UNIVERSITATEA ‘’BABES BOLYAI’’ CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI
LUCRARI PRACTICE
GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA

ZONA TURISTICA A
OBCINELOR BUCOVINEI

ONICA SIMONA
PATRINJAN BIANCA
 Scurta prezentare generala a
zonei :
• Obcinele Bucovinei sunt situate in nord-estul
Carpatilor Orientali si reprezinta o subunitate
distincta a acestora. Cea mai clara expresie a
peisajului lor se realizeaza intre Valea Moldovei
si Valea Sucevei.
• Valea Sucevei constituie limita lor nordica,
incepand de la izvoare si pana la iesirea din
munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65
km.
• Limita sudica porneste din Valea Bistritei, la
Iacobeni, si se continua pe Valea
Mestecanisului, Pasul Mestecanis-1096m, Valea
Putnei si Valea Moldovei, care separa Obcina
Feredeului si Obcina Mare de Rarau si muntii
Stanisoarei.
• Cea mai clara limita in peisaj este cea estica,
prin care Obcinele se pun direct in contact cu
Podisul Sucevei, pe limita localitatilor Vicovu
de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Paltinoasa.
• Limita vestica este data de Valea Bistritei Aurii,
intre Iacobeni si Carlibaba, de unde se continua
pe Valea Carlibabei si Pasul Carlibabei, prin
care se face legatura cu bazinul Sucevei, la
localitatea Izvoarele Sucevei.
• Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind
un teritoriu de circa 2200 kmp. Administrativ,
intreaga arie a Obcinelor se cuprinde in judetul
Suceava.
Harta Obcinelor Bucovinei
Trasaturile Obcinelor Bucovinei

O trasatura a Obcinelor Bucovinei este

inaltimea redusa a reliefului. Altitudinea
medie a culmilor principale scade de la
vest la est, fiind sub 1400m in Obcina
Mestecanisului, intre 1300-1200m in
Obcina Feredeului si in jur de 1100m in
Obcina Mare. Maxima de altitudine este
atinsa in vf.Lucina-1588m, din nordul
Obcinei Mestecanisului, in Obcina
Feredeului (altitudinea maxima de 1494m
in varful Veju Mare) si in Obcina Mare
(altitudinea maxima de 1223m in varful
Scoruset) iar altitudinea minima o
intalnim la iesirea Moldovei din munte, la
Paltinoasa, de 460m.
O alta trasatura generala a reliefului o
reprezinta paralelismul culmilor si vailor
pe directia NV-SE, directie concordanta
cu cea a componentelor structurale.
Versantii, care ocupa peste 70% din
spatiul Obcinelor Bucovinei, se gasesc in
cea mai mare parte intr-un echilibru
relativ stabil, intrucat procesele
gravitationale sunt mult atenuate de
invelisul vegetal al padurilor si pajistilor.
Potenţialul turistic cu valoare peisajistică a reliefului
• Obcina Mestecanisului se suprapune zonei cristalino-mezozoice, fiind
alcatuita din formatiuni metamorfice, sedimenatre si magmatice.
Formatiunile sedimentare apar in latura estica a Obcinei Mestecanis. Ele se
aseaza transgresiv si discordant peste sisturile cristaline, fiind reprezentate
prin roci carbonatate si roci silicioase. Toate se impun in relief prin forme
specifice: dolomitele si calcarele triasice, care creeaza reliefuri cu abrupturi
si chei-Lucava, Tatarca, Breaza; pe argilele cretacice, foarte expresiv in
zona Pojorata si pe paraul Cailor.
Formatiunile magmatice apar sub forma unor Klippe(blocuri) pe o suprafata
mai mare, intre Benea si Sadova, fiind reprezentate prin bazalte si peridotite
si serpentine.

• Obcina Feredeului si Obcina Mare sunt modelate pe depozite de flis, roci

predominant detritice, sub forma de succesiuni ritmice, groase de sute si
mii de metri.Obcina Feredeului contine depozite cretacice si paleocen-
eocene, suprapunandu-se pe panza de Audia. Aceasta din urma, cat si cele
cuartoase, fiind roci dure, se inscriu pregnant in relief, conferind Obcinei
Feredeului particularitatile sale morfologice.

• Obcina Mare se grefeaza pe panzele de Tarcau si Vrancea, formate din roci

cretacice superioare si, mai ales, paleocene si miocene inferioare.
Structural, panza de Tarcau este seriata puternic spre est, peste panza
Vrancea, pe care, la Solonet si pe valea Putnei, o acopera complet. Datorita
acestui fapt, panza Vrancea apare in marginea flisului Obcinelor ca trei
semisfere: Putna-Suceava, Sucevita si Humor.
Potentialul turistic al reliefului pe conglomerate

• Potentialul turistic peisagistic

al reliefului pe conglomerate
ocupa o pozitie remarcabila in
cadrul potentialului turistic
morfologic al obcinelor, acesta
fiind definit de o mare varietate
de forme. Se caracterizeaza,
in general, prin extinderi areale
relativ reduse sub aspect
geologico-tectonic, fiind
sinclinale suspendate, bine
delimitate de regiunile
inconjuratoare.
 Potenţialul turistic al văilor

• Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi

domoale in calcare (Cheile Lucavei, Cheile
Tatarcei, Cheile Pârâul Calului). Reteaua
hidrografica din obcine se remarca mai ales
prin sectoarele de vai transversale ce taie
succesiv structuri geologice de varsta si
consistenta diferite, de unde au luat nastere
tronsoane spectaculoase, cu lungimi
variabile, cu o fizionomie complexa, avand
sectoare inguste - de chei - alternate cu arii
depresionare largite, formate din roci mai
putin rezistente.
 Potentialul turistic al vailor-cheile
• De-a lungul cursului Bistritei Aurie, care
delimiteaza Obcina Mestecanis de Muntii
Suhardului, cu un traseu deosebit de
spectaculos , se intalnesc cinci sectoare de
ingustare:
• -Cheile Sesuri, intre Rotunda si Tibau
• -Cheile dintre Bistrita-Carlibaba si Valea
Stanei
• -Cheile dintre Valea Stanei si Botos
• -Cheile dintre Iacobeni si Argestru
• -Cheile Zugrenilor, adancite in porfiroide
lungi de 4 km, cu latimi de 150-200m si
versanti abrupti.
• Pe raul Moldova si pe afluentii sai intalnim
• Cheile Lucavei
de asemenea chei cu un potential turistic
mare precum: Cheile Brezei, Cheile
Pojaratei, Cheile Stramtura Rosie.
Potenţialul turistic al reliefului pe gresii
• Cascada Putnei

• Relieful pe gresii este caracteristic

muntilor cu altitudine pana la
1600-1700m, cu culmI prelungite,
platouri intinse, varfuri greoaie,
specifice flisului carpatic. In
Obcina Fereu si Obcina Mare sunt
intalnite si abrupturi structurale,
vai adancite in gresii cum sunt
Cheile Straja, Cheile Lucava in
bazinul Moldovei, Cheile Tisitei in
bazinul Putnei. Pe unele rauri ce
strabat zone grezoase, apar si
cascade de mai mici dimensiuni
Cascada Putnei si a Uzului.

• Cheile Tisitei
 Potenţialul turistic climatic
• Climatul din zona Obcinelor
Bucovinei este agreabil, de tip
temperat continental, relativ bland, cu
aer curat si reconfortant, temperatura
medie anuală fiind de 6 - 0 grade.
Vantul predominat care sufla in
zona este crivatul, iar precipitaţiile
medii anuale sunt de aproximativ
800 - 1200 mm/an.
• In depresiuni temperaturile medii
anuale sunt de 7-8 grade C, cu
frecvente inversiuni si acumulari
de aer pe fundul depresiunilor. Se
manifesta influente orientale
(contraste intre iarna si vara) si
baltice (cu ierni geroase si
precipitatii bogate).
 Potenţialul turistic bioclimatic
• Obcinele Bucovinei se incadreaza in bioclimatul tonic stimulent de
munti mijlocii si mici al formelor de relief negative, reprezentate de
depresiunile intramontane, vaile inguste sau mai mari din zona
muntilor mici si mijlocii. Este influentat de conditiile de adapost fata
de circulatia generala, cu efecte diferentiate, mai les in anotimpurile
extreme. Aerul rece, iarna sau noaptea, aluneca si stragneaza pe
fundul depresiunilor si vailor, conducand la inversiuni termice, prin
urmare iernile si noptile fiind foarte friguroase. In schimb, vara si
ziua, in conditii de circulatie atmosferica redusa, se produce o
incalzire puternica a substratului si de aici a atmosferei. Conditiile
bioclimatce din depresiuni sunt, in general, tonice, stimulente, cu
caracter usor relaxant, datorita adapostului oferit de muntii
inconjuratori. Se constata o incarcare a aerului cu ioni negativi-
pozitivi, remarcabila fiind prezenta aerosolilor rasinosi, datorita
faptului ca inversiunile termice conduc si la o inversiune in etajele
de vegetatie forestiera.
• Este un bioclimat recomandat persoanelor cu afectiuni
cardiovasculare sau pentru cei cu afectiuni reumatismale.
 Potențialul turistic al rețelelor hidrografice
• Principalele retele hidrografice din Obcinele Bucovinei sunt: Moldova, Suceava, Bistrita Aurie si
afluentii lor care formeaza o retea cu o densitate apreciabila si cu o dispozitie rectangulara specifica.
Alimentarea predominant pluvionala, sustinuta subtantial de cea subterana, asigura permanenta
scurgerii raurilor, cu variatii de debit in functie de anotimp.

• Bistrita Aurie, impreuna cu afluentul sau Carlibaba, formeaza limita vestica a Obcinelor Bucovinei pe o
lungime de 45 km, din care 22km revin Carlibabei. In sectorul Carlibaba-Iacobeni, Bistrita Aurie este o
vale mai larga, cu o panta medie fiind insotita de terase.. Ambele vai dreneaza flancul vestic al Obcinei
Mestecanusului prin afluentii scurti si cu talveg accentuat inclinat, intre care cei mai importanti sunt
Tatarca pentru Carlibaba si Valea Stanii pentru Bistrita Aurie.

• Moldova strabate Obcinele longitudinal in cursul sau si le delimiteaza spre sud prin cursul sau mijlociu.
Pe tot acest traseu montan, cu o lungime de aproape 90 km, ea strabate o succesiune de mici
depresiuni-Izvoarele Moldovei, Breaza, Botus, Fundu Moldovei, Pojorata, Campulung, Vama, Gura
Humorului si chei- Brezei, Pojaratei, Stramtura Rosie. Principalii sai afluenti de pe dreapta, din Obcina
Mestecanisului, sunt Lucina, Lucava, Tatarca, Botus, Valea Putnei impreuna cu pasul Mestecanis-
1096m-completeaza limita sudica a Obcinelor. De pe stanga primeste pe Sulita, Breaza, Paraul Negru,
Sadova, Paraul Morii, Corlateni, Deia, Moldovita, Dobra, Beltagul, Humorul.

• Moldovita, cel mai important afluent al Moldovei din spatiul Obcinelor Bucovinei, dreneaza longitudinal
depresiunea cu acelasi nume si separa Obcina Feredeului de Obcina Mare. Ea colecteaza paraiele de
pe versantul estic al Obcinei Feredeului, dintre care cele mai importante sunt Argel, Demacusa, paraul
Boului, Deia si de pe cel estic al Obcinei Mari, dintre care Dubul, Putna, Ciumarna, Dragosa, Frumosu,
dupa care se uneste cu Moldova la Vama.
•
Humorul, de 26 km lungime, isi colecteaza apele din Obcina Mare, pe care o strabate longitudinal, si
debuseaza in Moldova la Gura Humorului.
•
Suceava formeaza limita nordica a Obcinelor romanesti. Dupa un curs de 60 km si dupa ce strabate
cateva bazine depresionare-Izvoarele Sucevei, Nisipitu, Brodina, Putna, paraseste muntele la localitatea
Straja.
 Potențialul turistic al lacurilor

• Apele stagnante aproape ca

lipsesc in Obcinele
Bucovinei, exceptand
mlastinile locale din bazinul
Lucinei si din unele
sectoare ale sesurilor
principalelor vai. Amintim
micul si unicul lac de aici,
Iezerul, unul dintre putinele
lacuri de baraj natural din
tara, situat pe valea • Lacul Iezer
Sadovei, in amonte de satul
cu acelasi nume.
Potențialul turistic al resurselor hidrominerale
si al nămolurilor terapeutice

• In imediata vecinatate a Pietrei

Pinului,langa Gura Humorului forari
recente de cercetare au dus la
descoperirea unor rezerve de apa
minerala termala, slab sulfuroasa,
oligo-minerala, — apa care se gaseste
si in doua izvoare din apropierea
manastirii de la Voronet. Aceste
descoperiri, folosite pana in prezent
doar partial, de catre localnici, sunt
pastrate ca fond balnear de rezerva.
• Namolurile terapeutice sau peloide -
termen provenit de la cuvintele
grecesti "pelos" (noroi) si "eidos"
(forma) - cu diferite consistente si
grade de finete, actioneaza asupra
organismului prin intermediul
proprietatilor lor fizice, chimice si
biologice. Exita si rezerve de nămol in
zona obcinelor , cu eficacitatea
terapeutică, insa acestea sunt mai
putin cunoscute de catre turisti.
 Potenţialul turistic biogeografic - flora

• Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor
Bucovinei. La compozitia padurilor de aici, molidul participa cu aproape 70%, fagul si bradul cu
peste 25%, iar celelalte esente cu doar 5%. Aceste procente se modifica in functie de etaje.
• Astfel, zona fagului apare pe partea estica a Obcinei Mari, unde domina fagul si bradul, urmate de
molid.
• Zona de amestec molid-brad-fag corespunde partii centrale a Obcinelor, adica versantul vestic al
Obcinei Mari, depresiunea Moldovitei, versantul estic al Obcinei Feredeului si Obcinile
Brodinei.Aceste trei esente de baza formeaza frecvent arborete mixte , mai rar arborete aproape
pure ale uneia sau alteia dintre ele.
• Zona molidului are o larga dezvoltare in partea vestica a Obcinelor, respectiv pe culmea si
versantul vestic al Obcinei Feredeului, in culoarul depresionar Moldova-Sadova si in toata aria
Obcinei Mestecanisului.
Limita superioara a fagului si bradului, care pe flancul estic al Obcinei Mari se gaseste la 800-
1000m, coboara constant spre vest, incat, la vest de creasta Feredeului , ele raman cu totul
sporadice in masa generalizata a molidisurilor. Limita inferioara a molidului, care in Obcina
Mestecanisului si vestul Feredeului se gaseste pe fundul vailor, spre est urca treptat pana in partea
superioara a Obcinei Mari.
 Potenţialul turistic biogeografic - flora

• Covorul vegetal are o semnificatie

definitorie pentru conturarea
personalitatii peisajului Obcinelor
Bucovinei. Termenul de obcine implica
nu numai culmi muntoase prelungi, ci si
masiv impadurite, iar cel de bucovina
indica o regiune cu paduri de fag sau cu
fag (buk=fag), de unde si numeroasele
fitonime intalnite aici: bucov, bucova,
bucovat, bucovinesti, fag, faget, fagetel,
multe dintre ele devenite nume proprii.

• Pajistile totalizeaza doar 22% din

suprafata, sunt aproape in intregime
secundare, obtinute prin defrisari in
masa compacta a padurii din trecut.
Suprafetele cele mai extinse le gasim in
lungul culoarelor depresionare-
Moldova-Sadova, Moldovita, Humor.
Asociatiile dominante din alcatuirea
acestor pajisti sunt cele de paiusca sau
iarba vantului, si de paius rosu. In
compozitia lor mai participa paiusul,
firuta, pirul crestat, golomatul, zazania,
paiusul de padure, timoftica, coada
vulpii, tremuratoarea etc.
 Potenţialul turistic biogeografic - fauna
Suprafata mare a padurilor si raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare, cat si cel piscicol sa fie
deosebit de bogate:
• 27 fonduri de vanatoare, de un deosebit interes cinegetic: cerb, caprior, urs, mistret, ras, cocos de mesteacan
41 fonduri de pescuit: lostrita, pastrav, stiuca, crap, clean, etc.

• Pestii apelor se incadreaza in zona pastravului, in paraiele mici, si in zona lipanului si mrenei, pe raurile mari
Moldova, Moldovita, Suceava, Bistrita Aurie. Intalnim si zlavocul, boisteanul, molanul, porcusorul, fantanelul,
pastravul curcubeu. Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti - lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana,
cleanul, scobarul s.a.
•
Fauna este bogata si pretioasa si include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si cerbul
carpatin, capriorul, rasul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul,
corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite. Trofeele vânătoreşti din Bucovina au câştigat medalii de aur la
expoziţii internaţionale.
Pasarile de talie mica sunt in numar mare si bine adaptate la conditiile de mediu de aici, altele sunt sezoniere
sau in pasaj. Pasarile mai mari au ca principali reprezentanti cocosul de mesteacan,ierunca. Dintre pasarile
rapitoare
amintim: uliul gainilor, uluil pasarar, sorecarul, ciuful, huhurezul, cucuveaua, acvila tipatoare, eretele, soimul, buha.
 Potenţialul turistic al arealelor protejate
• Numarul mare de rezervatii naturale – 23 de rezervatii in suprafata de 4.457,20 ha –bucura
privirea si sufletul oricarui turist: 6 rezervatii botanice, 8 rezervatii forestiere, 5 rezervatii
geologice, o rezervatie paleontologica, o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte.
• Rezervatia paleontologica - Klippa triasica- de pe paraul Cailor. Obiectul ocrotirii il formeaza
un bloc, relativ mic, de calcar rosu, fosilifer, din care s-au descoperit si descris numeroase
fosile.
• Rezervatia geologica -Formatiunea cu Aptychus- de la Pojorata. Aici, in mrene si calcare rosii,
violacei si verzui, asociate cu gresii, se gasesc numeroase exemplare de fosile.
• Rezervatia geologica Piatra pinului este situata in malul drept al Moldovei, unde apar deschise
depozite oligocene: menilite inferioare, marne bituminoase, gresia de Kliwa si disodilele
superioare, specifice panzei Vrancea.
• Obiective geomorfologice: Cheile Lucavei,langa Moldova Sulita; Cheile Tatarcei, langa Benea;
Cheile Brezei, pe valea Moldovei; Cheile Botusului, pe valea Moldovei; Cheile Paraul Cailor;
Cheile Pojoratei sau Cheile Strajii; Cheile Stramtura Rosie; Cheile de pe Valea Putnei.
• Pasurile: Mestecanis-1096m, intre valea Putnei si valea Bistritei Aurii; Izvor-1100m, intre
izvoarele Sucevei si ale Moldovei; Carlibaba-1225m, intre izvoarele Carlibabei si ale Sucevei;
Pohonis-1225m; Pascanu-1250m; Trei Movile-1040m, de pe Obcina Feredeului; Ciumarna-
1100m; Plesa-725m, de pe Obcina Cacica.
• Rezervatia Lucina, obiectiv floristic,cuprinde tanovul Gaina, situat la 1200m, in punctul de
confluenta a paraului Gaina cu paraul Balcani si care, reunite, se scurg in valea Lucava
• Rezervaia Rachitisul Mare, obiectiv floristic, este localizata pe versantul dealului cu acelasi
nume, imediat la sud de satul Benea de pe valea Moldovei superioare, la confluenta paraului
Tatarca.
• Rezervatia Ciumarna, obiectiv floristic, situata pe o panta impadurita din apropierea catunului
cu acelasi nume, comuna Vatra Moldovitei, si a soselei ce traverseaza Obcina Mare.
 Potenţialul turistic antropic
cultural – istoric - religios

• Cele mai reprezentative monumente ale Moldovei medievale sunt

concentrate in Bucovina. Zona aceasta reprezinta o regiune cu o
insemnata incarcatura istorica si spirituala a poporului roman. Fiind o
adevarata comoara pentru turismul romanesc,zona Bucovina-obcinele
este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite
pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice in lume.
.
• Prin raritatea si frumusetea lor aceste manastiri pictate fac parte din
Patrimoniul Mondial al UNESCO. Construirea manastirile au fost
ridicate aproape toate in secolele XV - XVI in timpul domniei
voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o
culoare dominanta Voronet (albastru), Humor (roşu), Sucevita(verde),
Moldovita (galben) şi Arbore (combinaţie de culori si prezinta scene
unice prin compozitia lor grafica, scene care descriu scene importante
din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea
Constantinopolului la Humor, Geneza si Judecata de Apoi la Voronet,
Scara virtutilor la Humor, etc.).
• Manastirea Voronet este situată în satul cu acelaşi nume, la numai 4 km
de centrul oraşului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai
valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul
1488 în numai patru luni şi jumătate ceea ce constituie un record pentru
acea vreme. Pictura manastarii se bazeaza un fond albastru ce a născut
sintagma albastru de Voroneţ egală verdelui Veronese şi roşului Titzian.

• Manastirea Humorului a fost ctitorita in 1530 de logofatul Toader Bubuiog.

Este situata mai sus pe raul Humorului, aprope de orasul Gura Humorului.
Pe fatadele bisericii se regasesc toate temele ce se gasesc si pe fatadele
altor biserici pictate in timpul domniei lui Petru Rares.Ca elemente
deosebite amintim: pridvorul deschis care se intalneste pentru prima oara
sub aceasta forma in Moldova, tainita de deasupra camerei mormintelor,
precum si catapeteasma cu bogate sculpturi aurite.

• Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti,
cu un important trecut istoric, situata la 15 km distanta de satul Vama,
intre paraurile Moldovita si Ciumarna. Prin grija Domnitorului Petru Rares
in anul 1532 a fost ridicata. Casa domneasca, chilii, 4 turnuri de aparare si
biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de ziduri puternice cu o
inaltime ce depaseste 6 metri, avind grosimea de 1.20 metri, manastirea a
capatat in timp un usor aspect de fortareata, dar acest lucru nu rapeste
din farmecul cu care este inzestrata Moldovita.

• Manastirea Sucevita a fost construita cu patru secole in urma, din

porunca domneasca, ca o cetatuie in care sa nu poata patrunde picior de
pagan, Manastirea, cu zidurile si turnurile sale, cu biserica si sutele de
picturi care-i acopera peretii exteriori, este una dintre bijuterile Bucovinei
si culme a artei feudale moldovenesti.Manastirea porta hramul Invierea
Domnului.

• Mănăstirea Putna este unul din cele mai importante centre culturale,
religioase şi artistice româneşti. A fost supranumită "Ierusalimul
Neamului Românesc" (M.Eminescu). Mănăstirea se află la 33 km de oraşul
Radauti. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat
manuscrise şi au fost realizate miniaturi preţioase. Lăcaşul deţine un
bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult,
icoane etc.
 Obiectivele culturale cu funcții turistice

• Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO, la care

se adauga numeroase alte manastiri, biserici, muzee si
elemente ale arhitecturii traditionale, fac ca zona sa fie extrem
de atractiva pentru turisti:

• Patrimoniul UNESCO include manastirile, Humor, Moldovita,

Probota,, Voronet precum si bisericile Patrauti si Arbore;alte
manastiri atractive: Sucevita, Risca, Slatina, Putna, Slatioara;

• Muzee:
• Complexul Muzeal Bucovina,
• Muzeul de Arta „Ion Irimescu” ,
• Muzeul „Arta Lemnului” Campulung Moldovenesc,
• Muzeul Etnografic,
• Muzeul Tehnicii Populare,
• Muzeul „Apelor”,
• Muzeul Satului Bucovinean,
• Casa memoriala Ciprian Porumbescu- Gura Humorului.
 Prezentarea amenajarilor turistice
• In zona obcinelor exista peste 400 de
hoteluri, pensiuni, case de vacanta, cele
mai multe din tara etc, care ofera conditii
de cazare excelente, la preturi accesibile
pentru o paleta larga de turisti. Structuri
de agrement turistic :Parcul Dendrologic
din zona Arinis, dotat cu complex
sportiv (teren tenis de camp, fotbal,
handbal, baschet), bazin de inot; Sala
Polivalenta (sali pentru competitii
sportive diverse);

• Camping
• Nu exista campinguri special amenajate.
• Locurile neamenajate propice pentru
campare sunt in general rare in zonele
locuite. Totusi Obcinele Bucovinei sunt
o exceptie notabila, oferind astfel de
posibilitati:
• -in zonele izolate sau pe crestele
montane este, de asemenea usor sa
gasim locuri propice.
• -luncile de la iesirea din Gura Humorului
spre Voronet sau Bucsoaia;
• -luncile din amonte de Pojorita;
• -zona pasului Ciumirna.
 Potenţialul turistic al tradițiilor locale
• Traditiile populare, obiceiurile, mestesugurile sunt un alt obiectiv de maxima importanta in
patrimoniul zonei. Regiunea prezintă o însemnătate valoare etnografică mai ales datorită
obiceiurilor strămoşeşti care s-au păstrat nealterate de secole şi a portului popular românesc.
Nu in ultimul rand, mai este celebră şi pentru prelucrarea artizanală a lemnului.

• Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Saptamana Mare, începand cu
ziua de marţi până vineri, pe lânga simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie ,
folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă.

• O casa traditionala este compusa din doua camere si o tinda, obiectele din interiorul ei
constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie. Casele se construiau din paianta (caramizi de
chirpici) sau lemn, avand in vedere specificul zonei.

• Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat, cat si sumanele, camasile, itarii sau catrintele pe care
taranii le imbracau erau confectionate in casa. Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de
tesut. Se regasesc motive zoomorfe, antropomorfe, geometrice sau florale.

• Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne, dar se realizau
si diverse unelte - clesti, topoare, cutite. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari
dimensiuni, iar fierul inrosit era batut pe o nicovala.

• Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri, dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic
descoperite de arheologi. Lutul folosit are mare importanta, mestesugarii stiind de unde sa il
aleaga pe cel mai bun.

• Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale, ca pretutindeni in satul romanesc.
Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic - facalete, linguri, pive (intr-o piua erau
macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica), scaune, teascuri pentru stoarcerea
strugurilor, scrancioabe (leagane pentru copii), si pana la case intregi, porti si ferestre sau lazi de
zestre.
• Ceramica de Marginea este deja o marca
binecunoscuta in intreaga lume. In
Marginea inceputul olaritului este stabilit
de catre istorici in jurul anului 1500. Pentru
iubitorul de istorie si de frumos, urmarirea
acestui mestesug in timp si spatiu poate fi
o preocupare extraordinar de placuta.
Ceramica de culoare neagra este marturie
a originii dacice. Ea se mai intalneste
astazi numai in atelierele de olarit de la
Marginea, jud. Suceava.

• Salina Cacica este o salină aflată în

localitatea Cacica. În jurul anului 1780, în
locul unde se află astăzi localitatea Cacica
(în nord-estul României, în regiunea
istorică Bucovina, la 18 km de oraşul Gura
Humorului) au fost descoperite zăcăminte
de sare. În anul 1798 s-a dat în exploatare
aici o salină, aducându-se muncitori şi
tehnicieni din diferite provincii ale
Imperiului Habsburgic, mai ales din Galiţia,
cei mai mulţi fiind de etnie polonă şi de
religie romano-catolică. In interiorul
salinei se pot vizita:Capela ortodoxă, Lacul
Sărat, Sala de dans si Capela romano-
catolică Sf. Varvara.
 Potenţialul turistic al festivalelor si al
evenimentelor
• Viaţa în zona Obcinelor Bucovinei este marcată de o serie de evenimente, sărbători
şi festivaluri care au loc anual. Aceste tradiţii vechi sunt bine păstrate în acest loc
izolat din România. Există multe ocazii de sărbătoare; în primul rand, sunt
sărbătorile religioase, Crăciunul, Paştele şi sărbătorile Sfinţilor importanţi; apoi,
mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice, legate de obicei de ritualurile agrare
ciclice; la acestea pot fi adăugate numeroasele alte manifestări culturale şi târguri.

• Mai
- Gura Humorului-– Festivalul National de Caricaturi si Epigrame
- Sadova – Strunga Oilor, oile sunt adunate la stana si oaia care da cea mai multa
lapte primeste un premiu. Un fel de branza numit “cas” este preparat din lapte de la
toata turma.
- Straja, prima jumatate a lunii iunie – Festivalul Traditiilor de Nunta.

• Iulie
-Campulung Moldovenesc– Festivalul International de Folclor “Întâlniri
Bucovinene”.

• August
- Fundu Moldovei – Sărbătoarea Arcanului, festivalul folclorului.
-Gura Humorului-Târgul Maeştrilor Populari

• Septembrie
- Vama – Hora la Vama, un festival de dans folcloric.
- Gura Humorului-– Festivalul de Film si Diaporamă “Toamna la Voroneţ”.

• Noiembrie
Moldovita – Festivalul de Dans şi Muzică “Cântecul Obcinii”.

• Decembrie
- Partestii de Jos – Datini si Obiceiuri.
 Potentialul turistic al zonei rurale
• Satele aparute din timpuri stravechi, care au
pastrat si mai pastreaza inca aspecte si
manifestari traditionale, date si obiceiuri
strabune, elemente valoroase de etnofolclor
etc., in care se desfasoara activitati specifice
turismului rural si turismului ecologic:

• Conservarea elementelor vechi de civilizatie

rurala si transpunerea lor in viata de zi cu zi;

• Mestesugurile, arta tesutului si cusutului,

nobletea vestimentatiei populare,
transpunerea sensibilitatii si a dragostei de
frumos in adevarate capodopere realizate
din lemn, metal, os, piei, lut etc;

• Arhitectura caselor si agrementarea

specifica a interioarelor.

• In zona obcinelor se conserva vechile

asezari razesesti, cu ocupatiile traditionale
(olarit, prelucrarea lemnului si a produselor
textile, dar si cu manifestari culturale
traditionale, mai ales cele din perioada iernii)
Potentialul gastronomic

• Bucataria traditionala exceleaza

prin calitatea si varietatea
produselor; este remarcabila
preocuparea pe care o au gazdele
pentru a-si imbunatati constant
prestatiile.

• Oferta gastronomica deosebita,

prin bucataria „bucovineana”, de
un specific aparte: placinte „poale
in brau”, ochiuri in smantana,
ciupercute (hribi) cu smantana,
cobza de pastrav, balmos
(mamaliga cu branza si
smantana), chirostile
moldovenesti (coltunasi umpluti
cu carne afumata, cartofi si
ceapa), ciorba de burta dreasa cu
smantana, tochitura
moldoveneasca, puiul cu
smantana, etc.,
Obiectivele economice moderne cu funcții turistice
• Obcinile Bucovinei participă cu o pondere însemnată la dezvoltarea economică
a regiunii, iar unele din produsele sale sunt solicitate de întreaga ţară sau sunt
exportate.

• Principale ramuri economice se bazează pe resursele locale.

Resursele solului - pajiştile şi pădurile - explică caracterul extensiv silvo-
pastoral al economiei tradiţionale. Lor li s-a adăugat ( începând cu secolul al
XIX-lea) exploatarea şi prelucrarea resurselor solului.
•
Lemnul pădurilor este valorificat în unităţi mari şi modernizate de prelucrare a
lemnului: cherestea - de la Breaza, Pojorâta, Iacobeni, Câmpulung
Moldovenesc, Gura Humorului, Vama, Moldoviţa, Suceviţa; mobilă - Câmpulung
Moldovenesc, Gura Humorului - la combinatul de celuloză şi hârtie. La Molid se
află o fabrică de carton.Lemnul este valorificat şi de industria locală
meşteşugărească.

• Fructele de pădure sunt colectate şi prelucrate în unităţi de profil ale industriei

alimentare de la Gura Humorului sau Brodina.

• Răşinile, cetina, conurile de brad sunt valorificate în industria coloranţilor, în

industria farmaceutică sau sunt livrate la export.

• Animalele sălbatice, cu cea mai mare densitate din ţară sunt valorificate în
industria alimentară, în industria pielăriei şi încălţămintei sau ca trofee şi piese
de muzeu.
 Potențialul de comunicație și acces in zonă:
• Principala caracteristică a obcinelor o formează alternarea culmilor prelungi, iar căile
de acces sunt numeroase.

• Cai rutiere:
Drumul national DN 2 - E 85, Bucuresti - Bacau - Falticeni - Suceava - Siret uneste
capitala Bucuresti de Suceava. DN 17 A face legatura intre Siret - Radauti - Sucevita -
Campulung Moldovenesc iar drumul national DN18 leaga Iacobeni - Ciocanesti -
Borsa, ducand mai departe in Maramures. Drumul national DN 17 trece prin orasul
Vatra Dornei si peste pasul Tihuta, ajungand in Transilvania.

• Cai feroviare :
Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala
Bucuresti - Bacau - Suceava - Vicsani, cu ramificatiile Suceava - Radauti - Putna si
Suceava - Gura - Humorului - Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Singeorz Bai
- Nasaud - Beclean, ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor -
Campulung - Dorna.
Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala
Timisoara - Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad,
Oradea, Cluj Napoca, Dej trecand in Bucovina peste munti, urmand apoi traseul
Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Vama, Gura Humorului, Suceava.

• Cai aeriene:
Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava, 75 km de Campulung
Moldovenesc si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane.
Harta rutiera
• Caile de acces in interiorul Obcinelor Bucovinei sunt numeroase si variate: cai ferate,
rutiere, dar nu in ultimul rand si poteci si trasee turistice:

• 1. Pasul și Cabana Mestecăniș, 1096 m – vf. Mestecăniș, 1291 m – vf. Oiței, 1284 m –
Dealul Bîtca Mică, 1331 m – Dealul Obcina, 1183 m – Poiana Mănăilă, 1325 m – vf.
Obcioara, 1251 – Poiana Chițcăul Mare, 1407 m – vf. Juravlea, 1335 m – vf. Lucina,
1588 m – Muntele Hrobi, 1507 m – vf. Lucina, 1588 m – sat Bobeica, 1100 m – sat
Izvoarele Sucevei, 950 m.
Marcaj: bandă roșie. Distanță: 45 km. Durata: 10 – 13 ore. Caracteristici: Ușor
accesibil în timpul verii, nu se recomandă iarna. Traseu longitudinal. Trasee
intersectate: 2.
• 2. Buhăiecu (valea Cîrlibabei) – Muntele Hrobi, 1507 m – vf. Aluniș, 1294 m – Pasul
Izvor, 1110 m.
Marcaj: bandă albastră. Distanță: 15 km. Durata: 4 – 5 ore. Caracteristici: Traseu
indicat vara, neindicat iarna. Traseu transversal. Trasee intersectate: 1, 8.
• 3. Sat Prisaca Dornei, 570 m – vf. Runcul Prisăcii, 1141 m – vf. Tomnatecu, 1302 m –
vf. Deia, 1200 m – Curmătura Boului, 1040 m – vf. Obcona Feredeului, 1364 m – vf.
Pașcanu, 1479 m – vf. Feredeu, 1477 m – vf. Veju Mic, 1423 m – vf. Obcona, 1270 m –
sat Brodina de Sus, 880 m.
Marcaj: bandă roșie. Distanță: 50 km. Durata: 13 – 15 ore. Caracteristici: Accesibil
vara, total neindicat iarna. Traseu longitudinal
• 4. Cîmpulung Moldovenesc, 650 m – pîrîul Izvorul Morii – Curmătura Boului, 1040 m –
pîrîul Boului – sat Paltinu – sat Vatra Moldoviței, 630 m.
Marcaj: triunghi galben. Distanță: 20 km. Durata: 5 ore. Caracteristici: Accesibil în tot
timpul anului (iarna – în grup și pe vreme favorabilă). Traseu transversal.
• 5. Gura Humorului, 480 m – vf. Toaca, 840 m – vf. Tocila, 1074 m – vf. Bobeica, 1207 m
– vf. Scoru e , 1223 m – Pasul ș ț Ciumărna, 1100 m – vf. Hotaru Huțanului, 1137 m –
vf. Bulaiului, 1063 m – Poaina Socilor, 908 m – Putna, 550 m.
Marcaj: bandă roșie. Distanță: 60 km. Durata: 15 – 18 ore. Caracteristici: Accesibil
numai vara și numai pentru turiștii încercați. Traseul longitudinal.
 Forme de turism practicate in zonă
• Conditiile geografice favorabile, alaturi de peisajele naturale
atractive si obiectivele naturale originale, conduc la practicarea mai
multor forme de turism, inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism,
lansari cu parapanta si deltaplanul, navigatie, caving, river rafting
etc.Forme de turism practicate:
• - cultural (religios);
• - balnear;
• - rural;
• - de tranzit;
• - pentru vanatoare si pescuit;
• - pentru echitatie;
• - pentru sporturi de iarna;
• - pentru sporturi extreme;
• - de congrese si reuniuni;
• - de recreere, odihna si agrement;
• - ecoturism;
• Campulung Moldovenesc si Gura Humorului – statiuni turistice de
interes national atrag turistii pe tot parcursul anului, datorita
cadrului natural deosebit de frumos, a partiilor de schi, a
posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului
liber. In Campulung Moldovenesc si in Carlibaba exista partii de
schi, astfel turistii vor avea motive sa se opreasca in zona
obcinelor si iarna,deaorece au la dispozitie telescaun, nocturna si
bazin olimpic, opt tunuri de zapada. Pe viitor se doreste indiguirea
raului Moldova, pentru practicare schiului nautic",
• Echitatia se poate practica datorita cresterii cailor de rasa in doua
herghelii cu renume: Radauti si Lucina.
 BIBLIOGRAFIE

• Cianga, N., (2007), Romania.Geografia Turismului,

Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca.
• http://bucovine.com/en/index.htm
• http://www.vacantatv.ro/index.php/Regiuni/bucovina.ht
ml
• http://alpinet.org/main/poteci/about_ro_t_despre-
obcinele-bucovinei_id_48.html
• http://www.turismbucovina.3x.ro/foto.html
• http://facultate.regielive.ro/referate/turism/zona_agrotu
ristica_bucovina_pensiune_agroturistica-113134.html
• http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/obcinele_b
ucovinei-34/prezentare/
• http://www.trasee-de-drumetie.ro/trasee-obcinele-buco
vinei/
• http://www.manastiri-bucovina.go.ro/
• http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina