Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Masterat Managementul Proiectelor Europene

Anul I

Cadrul economico-juridic al
programelor europene

Suport de curs

Titular: Prof.univ.dr. Fota Constantin

1
 Cuprins

1. Regulamentul 1083/2006..........................................................................................................3
2. Regulamentul 1080 / 2006 (FEDER).......................................................................................7
3. Regulamentul 1081 / 2006 (FSE)...........................................................................................10
4. Regulamentul 1698 / 2005 (FEADR).....................................................................................12
5. Regulamentul 1082 / 2006 (cooperare teritorială)..................................................................16
6. CADRUL STRATEGIC AL UNIUNII EUROPENE............................................................19
Orientarile Strategice de Coeziune 2007-2013...............................................................................19
Strategia de dezvoltare durabila.....................................................................................................20
Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca....................21
7. CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL DE REFERINŢĂ 2007 – 2013.................................24
8. Programul Operational Sectorial - Transport (POS-T)..........................................................28
Obiective.............................................................................................................................................28
Axa 1: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a
sistemului de transport, integrat in cadrul retelelor europene de transport........................................29
Axa 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara Axelor prioritare
TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a sistemului national de transport......................................29
9. PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DE MEDIU (POS MEDIU).....................32

2
 1. Regulamentul 1083/2006

Prezentul regulament stabileşte normele generale de reglementare a Fondului

European de Dezvoltare Regională (FEDER), a Fondului Social European (FSE), precum
şi a Fondului de Coeziune.
Se definesc obiectivele la care Fondurile structurale şi Fondurile de coeziune la
care trebuie să contribuie, criteriile de eligibilitate ale statelor membre şi ale regiunilor la
aceste Fonduri, resursele financiare disponibile şi criteriile pe baza cărora se face
repartizarea lor.
Regulament defineste cadrul legal in care se inscrie politica de coeziune, inclusiv
metoda de stabilire a liniilor directoare strategice ale Comunitatii pentru coeziune, a
cadrului strategic national si a procesului de examinare la nivelul Comunitatii.
In acest scop, prezentul regulament stabileste principiile, normele de parteneriat, de
programe, de evaluare, de gestionare, inclusiv financiara, de monitorizare si de control pe
baza unei impartiri a responsabilitatilor intre statele membre si Comisie.

INSTRUMENTELE STRUCTURALE
Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale,
sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea
disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi
sociale.
În termeni financiari, aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere în bugetul
Uniunii Europene, destinat politicilor europene. Acestea cuprind:
Ø Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), reglementat prin
Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului
European, care susţine dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local
prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice în
domenii precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat,
societatea informaţională, IMM-uri, protecţia mediului, turism, energie;
Ø Fondul Social European (FSE), reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al
Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European, fond care contribuie la
sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor, creşterea accesului pe
piaţa forţei de muncă, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea
gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi imigranţilor, sprijinirea
incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării.
Ø Fondul de Coeziune, reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului
Uniunii Europene, prin care se finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi
reţelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile
precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi
rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului
multimodal.
3
 Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt
reglementate prin Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 din 11 Iulie 2006.
Obiectivul Convergenţă: promovează dezvoltarea şi ajustările structurale ale
regiunilor care înregistrează întârzieri în dezvoltare.
Ø Este finanţat prin FEDR, FSE, Fond de Coeziune.
Ø Acoperă zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al căror PIB pe locuitor este sub 75%
din media UE.
Obiectivul Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă: sprijină
regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă.
Ø Este finanţat de FEDR şi FSE
Ø Acoperă zonele NUTS nivel III (nivel-judeţ) sau mai mici, inclusiv zone cu schimbări
socio-economice în sectoarele industrial şi de servicii, zone rurale în declin, zone
urbane în dificultate şi zone dependente de pescuit.
Obiectivul Cooperare teritorială europeană: sprijină regiuni, judeţe şi zone
transnaţionale
Ø Este finanţat de FEDR
Ø Acoperă zonele NUTS nivel III(nivel-judeţ) ce sunt graniţe interne ale UE, precum şi
anumite graniţe externe.

Zonele eligibile pentru finanţare din Fondurile Structurale şi de Coeziune

Fondul European de Dezvoltare Regionala sprijina: investitii menite sa creeze locuri
de munca (destinate cu prioritate sectorului IMM), in infrastructura (de transport, demdeiu,
de comunicatii, de educatie, de sanatate, sociala, culturala si pentru energie), dezvoltarea
potentialului autohton (acordarea de sprijin si servicii pentru intreprinderi, networking,
cooperare si schimburi de experienta), asistenta tehnica.
Ativitati neeligiblie: TVA, obanzi la credite, achizitionarea de terenuri intr-un cuantum mai
mare de 10% din cheieltuiala totala eligibila pentru activitatea respectiva, constructii de
locuinte.
Prioritati: accent pe strategia Lisabona; infrastructura; investitii; cercetare si dezvoltare;
IMM-uri
Fondul Social European sprijină acţiunile statelor în următoarele domenii:
* adaptarea lucrătorilor şi a întreprinderilor; sisteme de învăţare pe toată durata vieţii,
conceperea şi diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii;
* îmbunătăţirea accesului la un loc de muncă al persoanelor în căutarea unui loc de
muncă, a persoanelor inactive, a femeilor şi a emigranţilor;
* integrarea socială a persoanelor defavorizate şi combaterea tuturor formelor de
discriminare pe piaţa muncii;
* consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de învăţământ
şi prin activităţile de conectare în reţea a unităţilor de învăţământ.
Prioritati: accent pe strategia Lisabona; training; ocupare; Capacitate Institutionala si
eficienta administrativa.

4
 Fondul de coeziune promoveaza dezvoltarea durabila prin retele de transport trans-
european; protectia mediului (eficienta energetica, transport, transport non-rutier, transport
public ecologicetc.)
Prioritati: Infrastructura de mediu si transport; energie.

Orientările Strategice pentru Coeziune

Orientările Strategice pentru Coeziune economică, socială şi teritorială reprezintă
un cadru general unitar pentru toate Statele Membre în vederea pregătirii documentelor
programatice pentru FSC pentru perioada 2007-2013 (Cadrul Strategic Naţional de
Referinţă şi Programele Operaţionale). Liniile directoare pentru Coeziune au în vedere
rolul politicii de coeziune în implementarea politicilor Uniunii Europene, coerente cu
Agenda Lisabona.

Principiile de programare ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune

A. Complementaritate: Acţiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să
contribuie la operaţiunile naţionale corespondente.
B. Parteneriat: Acţiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare
între Comisie şi Statele Membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele
Membre, cum ar fi autorităţi regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. Parteneriatul
trebuie să acopere pregătirea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare.
Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale
programării.
C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de
Comisie. Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi
naţionale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor şi managementul lor
sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale.
D. Adiţionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice
sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include atât fonduri
UE cât şi fonduri naţionale din surse publice sau private.
E. Compatibilitate: Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie în
conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum şi cu politicile şi acţiunile UE, inclusiv
regulile privind concurenţa, achiziţiile publice, protecţia mediului, promovarea egalităţii
între bărbaţi şi femei.
F. Programare: Acţiunea comună a UE şi Statelor Membre trebuie să fie
implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare, luare de decizii şi
finanţare bazat pe formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de
obiective concrete.
G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective
prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone, care au
nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor
grupuri sociale care se confruntă cu dificultăţi în toată Uniunea Europeană, fără a satisface
criterii geografice speciale.

Fonduri europene complementare Fondurilor Structurale şi de Coeziune

Complementar acţiunilor susţinute din Instrumentele Structurale, vor fi susţinute
totodată investiţii în domeniul dezvoltării rurale şi pescuitului, prin instrumente precum:

5
 Ø Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), care finanţează
investiţii pentru creşterea competitivităţii în agricultură şi silvicultură, protecţia
mediului, ameliorarea calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor economice în spaţiul
rural;
Ø Fondul European pentru Pescuit (FEP), care susţine dezvoltarea durabilă a
sectorului de pescuit şi a zonelor de coastă unde acest sector este preponderent.

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea

economică a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre
regiuni. Ele nu acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea
statelor membre implicate. Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale
statului membru, însă în multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată,
aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri.

6
 2. Regulamentul 1080 / 2006 (FEDER)

Regulamentul nr.1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5

iulie 2006 (abrogă Regulamentul 1783/1999) conţine prevederile referitoare la F.E.D.R.
F.E.D.R. este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale din
Comunitate.
F.E.D.R. contribuie la reducerea diferenţei între nivelurile de dezvoltare a diferitelor
regiuni şi la recuperarea decalajului de către regiunile cele mai puţin favorizate,inclusiv
zonele rurale şi urbane,zonele industriale în declin precum şi zonele afectate de un
handicap geografic sau natural , precum şi regiunile insulare şi zonele muntoase,zonele cu
densitate mică a populaţiei şi regiunile de frontieră.
Principalele tipuri de investiţii ce vor fi finanţate prin F.E.D.R. sunt :
1. Investiţiile productive care contribuie la crearea şi salvarea locurilor de muncă,în
special prin intermediul unor ajutoare directe pentru investiţiile efectuate îndeosebi în IMM-
uri;
2. Investiţiile în infrastructuri;
3. Dezvoltarea potenţialului autohton prin măsuri de susţinere a dezvoltării regionale şi
locale.
Aceste măsuri cuprind asistenţa şi serviciile pentru întreprinderi,în special pentru IMM-
uri,crearea şi dezvoltarea instrumentelor de finanţare precum capitalul de risc,fondurile de
împrumut şi de garanţie,fondurile de dezvoltare locală,subvenţiile la dobândă,conectarea
la reţea,cooperarea şi schimbul de experienţă între regiuni,oraşe şi factorii
sociali,economici şi de mediu relevanţi;
4. Asistenţa tehnică.

