LUCRAREA NR. 2
ETALONAREA TERMOCUPLELOR SI
A TERMOREZISTENTELOR
SCOPUL LUCRARH
A-Descrieréa principiilor de functionare a term
jocuplelor, termorezistentelor si a
pirometrelor de radiatie,
inclusiv prezentarea practica a acestora,
B. Efectuarea masuratorilor de temperatura
C. Btalonarea termocuplelor sia termorezistentelor folosind valorile masurate,
ECHIPAMENT NECESAR
A. Diverse tipuri de termocuple si termorezistenge.
B. Termostat umplut cu apa,
C. Milivoltmetrul analogic si multimetrul digital,
®RINCIPIUL LUCRARII
Aparate de misurd pe care |
{la urmatoarelor proprietati fi
ficarea temperaturii:
som studia in aceasti lucrare isi bazeaza functionarea pe
ice’ ale materialelor sau corpurilor termometrice dati ba
witia unci tensiuni termoelectromotoare (tem) la capetele libere a dou’ conductoare
rite, sudate intre ele, atunci cind sudura se afl, la temperatura de masurat, iar capetele
‘re Te 0 temperatura cunoscutd si constanti (termocuple),
jatia rezistenfei electrice a unor
‘istoare - traductoare termotezistive)
conductozre (termorezistenfe) si semiconductoare
termoelectromotoare in interiorul unui
doe mogen (“a” sau “b” din fig. 2.1) ale chrui extremititi se fla to temperaturi diferite,
éacd un capat al conductorului se afl la temperatura t, iar celélalt ia temperatura t;, unde
Heritele porfiuni din conductor se afla la temperatut 2
Psarcin& (in metale - electronii liberi) se deplaseaz’ dia7 Dah
liberi de sarcina). In acest mod, copatul desl caret oh nega iar cel cald - pozitiv.
Tensiunea termoclectromotoaze Thomson astfel generat in conductorul “a” depinde de
natura conductorului gi de marimea diferenfei de temperatura dintre capetele acestuia,
determinandu-se cu relatia:
yo. dt @.1)
4
unde:, - coeficientul Thomson pentru conductorul “a”.
E,(t,,.t,) ——> a
SS
2 elt)
cap(ty
Fig. 2.1 - Explicarea efectelor Thomson si Seebeck
Daci se realizeaz& un circuit inchis format din mai multi conductori omogeni de naturé
diferita, tensitinea termoclectromotoare Thomson totald - care va aparea in acest circuit - este
egal cu suma algebric’ a tuturor diferenjelor de poteritial ce apar in fiecare ramuri. fn cazul a
‘dou conductoare, vom avea:
Ey = o,-o)-