Vrei mai mult?

Citeste Zori de Ziua, periodic on-line de analiza si sinteza asupra realitatii fantastice

Din tainele oraşului Sinaia

Ing. Dan Corneliu Brăneanu

Pe Valea Prahovei şi dealungul drumului DN 1 există un sector cuprins între cabana Izvorul Rece din aval de
Sinaia şi Valea Cerbului din mijlocul oraşului Buşteni în care, în zone mai apropiate sau mai departate spre munţi de
aceste axe râu-şosea se întâmplă fenomene mai puţin obişnuite, chiar exotice, aşa cum se numesc în parapsihologie.
O primă secţiune la care ne vom referi este cea de la cabana menţionată la primele case din Sinaia pe
ambele maluri ale Prahovei şi ale şoselei care aici îşi intersectează traseele. Acolo unde afluentul de pe stânga Valea
lui Bogdan se varsă în Prahova şoseaua face o curbă accentuată pe marginea prăpăstiei, configuraţie periculoasă dar
specifică tronsonului Posada-Sinaia. În curba menţionată însă şi frecvent numai acolo se produc accidente de
circulaţie grave cu ieşirea vehiculelor în decor, respectiv căderea în prăpastie.
Conducătorii auto implicaţi în aceste accidente decedaţi sau nu s-a dovedit că aveau destulă experienţă în
meserie, cunoşteau traseul şi erau în normală condiţie fizică. Supravieţuitorii declară că apropiinduse de curbă aud
un huruit puternic subteran ca de cutremur după care apare o pâclă care le înceţoşează vederea, concomitent cu
instalarea unei stări de picoteală. În aceste condiţii ieşirea peste balustradă nu poate fi evitată şi doar prezenţa unui
copac mai poate împiedica un salt mai adânc.
O asemenea situaţie de salvare s-a întâmplat însă cu o cruce de piatră cenotaf plasat pe taluz, în
aducerea aminte a locului unde decedase un medic în august 1999. La 40 de zile de la deces, timp în care
crucea deja fusese ridicată, adică la 27 septembrie acelaşi an, s-a produs un nou accident în care un automobil s-a
proptit în acea cruce. Alt accident avusese loc cu o zi înainte, la 26 septembrie, cu consecinţe mai grave.
Nu suntem în măsură a avea evidenţa tuturor accidentelor de la Valea lui Bogdan, dar ele sunt destule
pentru că localnicii consideră că locul este blestemat. Asemenea puncte critice au mai fost semnalate pe şosele dar
bineânţeles şi în alte tări, în care deja s-au montat panouri de atenţionare.
Este evident că există cauze interne care sunt la originea acestor anomalii şi se cunosc tehnicile care ar
putea fi folosite şi măsurile de protecţie efectivă care se pot lua. Dar asta cand s-o putea.
- Cimitirul oraşului Sinaia este pe partea stângă a şoselei care intră în oraş pe un teren plat care se numeşte
Platoul sau Plaiul Izvorului. Aici este îngropat inginerul silvic Vasile Ionescu, care a fost preocupat de tainele munţilor
Bucegi.
Localnicii spun că în cimitir se întâmplă numeroase fenomene neobişnuite, dar ele n-au fost centralizate şi
verificate de nimeni deşi frecvenţa lor într-un sector atât de exotic ar merita demersul.
- Pe proprietatea unui medic V.S. aflată lângă cabana Izvorul Rece se afla o fântână cu apa la 7,0 m.
Adâncime care în anumite momente începe să ardă. Deşi se ştie că subsolul bazinului Prahova este bogat în gaze, nu
se poate explica de ce acestea se autoaprind numai într-o singură fântână şi de ce fenomenul a apărut numai din
anul 2001. Ca sa nu se mai nască întrebări s-a decis astuparea puţului deşi un măcar minim de cercetari ar fi fost
utile.
-Platoul sau Plaiul Izvorului, prezintă şi o neaşteptată şi mai puţin cunoscută importanţă istorică.
În nişte barăci care mai există şi acum, în al doilea razboi mondial, au fost cazate trupele germane de sub
comanda generalului Kurt Student, înainte de a fi paraşutate în insula Creta. Trecerea prin Platoul Izvorului nu a fost
de bun augur pentru germani căci, deşi în prima fază au ocupat fără pierderi insula, în final au fost obligaţi să se
retragă. Cretanii, în amintirea conaţionalilor pierduţi atunci, şi astăzi obişnuiesc să poarte cu predilecţie cămăşi
negre.
-De zona menţionată este legat un proiect de importanţă naţională care deşi justificat economic, n-a putut fi
realizat, în mai multe rânduri reluându-se lucrul început care a fost oprit de fiecare dată din
cauze fortuite de natură istorică.
Este vorba de intenţia de străpungere a muntelui Păduchiosul, de o cale ferată Pietroşiţa -Sinaia care ar
degreva traficul de pe Valea Prahovei şi care ar lega Valea Ialomiţei de Valea Prahovei.
Vrei mai mult?
Citeste Zori de Ziua, periodic on-line de analiza si sinteza asupra realitatii fantastice