OBIECTIVE:

A) Convergenţa

Prin obiectivul „Convergenţa”,F.E.D.R. îşi concentrează intervenţia asupra susţinerii

dezvoltării economice durabile integrate la nivel regional şi local şi a ocupării forţei de
muncă, mobilizând şi consolidând capacitatea autohtonă prin intermediul unor programe
operaţionale care urmăresc modernizarea şi diversificarea structurilor economice şi
crearea şi salvarea locurilor de muncă. Acestea se realizează,în special,prin intermediul
următoarelor priorităţi:
1) Cercetarea şi dezvoltarea tehnologică (CDT),inovaţia şi spiritul de
întreprindere,dezvoltarea reţelelor de întreprinderi,parteneriatele public-privat;
2) Societatea informaţională,îmbunătăţirea accesului la serviciile publice on-line;
3) Iniţiativele locale în materie de dezvoltare şi ajutorul pentru structurile care furnizează
servicii de proximitate pentru a crea noi locuri de muncă;
4) Mediul,inclusiv investiţiile legate de aprovizionarea cu apă,precum şi gestionarea
deşeurilor şi a apei,promovarea biodiversităţii şi protejarea naturii;
5) Prevenirea şi gestiunea riscurilor naturale şi tehnologice;

7
6) Turismul durabil:protecţia şi valorificarea patrimoniului natural în sprijinul dezvoltării
socio-economice;
7) Investiţiile culturale,dezvoltarea infrastructurii culturale;
8) Investiţiile în transporturi;
9) Investiţiile legate de energie,dezvoltarea energiilor regenerabile;
10) Investiţiile în favoarea educaţiei,în special a formării profesionale;
11) Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale.

B) Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă

F.E.D.R. îşi concentrează intervenţia în cadrul strategiilor de dezvoltare durabilă

promovând ocuparea forţei de muncă .
Priorităţi:
1) Inovaţia şi economia cunoaşterii;
2) Îmbunătăţirea capacităţilor regionale de CTD şi de inovaţie;
3) Stimularea inovaţiei şi a spiritului de întreprindere;
4) Promovarea spiritului de întreprindere;
5) Crearea de instrumente de inginerie financiară şi de pepiniere propice capacităţii de
dezvoltare tehnologică;
6) Mediul şi prevenirea riscurilor;
7) Încurajarea investiţiilor pentru reabilitarea mediului fizic;
8) Promovarea dezvoltării infrastructurilor legate de biodiversitate şi a investiţiilor în siturile
Natura 2000;
9) Stimularea eficienţei energetice şi a producţiei de energii regenerabile şi dezvoltarea de
sisteme eficiente de gestiune a energiei;
10) Promovarea transporturilor publice adecvate şi durabile,în special în zonele urbane;
11) Elaborarea de planuri şi de măsuri de prevenire şi de gestiune a riscurilor naturale şi
tehnologice;
12) Protecţia şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural;
13) Accesul la serviciile de transport şi de telecomunicaţii;
14) Consolidarea resurselor secundare de transport;
15) Încurajarea accesului la TIC prin intermediul IMM-urilor.
Statele membre şi Comisia pot decide extinderea sprijinului pentru priorităţile
prevăzute la art.4 din prezentul Regulament.

C) Cooperarea teritorială europeană

Priorităţi: Dezvoltarea de activităţi economice,sociale şi de mediu transfrontaliere

prin intermediul strategiilor comune în favoarea dezvoltării teritoriale durabile prin:
1) Încurajarea spiritului de întreprindere,în special dezvoltarea IMM-urilor,turismului,culturii
şi comerţului transfrontalier;
2) Încurajarea şi îmbunătăţirea protecţiei şi gestionării comune a resurselor naturale şi
culturale,precum şi prin prevenirea riscurilor de mediu şi tehnologice;
3) Susţinerea legăturilor între zonele urbane şi cele rurale;
4) Reducerea izolării prin intermediul unui acces optimizat la reţelele şi serviciile de
transport,de informaţii şi de comunicaţii şi la reţelele şi instalaţiile transfrontaliere de
distribuţie a apei ,de gestiune a deşeurilor şi de aprovizionare cu energie;
5) Dezvoltarea colaborării,capacităţilor şi utilizării comune a infrastructurilor,în special în
sectoare precum sănătatea,cultura,turismul şi educaţia.
În afară de acestea,F.E.D.R. poate contribui la încurajarea cooperării administrative
şi juridice,a integrării pieţelor de muncă transfrontaliere,a iniţiativelor locale pentru
ocuparea forţei de muncă,a egalităţii dintre femei şi bărbaţi şi a egalităţii şanselor,a

8
formării şi a inserţiei sociale , precum şi la protejarea resurselor umane şi a infrastructurilor
pentru CDT.
Rata maximă de intervenţie comunitară este de 85% pentru F.E.D.R.

Eligibilitatea cheltuielilor:

Următoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuţie a F.E.D.R.:

a) dobânzile debitoare;
b) achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10% din cheltuielile totale eligibile
ale
operaţiunii în cauză(în cazuri excepţionale şi justificate autoritatea de gestiune poate
admite un procent mai mare pentru operaţiunile cu privire la protecţia mediului).
c) dezmembrarea centralelor nucleare;
d) taxa pe valoare adăugată recuperabilă.
Cheltuielile pentru locuinţe sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat
la UE la 1 mai 2004 sau după această dată şi în următoarele condiţii:
* cheltuielile sunt programate în cadrul unei operaţiuni integrate de dezvoltare urbană sau
a unei axe prioritare pentru zonele afectate sau ameninţate de o deteriorare fizică şi de
excluderea socială;
* alocaţia financiară atribuită cheltuielilor pentru locuinţe se ridică la cel mult 3% din
contribuţia F.E.D.R. la programul operaţional în cauză sau la 2% din contribuţia totală la
F.E.D.R.;
* cheltuielile sunt limitate la:
- locuinţe multifuncţionale sau
-imobile aparţinând autorităţilor publice sau exploatanţilor fără scop lucrativ care
sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale.

9
 3. Regulamentul 1081 / 2006 (FSE)

Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European si al Consiliului, din 5 iulie

2006, contine prevederile referitoare la Fondul Social European (FSE) si abroga
Regulamentul nr. 1784/1999.

Obiectiv general

Prezentul document defineste misiunea Fondului Social European, domeniul de aplicare a

interventiei sale şi principiile pe baza cărora se va realiza dezvoltarea resurselor umane, în
perioada următoare. FSE urmăreşte promovarea ocupării forţei de muncă în Statele
membre UE, fiind principalul instrument prin care Uniunea Europeană finanţează
obiectivele strategice ale politicii de ocupare.

Prioritati

Fondul Social European (FSE) va fi implementat in conformitate cu Strategia Europeana

de Ocupare a Fortei de Munca si se va concentra pe patru domenii de interventie
principale:

1. Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor, incurajand astfel educatia

si formarea profesionala pe parcursul vietii si cresterea investitiilor in resursele umane de
catre inteprinderi, prin elaborarea si aplicare a strategiilor care sa asigure imbunatatirea
formarii profesionale, in special a lucratorilor slab calificati sau in varsta, prin dezvoltarea
competentelor, diseminarea tehnologiilor informatiei si comunicarii, a invatamantului on-
line, a tehnologiilor care respecta mediul. FSE mai incurajeaza si conceperea si
diseminarea unor forme inonovatoare care sa duca la imbunatatiri in domeniul sanatatii si
al sigurantei la locul de munca, dezvoltarea serviciilor specifice de angajare, de formare,
inclusiv reorientare a lucratorilor in contextul restructurarilor.

2. Imbunatatirea accesului la un loc de munca si insertia durabila pe piata muncii, a

persoanelor in cautarea unui loc de munca si a persoanelor inactive, prevenirea somajului,
prelungirea vietii active, incurajand modernizarea si consolidarea institutiilor pe piata
muncii, aplicarea unor masuri preventive, imbunatatirea accesului la un loc de munca si
cresterea numarului de femei la angajare, cat si cresterea participarii emigrantilor la
angajare si integrarea lor , facilitarea mobilitatii geografice si integrarea transfrontaliera a
pietei muncii.

3. Intensificarea incluziunii sociale prin combaterea discriminarii si facilitarea

accesului pe piata muncii a persoanelor dezavantajate, precum si a persoanelor
confruntate cu excludere sociala sau cu abandonul scolar precoce, minoritatile,

10
persoanele cu handicap, precum si persoanelor care acorda servicii de ajutor persoanelor
dependente, incuranjand acceptarea diversitatii la locul de munca.

4. Promovarea parteneriatului pentru reforma in domeniile ocuparii si ale incluziunii

sociale, ceea ce include formarea profesionala actiunile de conectare la retea,
consolidarea dialogului social si activitatile efectuate simultan de partenerii sociali.

Totodată, în regiunile mai puţin prospere, eligibile în cadrul obiectivului „Convergenţă”,

FSE sprijină:

• Cresterea si imbunatatirea investiţiilor în capitalul uman, în special prin

modernizarea sistemului de educaţie şi formare profesională, in vederea
cresterii capacitatii persoanelor de a corespunde cerintelor unei societati bazate pe
cunoastere, educatie si formare profesionala pe tot parcursul vietii, incurajand si
dezvoltarea potentialului uman in domeniul cercetarii si inovatiei

• Consolidarea capacităţii institutionale şi a eficienţei administraţiei publice, la

nivel naţional, regional şi local, si dupa caz, a partenerilor sociali si a
organizatiilor neguvernamentale, incurajand dezvoltarea capacitatilor de aplicare a
politicilor si programelor din domeniile economic, al ocuparii fortei de munca, al
educatiei, social, ecologic si judiciar, in special prin formarea continua a incadrarii si
a personalului.

Teme orizontale ale Fondului Social European

Buna guvernare si Parteneriat

În vederea obţinerii unor rezultate cu impact sporit la nivel naţional, regional sau local,
FSE sprijină aplicarea principiului parteneriatului între toţi actorii socio-economici
relevanţi, începând din etapa de programare şi continuând cu implementarea şi
monitorizarea sprijinului acordat de UE.

Egalitatea intre barbati si femei si egalitatea de sanse

Promovarea egalităţii de şanse reprezintă o prioritate orizontală a intervenţiilor FSE în

actuala perioadă de programare, iar din această perspectivă operaţiunile vor urmări
asigurarea accesului egal al femeilor şi bărbaţilor în cadrul tuturor activităţilor finanţate prin
FSE şi creşterea participării femeilor pe piaţa muncii.

Actiuni inovatoare si transnationale

FSE susţine includerea acţiunilor inovatoare şi iniţiativelor trans-naţionale în rândul

intervenţiilor ce vor fi finanţate prin programele operaţionale. Aceste operaţiuni vor permite
conlucrarea între autorităţi publice, parteneri sociali, reprezentanţi ai societăţii civile şi alţi
actori relevanţi, în scopul realizării schimbului de bune practici în domeniul dezvoltării
resurselor umane.

11
 4. Regulamentul 1698 / 2005 (FEADR)

REGULAMENTUL NR.1698/2005 PRIVIND SPRIJINUL DE DEZVOLTARE RURALA

acordat din F.A.D.R. revizuit in octombrie 2006

TITLUL-I OBIECTIVE SI NORME GENERALE

CAPITOLUL 1 -DOMENIUL DE APLICARE
stabileste normele generale in favoarea dezvoltarii rurale
defineste obiectivele politicii de dezvoltare rurala
defineste cadrul strategic al politicii de dezv. rurala
defineste masurile de dezvoltare rurala
stabileste norme de parteneriat, programare, evaluare, etc.

CAPITOLUL 2 -OBIECTIVE
- imbunatatirea competitivitarii prin restructurare, dezvoltare, inovatie
- imbunatatirea mediului rural gestionand eficient terenurile
- imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea activitatilor economice

CAPITOLUL 3- PRINCIPII
- F.A.D.R. completeaza actiunile nationale, regionale, etc asigurand impreuna cu
statele membre coerenta si compatibilitae in ceea ce priveste obiectivele economice
sau sociale
- parteneriatul se desfasoara cu totala respectare a competentelor juridice si financiare
ale fiecarui partener in parte
- statele membre sunt responsabile de punerea in aplicare a programelor de dezvoltare
rurala la nivel teritorial
- fiecare stat membru asigura promovarea egalitatii intre barbati si femei eliminand in
acelasi timp orice forma de discriminare

TITLUL - II ABORDARE STRATEGICA PENTDU DEZVOLTAREA RURALA

CAPITOLUL 1 -ORIENTARI SI PLANURI STRATEGICE GENERALE

- politica de dezvoltare rurala se desfasoara pe perioada 1 ian2007-31 dec 2013 tinand

cont de politica stabilita la nivel comunitar
- fiecare stat membru prezinta un plan strategic de dezvoltare rurala tinand cont de
orientarile strategice al Comunitatii asigurand o deplina concordare intre acestea si
prioritatile nationale sau regionale

CAPITOLUL 2 -MONITORIZARE

12
 - pentru prima data in 2010 si ulterior in fiecare al doilea an la 1oct. fiecare stat este
obligat sa prezinte o sinteza a realizarii planului strategic national
- la randul sau Comisia va prezenta Forurilor Europene o sinteza privitoare la
progresele si tendintele legate de punerea in aplicare a planurilor strategice nationale

TITLUL - III PROGRAMARE

CAPITOLUL 1 -CONTINULUL PROGRAMELOR
Fiecare program de dezvoltare rurala trebuie sa contina:
- o analiza a situatieicu punctele tari si punctele slabe precum si o strategie de a le face
fata
- o justificare a prioritatilor
- o descriere a axelor si o descriere a acestora
- un tabel pentru fiecare an si unul general privitor la cuantumul sumelor ce se
preconizeaza a se utiliza din banii comunitari precum si din fonduri nationale

- elemente necesare normelor de concurenta

CAPITOLUL 2 -ELABORARE, APROBARE SI REVIZUIRE

orice program de dezvoltare rurale este elaborat de statul membru si trimis Comisiei care
evalueaza coerenta acestora strategiile comunitare

TITLUL- IV AJUTOR PENTRU DEZVOLTARE RURALA

CAPITOLUL 1
AXA 1 imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
- masuri pentru diseminarea cunostintelor si imbunatatirea potentialului uman
- masuri de restructurare si dezvoltare a capitalului fizic
- masuri de imbunatatire a calitatii productiei si produselor

AXA 2 imbunatatirea mediului si spatiului rural

- masuri de utilizare durabila a terenurilor agricole
- masuri de utilizare durabila a terenurilor forestiere

AXA 3 calitatea vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale

- masuri de diversificare a economiei rurale
- masuri de imbunatatire a calitatii vietii in mediul rural
- asigurarea formarii si informarii agentilor economici
- incurajerea in vederea punerii in aplicare a unei stategii locale de dezvoltare

AXA 4 leader
- strategii de dezvoltare rurale pe zone clar definite la nivel subregional
- parteneriate public-private la nivel local
- intercomunicarea intre actorii si proiectele din diverse sectoare ale economiei locale
- punerea in aplicare a unor abordari inovatoare

CAPITOLUL II ASIATENTA TEHNICA

F.A.D.R. poate finanta pana la maxim 0,25% din din fondurile sale anuale actiuni de
monitorizare, pregatire, asistenta,evaluare, etc.
se va infiinta o Retea de Dezvoltare Rurala Europeana pentru a interconecta retelele
nationale

TITLUL V CONTRIBUTIA FINANCIARA A F.A.D.R.

13
 Cuantumul sprijinului comunitar pentru dezvoltare rurala este stabilit de catre Consiliu la
propunerea Comisiei
Rata contributiei F.A.D.R. se stabileste in functie de axa astfel:
pentru axa 1 si 3 -75% pentru obiectivul "convergenta"
-50% pe alte regiuni
pentru axa 2 si 4 - 80% pentru obiectivul " convergenta"
- 55% pe alte regiuni
O cheltuiala este considerata eligibila in momentul in care ajutorul financiar este platit
efectiv de catre organul platitor
Este exclus de la cofinantare TVA-ul cu exceptia celui nerecuperabil, dobanzi debitoare,
achizitionarea de terenuri cu o suma mai mare de 10% din cheltuielile eligibile
Beneficiarul ajutorului financiar este obligat ca in termen de cinci ani sa un aduca
modificari majore proiectului care a fost ales eligibil si imlementat

TITLUL VI MENEGEMENT CONTROL SI INFORMARE

CAPITOLUL 1 MANAGEMENT SI CONTROL
Statele membre desemneaza pentru fiecare program de dezvoltare rurala urmatoarele
autoritati:
- autoritatea de management
- agentia de plati
- organismul de certificare

CAPITOLUL 2 INFORMARE SI PUBLICITATE

responsabilitatea publicitatii programului apartine autoritatii de management, trebuind sa
informeze pe potentialii beneficiari, agenti economici publicul larg, etc.

TITLUL VII MONITORIZARE SI EVALUARE

CAPITOLUI 1 MONITORIZARE
pentru fiecare program de dezvoltare rurala se formeaza un comitet de monitorizare
prezidat de un reprezentant al statului sau al autoritatii de management
comitetul asigura eficacitatea punerii in aplicare a programului de dezvoltare rurala
autoritatea de management trimite anual catre Comisie un raport cu privire la
implementarea proiectului

CAPITOLUL 2 EVALUARE
Evaluarile urmaresc crestera calitatii, eficientei si eficacitatii punerii in aplicare a
proiectului
Ele sunt organizate in general de statele membre care trebuie sa asigure mijloacele
umane si financiare
Evaluarea ex ante defineste si evalueaza necesitatile pe termen mediu si lung,
obiectivele de indeplinit, rezultatele asteptate, etc
Evaluarea intermediara monitorizeaza progresul in indeplinirea obiectivelor programului,
eventualele corectii, etc.
Dupa 1015 evaluarea intermediara se transforma in evaluare ex post

TITLUL VIII AJUTOARE DE STAT

Ajutorul de stat prin care se acorda o finantare suplimentara pentru dezvoltarea rurala
care beneficiaza de ajutor comunitar este notificat de statele membre si aprobat de catre
Comisie
TITLUL IX DISPOZITII FINALE
Comitetul isi stabileste regulamentul de procedura

14
 Prezentul Regulament intra in vigoare la 1 ianuarie 2007 odata cu publicarea in Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene
Regulamentul 1257/1999 se abroga

15
 5. Regulamentul 1082 / 2006 (cooperare teritorială)

REGULAMENTUL (CE) NR. 1082/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL

CONSILIULUI din 5 iulie 2006
privind o grupare europeana de cooperare teritoriala (GECT)

