Prometeu devenind simbolul eroului care se sacrifica p
entru binele omenirii.
Dintre ceilalti eroi amintim pe Teseu, care a omorit Minotaurul - monstru caruia
atenienii trebuiau sa-i sacrifice din noua in noua ani cite sapte tineri si sap
te fecioare - pe Ahile, pe Menelau, pe Diomede, etc.