Acţiunea a fost demarată în anul 1913, în acest sens Căile Ferate Române obţinând un împrumut substanţial
şi încheind un contract cu inginerul Julius Berger din Austria. Durata de execuţie era prevăzută la 2 ani şi 4 luni.
Traseul proiectat, eventual chiar şi pentru o şosea, era în întregime subteran, şi necesita realizarea unui tunel de
5918 m., cel mai lung din ţară şi la vremea respectivă (dar şi astăzi), pentru o cale ferată normală. Lucrările de săpare
au început, în anul 1914 simultan de la cele doua capete, adică Moroieni şi Platoul Izvor, lângă cimitirul arătat mai
sus. Izbucnind Primul Război Mondial lucrările s-au oprit pentru prima dată, dupa ce se realizaseră cca. 400 m. de
tunel.
Lucrările au fost reluate în anul 1938, dar s-au oprit a doua oara din cauza altui război mondial. A
doua reluare a avut loc în anul 1941 dar de data aceasta numai de către trupele germane, conducerea acestora
apreciind importanţa strategică a lucrării în raport cu terenurile şi amenajările petroliere din zona Ploieşti - Câmpina.
După retragerea acestor trupe din anul 1944 lucrările au fost stopate definitiv, şi
şantierul dezafectat. Astăzi de lângă cimitir se poate parcurge o porţiune de 480m. din acest tunel care în
continuare, deşi probabil mai este săpat, se află astupat din anul 1985, pe toată secţiunea de un zid foarte gros. Se
consideră că în spatele acestui dop ar fi rămas abandonată o locomotivă, dar mai circulă şi ideea că circa 100 de
muncitori români au fost omorâţi în subteran de către nemţi în retragerea lor forţată.
Porţiunea accesibilă a fost folosită timp de câtiva ani ca depozit pentru brânză, aşa de altfel ca şi
tunelul abandonat de la Buşteni.
Cert este faptul că muntele Păduchiosul nu se lasă perforat şi ca Plaiul (Platoul) Izvor îşi mai adaugă un
element de mister, cu conotaţii mai mult sau mai puţin malefice.
Chiar dacă astăzi, din motive de sărăcie, nu se pune problema reluării lucrărilor, totuşi nu împiedică nimic
perforarea dopului şi pătrunderea în tunel pentru cartarea lui, şi lămurirea zvonurilor. Dar crede cineva că s-ar putea
găsi astăzi o voce autorizată şi interesată care să aibă o asemenea iniţiativă?
- Un ultim eveniment important semnalat la ProTV a avut loc la miezul nopţii de 14-15 august a.c., când - din
senin - biserica de lemn cu hramul Arhanghelilor Mihail şi Gavril a ars în întregime. Şi în acest caz se ridică mai multe
probleme cu iz exotic: De ce tocmai la miezul nopţii? Se poate răspunde că
ora şi intervalul următor de 2 ore are o puternică semnificaţie sacră, dar şi ocultă. Religios se ştie de slujba
Mizanoptică dar şi de faptul că atunci la ora 0.00 rugăciunileşi dezlegările sunt cele mai puternice. Evident că şi
farmecele şi blestemele deliberate se folosesc de acelaşi interval, care este de fapt articulaţia principală a zilei,
celelalte mai puţin importante fiind orele 12, 16 şi 18.
Altă întrebare evidentă este: De ce în preajma unei sărbători religioase ? Practica a confirmat această
constatare. Astfel se poate menţiona că biserica din Sagna-Neamţ din 1452 a ars la 6.VIII.1993 când era Schimbarea
la Faţă. La 17 dec.1997 la schitul Daniil Sihastru de lânga mr. Putna a ars clădirea călugărilor cu o zi înainte de hram.
La 19.I.1994 ora 22 în ziua de Bobotează (după stil vechi) a ars biserica lipovenească din Focuri. Şi alte exemple s-ar
mai putea găsi. O explicaţie “ştiintifică” care s-ar putea da este că marile sărbători produc o concentraţie de energie
subtilă care în condiţii favorizante pot produce o autoaprindere.
Dar care sunt acele condiţii favorizante? Se poate considera că toate manifestările exotice arătate mai sus
cantonate pe o zonă atât de restrânsă denotă că nişte forţe necunoscute se manifestă acolo şi crează condiţiile
favorabile pentru hipnotizarea şoferilor, combustia spontană a apei, rezistenţa terenului de a fi străpuns, apariţii în
cimitir şi autoaprinderi de biserici.
Ar urma ca aceste forţe necunoscute malefice să fie depistate printr-o cercetare pluridisciplinară.