Se bazeaza pe Art. 159 al Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, si

urmareste obiectivul de consolidare a coeziunii economice si sociale prin facilitarea si
promovarea cooperarii teritoriale (cooperare transfrontaliera, transnationala si/sau
interregionala).
Sunt vizate masuri necesare pentru îmbunatatirea conditiilor de cooperare
teritoriala, mai ales tinand cont de cresterea numarului de frontiere terestre si maritime ale
Comunitatii în urma extinderii.
Regulamentul propune infiintarea unor instrumente de cooperare la nivel comunitar,
care sa permita stabilirea unor grupuri cooperative cu personalitate juridica, pe teritoriul
Comunitatii, denumite „grupari europene de cooperare teritoriala” (GECT). GECT detin, în
toate statele membre, capacitatea juridica cea mai extinsa recunoscuta persoanelor
juridice de dreptul national al statului membru.
La aceste grupari se va recurge in mod facultative; ele vor fi, de preferat, dotate cu
capacitatea de a actiona în numele si în contul membrilor sai si al colectivitatilor regionale
si locale care îl alcatuiesc. Atributiile si competentele unui GECT trebuie definite printr-o
conventie. GECT ar trebui sa poata actiona fie pentru a pune în aplicare programe sau
proiecte de cooperare teritoriala cofinantate de Comunitate, fie pentru a realiza actiuni de
cooperare teritoriala la initiativa statelor membre si a regiunilor si colectivitatilor lor locale.
Sunt incurajate de asemenea actiunile de cooperare teritoriala in afara contributiei
financiare a comunitatii.
Statutul, organele de conducere si normele de buget si financiare vor fi stabilite de
catre GECT.
Conditiile de cooperare transfrontaliera vor fi definite in conformitate cu principiul
subsidiaritatii.
La GECT pot participa si tari terte, în cazul în care legislatia acestora sau acordurile
între statele membre si tarile terte o permit, dar legislatia bazata pe dispozitiile articolului
159 nu poate fi extinsa asupra acestora.
GECT este reglementat atat de Regulamentul NR. 1082/2006 cat si de legile
statului membru în care GECT îsi are sediul.
Membri ai unui GECT pot fi state membre, colectivitati regionale sau locale,
organismele de drept public1, sau asociatiile compuse din astfel de organisme si trebuie sa
aiba sedii cel putin pe teritoriul a doua state membre. La initiativa acestora se va lua
decizia de a forma un GECT, dupa notificarea in prealabil asupra acestei intentii a statului
membru în conformitate cu a carui legislatie este înfiintat si obtinerea acordului acestui stat
(în termen de trei luni de la data primirii unei cereri admisibile). Statele membre
desemneaza autoritatile competente pentru primirea notificarilor si a documentelor de
acest tip.
Membrii aproba apoi conventia si statutul prevazute in prezentul Regulament. Orice
modificare a conventiei si orice modificare importanta a statutului trebuie aprobate de
statele membre.

1
în sensul articolului 1 alineatul (9) al doilea paragraf din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a
Consiliului din 31 martie 2004

16
 GECT dobândeste personalitate juridica la data înregistrarii sau a publicarii 2 în
conformitate cu dreptul national aplicabil în statul membru în care GECT isi are sediul, iar
in termen de 10 zile lucratoare de la aceasta data transmite o cerere de publicare a unui
aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Controlul gestionarii fondurilor publice de catre GECT este asigurat de autoritatile
competente ale statului membru în care acesta are sediul. Aceste autoritati pot adopta
dispozitii pentru ca autoritatile competente din alte state membre (daca dreptul national al
acestor state prevede acest lucru) sa controleze pe teritoriul lor actiunile desfasurate de
GECT.
Controalele sunt efectuate în conformitate cu standardele de audit recunoscute pe
plan international, iar statul membru în care GECT îsi are sediul informeaza celelalte state
membre în cauza cu privire la eventualele dificultati cu care s-a confruntat pe perioada
controalelor.
GECT indeplineste atributii incredintate de membrii sai, care se limiteaza la
facilitarea si promovarea cooperarii teritoriale cu scopul de a consolida coeziunea
economica si sociala. Misiunile GECT pun in aplicare programele si proiectele de
cooperare teritoriala confirmate de Comunitate prin Fondul European de Dezvoltare
regionala, Fondul Social European si/ sau fondul de Coeziune, dar pot realiza si alte atiuni
specifice de cooperare teritoriala intre membrii lor.
Conventia este incheiata de membrii GECT in unanimitate, respectandu-se
prevederile art.8, alin. 2.
Tot membrilor le revine obligatia de a adopta pe baza conventiei statutul unui
GECT, ce contine dispozitiile conventiei dar si alte elemente prevazute de art.9 alin.2.
GECT cuprinde o adunare constituita din reprezentantii membrilor sai si un director
care reprezinta GECT, dar statutul poate prevedea si organe de conducere suplimentare
si au atributiile bine definite.
Bugetul anual este stabilit de GECT si este adoptat de adunare, cuprinzand o
componenta cu privire la functionaredar dupa caz si o componenta operationala.
GECT se supune legislatiei statului membru in care isi are sediul cu privire la
lichidare, insolvabilitate si intrruperea de plati, find responsbil pentru datoriile proprii,
indiferent de natura lor. Prezentul regulament nu poate angaja responsabilitatea financiara
a statelor membre fata de un GECT ale carui membre nu sunt.
Daca GECT nu indeplineste una din atributiile prevazuta in dispozitiile unui stat
membru cu privire la ordinea publica, securitatea publica, sanatatea publica, moralitatea
publica sau contrara interesului public al unui stat membru, un organism competent al
acestui statmembru poate interzice activitatea pe teritoriul sau sau poate solicita ca
membrii care au fost constituiti în conformitate cu legislatia sa se retraga din GECT, iar
acel stat isi inceteaza activitatea in cauza.
La cererea unei autoritati competente care are un interes legitim, jurisdictia sau
autoritatea
competenta a statului membru în care GECT are sediul ordona dizolvarea GECT în cazul
în care constata ca GECT nu mai îndeplineste cerintele prevazute la articolul 1 alineatul
(2) sau la articolul 7 sau, în special, ca GECT actioneaza în afara sferei atributiilor definite
la articolul 7.
Tertii care se considera lezati de actiunile sau omisiunile unui GECT îsi pot
revendica
drepturile în instanta. Litigiile care implica un GECT li se aplica dreptul comunitar cu privire
la competenta jurisdictionala, iar in cazul in care nu sunt prevazute de dreptul comunitar,
jurisdictiile competente pentru solutionarea litigiilor sunt jurisdictiile statului membru în care
GECT isi are sediul.

2
în conformitate cu dreptul national aplicabil în statul membru în care GECT îsi are sediul

17
 Statele membre adopta dispozitiile corespunzatoare pentru aplicarea efectiva a
regulamentului, numai daca dreptul national prevede acest lucru, prin stabilirea unei liste
detaliate a misiunilor pe care membrii unui GECT, le desfasoara deja, în ceea ce priveste
cooperarea teritoriala. Statul membru informeaza Comisia si celelalte state membre cu
privire la toate dispozitiile.

18
 6. CADRUL STRATEGIC AL UNIUNII EUROPENE

Cadrul strategic european este deosebit de complex, dar cele mai importante
documente sunt Orientarile Strategice de Coeziune, un document de sinteza care isi are
radacinile in Strategiile sectoriale ale uniunii, in Strategia de dezvoltare durabila si Liniile
Directoare Integrate ale UE pentru Creştere Economică şi Locuri de Muncă. De
asemenea, un alt document de baza este Agenda Lisabona, completata de Concluziile
Consiliului European de la Goteborg.

Orientarile Strategice de Coeziune 2007-2013

Orientarile Strategice de Coeziune 2007-2013 (The Community Strategic

Guidelines on Cohesion 2007-2013) conţin principiile şi priorităţile politicii de coeziune şi
sugerează modurile în care regiunile europene pot folosi la maximum cele 308 miliarde
Euro disponibile pentru programele de ajutor naţional şi regional, acordate pe parcursul
următorilor şapte ani. Autorităţile naţionale vor folosi directivele ca bază pentru elaborarea
priorităţilor strategice naţionale şi planificării pentru 2007-2013, aşa-numitele Cadre
Strategice Naţionale de Referinţă (CSNR-uri).

Principiile de programare ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune

A. Complementaritate: Acţiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să

contribuie la operaţiunile naţionale corespondente.

B. Parteneriat: Acţiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între

Comisie şi Statele Membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele
Membre, cum ar fi autorităţi regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. Parteneriatul
trebuie să acopere pregătirea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei financiare.
Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale
programării.

C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de

Comisie. Principalele priorităţi ale programului de dezvoltare sunt definite de autorităţi
naţionale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor şi managementul lor
sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi regionale.

D. Adiţionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau

altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include atât fonduri UE
cât şi fonduri naţionale din surse publice sau private.

E. Compatibilitate: Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale trebuie să fie în

conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum şi cu politicile şi acţiunile UE, inclusiv
regulile privind concurenţa, achiziţiile publice, protecţia mediului, promovarea egalităţii
între bărbaţi şi femei.

F. Programare: Acţiunea comună a UE şi Statelor Membre trebuie să fie implementată

pe o bază multianuală printr-un proces de organizare, luare de decizii şi finanţare bazat pe
formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi definirea de obiective concrete.

G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare; de

fapt, o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin
pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se

19
confruntă cu dificultăţi în toată Uniunea Europeană, fără a satisface criterii geografice
speciale.

Prioritatile politicii de coeziune

În conformitate cu directivele şi aliniate cu strategia reînoită de la Lisabona, programele

cofinanţate prin politica de coeziune trebuie să se adreseze unor resurse pe următoarele
trei priorităţi:

• ameliorarea atractivităţii statelor membre, regiunilor şi oraşelor prin îmbunătăţirea

accesibilităţii, asigurarea unui nivel şi calităţi adecvate a serviciilor şi conservarea
potenţialului propriu al mediului înconjurător;
• încurajarea inovaţiei, a spiritului întreprinzător şi a creşterii economiei bazate pe
cunoaştere, prin capacităţi de cercetare şi inovare, inclusiv noi tehnologii de
informaţii şi comunicare; şi
• crearea unor locuri de muncă mai multe şi mai bune prin atragerea mai multor
persoane în activitatea antreprenorială, ameliorarea capacităţii de adaptare a
muncitorilor şi companiilor şi creşterea investiţiilor în capitalul uman.

Strategia de dezvoltare durabila

Dezvoltarea durabila este un concept foarte complex, care a pornit de la preocuparea fata
de mediu, ideea fiind imbogatita in timp cu o dimensiune economica si una sociala.

Cea mai frecventa definitie a dezvoltarii durabile este cea data de Comisia Brundtland,
conform careia o dezvoltare durabila este aceea care raspunde necesitatilor generatiilor
actuale fara a afecta capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor necesitati.

Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene (2001) si Noua Strategie de

Dezvoltare Durabila (2006) urmareste, alaturi de Strategia de la Lisabona pentru crestere
economica si locuri de munca, sa contribuie la o Europa mai prospera, mai curata si mai
corecta.

Tratatul Uniunii Europene prevede integrarea dezvoltarii durabile in toate politicile

europene, astfel incat acestea sa contribuie de-o maniera integrata la indeplinirea
obiectivelor economice, sociale si de mediu.
Strategia UE de Dezvoltare Durabila (2006)

Strategia UNECE pentru Educatia pentru Dezvoltare Durabila

In data de 18 martie 2005, in capitala Lituaniei, Vilnius, ministrii responsabili cu educatia si

cu mediul din tarile UNECE, printre care si Romania, au adoptat intr-o inatalnire la nivel
inalt Strategia UNECE pentru Educatia pentru Dezvoltare Durabila. La intalnire a fost
lansat si Deceniul Natiunilor Unite de Educatie pentru Dezvoltare Durabila.

Strategia UNECE reprezinta un instrument practic pentru promovarea dezvoltarii durabile

prin intermediul educatiei. La Vilnius, a fost adoptat totodata cadrul de implementare al
strategiei si a fost infiintat un comitet de conducere si un grup de experti pentru indicatori
pentru coordonarea si revizuirea implementarii strategiei.

Obiectivul strategiei este de a incorpora temele cheie ale dezvoltarii durabile in toate
sistemele de educatie. Aceste teme includ o varietate de subiecte, precum eradicarea

20
saraciei, pacea, etica, democratia, justitia, securitatea, drepturile omului, sanatatea,
echitatea sociala, diversitatea culturala, economia, protectia mediului, managementul
resurselor umane.

Strategia de la Vilnius

Deceniul Naţiunilor Unite de Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă (2005 - 2014)

Deceniul Natiunilor Unite de Educatie pentru Dezvoltare Durabila (2005 - 2014) are drept
obiectiv general integrarea principiilor, valorilor şi practicilor specifice dezvoltării durabile în
toate aspectele educaţiei şi învăţării, cu scopul de a încuraja modificările de
comportament care să ducă la crearea unui viitor durabil în ceea ce priveşte integritatea
mediului, viabilitatea economică şi o societate dreaptă pentru generaţia actuală şi cele
viitoare.

Obiectivele specifice ale Deceniului urmăresc:

• să faciliteze dezvoltarea reţelelor, a legăturilor, a schimburilor şi a interacţiunii dintre

diferiţii factori interesaţi din domeniul educaţiei pentru dezvoltare durabilă (EDD);
• să încurajeze creşterea calităţii predării şi învăţării în cadrul EDD;
• să ajute ţările să facă progrese şi să realizeze Obiectivele de Dezvoltare ale
Mileniului prin intermediul eforturilor specifice EDD;
• să ofere ţărilor noi posibilităţi de a încorpora EDD în procesele de reformă a
educaţiei.

În contextul Deceniului Naţiunilor Unite, au fost evidenţiate patru idei principale cu privire
la educaţia pentru dezvoltare durabilă:

• îmbunătăţirea accesului la educaţia de bază de calitate;

• reorientarea programelor de educaţie existente;
• dezvoltarea înţelegerii şi conştientizării publice;
• asigurarea de programe de formare.

Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca

Consiliul European din Martie 2005 a relansat strategia de la Lisabona prin reorientarea pe
dezvoltare si ocupare în Europa. În acest sens, Uniunea Europeana si fiecare Stat
Membru isi vor concentra atentia catre aceste domenii si vor lua toate masurile necesare
promovarii cunoasterii, atragerii a cât mai multor oameni pe piata muncii si crearii a cât
mai multor locuri de munca .
Comisia recomanda Statelor Membre urmatoarele linii directoare:
Linii directoare macroeconomice:
1. Asigurarea stabilitatii economice.
2. Protejarea dezvoltarii economice.
3. Promovarea alocarii eficiente a resurselor.
4. Promovarea unei coerente mai puternice între politicile macroeconomice si cele
structurale.
5. Asigurarea ca sporirea salariilor contribuie la stabilitatea si dezvoltarea
macroeconomica.
6. Contributia la o Uniune Economica si Monetara dinamica si functionala .
Linii directoare microeconomice:
7. Extinderea si adâncirea pietei interne.
8. Asigurarea de piete deschise si atractive.

21
9. Crearea unui mediu de afaceri mai atractiv.
10. Promovarea mai puternica a culturii antreprenoriale si crearea unui mediu de sprijin
pentru IMM-uri.
11. Îmbunatatirea si extinderea infrastructurii Europene si finalizarea proiectelor
transfrontaliere convenite.
12. Cresterea si îmbunatatirea investitiei în Cercetare&Dezvoltare.
13. Facilitarea inovatiei si concentrarea pe Tehnologiile Informationale si Comunicationale.
14. Încurajarea utilizarii adecvate a resurselor si întarirea legaturilor dintre protectia
mediului si dezvoltare.
15. Contributia la o baza industriala puternica .
Linii directoare pentru ocupare:
16. Implementarea politicilor de ocupare care au ca scop ocuparea deplina , îmbunatatirea
calitatii si productivitatii muncii, si întarirea coeziunii sociale si teritoriale.
17. Promovarea unei abordari a muncii pe tot parcursul vietii.
18. Asigurarea includerii pe piata muncii a persoanelor aflate în cautarea unui loc de
munca si a grupurilor dezavantajate.
19. Îmbunatatirea corela rii cu nevoile pietei muncii.
20. Promovarea flexibilitatii combinata cu siguranta ocuparii si reducerea segmentarii pe
piata muncii.
21. Asigurarea de stimulente pentru ocupare si a altor costuri ale muncii.
22. Extinderea si îmbunatatirea investitiei în capitalul uman.
23. Adaptarea sistemelor de educatie si formare la noile cerint e de competente.

Agenda Lisabona

Strategia Lisabona de a transforma Uniunea Europeana in ’’cea mai dinamica si

competitiva economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de crestere economica
durabila cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o mai mare coeziune sociala si
respect pentru mediu pana in 2010’’ a fost adoptata de catre Consiliul European in 2000.

In actualul context economic dezvoltarea competivitatii locale si regionale este un obiectiv

vital pentru a permite UE sa ridice urmatoarele incercari: disparitatile socio-economice
aparute dupa aderare; reconstructurarile rezultate de globalizare; revolutiile tehnologice;
progresul economiei si al societatii bazate pe cunoastere; imbatranirea populatiei
europene si cresterea imigrarii.
Pentru a raspunde asteptarilor cetatenilor UE, Consiliile europene de la Lisabona si
Goteborg au definit o strategie foarte larga care doreste sa dinamizeze competivitatea
Uniunii avand in vedere o crestere durabila a acesteia. De asemenea, in perioada de
programare, 2000-2006, diversele instrumente ale politicii de coeziune – si, in principal,
Fondurile Structurale – contribuie, direct sau indirect, la strategia Lisabona. Acestea vor
avea un impact major asupra competitivitatii regiunilor si permite ameliorarea conditiilor de
viata ai cetatenilor sai intr-o maniera substantiala.

In ciuda eforturilor facute si a progreselor atinse, multe raman, inca, de facut pentru
a intari competivitatea regionala. Acest scop/obiectiv va fi departe de-a fi atins din moment
ce actuala generatie de programe comunitare va expira in 2006.Politica de coeziune, in
toate dimensiunile sale, trebuie sa fie considerate ca o parte integranta a stragiei de la
Lisabona. Si in ceea ce priveste aceasta, Comisia europeana a prezentat la 2 februarie
2005 o strategie revizuita pentru UE in scopul stimularii cresterii si crearii de locuri de
munca. Aceasta strategie are ca scop revitalizarea agendei Lisabona – agenda reformei
economice a UE in 2000. In alte cuvinte, politica de coeziune trebuie sa cuprinda

22
obiectivele de la Lisabona si de la Goteburg si sa devina un vector important al realizarii
acestora prin programele de dezvoltare regionala si nationala. Este motivul pentru care
Comisia Europeana a adoptat, la 14 iulie 2004 cadrul legislativ pentru reforma politicii de
coeziune pentru perioada 2007-2013 – in care obiectivul programelor este de a ridica
nivelul competitivitatii si al cresterii Uniunii Europene largite.
Uniunea are nevoie de politici regionale de pornire ambitioase, acoperind toate regiunile
noastre si a cresterii pe tot care vor continua sa actioneze ca parghie pe cuprinsul Uniunii
largite.

23
 7. CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL DE REFERINŢĂ 2007 – 2013

Conform noului acquis privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, fiecare Stat
Membru elaborează un Cadru Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), ca document de
referinţă pentru programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune.
Baza pentru elaborarea acestui document strategic de planificare pe termen mediu
a Fondurilor Structurale şi de Coeziune a constituit-o Planul Naţional de Dezvoltare 2007-
2013, aprobat de Guvernul României în luna decembrie 2005.
Cadrul Strategic National de Referinta este documentul strategic prin care se
stabilesc prioritatile de interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune in perioada
2007-2013.
Principalele elemente ale Cadrului Strategic Naţional de Referinţă al
României.
Analiza socio-economică – aspecte principale
Dintre punctele slabe identificate în analiza socio-economică sunt de menţionat
următoarele:
Infrastructura
- dezvoltare insuficientă şi starea degradată a infrastructurii de transport rutier, feroviar,
naval şi aerian, ce afectează accesibilitatea la nivel naţional şi regional;
- furnizarea insuficientă şi necorespunzătoare cu standardele europene a utilităţilor publice
de bază precum alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea;
- dezvoltarea insuficientă a infrastructurii de management al deşeurilor;
- necesitatea unor investiţii semnificative în vederea protecţiei mediului şi prevenirii
efectelor negative ale dezastrelor naturale (inundaţii, eroziune costieră)
- intensitatea energetică ridicată şi utilizarea ineficientă a energiei.
Competitivitatea economică
- orientarea economiei către sectoare cu valoare adăugată redusă
- productivitatea scăzută a muncii;
- bază redusă de IMM-uri productive, infrastructură inadecvată de sprijinire a afacerilor şi
acces dificil la finanţare;
- mediu de afaceri încă dificil şi dezvoltarea insuficientă a antreprenoriatului;
- investiţii reduse în infrastructura de cercetare–dezvoltare şi deficienţe în aplicarea
rezultatelor cercetării în economia reală / neconcordanţa între nevoile reale ale pieţei şi
activitatea de cercetare-dezvoltare;
- dezvoltarea incipientă a societăţii informaţionale şi a infrastructurii de comunicaţii şi
tehnologiile informaţiei;
- insuficientă valorificare a potenţialului turistic regional.
Capitalul uman
- dezvoltarea insuficientă a sistemului de educaţie şi pregătire profesională, însoţite de o
slabă dezvoltare a infrastructurii educaţionale;
- neconcordanţa între oferta educaţională şi abilităţile cerute pe piaţa muncii, precum şi
cele necesare unei economii moderne, bazate pe cunoaştere;
- nivel ridicat al şomajului, în special a şomajului de lungă durată şi în rândul tinerilor;
- inegalitate de şanse şi probleme de incluziune socială a grupurilor vulnerabile pe piaţa
muncii;
- infrastructură şi servicii sociale şi de sănătate slab dezvoltate.
Capacitate administrativă
- capacitate instituţională redusă a administraţiei publice centrale şi locale faţă de cerinţele
unei dezvoltări economico-sociale durabile
- lipsa unui management public modern
Dimensiunea teritorială

24
- existenţa unor disparităţi de dezvoltare semnificative inter şi intra-regionale şi rămânerea
în urmă a unor regiuni datorită slabei dezvoltări a acestora;
- declinul masiv al centrelor urbane şi diminuarea rolului de catalizator pentru dezvoltarea
zonelor adiacente;
- slabă dezvoltare şi atractivitate a zonelor rurale şi concentrarea excesivă pe activităţi
agricole
- necesitatea dezvoltării cooperării la nivel european în vederea creşterii rolului României
în spaţiul european, precum şi pentru dezvoltarea zonelor de lângă graniţă

Obiectiv CSNR : Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre

România şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creşteri
suplimentare de 15% a PIB până în anul 2015

Priorităţi şi acţiuni

Priorităţile CSNR au fost formulate ca răspuns strategic al Guvernului la problemele

economice actuale şi în vederea creării oportunităţilor pe care România şi le doreşte.
CSNR vizează armonizarea tuturor acestor priorităţi într-o strategie coerentă, care să fie
adecvată pentru România, dar care să se şi conformeze strategiilor Uniunii Europene,
inclusiv Strategia de la Lisabona, şi să aibă ca efect dezvoltarea economică şi creşterea
numărului de locuri de muncă.
• Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene
Investiţiile în infrastructura de transport vor îmbunătăţi reţelele de transport rutier,
feroviar, aerian, fluvial şi maritim, acordând prioritate proiectelor aflate pe reţeaua TEN-T
(coridoarele pan-europene IV, VII şi IX). De asemenea, se va îmbunătăţi gradul de
conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la reţeaua TEN-T. Investiţiile vor conduce
la sporirea accesibilităţii la pieţele regionale, naţionale şi internaţionale, reducerea timpilor
de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasageri şi marfă, precum şi la creşterea
calităţii serviciilor de transport.
Investiţiile în infrastructura de mediu vor contribui decisiv la atingerea standardelor
europene privind alimentarea cu apă, canalizarea, managementul deşeurilor, protecţia
atmosferei şi a mediului natural. O atenţie deosebită va fi acordată prevenirii inundaţiilor şi
combaterii eroziunii în zonele costiere, în vederea reducerii impactului economic şi social
al unor astfel de fenomene.
Investiţiile în domeniul energetic vor creşte gradul de inter-conectare cu reţelele
transeuropene de energie, vor spori eficienţa utilizării resurselor şi producţiei energetice şi
vor majora gradul ponderea în consumul energetic a surselor de energie regenerabile.
• Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti
Fondurile Structurale şi de Coeziune vor contribui la edificarea unei baze
antreprenoriale solide şi la modernizarea şi retehnologizarea sectorului productiv.
Investiţiile vor susţine cu prioritate înfiinţarea, dezvoltarea şi accesul la finanţare al IMM
(inclusiv start up-uri), cu accent pe domeniile din industrie şi servicii cu potenţial ridicat de
creştere şi care induc valoare adăugată mare.
În spiritul Strategiei Lisabona, vor fi stimulate activităţile de cercetare-dezvoltare-
inovare cu aplicabilitate în mediul economic, prin investiţii în infrastructură, sprijinirea
transferului tehnologic, întărirea parteneriatelor între instituţiile de cercetare, instituţiile de
învăţământ şi companii, precum şi prin susţinerea activităţilor de CDI în cadrul
întreprinderilor.
Dezvoltarea societăţii informaţionale va fi sprijinită prin creşterea accesului la Internet
în bandă largă pentru instituţii publice şi întreprinderi, extinderea şi creşterea calităţii
serviciilor publice electronice, precum şi prin dezvoltarea comerţului electronic.
• Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România

25
 Resursele umane de calitate reprezintă o pre-condiţie fundamentală a dezvoltării
durabile. Pornind de la prevederile Strategiei Europene de Ocupare şi de la documentele
de politică în domeniu agreate cu Comisia Europeană (ex. Joint Assessment Paper, Joint
Inclusion Memorandum), strategia CSNR identifică principalele acţiuni necesare pentru a
crea „locuri de muncă mai multe şi mai bune”.
Se vor susţine investiţiile în îmbunătăţirea sistemului educaţional şi de pregătire
profesională, şi se va realiza racordarea între oferta educaţională şi cererea efectivă de
forţă de muncă, cu o atenţie deosebită acordată domeniilor cu mare perspective de
dezvoltare economică. Acţiunile vor include modernizarea infrastructurii fizice şi dotarea cu
echipamente informatice a instituţiilor de educaţie şi formare profesională.
Adaptabilitatea forţei de muncă şi a întreprinderilor, precum şi formarea pe tot
parcursul vieţii active vor reprezenta elemente centrale ale priorităţii de dezvoltarea a
capitalului uman. În acest sens, angajatorii vor fi încurajaţi să investească în resursa
umană angajată.
Proiectele avute în vedere vor contribui la promovarea egalităţii de şanse şi
combaterea excluziunii sociale pentru femei, minoritatea romă şi alte grupuri vulnerabile
pe piaţa muncii, în vederea extinderii accesului acestora la locurile de muncă existente
sau nou-create.
Investiţiile în infrastructura de sănătate şi asistenţă socială vor ajuta la regenerarea
economică prin reducerea costurilor pe care le implică afectarea capacităţii forţei de
muncă şi vor contribui la creşterea standardului de viaţă al populaţiei atât în mediul urban
cât şi în mediul rural.
• Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente
Nucleul strategiei este reprezentat de asigurarea unei bune guvernanţe, ca o pre-
condiţie pentru îmbunătăţirea performanţelor socio-economice. Acţiunile de continuare a
reformelor în cadrul administraţiei centrale şi locale, precum şi derularea unor acţiuni de
training pe teme orizontale vor avea ca rezultat întărirea capacităţii manageriale a acestor
instituţii şi asigurarea aplicării unei abordări strategice în alocarea resurselor şi în
cuantificarea performanţelor.
Se va acţiona totodată pentru asigurarea unui management eficient al Fondurilor
Structurale şi de Coeziune şi pentru informarea corespunzătoare a potenţialilor beneficiari,
în vederea maximizării impactului acestor fonduri asupra dezvoltării socio-economice
durabile
• Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate
Strategia CSNR include elemente strategice referitoare la dimensiunea teritorială,
axându-se pe reducerea disparităţilor inter-regionale şi intra-regionale (în
conformitate cu obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională) şi pe cele trei
mari teme stabilite în Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea, şi anume:
dezvoltarea urbană, diversificarea activităţilor economice în mediul rural şi cooperarea
teritorială europeană, în contextul unei planificări spaţiale echilibrate şi care urmăreşte
armonizarea intervenţiilor din Fondurile Structurale şi de Coeziune corespunzătoare
diferitelor Programe Operaţionale Sectoriale şi Regional şi maximizarea impactului acestor
acţiuni.
Strategia NSRF promovează o dezvoltare eficientă şi sustenabilă în vederea
contracarării şi potenţial a inversării tendinţei de adâncire a disparităţilor regionale şi va
contribui la o distribuţie mai echilibrată a creşterii economice şi a oportunităţilor pe întreg
teritoriul ţării.
Se vor avea în vedere atât asigurarea unei alocări regionale a fondurilor pentru o
dezvoltare echilibrată a teritoriului, cât şi intervenţii specifice de punere în valoare a
potenţialului regiunilor, prin creşterea competitivităţii economice a acestora.
Acţiunile pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi de mediu, alături de cele
de îmbunătăţire a infrastructurii educaţionale şi cele care vizează asigurarea unei calităţi

26
corespunzătoare a serviciilor de sănătate şi sociale, vor contribui – prin accentul local şi
regional – la promovarea dezvoltării echilibrate a teritoriului. Totodată, acţiunile de
promovare a potenţialului turistic al regiunilor, de stimulare a dezvoltării economice a
acestora şi de diversificare a activităţilor, vor contribui la creşterea competitivităţii regiunilor
şi a rolului lor în transformarea României într-o economie competitivă, dinamică şi
prosperă.

Sinteza Programelor Operaţionale

Alocarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României este de
19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale în
cadrul Obiectivului „Convergenţă”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de
Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială
Europeană”

Mecanismele de implementare
Întrucât CSNR nu este un instrument de management, documentul descrie foarte
general sistemul de implementare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune în România, cu
accent pe acţiunile avute în vedere pentru asigurarea unui management eficace şi eficient
al acestor fonduri. De asemenea, se prezintă mecanismele de coordonare între PO şi între
Fonduri, pe de o parte, precum şi între acestea şi operaţiunile finanţate de FEADR şi FEP,
pe de altă parte.

27
 8. Programul Operational Sectorial - Transport (POS-T)

Programul Operational Sectorial - Transport este unul dintre cele sapte programe
operationale din cadrul Obiectivului "Convergenta". Prin cresterea si imbunatatirea
calitativa a investitiilor in capital fizic, se urmareste accelerarea convergentei Romaniei
prin imbunatatirea conditiilor favorabile cresterii si ocuparii fortei de munca.

POST este instrumentul care dezvolta obiectivele Cadrului National Strategic de Referinta,
stabilind prioritati, deziderate si alocarea de fonduri pentru dezvoltarea sectorului
transporturilor in Romania.

In paralel cu SOP pentru Infrastructura de Transport, a fost dezvoltat PO pentru

Dezvoltare Regionala. Ambele programe se integreaza intr-o strategie comuna de
dezvoltare pentru realizarea unui sistem de transport coerent care sa asigure coeziunea
spatiala si interoperabilitatea cu sistemele de transport ale Uniunii Europene.

Obiective
Obiectivul principal al CNSR privind sectorul transporturilor se focalizeaza asupra
punerii la dispozitie a unei infrastructuri moderne, dezvoltata in mod corespunzator si
durabila, intretinuta conform cerintelor, care sa faciliteze deplasarea persoanelor si
bunurilor in conditii de siguranta si eficienta, atat la nivel national cat si in cadrul Europei,
si care sa contribuie in mod pozitiv si semnificativ la dezvoltarea economica a Romaniei.

Sectorul transporturi din cadrul CNSR este complet coerent cu strategiile de la Lisabona si
G?org privind cresterea, locurile de munca si dezvoltarea durabila si le promoveaza.

Obiectivul globalal programului este de a promova un sistem sustenabil de

transport in Romania, care va facilita transportul in siguranta, rapid si eficient al
persoanelor si bunurilor, la un nivel adecvat al serviciilor la standarde europene, atat la
nivel national cat si European si international.

Obiective specifice:

• Promovarea circulatiei internationale si de tranzit a persoanelor si bunurilor in

Romania prin asigurarea de conexiuni eficiente pentru portul Constanta, precum si
pentru trazitul de personae dinspre EU catre Sud, prin modernizarea si dezvoltarea
retelelor TEN-T relevante, aplicand principiile de protectie a mediului necesare.

• Promovarea circulatiei eficiente a persoanelor si bunurilor intre regiunile Romaniei

si transferul acestora din interiorul tarii catre axele prioritare prin modernizarea si
dezvoltarea retelelor nationale si TEN-T, in accord cu principiile dezvoltarii
sustenabile.

• Promovarea dezvoltarii unui sistem de transport modal echilibrat, bazat pe

respectarea avantajului competitive al fiecarui tip de transport, prin incurajarea
dezvoltarii transportului feroviar al celui naval si al celui inter-modal.

• Promovarea dezvoltarii durabile, cu precadere prin minimizarea efectelor adverse

ale transportului asupra mediului si imbunatatirea sigurantei acestuia.

POS-T acopera numai proiectele de transport finantate de Guvernul Romaniei impreuna

28
cu FC si FEDR. POS-T nu va include proiecte co-finantate de terti, inclusiv IFI.

• Acest POS-T acopera finantarea proiectelor de transport din primul si al doilea val
ce vor fi implementate in perioada bugetara 2007 - 2013. De asemenea acopera
finantarea pregatirii de proiecte in perioada 2007-2013, proiecte propuse pentru
implementare in urmatoarea perioada bugetara 2014-2020.

Axe Prioritare

In vederea realizarii obiectivului POST se propune alocarea fondurilor din sursele

UE si Bugetul de Stat relevante pentru transporturi pentru implementarea urmatoarelor
axe prioritare:
• Axa prioritara 1: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul
dezvoltarii sustenabile a sistemului de transport, integrat in cadrul retelelor
europene de transport.
• Axa prioritara 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport
in afara Axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a sistemului
national de transport;
• Axa prioritara 3: Dezvoltarea durabila a sectorului de Transport, la un nivel mai
inalt de protectie a mediului, a sanatatii oamenilor si a sigurantei pasagerilor;
• Axa prioritara 4: Asistenta Tehnica pentru POST.

Fiecare axa prioritara a POST poate fi finantata fie din FC fie din FEDR, dar nu din
amandoua, si va fi sustinuta de una sau mai multe operatiuni. La randul ei, fiecare
operatiune va consta dintr-un proiect sau dintr-un grup de proiecte.

Axa 1: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul

dezvoltarii sustenabile a sistemului de transport, integrat in cadrul
retelelor europene de transport
Operatiuni:

• Operatiunea 1.1: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei

prioritare TEN-T nr. 7;
• Operatiunea 1.2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de cale ferata de-a
lungul Axei prioritare TEN-T nr. 22;
• Operatiunea 1.3 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii navale de-a lungul Axei
prioritare TEN-T nr. 18.

Finantarea acestei axe prioritare se va realiza prin intermediul Fondului de Coeziune si a

fondurilor publice nationale.

Axa 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de

transport in afara Axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii
sustenabile a sistemului national de transport
Operatiuni:

• Operatiunea 2.1 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale rutiere;

• Operatiunea 2.2 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale feroviare si a
serviciilor oferite pasagerilor;
• Operatiunea 2.3 Modernizarea si dezvoltarea porturilor maritime si fluviale;

29
 • Operatiunea 2.4 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport aerian.

Finantarea acestei axe prioritare se va realiza prin intermediul Fondului European de

Dezvoltare Regionala si a fondurilor publice nationale.

Axa 3: Dezvoltarea durabila a sectorului de Transport, la un nivel mai

inalt de protectie a mediului, a sanatatii oamenilor si a sigurantei
pasagerilor
Operatiuni:

• Operatiunea 3.1 Promovarea transportului inter-modal;

• Operatiunea 3.2 imbunatatirea sigurantei traficului pentru toate modurile de
transport;
• Operatiunea 3.3 Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului.

Finantarea acestei axe prioritare se va realiza prin intermediul Fondului European de

Dezvoltare Regionala si a fondurilor publice nationale.

Axa 4: Asistenta Tehnica

Operatiuni:

• Operatiunea 4.1 Sprijinirea managementului eficient, implementarii, monitorizarii si

controlului POST;
• Operatiunea 4.2 Sprijinirea activitatilor de informare si publicitate privind POST.

Finantarea acestei axe prioritare se va realiza prin intermediul Fondului European de

Dezvoltare Regionala si a fondurilor publice nationale.

Planul Financiar
Contributia UE la POS Transport este de 4,565 milioane euro, aproximativ 1,289
milioane de euro fiind fonduri alocate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare
Regionala, iar 3,276 milioane de euro prin intermediul Fondului de Coeziune.

Contributia estimata a UE la POS Transport 2007-2013 (milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 - 2013

FEDR 28,8 122,2 185,3 214,0 230,8 245,4 262,5 1.289,3

FC 223,1 319,1 429,0 515,5 554,6 596,2 638,9 3.276,6
Total 251,9 441,3 614,3 729,6 785,5 841,6 901,4 4.565,9

Alocare indicativa pe axele prioritare

Contributie Contributie Total PO Rata

Alte
UE nationala (mil cofinantarii
finantari
(mil euro) (mil euro) euro) UE
Axa 3.276,6 578,2 3.854,8 - 85,00%

30
 Prioritara 1.
Axa
967,6 429,6 1.397,3 - 69,25%
Prioritara 2.
Axa
229,6 93,2 322,8 - 71,12%
Prioritara 3.
Axa
92,0 30,5 122,5 - 75,07%
Prioritara 4.
Total 4.565,9 1.131,7 5.697,6 -

Implementare
Responsabile de implementarea prezentului program operational vor fi:

• Autoritatea de Management (AM) - Ministerul Transporturilor, Directia Afaceri

Financiare Externe;
• Autoritatea de Certificare Organismul Competent de Plati - Ministerul
Economiei si Finantelor Autoritatea de Audit.

31
 9. PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DE MEDIU (POS MEDIU)

POS Mediu reprezinta documentul de programare a Fondurilor Structurale si de

Coeziune, care stabileste strategia conform careia aceste fonduri vor fi alocate in vederea
dezvoltarii sectorului de mediu in Romania, in perioada 2007-2013. POS Mediu este
strans corelat cu obiectivele nationale strategice prevazute in Planul National de
Dezvoltare si Cadrul National Strategic de Referinta, care se bazeaza pe principiile,
practicile si obiectivele urmarite la nivelul UE. POS Mediu reprezinta baza pentru o
economie mai competitiva, un mediu mai bun si o dezvoltare regionala mai echilibrata.
POS Mediu a fost elaborat de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (in
prezent Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile) in calitate de Autoritate de Management
pentru acest program si in coordonare cu Ministerul Finantelor Publice in calitatea sa de
coordonator al procesului de pregatire a Romaniei pentru accesarea Fondurilor structurale
si de Coeziune pentru perioada 2007-2013.
POS mediu este unul din cele mai importante programe operationale din punct de
vedere al alocarii financiare pentru implementarea axelor prioritare, dispunand de o
alocare financiara de 4,5 miliarde de Euro din Fondul European de Dezvoltare Regionala
si Fondul de Coeziune, la care se adauga si cofinantarea nationala de aproximativ 1 milion
de Euro.
Principalii beneficiari ai POS Mediu sunt autoritatile locale, pentru primele 4
sectoare de interventie, Autoritatea Nationala “Apele Romane”pentru dezvoltarea
infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale si ONG-urile.
Obiectivul global al POS Mediu
Obiectivul principal al POS Mediu consta in reducerea decalajului privind infrastructura de
mediu care exista intre Uniunea Europeana si Romania atat in termeni de cantitate cat si
de calitate. Rezultatul va fi eficientizarea si extinderea serviciilor in domeniul mediului,
tinand cont de principiile dezvoltarii durabile si de principiul “poluatorul plateste”.
Obiective specifice
• Imbunatatirea calitatii si extinderea serviciilor si utilitatilor publice pentru sectorul apa
• Imbunatatirea calitatii si extinderea serviciilor si utilitatilor publice pentru sectorul deseuri
• Imbunatatirea standardelor de viata si mediu prin incurajarea utilizarii durabile a
resurselor naturale, a surselor alternative de energie si a combustibililor mai putin poluanti.
Prioritati POS Mediu
In urma analizei situatiei actuale in domeniul mediului si tinand seama de angajamentele
asumate de Romania in cadrul procesului de negociere a rezultat ca domeniile prioritare
de investitii vor fi in urmatoarele sectoare de mediu:
Calitatea apei (dezvoltarea infrastructurii - retele canalizare si de furnizare a apei
potabile, statii de epurare si tratare a apelor - pentru satisfacerea cerintelor de apa
la sursa ale populatiei urbane si rurale, imbunatatirea calitatii resurselor de apa,
utilizarea durabila a resurselor de apa, prevenirea si protectia impotriva inundatiilor)
Managementul deseurilor (dezvoltarea unui sistem de management integrat al
deseurilor municipale, a unui sistem de colectare selectiva si promovarea reciclarii
deseurilor, dezvoltarea de facilitati conforme de tratare a deseurilor)
Calitatea aerului ( asigurarea calitatii aerului conform standardelor comunitare -
reducerea emisiilor de poluanti in aer, retehnologizarea instalatiilor mari de ardere,
achizitionarea de echipamente de monitorizare pentru emisiile provenite de la LCP-
uri pentru dotarea autoritatilor de mediu)
Conservarea naturii (dezvoltarea retelei de arii protejate si includerea acestora in
32
 reteaua europeana Natura 2000, utilizarea durabila a habitatelor naturale,
reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate).
In vederea atingerii acestor obiective s-au indentificat 6 axe prioritare, si anume:
• Axa prioritara 1 - “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”
• Axa prioritara 2 - “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si
reabilitarea siturilor contaminate istoric”
• Axa prioritara 3 - “Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin
restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de
eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare”
• Axa prioritara 4 - “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia
naturii”
• Axa prioritara 5 - “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale in zonele cele mai expuse la risc”
• Axa prioritara 6 - “Asistenta tehnica”
Punctul de plecare pentru POS îl reprezintă analiza situaţiei actuale a mediului din
România. Aceasta este urmată de analiza SWOT, pe baza căreia este construită strategia
de dezvoltare. POS conţine şi o descriere a axelor prioritare, a domeniilor de intervenţie şi
identificarea proiectelor, precum şi prevederi referitoare la implementare.
Prin analiza SWOT a POS Mediu s-a ajuns la concluzia ca situatia generala a
mediului din Romania este caracterizata prin deficiente in infrastructura de mediu, in
particular in domeniul epurarii apei uzate in mediul urban, alimentarii cu apa, gestionarii
deseurilor solide, prevenirii inundatiilor si incalzirii urbane.
Asadar dezvoltarea infrastructurii de mediu si de apa este considerata un element
cheie in implementarea strategiilor nationale si regionale.
POS Mediu contribuie substantial la realizarea prioritatii tematice din Cadrul
Strategic National de Referinta si anume Dezvoltarea infrastructurii la standardele
europene.
Strategia POS Mediu se bazeaza pe urmatoarele elemente:
• Analiza situatiei actuale pentru sectorul de mediu (prezentata prin analiza SWOT)
• Strategiile nationale de mediu si planurile de implementare pentru conformarea cu
acquis-ul de mediu
• Problemele majore si directiile strategice stabilite in Cadrul Strategic National de
Referinta, urmarindu-se complementaritatea Fondurilor si delimitarea ariilor de
interventie a acestora
• Contributia partenerilor socio-economici care au fost consultati la elaborarea POS
Mediu si a rezultatelor evaluarii ex-ante si ESM.
POS Mediu a fost elaborat in concordanta cu politicile comunitare in concordanta cu
urmatoarele documente: liniile Directoare Strategice pentru Politica de Coeziune 2007-
2013, Agenda Lisabona reinnoita, Al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu, Strategia
Europeana de Dezvoltare Durabila.
Evaluarea POS Mediu se face in conformitate cu prevederile Regulamentului
Consiliului nr. 1083/2006 prin internediul a 3 tipuri principale de evaluari: evaluari ex-ante,
evaluari permanente si evaluari ex-post.
Evaluarea ex-ante a POS Mediu a fost realizata de consultanti externi in cadrul
proiectului PHARE si s-a concentrat asupra urmatoarelor aspecte: relevanta, eficacitatea,
eficienta, consistenta si coerenta, utilitatea, durabilitatea, sistemele de management si
monitorizare.Concluzia evaluatorilor a fost ca POS Mediu este in concordanta cu
strategiile comunitare.

33
 Evaluarile permanente efectuate pe parcursul perioadei de implementare vor fi de 3
feluri:intermediare, ad-hoc si evaluari cu o tema orizontala.
Evaluarile ex-post vor fi efectuate de Comisia Europeana, pentru fiecare obiectiv, in
stransa cooperare cu Statele Membre si cu Autoritatea de Management.
Elaborarea POS Mediu a respectat principiul parteneriatului, asa cum este prevazut
in Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006, continuand pe cel inceput in elaborarea
prioritatii PND 2007-2013 “Protectia si imbunatatirea calitatii mediului”.
Elaborarea POS Mediu a avut în vedere respectarea prevederilor acquis-ului
comunitar privind procedurile generale de gestionare a fondurilor comunitare în perioada
2007-2013, aşa cum este prevăzut în Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 care
stabileşte prevederile generale pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională,
Fondul Social European şi Fondul de
Coeziune, care abrogă Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999, precum şi în Regulamentul
Comisiei (CE) Nr. 1828/2006 care stabileşte reguli pentru implementarea Regulamentului
Comisiei Nr. 1083/2006 şi a Regulamentului Nr.1080/2006. Domeniile de finanţare ce vor
fi sprijinite prin POS Mediu sunt conforme cu prevederile Regulamentului Nr.1080/2006 al
Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul European pentru Dezvoltare
Regională şi aleRegulamentului Consiliului Nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune.
Reglementările naţionale şi ale UE, precum şi planurile şi documentele programatice din
domeniul protecţiei mediului au fost, de asemenea, utilizate la pregătirea Programului
Operaţional Sectorial de Mediu.
În general, Programul Operaţional Sectorial de Mediu este în conformitate cu
strategiile europene. Atât Planul Naţional de Dezvoltare, cât şi Cadrul Naţional Strategic
de Referinţă conţin doar câteva referiri la sectorul de mediu din România, ceea ce
îngreunează evaluarea concordanţei cu acestea. Programul Operaţional propus,
priorităţile sale şi obiectivele operaţionale sunt compatibile cu temele interdisciplinare ale
Uniunii Europene privind ocuparea forţei de muncă, egalitatea de şanse, mediul şi
societatea informaţională. Trebuie să se acorde o mai mare atenţie creării de noi locuri de
muncă, prin includerea unor indicatori relevanţi.

34