UNIVERSITATEA µ¶BABES BOLYAI¶¶ CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARI PRACTICE GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA

ZONA TURISTICA A OBCINELOR BUCOVINEI

ONICA SIMONA PATRINJAN BIANCA

Scurta prezentare generala a zonei :
‡ ‡ Obcinele Bucovinei sunt situate in nord-estul Carpatilor Orientali si reprezinta o subunitate distincta a acestora. Cea mai clara expresie a peisajului lor se realizeaza intre Valea Moldovei si Valea Sucevei. Valea Sucevei constituie limita lor nordica, incepand de la izvoare si pana la iesirea din munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65 km. Limita sudica porneste din Valea Bistritei, la Iacobeni, si se continua pe Valea Mestecanisului, Pasul Mestecanis-1096m, Valea Putnei si Valea Moldovei, care separa Obcina Feredeului si Obcina Mare de Rarau si muntii Stanisoarei. Cea mai clara limita in peisaj este cea estica, prin care Obcinele se pun direct in contact cu Podisul Sucevei, pe limita localitatilor Vicovu de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Paltinoasa. Limita vestica este data de Valea Bistritei Aurii, intre Iacobeni si Carlibaba, de unde se continua pe Valea Carlibabei si Pasul Carlibabei, prin care se face legatura cu bazinul Sucevei, la localitatea Izvoarele Sucevei. Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind un teritoriu de circa 2200 kmp. Administrativ, intreaga arie a Obcinelor se cuprinde in judetul Suceava.

‡

‡

‡

‡

Harta Obcinelor Bucovinei

Altitudinea medie a culmilor principale scade de la vest la est. fiind sub 1400m in Obcina Mestecanisului. . directie concordanta cu cea a componentelor structurale. care ocupa peste 70% din spatiul Obcinelor Bucovinei. de 460m. Maxima de altitudine este atinsa in vf. la Paltinoasa. intre 1300-1200m in Obcina Feredeului si in jur de 1100m in Obcina Mare. in Obcina Feredeului (altitudinea maxima de 1494m in varful Veju Mare) si in Obcina Mare (altitudinea maxima de 1223m in varful Scoruset) iar altitudinea minima o intalnim la iesirea Moldovei din munte. Versantii. se gasesc in cea mai mare parte intr-un echilibru relativ stabil. din nordul Obcinei Mestecanisului. intrucat procesele gravitationale sunt mult atenuate de invelisul vegetal al padurilor si pajistilor. O alta trasatura generala a reliefului o reprezinta paralelismul culmilor si vailor pe directia NV-SE.Lucina-1588m.Trasaturile Obcinelor Bucovinei O trasatura a Obcinelor Bucovinei este inaltimea redusa a reliefului.

Breaza. Datorita acestui fapt. Structural. Tatarca.Poten ialul turistic cu valoare peisajistic a reliefului ‡ Obcina Mestecanisului se suprapune zonei cristalino-mezozoice. fiind roci dure. fiind reprezentate prin roci carbonatate si roci silicioase. groase de sute si mii de metri. suprapunandu-se pe panza de Audia. fiind alcatuita din formatiuni metamorfice. peste panza Vrancea. la Solonet si pe valea Putnei. Formatiunile sedimentare apar in latura estica a Obcinei Mestecanis. Sucevita si Humor. o acopera complet. care creeaza reliefuri cu abrupturi si chei-Lucava. mai ales. se inscriu pregnant in relief. sedimenatre si magmatice. Ele se aseaza transgresiv si discordant peste sisturile cristaline. paleocene si miocene inferioare.Obcina Feredeului contine depozite cretacice si paleoceneocene. Toate se impun in relief prin forme specifice: dolomitele si calcarele triasice. Aceasta din urma. foarte expresiv in zona Pojorata si pe paraul Cailor. ‡ ‡ . roci predominant detritice. Formatiunile magmatice apar sub forma unor Klippe(blocuri) pe o suprafata mai mare. intre Benea si Sadova. fiind reprezentate prin bazalte si peridotite si serpentine. sub forma de succesiuni ritmice. cat si cele cuartoase. formate din roci cretacice superioare si. conferind Obcinei Feredeului particularitatile sale morfologice. Obcina Feredeului si Obcina Mare sunt modelate pe depozite de flis. panza Vrancea apare in marginea flisului Obcinelor ca trei semisfere: Putna-Suceava. Obcina Mare se grefeaza pe panzele de Tarcau si Vrancea. pe care. pe argilele cretacice. panza de Tarcau este seriata puternic spre est.

