JIT

Metoda Just in time sau fix la timp este o filosofie organizațională care se fundamentează
pe ideea că producția trebuie calculată și analizată foarte atent pentru a reduce costurile aferente
stocurilor de materii, materiale, pieselor și producției în curs la minim. După cum se observă
orientarea este spre proces și se poate identifica în firmele cu activitate de producție.
A apărut ca replică la metodele tradiționaliste care creau un stoc de siguranță pentru
momentele în care personalul nu se putea prezenta la muncă, sau din cauza unor întreruperi ale
activității datorate instalației de lucru sau altor factori interni, precum și externi cauzați de
întârzierea în aprovozionare din cauza furnizorilor.
Conform acestei metode trebuie să se producă exact cât se vinde, iar cedarea bunurilor să se
realizeze exact în momentul oportun.
Metoda JIT se bazează pe principiul producției trase și anume că toate comenzile pentru
fabricație trebuie transmise ultimului loc de muncă, de exemplu la ansamblare, iar acesta va
transmite necesarul de piese departamentului ce se ocupă de operațiile de prelucrare anterioare, iar
această activitate continuă până la aprovizionare, când se stabilește necesarul exact de achiziționat.
Filosofia JIT în cadrul unei întreprinderi are în vedere următoarele aspecte:
- deciziile de management se iau pe termen lung, ca urmare a stabilirii unei relații de
colaborare mai apropiată cu partenerii de afaceri. Astfel, chiar daca la început firma va
avea de suferit în urma vânzării unei cantități mai mici de marfă, aceasta se va stabiliza
prin cantitățile livrate la perioade constante.
- Crearea unui proces de aducere a problemelor la suprafață și eliminarea acestora pentru
îmbunătățirea procesului de producție. Problemele pot apărea în urma supraproducției,
producției inutile, apariția rebuturilor, nefolosirea angajaților, transportului, așteptării și
mișcării.
- Menținerea la un nivel egal a volumului sarcinilor, prin atingerea obiectivului de
minimizare a pierderii prin faptul că nu suprasolicită personalul angajat.
- Constituirea culturii de prevenire a remedierii defectelor produselor. Calitatea are prioritate
în fața cantității.
- Standardizarea sarcinilor și proceselor pentru o îmbunătățire a calității bunurilor și
specializării personalului.
- Utilizarea controlului vizual pentru a identifica problemele ascunse, a îmbunătăți locul de
muncă și a facilita desfășurarea producției. Astfel se apelează și la programul 5S, și anume:
sort – eliminarea articolelor ce nu sunt necesare; straighten – gasirea unui loc pentru
fiecare produs; shine – menținerea unui mediu de lucru curat; standardize – prin
standardizarea produselor și serviciilor create; sustain – menținerea sistemului și
îmbunătățirea permanentă a acestuia.
- Folosirea unor tehnologii fiabile, testate, care să asigure îndeplinirea continuă a activității
precum și crearea unor produse fără defecte.
- Dezvoltarea unor lideri instruiți, care să cunoască necesitățile firmei și să poată oferi
ajutorul subordonaților, prin punerea la dispoziție a informațiilor necesare.
- Formarea unor echipe de angajați instruiri care să respecte filozofia firmei și care să
impină acest lucru si celorlalți angajați ai societății.
Filosofia JIT susține că inventarierea este o pierdere. Metoda JIT expune cauzele ascunse
ale păstrării inventarului și prin urmare motivul pentru care nu este ușor de adoptat de către o
firmă. Un lucru care îngreunează trecerea de la inventariere la metoda fix la timp este acela că
trebuie să gasească metode de a gestiona consecințele acestei schimbări. Ideile privind modul de
trecere de la o metodă la cealaltă sunt stipulate în mai multe discipline precum statistica, ingineria
industrială, gestionarea producției și științe comportamentale. Filosofia JIT definește de asemenea
cum este văzut inventarul și cum relaționează cu managementul.

1
 Inventarul este vazut ca o subscriere de costuri si pierderi il loc de adaugarea si păstrarea
valorii. Acest lucru nu înseamnă însă, că JIT este implementat fără nici o problemă căci se
conștientizează faptul că inventarierea poate expune anumite probleme deja existente în fabricație.
Însă, astfel, se încurajează firmele la care gestiunea nu descoperă neconcordanțe importante pentru
ca treptat să poate renunța la realizarea sa prin eliminarea existenței stocurilor. Un motiv pentru
care s-ar putea păstra stocurile ar fi acela că prin acestea s-ar putea acoperi problemele de
producție cauzate de utilaje necorespunzătoare, forță de muncă necalificată, lipsa de flexibilitate și
capacitatea insuficientă.
Prima companie ce a adoptat filozofia JIT a fost Toyota, în cadrul procesului de producție,
trecând la eliminarea stocurilor și la o mai bună coordonare a activității.
Ideea generală este că JIT se referă la reducerea stocurilor pentru evitarea supraproducției,
la aprovizionarea permanentă cu cantități exacte din fiecare materie sau material necesar activității
firmei. Astfel se obține un flux continuu de loturi mici de produse, care prin prelucrare dau un
număr exact de produse finite, ce trebuie vândute clienților exact în momentul în care aceștia le
solicită.