Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca Departamentul pentru pregatirea personalului didactic

Dezvoltarea personalitatii - Kolhberg

Dezvoltarea personalitatii a fost descrisa pentru prima data de Erikson pe baza experientei sale
clinice, a incursiunii in viata unor oameni mari precum Gandhi si Shakespeare si a
antrenamentului sau in domeniul psihoanalitic.
Teoria generala rezultanta se bazeaza pe intuitie, analiza logica si rationala, pe baza observarii
reactiilor clientilor lui la societate si in ultimul rand pe baza intuitiei sale.
O alta metoda de a studia dezvoltarea personalitatii se rezuma la observarea modului in care parti
mici ale intregii personalitati se modifica in timp. In acest sens un loc primordial il are cresterea si
dezvoltarea moralitatii, formarea treptata a constiintei.
O intrebare pe care cu siguranta unii dintre noi si-au pus-o este: Cum se dezvolta sentimental
moralitatii? Cum devine moralitatea o latura a personalitatii noastre?
Desigur nu putem vorbi despre moralitate sau imoralitate in cazul copiilor mici. Nu cred ca veti
auzi vreodata ca un copil este imoral.
Dar totusi, la ce varsta dobandeste copilul anumite idei despre bine si rau?
Kohlberg (1963) a investigat acest aspect, ajungand la concluzia ca moralitatea se caracterizeaza
prin trei nivele diferite, fiecare nivel avand cate 2 stagii de dezvoltare.Aceasta structura a
moralitatii a fost realizata pe baza raspunsurilor date de copii si adulti la anumite dileme morale.
O astfel de dilema pusa lor a fost urmatoarea: Credeti ca un angajat al apararii civile ar trebui sa
–si paraseasca postul pentru a-si ajuta familia, care ar putea fi in pericol sau ar trebui sa ramana
la post pentru a-i ajuta pe altii?
Pe baza raspunsurilor date s-a alcatuit o anumita structurare pe nivele si stagii a moralitatii.
Astfel primul nivel este cel preconventional. Acest nivel este intalnit cu preponderenta in cazul
copiilor in primii ani de existenta. Copilul are anumite idei despre bine si rau.Este vorba de fapt de
o etichetare a unor actiuni si evenimente cu bine si a altora cu rau in urma consecintelor pe care
le atrag aceste actiuni. Aplicarea corecta a pedepsei si a recompensei duce la formarea acestui
nivel al moralitatii. Se disting doua stagii diferite.
Primul stagiu este cel al orientarii dupa pedeapsa si ascultare. Individul evita pedeapsa si
se supune hotaririi puterii, reprezentata de cele mai multe ori parinti, educatori, atribuindu-i ideea
de dreptate.
Cel de-al doilea stagiu se refera la orientarea instrumental relativista.In acest stagiu
binele este vazut ca fiind ceea ce satisface propriile nevoi sau uneori nevoile altora. Relatiile
interumane se bazeaza pe ideea de reciprocitate. Tu imi faci mie pentru ca mai apoi si eu o sa iti
fac tie. Aceasta este de fapt o moralitate pragmatica.
Sa vedem acum ce raspunsuri au dat indivizii a caror moralitate a fost inclusa in acest nivel, la
intrebarea de mai sus. Cei inclusi in primul stagiu au raspuns ca angajatul ar trebui sa ramana la
postul lui, sau altfel va atrage pedeapsa autoritatilor. Cei la care cel de-al doilea stagiu era
preponderent au raspuns ca ar trebui sa mearga la familia sa sau altfel va muri de ingrijorare daca
nu afla ce s-a intamplat cu ei.
Cel de-al doilea nivel de dezvoltare a moralitatiieste nivelul conventional. In acest nivel apar
anumite asteptari atribuite familiei, unui grup sau unei natiuni. Nu sunt luate in considerare tot
timpul consecintele imediate. Loialitatea fata de si sprijinul ordinii sociale sunt puse la rang inalt.
Un prim stagiu al acestui nivel este orientarea dupa concordanta interpersonala. Astfel un
comportament bun este acela care ii ajuta sau ii multumeste pe altii. Apar etichete stereotipice de

http://www.dppd.utcluj.ro
 Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca Departamentul pentru pregatirea personalului didactic

genul „comportament corespunzator”. De asemenea intentia conteaza. Subiectii chestionati a

caror moralitate a atins acest stadiu au raspuns ca angajatul ar trebui sa mearga sa-si caute
familia pentru ca sotii buni tin la familia lor.
Cel de-al doilea stagiu al acestui nivel este cel al orientarii dupa ideea mentinerii ordinii
sociale impuse de autoritati.Un comportament bun il are cel care isi face datoria, respectand
autoritatea si mentinand o ordine sociala prestabilita pentru binele sau.
In ceea ce priveste raspunsul la intrebarea pusa mai sus, subiectii inclusi in acest stagiu au spus
ca angajatul trebuie sa ramana pentru ca regulile spun ca nu are voie sa paraseasca postul.
Ajungem in final si la ultimul nivel de dezvoltare a moralitatii, care este cel postconventional,
autonom sau de principiu. In acest nivel sunt depuse eforturi de a defini principii morale care sunt
valide, netinand cont de autoritatea persoanei care le detine sau de identificarea acestei persoane
cu apartenenta la un grup.
Primul stadiu al acesti nivel este cel al orientarii dupa contractul social. Utilitatea legilor si a
drepturilor individuale sunt drastic examinate. Standardele acceptate de societate sunt
deosebit de importante. Valorile personale sunt relative. Legile pot fii modificate democratic.
Consideratii rationale pot imbunatatii utilitatea.
Cel de-al doilea stagiu este cel al orientarii dupa principiul universal de etica, in care binele
este definit de constiinta in concordanta cu principii etice proprii si logice. Binele este vazut
abstract si etic, nu concret si moral. Se apreciaza ideea egalitatii in drepturi a oamenilor. Se
formeaza un anumit respect pentru demnitatea individului.
Indivizii chestionati inclusi in primul stagiu al acestui nivel au spus ca angajatul ar trebui sa
ramana dar ca ar putea sa-si justifice plecarea daca apar circumstante speciale.
Cei din cel de-al doilea stagiu au spus ca ar trebui sa ramana pentru ca altfel ar pune siguranta
unui grup mai mic deasupra sigurantei unui grup mare si acest lucru nu este corect, deoarece si
oamenii din grupul mai mare sunt cu siguranta familia altcuiva, iar angajatul este legat etic sa
aibe grija de ei. Daca nu ar face asta cel mai probabil s-ar simti cu constiinta incarcata tot restul
vietii.
Dupa cum putem observa dim cele expuse mai sus, stratificarea moralitatii este multipla. Iar cele
trei nivele devin preponderente sau isi pierd din importanta in functie de varsta fiecarui individ.
Astfel, daca la o varsta de 7 ani, de exemplu, nivelul preconventional este preponderent, iar
celelalte doua sunt slab dezvoltate, pe masura inaintarii in varsta, nivelul doi ia amploare iar
nivelul trei creste intr-un mod moderat. Apare totusi o intrebare. De ce nivelul doi, cel
conventional creste drastic pe masura inaintarii in varsta, iar ultimul nivel creste doar moderat?
Raspunsul este destul de simplu. Desigur formarea constiintei si sentimentului moralitatii sunt in
stransa legatura cu nivelul de cultura a individului. Apar discrepante intre diferitele categorii
sociale, intre indivizi cu diferita pregatire profesionala.
Dar poate oare coeficientul de dezvoltare al moralitatii sa fie imbunatatit? Raspunsul nu este
tocmai cel asteptat. Studii au aratat ca diferite programe de imbunatatire a dezvoltarii moralitatii
nu au un efect de lunga durata, pe termen lung ele sunt ineficiente. S-a aratat importanta
propriului nivel de dezvoltare al copilului ca o baza de la care porneste schimbarea. Idei situate
deasupra nivelului de dezvoltare al copilului au o foarte mica influenta asupra sa.
In al doilea rand s-a demonstrat ca secventa dezvoltarii morale nu poate fii modificata. Nu putem
trece din nivelul unu in nivelul trei fara a trece prin nivelul doi. Totul decurge pas cu pas.

http://www.dppd.utcluj.ro
 Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca Departamentul pentru pregatirea personalului didactic

In cele din urma o oservatie importanta este aceea ca odata atins un nou nivel, nivelul anterior isi
pierde treptat influenta.
In aceasta viziune procesul de dezvoltare morala, ca si procesul de dezvoltare cognitiva se sprijina
pe interactia cu mediul inconjurator. De fapt procesul de dezvoltare cognitiva si cel de dezvoltare
morala apare intr-o relatie de stransa legatura. Nu exista dezvoltare morala fara o dezvoltare
cognitiva, precum nu exista o dezvoltare cognitiva fara o dezvoltare morala.
As vrea sa inchei aceasta scurta incursiune in lumea moralitatii prin a va pune o intrebare. Nu o
data am auzit ca traim intr-o lume lipsita de moralitate. Insa cum arata o astfel de lume? Incercati
sa va imaginati o lume lipsita de notiunea de bine si de rau, o lume in care orice ordine nu are nici
o valuare. Ar fi un haos total. Moralitatea, este o latura esentiala, este un element care asigura
buna functionare a societatii si lumii in care traim.

http://www.dppd.utcluj.ro
 Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca
Nivelul 1
Stage 1-moralitate
heteronoma, punct de
vedere egocentric.
Stage 2- individualism-
persoana urmareste sa isi
realizeze propriile interese.
Nivelul 2
Stage3-asteptari
interpersonale mutuale.
Indeplinirea
responsabilitatilor ce ti s-
au dat. E bines a fii
ascultator, atunci toata
lumea este buna cu tine…
binle motiveaza.
Stage 4-apare constiinta,
si constientizarea
sistemului social.
Persoana isi indeplineste
responsabilitatile asumate
in urma unor intelegeri.
Nivelul 3
Stage 5-contract social,
drepturi personale.
Constient de diferentele de
opinie a diferitelor
societati. Trebuie sa faci
ceea ce este considerat de
societate ca fiind bine, si
nu ceea ce consideri tu ca
fiind bine.
Stage 6-principii etice
universale. Cand legea
violeaza principiile,
individul actioneaza
conform principiilor.
Principii universale de
drept, drepturile omului,
respect pentru demnitatea
umana, individuala.
http://www.dppd.utcluj.ro
Departamentul pentru pregatirea personalului didactic
Moralitate
Preconventionala
Stage 1- orientare catre
supunere/pedeapsa
Stage 2- orientare
instrumental-relativista
Moralitate Conventionala
Stage 3- orientarea catre
a fi un baiat sau copil
cuminte.
Stage 4- orientarea catre
ordine di disciplina.
Morlitate
Postconventionala
Stage 5- Legalistic
Orientation
Stage 6- judecata morala
este bazata pe constiinta
fiecaruia in parte.
Varsta 4-10
1-egocentrism- nu se
gandeste asupra celorlalti
2-constient de interesele
celorlalti, dar in acelasi
timp vrea sa isi
indeplineasca interesele
proprii-apare un conflict.
Varsta 10-13
3-constient de
sentimentele, si asteptarile
celuilalt, care trec inaintea
celor personale.
4-ia in calcul punctual de
vedere al societatii
capabile de a defini roluri
si reguli.
Adolescenta-maturitate
5-individul rational
constient de valori si
drepturi care sunt mai
presus de contractile sau
intelegerile facute.ia in
considerare punctual de
vedere moral si legal,
recunoaste ca uneori se
afla in conflict.
6-perspectiva punctului de
vedera moral-individul
rational recunoaste faptul
ca fiecare persoana in
parte este unica prin felul
ei de-a fi si trebuie a fi
tratata in consecinta.