Potentialul turistic al reliefului pe conglomerate ‡ Potentialul turistic peisagistic al reliefului pe conglomerate ocupa o pozitie remarcabila in cadrul potentialului turistic morfologic al obcinelor. fiind sinclinale suspendate. Se caracterizeaza. in general. . acesta fiind definit de o mare varietate de forme. bine delimitate de regiunile inconjuratoare. prin extinderi areale relativ reduse sub aspect geologico-tectonic.

cu lungimi variabile.alternate cu arii depresionare largite. Reteaua hidrografica din obcine se remarca mai ales prin sectoarele de vai transversale ce taie succesiv structuri geologice de varsta si consistenta diferite. de unde au luat nastere tronsoane spectaculoase.Poten ialul turistic al v ilor ‡ Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale in calcare (Cheile Lucavei.de chei . Cheile Pârâul Calului). cu o fizionomie complexa. avand sectoare inguste . formate din roci mai putin rezistente. Cheile Tatarcei. .

Cheile Pojaratei. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cheile Lucavei ‡ . Cheile Stramtura Rosie. adancite in porfiroide lungi de 4 km. care delimiteaza Obcina Mestecanis de Muntii Suhardului. cu latimi de 150-200m si versanti abrupti.Potentialul turistic al vailor-cheile ‡ De-a lungul cursului Bistritei Aurie. intre Rotunda si Tibau -Cheile dintre Bistrita-Carlibaba si Valea Stanei -Cheile dintre Valea Stanei si Botos -Cheile dintre Iacobeni si Argestru -Cheile Zugrenilor. Pe raul Moldova si pe afluentii sai intalnim de asemenea chei cu un potential turistic mare precum: Cheile Brezei. se intalnesc cinci sectoare de ingustare: -Cheile Sesuri. cu un traseu deosebit de spectaculos .

cu culmI prelungite. ‡ Cheile Tisitei .Poten ialul turistic al reliefului pe gresii ‡ Cascada Putnei ‡ Relieful pe gresii este caracteristic muntilor cu altitudine pana la 1600-1700m. Pe unele rauri ce strabat zone grezoase. apar si cascade de mai mici dimensiuni Cascada Putnei si a Uzului. specifice flisului carpatic. vai adancite in gresii cum sunt Cheile Straja. varfuri greoaie. platouri intinse. Cheile Lucava in bazinul Moldovei. In Obcina Fereu si Obcina Mare sunt intalnite si abrupturi structurale. Cheile Tisitei in bazinul Putnei.

iar precipita iile medii anuale sunt de aproximativ 800 . Vantul predominat care sufla in zona este crivatul. relativ bland. .0 grade. Se manifesta influente orientale (contraste intre iarna si vara) si baltice (cu ierni geroase si precipitatii bogate). ‡ In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 grade C. temperatura medie anual fiind de 6 .Poten ialul turistic climatic ‡ Climatul din zona Obcinelor Bucovinei este agreabil. cu aer curat si reconfortant.1200 mm/an. cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. de tip temperat continental.

mai les in anotimpurile extreme. stimulente. in general. iarna sau noaptea. se produce o incalzire puternica a substratului si de aici a atmosferei. In schimb. Aerul rece. reprezentate de depresiunile intramontane. datorita adapostului oferit de muntii inconjuratori. . Conditiile bioclimatce din depresiuni sunt. remarcabila fiind prezenta aerosolilor rasinosi. vaile inguste sau mai mari din zona muntilor mici si mijlocii. prin urmare iernile si noptile fiind foarte friguroase. Este influentat de conditiile de adapost fata de circulatia generala. ‡ Este un bioclimat recomandat persoanelor cu afectiuni cardiovasculare sau pentru cei cu afectiuni reumatismale. in conditii de circulatie atmosferica redusa. vara si ziua. cu efecte diferentiate. cu caracter usor relaxant. datorita faptului ca inversiunile termice conduc si la o inversiune in etajele de vegetatie forestiera. tonice.Poten ialul turistic bioclimatic ‡ Obcinele Bucovinei se incadreaza in bioclimatul tonic stimulent de munti mijlocii si mici al formelor de relief negative. Se constata o incarcare a aerului cu ioni negativipozitivi. conducand la inversiuni termice. aluneca si stragneaza pe fundul depresiunilor si vailor.

Tatarca. Humorul. Beltagul.Brezei. formeaza limita vestica a Obcinelor Bucovinei pe o lungime de 45 km. Humorul. Vama.Potenìialul turistic al reìelelor hidrografice ‡ Principalele retele hidrografice din Obcinele Bucovinei sunt: Moldova. pe care o strabate longitudinal. Pojaratei. Deia. Dragosa.. Brodina. De pe stanga primeste pe Sulita. Ambele vai dreneaza flancul vestic al Obcinei Mestecanusului prin afluentii scurti si cu talveg accentuat inclinat. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . dintre care cele mai importante sunt Argel. Paraul Negru. Moldovita. dreneaza longitudinal depresiunea cu acelasi nume si separa Obcina Feredeului de Obcina Mare. Frumosu. Bistrita Aurie. Putna. Valea Putnei impreuna cu pasul Mestecanis-1096m-completeaza limita sudica a Obcinelor. asigura permanenta scurgerii raurilor. cu o panta medie fiind insotita de terase. Dobra. din care 22km revin Carlibabei. Moldova strabate Obcinele longitudinal in cursul sau si le delimiteaza spre sud prin cursul sau mijlociu. Demacusa. paraul Boului. sustinuta subtantial de cea subterana. Moldovita. ea strabate o succesiune de mici depresiuni-Izvoarele Moldovei. Breaza. Paraul Morii. paraseste muntele la localitatea Straja. In sectorul Carlibaba-Iacobeni. cu variatii de debit in functie de anotimp. Pe tot acest traseu montan. impreuna cu afluentul sau Carlibaba. Suceava formeaza limita nordica a Obcinelor romanesti. cu o lungime de aproape 90 km. Alimentarea predominant pluvionala. intre care cei mai importanti sunt Tatarca pentru Carlibaba si Valea Stanii pentru Bistrita Aurie. Ea colecteaza paraiele de pe versantul estic al Obcinei Feredeului. Deia si de pe cel estic al Obcinei Mari. Botus. Breaza. sunt Lucina. Lucava. isi colecteaza apele din Obcina Mare. Sadova. Principalii sai afluenti de pe dreapta. Dupa un curs de 60 km si dupa ce strabate cateva bazine depresionare-Izvoarele Sucevei. Suceava. Ciumarna. dintre care Dubul. Fundu Moldovei. Bistrita Aurie este o vale mai larga. Botus. Gura Humorului si chei. Corlateni. cel mai important afluent al Moldovei din spatiul Obcinelor Bucovinei. Stramtura Rosie. si debuseaza in Moldova la Gura Humorului. Campulung. Nisipitu. Pojorata. Bistrita Aurie si afluentii lor care formeaza o retea cu o densitate apreciabila si cu o dispozitie rectangulara specifica. de 26 km lungime. Putna. dupa care se uneste cu Moldova la Vama. din Obcina Mestecanisului.

Potenìialul turistic al lacurilor ‡ Apele stagnante aproape ca lipsesc in Obcinele Bucovinei. in amonte de satul cu acelasi nume. unul dintre putinele lacuri de baraj natural din tara. situat pe valea Sadovei. Iezerul. exceptand mlastinile locale din bazinul Lucinei si din unele sectoare ale sesurilor principalelor vai. ‡ Lacul Iezer . Amintim micul si unicul lac de aici.

folosite pana in prezent doar partial.cu diferite consistente si grade de finete. insa acestea sunt mai putin cunoscute de catre turisti. de catre localnici. ² apa care se gaseste si in doua izvoare din apropierea manastirii de la Voronet. Namolurile terapeutice sau peloide termen provenit de la cuvintele grecesti "pelos" (noroi) si "eidos" (forma) .Potenìialul turistic al resurselor hidrominerale si al n molurilor terapeutice ‡ In imediata vecinatate a Pietrei Pinului. chimice si biologice. Aceste descoperiri. ‡ .langa Gura Humorului forari recente de cercetare au dus la descoperirea unor rezerve de apa minerala termala. cu eficacitatea terapeutic . slab sulfuroasa. sunt pastrate ca fond balnear de rezerva. actioneaza asupra organismului prin intermediul proprietatilor lor fizice. Exita si rezerve de n mol in zona obcinelor . oligo-minerala.

respectiv pe culmea si versantul vestic al Obcinei Feredeului. incat. adica versantul vestic al Obcinei Mari. . zona fagului apare pe partea estica a Obcinei Mari.Poten ialul turistic biogeografic . Zona molidului are o larga dezvoltare in partea vestica a Obcinelor.flora ‡ ‡ ‡ ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. Astfel. La compozitia padurilor de aici. depresiunea Moldovitei. Aceste procente se modifica in functie de etaje. mai rar arborete aproape pure ale uneia sau alteia dintre ele. fagul si bradul cu peste 25%. urmate de molid. care in Obcina Mestecanisului si vestul Feredeului se gaseste pe fundul vailor.Aceste trei esente de baza formeaza frecvent arborete mixte . coboara constant spre vest. molidul participa cu aproape 70%. iar celelalte esente cu doar 5%. spre est urca treptat pana in partea superioara a Obcinei Mari. la vest de creasta Feredeului . Zona de amestec molid-brad-fag corespunde partii centrale a Obcinelor. in culoarul depresionar Moldova-Sadova si in toata aria Obcinei Mestecanisului. care pe flancul estic al Obcinei Mari se gaseste la 800-1000m. versantul estic al Obcinei Feredeului si Obcinile Brodinei. Limita superioara a fagului si bradului. unde domina fagul si bradul. ele raman cu totul sporadice in masa generalizata a molidisurilor. Limita inferioara a molidului.

pirul crestat.Poten ialul turistic biogeografic . faget. bucovat. fag. Humor. Termenul de obcine implica nu numai culmi muntoase prelungi. Pajistile totalizeaza doar 22% din suprafata. obtinute prin defrisari in masa compacta a padurii din trecut. tremuratoarea etc. multe dintre ele devenite nume proprii. de unde si numeroasele fitonime intalnite aici: bucov. Suprafetele cele mai extinse le gasim in lungul culoarelor depresionareMoldova-Sadova. si de paius rosu. fagetel.flora ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. timoftica. bucovinesti. iar cel de bucovina indica o regiune cu paduri de fag sau cu fag (buk=fag). ci si masiv impadurite. Moldovita. firuta. Asociatiile dominante din alcatuirea acestor pajisti sunt cele de paiusca sau iarba vantului. In compozitia lor mai participa paiusul. golomatul. sunt aproape in intregime secundare. ‡ . coada vulpii. paiusul de padure. zazania. bucova.

caprior. Bistrita Aurie. clean. stiuca. fazanul. mistret. in paraiele mici.lostrita. lipanul. si in zona lipanului si mrenei. sorecarul. cocosul de munte. boisteanul. pe raurile mari Moldova. cucuveaua. vulpea. pastravul curcubeu. porcusorul. urs. cocosul de mesteacan. acvila tipatoare. de un deosebit interes cinegetic: cerb. cleanul. scobarul s. diverse specii de acvile. capriorul. .Poten ialul turistic biogeografic . soimul. Pasarile de talie mica sunt in numar mare si bine adaptate la conditiile de mediu de aici. Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti . buha. Pasarile mai mari au ca principali reprezentanti cocosul de mesteacan. eretele. cocos de mesteacan 41 fonduri de pescuit: lostrita. cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate: ‡ 27 fonduri de vanatoare. pastravul curcubeu.ierunca. Trofeele vân tore ti din Bucovina au câ tigat medalii de aur la expozi ii interna ionale. Dintre pasarile rapitoare amintim: uliul gainilor. lupul. etc. ciuful.a. corbul. ‡ Fauna este bogata si pretioasa si include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin. mreana. Moldovita. Suceava. ras. jderul. Intalnim si zlavocul. vulturi. molanul.fauna Suprafata mare a padurilor si raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare. bufnite. uluil pasarar. altele sunt sezoniere sau in pasaj. hermina. ‡ Pestii apelor se incadreaza in zona pastravului. fantanelul. crap. pastrav. huhurezul. rasul. dihorul.

gresia de Kliwa si disodilele superioare. Cheile Paraul Cailor. Aici. Obiectul ocrotirii il formeaza un bloc. intre valea Putnei si valea Bistritei Aurii.de la Pojorata. Trei Movile-1040m. obiectiv floristic. din care s-au descoperit si descris numeroase fosile. unde apar deschise depozite oligocene: menilite inferioare.Klippa triasica. fosilifer. Cheile Brezei.20 ha ±bucura privirea si sufletul oricarui turist: 6 rezervatii botanice. in punctul de confluenta a paraului Gaina cu paraul Balcani si care. Rezervatia Ciumarna. de calcar rosu. comuna Vatra Moldovitei. Rezervatia geologica Piatra pinului este situata in malul drept al Moldovei. Pohonis-1225m. o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte. de pe Obcina Cacica. langa Benea. Cheile de pe Valea Putnei.cuprinde tanovul Gaina. imediat la sud de satul Benea de pe valea Moldovei superioare. Pasurile: Mestecanis-1096m. se scurg in valea Lucava Rezervaia Rachitisul Mare. si a soselei ce traverseaza Obcina Mare. Rezervatia geologica -Formatiunea cu Aptychus. de pe Obcina Feredeului. Rezervatia Lucina. pe valea Moldovei. Pascanu-1250m. Rezervatia paleontologica . 8 rezervatii forestiere.457. se gasesc numeroase exemplare de fosile. o rezervatie paleontologica.de pe paraul Cailor. Cheile Tatarcei. in mrene si calcare rosii. Carlibaba-1225m. 5 rezervatii geologice. Ciumarna1100m. Cheile Stramtura Rosie.langa Moldova Sulita. Izvor-1100m. marne bituminoase. la confluenta paraului Tatarca. situata pe o panta impadurita din apropierea catunului cu acelasi nume. situat la 1200m. violacei si verzui. pe valea Moldovei. obiectiv floristic. intre izvoarele Carlibabei si ale Sucevei. este localizata pe versantul dealului cu acelasi nume. Obiective geomorfologice: Cheile Lucavei. Plesa-725m. Cheile Pojoratei sau Cheile Strajii. reunite. relativ mic. intre izvoarele Sucevei si ale Moldovei. Cheile Botusului. obiectiv floristic. asociate cu gresii. specifice panzei Vrancea.Poten ialul turistic al arealelor protejate ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Numarul mare de rezervatii naturale ± 23 de rezervatii in suprafata de 4. ‡ ‡ ‡ .

Prin raritatea si frumusetea lor aceste manastiri pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO. Scara virtutilor la Humor. etc.zona Bucovina-obcinele este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare.XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares.).religios ‡ Cele mai reprezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate in Bucovina. Moldovita (galben) i Arbore (combina ie de culori si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica. scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. edificii unice in lume. Fiind o adevarata comoara pentru turismul romanesc. Geneza si Judecata de Apoi la Voronet. ‡ .Poten ialul turistic antropic cultural ± istoric . Sucevita(verde). Construirea manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV . . Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta Voronet (albastru). Humor (ro u). Zona aceasta reprezinta o regiune cu o insemnata incarcatura istorica si spirituala a poporului roman.

Biserica a fost ridicat în anul 1488 în numai patru luni i jum tate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. cu zidurile si turnurile sale. la numai 4 km de centrul ora ului Gura Humorului. Pictura manastarii se bazeaza un fond albastru ce a n scut sintagma albastru de Vorone egal verdelui Veronese i ro ului Titzian. Casa domneasca. Pe fatadele bisericii se regasesc toate temele ce se gasesc si pe fatadele altor biserici pictate in timpul domniei lui Petru Rares.Manastirea porta hramul Invierea Domnului. L ca ul de ine un bogat muzeu m n stiresc. chilii.Eminescu).‡ Manastirea Voronet este situat în satul cu acela i nume. M n stirea a fost un important centru cultural. cu broderii. tainita de deasupra camerei mormintelor. dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita. M n stirea se afl la 33 km de ora ul Radauti. cu un important trecut istoric. este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti. 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. aici s-au copiat manuscrise i au fost realizate miniaturi pre ioase. manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata. Manastirea Humorului a fost ctitorita in 1530 de logofatul Toader Bubuiog.Ca elemente deosebite amintim: pridvorul deschis care se intalneste pentru prima oara sub aceasta forma in Moldova. A fost supranumit "Ierusalimul Neamului Românesc" (M. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare. avind grosimea de 1. situata la 15 km distanta de satul Vama. Este situata mai sus pe raul Humorului. ‡ ‡ ‡ ‡ . ca o cetatuie in care sa nu poata patrunde picior de pagan. icoane etc. Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata.20 metri. obiecte de cult. manuscrise. Manastirea Sucevita a fost construita cu patru secole in urma. aprope de orasul Gura Humorului. intre paraurile Moldovita si Ciumarna. din porunca domneasca. Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti. cu biserica si sutele de picturi care-i acopera peretii exteriori. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri. precum si catapeteasma cu bogate sculpturi aurite. Manastirea. religioase i artistice române ti. M n stirea Putna este unul din cele mai importante centre culturale.

Muzeul Satului Bucovinean. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Muzee: Complexul Muzeal Bucovina. Slatina. Risca. Humor. biserici. Slatioara. Voronet precum si bisericile Patrauti si Arbore. . Putna. Casa memoriala Ciprian Porumbescu. fac ca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti: ‡ Patrimoniul UNESCO include manastirile. Muzeul ÄArta Lemnului´ Campulung Moldovenesc. Muzeul Etnografic..Gura Humorului. la care se adauga numeroase alte manastiri. Muzeul Tehnicii Populare.alte manastiri atractive: Sucevita. Probota. muzee si elemente ale arhitecturii traditionale.Obiectivele culturale cu funcìii turistice ‡ Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO. Moldovita. Muzeul ÄApelor´. Muzeul de Arta ÄIon Irimescu´ .

oferind astfel de posibilitati: -in zonele izolate sau pe crestele montane este. -luncile din amonte de Pojorita. Locurile neamenajate propice pentru campare sunt in general rare in zonele locuite. -zona pasului Ciumirna. de asemenea usor sa gasim locuri propice. dotat cu complex sportiv (teren tenis de camp. -luncile de la iesirea din Gura Humorului spre Voronet sau Bucsoaia. la preturi accesibile pentru o paleta larga de turisti. pensiuni.Prezentarea amenajarilor turistice ‡ In zona obcinelor exista peste 400 de hoteluri. handbal. baschet). fotbal. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . case de vacanta. Camping Nu exista campinguri special amenajate. cele mai multe din tara etc. Totusi Obcinele Bucovinei sunt o exceptie notabila. Sala Polivalenta (sali pentru competitii sportive diverse). Structuri de agrement turistic :Parcul Dendrologic din zona Arinis. care ofera conditii de cazare excelente. bazin de inot.

dar se realizau si diverse unelte . ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . mai este celebr i pentru prelucrarea artizanal a lemnului. Cu timpul. si pana la case intregi. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni. cutite. geometrice sau florale. avand in vedere specificul zonei. scrancioabe (leagane pentru copii). se practic fie încondeierea cu pensula. Se regasesc motive zoomorfe. O casa traditionala este compusa din doua camere si o tinda. Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic . Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat. pive (intr-o piua erau macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica). începand cu ziua de mar i pân vineri. dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic descoperite de arheologi.clesti. mestesugurile sunt un alt obiectiv de maxima importanta in patrimoniul zonei.facalete. iar fierul inrosit era batut pe o nicovala. Regiunea prezint o însemn tate valoare etnografic mai ales datorit obiceiurilor str mo e ti care s-au p strat nealterate de secole i a portului popular românesc. Lutul folosit are mare importanta. porti si ferestre sau lazi de zestre. mestesugarii stiind de unde sa il aleaga pe cel mai bun. cat si sumanele. antropomorfe. linguri. fie . teascuri pentru stoarcerea strugurilor. ca pretutindeni in satul romanesc. obiectele din interiorul ei constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie. pe lânga simpla vopsire. topoare.Poten ialul turistic al tradiìiilor locale ‡ Traditiile populare. Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de tesut. camasile. folosindu-se cear . Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale. Casele se construiau din paianta (caramizi de chirpici) sau lemn. Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri. În Saptamana Mare. itarii sau catrintele pe care taranii le imbracau erau confectionate in casa. Nu in ultimul rand. obiceiurile. Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne. scaune. tehnica încondeierii ou lor a ajuns la nivel de art . Împistritul ou lor este un obicei practicat în zona Bucovinei.

.

In interiorul salinei se pot vizita:Capela ortodox . In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500. În jurul anului 1780. aducându-se muncitori i tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic. urmarirea acestui mestesug in timp si spatiu poate fi o preocupare extraordinar de placuta. Varvara. În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salin . Ceramica de culoare neagra este marturie a originii dacice. jud.‡ Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. Ea se mai intalneste astazi numai in atelierele de olarit de la Marginea. la 18 km de ora ul Gura Humorului) au fost descoperite z c minte de sare. Pentru iubitorul de istorie si de frumos. Lacul S rat. în locul unde se afl ast zi localitatea Cacica (în nord-estul României. în regiunea istoric Bucovina. cei mai mul i fiind de etnie polon i de religie romano-catolic . Salina Cacica este o salin aflat în localitatea Cacica. Suceava. Sala de dans si Capela romano-catolic Sf. ‡ . mai ales din Gali ia.

festivalul folclorului. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . apoi. mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice. s rb tori i festivaluri care au loc anual. Aceste tradi ii vechi sunt bine p strate în acest loc izolat din România.Fundu Moldovei ± S rb toarea Arcanului. Exist multe ocazii de s rb toare. Mai .Gura Humorului-± Festivalul de Film si Diaporam ³Toamna la Vorone ´. prima jumatate a lunii iunie ± Festivalul Traditiilor de Nunta.Poten ialul turistic al festivalelor si al evenimentelor ‡ Via a în zona Obcinelor Bucovinei este marcat de o serie de evenimente.Gura Humorului-± Festivalul National de Caricaturi si Epigrame . un festival de dans folcloric. . Pa tele i s rb torile Sfin ilor importan i. Un fel de branza numit ³cas´ este preparat din lapte de la toata turma. Decembrie . în primul rand.Vama ± Hora la Vama. -Gura Humorului-Târgul Mae trilor Populari Septembrie .Straja.Partestii de Jos ± Datini si Obiceiuri. oile sunt adunate la stana si oaia care da cea mai multa lapte primeste un premiu. la acestea pot fi ad ugate numeroasele alte manifest ri culturale i târguri. Iulie -Campulung Moldovenesc± Festivalul International de Folclor ³Întâlniri Bucovinene´. Noiembrie Moldovita ± Festivalul de Dans i Muzic ³Cântecul Obcinii´. legate de obicei de ritualurile agrare ciclice. August . . Cr ciunul. sunt s rb torile religioase.Sadova ± Strunga Oilor.

dar si cu manifestari culturale traditionale. Arhitectura caselor si agrementarea specifica a interioarelor.Potentialul turistic al zonei rurale ‡ Satele aparute din timpuri stravechi. care au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale. mai ales cele din perioada iernii) ‡ ‡ ‡ ‡ . arta tesutului si cusutului. transpunerea sensibilitatii si a dragostei de frumos in adevarate capodopere realizate din lemn. In zona obcinelor se conserva vechile asezari razesesti. nobletea vestimentatiei populare. cu ocupatiile traditionale (olarit. piei. prelucrarea lemnului si a produselor textile. metal. date si obiceiuri strabune.. lut etc. Mestesugurile. elemente valoroase de etnofolclor etc. os. in care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului ecologic: Conservarea elementelor vechi de civilizatie rurala si transpunerea lor in viata de zi cu zi.

ciupercute (hribi) cu smantana. balmos (mamaliga cu branza si smantana). puiul cu smantana. tochitura moldoveneasca. Oferta gastronomica deosebita. chirostile moldovenesti (coltunasi umpluti cu carne afumata. de un specific aparte: placinte Äpoale in brau´. ochiuri in smantana. este remarcabila preocuparea pe care o au gazdele pentru a-si imbunatati constant prestatiile.Potentialul gastronomic ‡ Bucataria traditionala exceleaza prin calitatea si varietatea produselor. ‡ . etc. cobza de pastrav. cartofi si ceapa).. ciorba de burta dreasa cu smantana. prin bucataria Äbucovineana´.

Moldovi a. conurile de brad sunt valorificate în industria coloran ilor. Principale ramuri economice se bazeaz pe resursele locale.paji tile i p durile . Iacobeni. Gura Humorului. R inile. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ .Câmpulung Moldovenesc. cetina. în industria farmaceutic sau sunt livrate la export. Vama. Animalele s lbatice. Gura Humorului . Câmpulung Moldovenesc. Pojorâta.de la Breaza.Obiectivele economice moderne cu funcìii turistice ‡ Obcinile Bucovinei particip cu o pondere însemnat la dezvoltarea economic a regiunii. mobil . Fructele de p dure sunt colectate i prelucrate în unit i de profil ale industriei alimentare de la Gura Humorului sau Brodina. Lemnul p durilor este valorificat în unit i mari i modernizate de prelucrare a lemnului: cherestea . Lor li s-a ad ugat ( începând cu secolul al XIX-lea) exploatarea i prelucrarea resurselor solului. cu cea mai mare densitate din ar sunt valorificate în industria alimentar .Lemnul este valorificat i de industria local me te ug reasc . La Molid se afl o fabric de carton. iar unele din produsele sale sunt solicitate de întreaga ar sau sunt exportate. în industria piel riei i înc l mintei sau ca trofee i piese de muzeu. Resursele solului . Sucevi a.la combinatul de celuloz i hârtie.explic caracterul extensiv silvopastoral al economiei tradi ionale.

Dorna.Campulung Moldovenesc . urmand apoi traseul Vatra Dornei. Cai aeriene: Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava.Radauti . 75 km de Campulung Moldovenesc si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane. Cai rutiere: Drumul national DN 2 .Singeorz Bai .Suceava . Bucuresti . Oradea. cu ramificatiile Suceava .Suceava .Gura . Suceava. Cai feroviare : Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti .Sucevita .Siret uneste capitala Bucuresti de Suceava.Potenìialul de comunicaìie èi acces in zon : ‡ ‡ Principala caracteristic a obcinelor o formeaz alternarea culmilor prelungi.Campulung Moldovenesc iar drumul national DN18 leaga Iacobeni .Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad. Campulung Moldovenesc. Gura Humorului. ‡ ‡ . Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara . ajungand in Transilvania.Ciocanesti Borsa.Humorului .Putna si Suceava . iar c ile de acces sunt numeroase. Vama.Beclean. DN 17 A face legatura intre Siret . Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei si peste pasul Tihuta.Bacau .Falticeni . ducand mai departe in Maramures. Dej trecand in Bucovina peste munti.Radauti . ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor Campulung .Nasaud .Vatra Dornei .Bacau . Cluj Napoca.Vicsani.E 85.

Harta rutiera .

Bulaiului. 8. Pasul èi Cabana Mestec niè. Obcona Feredeului. Bobeica. 1040 m ± pîrîul Boului ± sat Paltinu ± sat Vatra Moldoviìei. 1588 m ± Muntele Hrobi. 1407 m ± vf. Traseul longitudinal. Caracteristici: Accesibil numai vara èi numai pentru turiètii încercaìi.‡ ‡ Caile de acces in interiorul Obcinelor Bucovinei sunt numeroase si variate: cai ferate. 1302 m ± vf. 2. Oiìei. 550 m. 3. Lucina. Scoru e . 1270 m ± sat Brodina de Sus. Caracteristici: Traseu indicat vara. Deia. 1137 m ± vf. 1141 m ± vf. Distanì : 20 km. 1294 m ± Pasul Izvor. Cîmpulung Moldovenesc. Distanì : 60 km. Gura Humorului. Sat Prisaca Dornei. 1423 m ± vf. 908 m ± Putna. Aluniè. 1291 m ± vf. neindicat iarna. Feredeu. 1335 m ± vf. Marcaj: band roèie. Obcioara. 1364 m ± vf. 950 m. 1096 m ± vf. 1325 m ± vf. Trasee intersectate: 1. 1183 m ± Poiana M n il . Toaca. Mestec niè. Hotaru Huìanului. 1110 m. 630 m. Veju Mic. 1100 m ± sat Izvoarele Sucevei. 650 m ± pîrîul Izvorul Morii ± Curm tura Boului. 1479 m ± vf. Distanì : 15 km. Distanì : 50 km. Marcaj: band roèie. 1588 m ± sat Bobeica. Traseu longitudinal 4. 570 m ± vf. 5. 1251 ± Poiana Chiìc ul Mare. Tocila. Obcona. Marcaj: band roèie. 1207 m ± vf. Marcaj: triunghi galben. Caracteristici: Accesibil în tot timpul anului (iarna ± în grup èi pe vreme favorabil ). 1200 m ± Curm tura Boului. Durata: 13 ± 15 ore. Trasee intersectate: 2. Traseu transversal. ‡ ‡ ‡ ‡ . Runcul Pris cii. 480 m ± vf. dar nu in ultimul rand si poteci si trasee turistice: 1. rutiere. 1223 m ± Pasul è ì Cium rna. Caracteristici: Uèor accesibil în timpul verii. 1074 m ± vf. Distanì : 45 km. Buh iecu (valea Cîrlibabei) ± Muntele Hrobi. Durata: 5 ore. nu se recomand iarna. Durata: 4 ± 5 ore. 1040 m ± vf. 1063 m ± Poaina Socilor. Durata: 15 ± 18 ore. 1100 m ± vf. 1507 m ± vf. Durata: 10 ± 13 ore. 1331 m ± Dealul Obcina. Caracteristici: Accesibil vara. 840 m ± vf. Lucina. 1477 m ± vf. Marcaj: band albastr . Tomnatecu. 880 m. Traseu longitudinal. Paècanu. Juravlea. total neindicat iarna. Traseu transversal. 1284 m ± Dealul Bîtca Mic . 1507 m ± vf.

deaorece au la dispozitie telescaun.balnear. . . nocturna si bazin olimpic.cultural (religios). .de congrese si reuniuni.pentru sporturi de iarna.pentru echitatie. astfel turistii vor avea motive sa se opreasca in zona obcinelor si iarna. caving. opt tunuri de zapada.de tranzit. In Campulung Moldovenesc si in Carlibaba exista partii de schi.Forme de turism practicate in zon ‡ Conditiile geografice favorabile. .pentru sporturi extreme. . inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism. conduc la practicarea mai multor forme de turism.ecoturism. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . . Pe viitor se doreste indiguirea raului Moldova.pentru vanatoare si pescuit.Forme de turism practicate: . datorita cadrului natural deosebit de frumos. Campulung Moldovenesc si Gura Humorului ± statiuni turistice de interes national atrag turistii pe tot parcursul anului. odihna si agrement. a partiilor de schi. lansari cu parapanta si deltaplanul. river rafting etc. . a posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber.de recreere. navigatie. . . Echitatia se poate practica datorita cresterii cailor de rasa in doua herghelii cu renume: Radauti si Lucina.rural. . pentru practicare schiului nautic". alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale originale.

3x. Editura Presa Universitara Clujeana. N. Cluj Napoca.org/ghid_montan/muntii/obcinele_b ucovinei-34/prezentare/ ‡ http://www.regielive..ro/foto.go. ‡ http://bucovine.vacantatv.php/Regiuni/bucovina.html ‡ http://www.trasee-de-drumetie.turismbucovina.ro/ ‡ http://www.romanianmonasteries.Geografia Turismului.html ‡ http://www.html ‡ http://facultate.ro/index.org/main/poteci/about_ro_t_despreobcinele-bucovinei_id_48.ro/trasee-obcinelebucovinei/ ‡ http://www.org/ro/bucovina .htm ‡ http://www. (2007).ht ml ‡ http://alpinet.ro/referate/turism/zona_agrotur istica_bucovina_pensiune_agroturistica-113134. Romania.BIBLIOGRAFIE ‡ Cianga.manastiri-bucovina.carpati.com/en/index.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful