UNIVERSITATEA µ¶BABES BOLYAI¶¶ CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARI PRACTICE GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA

ZONA TURISTICA A OBCINELOR BUCOVINEI

ONICA SIMONA PATRINJAN BIANCA

Scurta prezentare generala a zonei :
‡ ‡ Obcinele Bucovinei sunt situate in nord-estul Carpatilor Orientali si reprezinta o subunitate distincta a acestora. Cea mai clara expresie a peisajului lor se realizeaza intre Valea Moldovei si Valea Sucevei. Valea Sucevei constituie limita lor nordica, incepand de la izvoare si pana la iesirea din munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65 km. Limita sudica porneste din Valea Bistritei, la Iacobeni, si se continua pe Valea Mestecanisului, Pasul Mestecanis-1096m, Valea Putnei si Valea Moldovei, care separa Obcina Feredeului si Obcina Mare de Rarau si muntii Stanisoarei. Cea mai clara limita in peisaj este cea estica, prin care Obcinele se pun direct in contact cu Podisul Sucevei, pe limita localitatilor Vicovu de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Paltinoasa. Limita vestica este data de Valea Bistritei Aurii, intre Iacobeni si Carlibaba, de unde se continua pe Valea Carlibabei si Pasul Carlibabei, prin care se face legatura cu bazinul Sucevei, la localitatea Izvoarele Sucevei. Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind un teritoriu de circa 2200 kmp. Administrativ, intreaga arie a Obcinelor se cuprinde in judetul Suceava.

‡

‡

‡

‡

Harta Obcinelor Bucovinei

Lucina-1588m. Altitudinea medie a culmilor principale scade de la vest la est. fiind sub 1400m in Obcina Mestecanisului. intre 1300-1200m in Obcina Feredeului si in jur de 1100m in Obcina Mare. in Obcina Feredeului (altitudinea maxima de 1494m in varful Veju Mare) si in Obcina Mare (altitudinea maxima de 1223m in varful Scoruset) iar altitudinea minima o intalnim la iesirea Moldovei din munte. Versantii. intrucat procesele gravitationale sunt mult atenuate de invelisul vegetal al padurilor si pajistilor. din nordul Obcinei Mestecanisului. O alta trasatura generala a reliefului o reprezinta paralelismul culmilor si vailor pe directia NV-SE. directie concordanta cu cea a componentelor structurale. de 460m. la Paltinoasa.Trasaturile Obcinelor Bucovinei O trasatura a Obcinelor Bucovinei este inaltimea redusa a reliefului. Maxima de altitudine este atinsa in vf. . care ocupa peste 70% din spatiul Obcinelor Bucovinei. se gasesc in cea mai mare parte intr-un echilibru relativ stabil.

groase de sute si mii de metri. se inscriu pregnant in relief. conferind Obcinei Feredeului particularitatile sale morfologice.Obcina Feredeului contine depozite cretacice si paleoceneocene. panza Vrancea apare in marginea flisului Obcinelor ca trei semisfere: Putna-Suceava. Datorita acestui fapt. mai ales. Tatarca. pe argilele cretacice. formate din roci cretacice superioare si. pe care. peste panza Vrancea. Ele se aseaza transgresiv si discordant peste sisturile cristaline. Formatiunile sedimentare apar in latura estica a Obcinei Mestecanis. fiind roci dure. la Solonet si pe valea Putnei. sedimenatre si magmatice. sub forma de succesiuni ritmice. fiind reprezentate prin roci carbonatate si roci silicioase. Obcina Feredeului si Obcina Mare sunt modelate pe depozite de flis. Aceasta din urma. Breaza. ‡ ‡ . intre Benea si Sadova. paleocene si miocene inferioare. Formatiunile magmatice apar sub forma unor Klippe(blocuri) pe o suprafata mai mare. care creeaza reliefuri cu abrupturi si chei-Lucava. Sucevita si Humor. foarte expresiv in zona Pojorata si pe paraul Cailor. suprapunandu-se pe panza de Audia.Poten ialul turistic cu valoare peisajistic a reliefului ‡ Obcina Mestecanisului se suprapune zonei cristalino-mezozoice. roci predominant detritice. Obcina Mare se grefeaza pe panzele de Tarcau si Vrancea. fiind alcatuita din formatiuni metamorfice. o acopera complet. Toate se impun in relief prin forme specifice: dolomitele si calcarele triasice. Structural. panza de Tarcau este seriata puternic spre est. fiind reprezentate prin bazalte si peridotite si serpentine. cat si cele cuartoase.

acesta fiind definit de o mare varietate de forme. in general. prin extinderi areale relativ reduse sub aspect geologico-tectonic. fiind sinclinale suspendate. bine delimitate de regiunile inconjuratoare. Se caracterizeaza. .Potentialul turistic al reliefului pe conglomerate ‡ Potentialul turistic peisagistic al reliefului pe conglomerate ocupa o pozitie remarcabila in cadrul potentialului turistic morfologic al obcinelor.

Reteaua hidrografica din obcine se remarca mai ales prin sectoarele de vai transversale ce taie succesiv structuri geologice de varsta si consistenta diferite. Cheile Tatarcei. cu o fizionomie complexa. Cheile Pârâul Calului). formate din roci mai putin rezistente.de chei .Poten ialul turistic al v ilor ‡ Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale in calcare (Cheile Lucavei. cu lungimi variabile. avand sectoare inguste .alternate cu arii depresionare largite. . de unde au luat nastere tronsoane spectaculoase.

se intalnesc cinci sectoare de ingustare: -Cheile Sesuri. adancite in porfiroide lungi de 4 km. Pe raul Moldova si pe afluentii sai intalnim de asemenea chei cu un potential turistic mare precum: Cheile Brezei.Potentialul turistic al vailor-cheile ‡ De-a lungul cursului Bistritei Aurie. Cheile Stramtura Rosie. Cheile Pojaratei. cu latimi de 150-200m si versanti abrupti. intre Rotunda si Tibau -Cheile dintre Bistrita-Carlibaba si Valea Stanei -Cheile dintre Valea Stanei si Botos -Cheile dintre Iacobeni si Argestru -Cheile Zugrenilor. care delimiteaza Obcina Mestecanis de Muntii Suhardului. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cheile Lucavei ‡ . cu un traseu deosebit de spectaculos .

specifice flisului carpatic.Poten ialul turistic al reliefului pe gresii ‡ Cascada Putnei ‡ Relieful pe gresii este caracteristic muntilor cu altitudine pana la 1600-1700m. ‡ Cheile Tisitei . apar si cascade de mai mici dimensiuni Cascada Putnei si a Uzului. Cheile Lucava in bazinul Moldovei. platouri intinse. Cheile Tisitei in bazinul Putnei. In Obcina Fereu si Obcina Mare sunt intalnite si abrupturi structurale. cu culmI prelungite. vai adancite in gresii cum sunt Cheile Straja. Pe unele rauri ce strabat zone grezoase. varfuri greoaie.

. Se manifesta influente orientale (contraste intre iarna si vara) si baltice (cu ierni geroase si precipitatii bogate).Poten ialul turistic climatic ‡ Climatul din zona Obcinelor Bucovinei este agreabil. iar precipita iile medii anuale sunt de aproximativ 800 .1200 mm/an.0 grade. cu aer curat si reconfortant. ‡ In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 grade C. cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. temperatura medie anual fiind de 6 . Vantul predominat care sufla in zona este crivatul. relativ bland. de tip temperat continental.

stimulente. remarcabila fiind prezenta aerosolilor rasinosi. in conditii de circulatie atmosferica redusa. Aerul rece. In schimb. datorita faptului ca inversiunile termice conduc si la o inversiune in etajele de vegetatie forestiera. mai les in anotimpurile extreme. . ‡ Este un bioclimat recomandat persoanelor cu afectiuni cardiovasculare sau pentru cei cu afectiuni reumatismale. vaile inguste sau mai mari din zona muntilor mici si mijlocii. tonice. cu efecte diferentiate. datorita adapostului oferit de muntii inconjuratori. vara si ziua.Poten ialul turistic bioclimatic ‡ Obcinele Bucovinei se incadreaza in bioclimatul tonic stimulent de munti mijlocii si mici al formelor de relief negative. Conditiile bioclimatce din depresiuni sunt. se produce o incalzire puternica a substratului si de aici a atmosferei. reprezentate de depresiunile intramontane. cu caracter usor relaxant. aluneca si stragneaza pe fundul depresiunilor si vailor. Se constata o incarcare a aerului cu ioni negativipozitivi. conducand la inversiuni termice. Este influentat de conditiile de adapost fata de circulatia generala. prin urmare iernile si noptile fiind foarte friguroase. iarna sau noaptea. in general.

sunt Lucina. Moldovita. Breaza. Putna. Bistrita Aurie. Bistrita Aurie este o vale mai larga. paraul Boului. Suceava. Fundu Moldovei. Lucava. dintre care Dubul. Pe tot acest traseu montan. Tatarca. Bistrita Aurie si afluentii lor care formeaza o retea cu o densitate apreciabila si cu o dispozitie rectangulara specifica. si debuseaza in Moldova la Gura Humorului. Demacusa. intre care cei mai importanti sunt Tatarca pentru Carlibaba si Valea Stanii pentru Bistrita Aurie. In sectorul Carlibaba-Iacobeni. Dragosa. asigura permanenta scurgerii raurilor. isi colecteaza apele din Obcina Mare. Moldova strabate Obcinele longitudinal in cursul sau si le delimiteaza spre sud prin cursul sau mijlociu. Botus. Moldovita.. din care 22km revin Carlibabei. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . paraseste muntele la localitatea Straja. Stramtura Rosie. Alimentarea predominant pluvionala. ea strabate o succesiune de mici depresiuni-Izvoarele Moldovei. Nisipitu. Deia si de pe cel estic al Obcinei Mari. Deia. Frumosu. cel mai important afluent al Moldovei din spatiul Obcinelor Bucovinei. Putna. pe care o strabate longitudinal. cu o lungime de aproape 90 km. Sadova. formeaza limita vestica a Obcinelor Bucovinei pe o lungime de 45 km. Campulung. Dobra. de 26 km lungime. dintre care cele mai importante sunt Argel. Ciumarna. Paraul Negru. Pojorata.Brezei. Ambele vai dreneaza flancul vestic al Obcinei Mestecanusului prin afluentii scurti si cu talveg accentuat inclinat. impreuna cu afluentul sau Carlibaba. Principalii sai afluenti de pe dreapta. Humorul. din Obcina Mestecanisului. Beltagul. De pe stanga primeste pe Sulita. Ea colecteaza paraiele de pe versantul estic al Obcinei Feredeului.Potenìialul turistic al reìelelor hidrografice ‡ Principalele retele hidrografice din Obcinele Bucovinei sunt: Moldova. Brodina. cu o panta medie fiind insotita de terase. Pojaratei. cu variatii de debit in functie de anotimp. Paraul Morii. sustinuta subtantial de cea subterana. Dupa un curs de 60 km si dupa ce strabate cateva bazine depresionare-Izvoarele Sucevei. Corlateni. Suceava formeaza limita nordica a Obcinelor romanesti. Botus. Valea Putnei impreuna cu pasul Mestecanis-1096m-completeaza limita sudica a Obcinelor. Breaza. dupa care se uneste cu Moldova la Vama. Humorul. Gura Humorului si chei. dreneaza longitudinal depresiunea cu acelasi nume si separa Obcina Feredeului de Obcina Mare. Vama.

Iezerul.Potenìialul turistic al lacurilor ‡ Apele stagnante aproape ca lipsesc in Obcinele Bucovinei. situat pe valea Sadovei. in amonte de satul cu acelasi nume. Amintim micul si unicul lac de aici. ‡ Lacul Iezer . exceptand mlastinile locale din bazinul Lucinei si din unele sectoare ale sesurilor principalelor vai. unul dintre putinele lacuri de baraj natural din tara.

Namolurile terapeutice sau peloide termen provenit de la cuvintele grecesti "pelos" (noroi) si "eidos" (forma) . de catre localnici. actioneaza asupra organismului prin intermediul proprietatilor lor fizice. ² apa care se gaseste si in doua izvoare din apropierea manastirii de la Voronet. slab sulfuroasa. Exita si rezerve de n mol in zona obcinelor . Aceste descoperiri. insa acestea sunt mai putin cunoscute de catre turisti. oligo-minerala. folosite pana in prezent doar partial. chimice si biologice.cu diferite consistente si grade de finete.Potenìialul turistic al resurselor hidrominerale si al n molurilor terapeutice ‡ In imediata vecinatate a Pietrei Pinului. cu eficacitatea terapeutic .langa Gura Humorului forari recente de cercetare au dus la descoperirea unor rezerve de apa minerala termala. sunt pastrate ca fond balnear de rezerva. ‡ .

zona fagului apare pe partea estica a Obcinei Mari.flora ‡ ‡ ‡ ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. fagul si bradul cu peste 25%. Zona molidului are o larga dezvoltare in partea vestica a Obcinelor. respectiv pe culmea si versantul vestic al Obcinei Feredeului. molidul participa cu aproape 70%. la vest de creasta Feredeului . depresiunea Moldovitei.Poten ialul turistic biogeografic . incat. Aceste procente se modifica in functie de etaje. Zona de amestec molid-brad-fag corespunde partii centrale a Obcinelor.Aceste trei esente de baza formeaza frecvent arborete mixte . iar celelalte esente cu doar 5%. in culoarul depresionar Moldova-Sadova si in toata aria Obcinei Mestecanisului. . versantul estic al Obcinei Feredeului si Obcinile Brodinei. Limita inferioara a molidului. ele raman cu totul sporadice in masa generalizata a molidisurilor. care pe flancul estic al Obcinei Mari se gaseste la 800-1000m. care in Obcina Mestecanisului si vestul Feredeului se gaseste pe fundul vailor. adica versantul vestic al Obcinei Mari. La compozitia padurilor de aici. Astfel. unde domina fagul si bradul. Limita superioara a fagului si bradului. spre est urca treptat pana in partea superioara a Obcinei Mari. urmate de molid. mai rar arborete aproape pure ale uneia sau alteia dintre ele. coboara constant spre vest.

In compozitia lor mai participa paiusul. timoftica.flora ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. firuta. fag. Asociatiile dominante din alcatuirea acestor pajisti sunt cele de paiusca sau iarba vantului. bucovat. iar cel de bucovina indica o regiune cu paduri de fag sau cu fag (buk=fag).Poten ialul turistic biogeografic . Humor. ci si masiv impadurite. sunt aproape in intregime secundare. multe dintre ele devenite nume proprii. tremuratoarea etc. golomatul. faget. paiusul de padure. Moldovita. Pajistile totalizeaza doar 22% din suprafata. bucova. Termenul de obcine implica nu numai culmi muntoase prelungi. fagetel. obtinute prin defrisari in masa compacta a padurii din trecut. si de paius rosu. de unde si numeroasele fitonime intalnite aici: bucov. coada vulpii. Suprafetele cele mai extinse le gasim in lungul culoarelor depresionareMoldova-Sadova. zazania. ‡ . bucovinesti. pirul crestat.

lostrita. acvila tipatoare. eretele. Suceava. cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate: ‡ 27 fonduri de vanatoare. mistret. pastravul curcubeu. bufnite. in paraiele mici. de un deosebit interes cinegetic: cerb. ciuful. altele sunt sezoniere sau in pasaj. ras. si in zona lipanului si mrenei.a. soimul.ierunca. Pasarile de talie mica sunt in numar mare si bine adaptate la conditiile de mediu de aici. etc.fauna Suprafata mare a padurilor si raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare. boisteanul. vulpea. dihorul. lipanul. cocosul de munte. diverse specii de acvile. fazanul. hermina. cocos de mesteacan 41 fonduri de pescuit: lostrita. pastravul curcubeu. Trofeele vân tore ti din Bucovina au câ tigat medalii de aur la expozi ii interna ionale. pastrav. cleanul. Pasarile mai mari au ca principali reprezentanti cocosul de mesteacan. ‡ Pestii apelor se incadreaza in zona pastravului. . scobarul s. huhurezul. mreana. Intalnim si zlavocul. ‡ Fauna este bogata si pretioasa si include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin. fantanelul. Moldovita.Poten ialul turistic biogeografic . urs. lupul. sorecarul. stiuca. cocosul de mesteacan. rasul. Dintre pasarile rapitoare amintim: uliul gainilor. pe raurile mari Moldova. cucuveaua. clean. crap. vulturi. Bistrita Aurie. capriorul. Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti . jderul. uluil pasarar. corbul. buha. molanul. caprior. porcusorul.

Rezervatia paleontologica .de la Pojorata. la confluenta paraului Tatarca. Cheile Brezei. pe valea Moldovei. Pasurile: Mestecanis-1096m. unde apar deschise depozite oligocene: menilite inferioare. Trei Movile-1040m.457. gresia de Kliwa si disodilele superioare. Obiectul ocrotirii il formeaza un bloc. in mrene si calcare rosii. Izvor-1100m. Rezervatia geologica -Formatiunea cu Aptychus. Cheile de pe Valea Putnei. o rezervatie paleontologica. si a soselei ce traverseaza Obcina Mare. Rezervatia geologica Piatra pinului este situata in malul drept al Moldovei.cuprinde tanovul Gaina. este localizata pe versantul dealului cu acelasi nume. se scurg in valea Lucava Rezervaia Rachitisul Mare. Cheile Stramtura Rosie. se gasesc numeroase exemplare de fosile. imediat la sud de satul Benea de pe valea Moldovei superioare. Rezervatia Ciumarna. specifice panzei Vrancea. Ciumarna1100m. Pascanu-1250m. Obiective geomorfologice: Cheile Lucavei. 8 rezervatii forestiere. in punctul de confluenta a paraului Gaina cu paraul Balcani si care. obiectiv floristic. din care s-au descoperit si descris numeroase fosile. Aici.de pe paraul Cailor. Cheile Pojoratei sau Cheile Strajii. marne bituminoase. obiectiv floristic. reunite.langa Moldova Sulita. intre izvoarele Carlibabei si ale Sucevei. 5 rezervatii geologice.20 ha ±bucura privirea si sufletul oricarui turist: 6 rezervatii botanice. Rezervatia Lucina. asociate cu gresii. Plesa-725m. situat la 1200m. comuna Vatra Moldovitei. intre valea Putnei si valea Bistritei Aurii. obiectiv floristic.Poten ialul turistic al arealelor protejate ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Numarul mare de rezervatii naturale ± 23 de rezervatii in suprafata de 4. Pohonis-1225m.Klippa triasica. Cheile Tatarcei. intre izvoarele Sucevei si ale Moldovei. Cheile Paraul Cailor. fosilifer. situata pe o panta impadurita din apropierea catunului cu acelasi nume. ‡ ‡ ‡ . relativ mic. de pe Obcina Cacica. langa Benea. o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte. de calcar rosu. de pe Obcina Feredeului. violacei si verzui. Carlibaba-1225m. pe valea Moldovei. Cheile Botusului.

Construirea manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV . Sucevita(verde). Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta Voronet (albastru). ‡ . scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. Scara virtutilor la Humor.zona Bucovina-obcinele este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare. etc. . Zona aceasta reprezinta o regiune cu o insemnata incarcatura istorica si spirituala a poporului roman. Humor (ro u). Moldovita (galben) i Arbore (combina ie de culori si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica.Poten ialul turistic antropic cultural ± istoric .XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Prin raritatea si frumusetea lor aceste manastiri pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO.).religios ‡ Cele mai reprezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate in Bucovina. Fiind o adevarata comoara pentru turismul romanesc. Geneza si Judecata de Apoi la Voronet. edificii unice in lume.

Manastirea Sucevita a fost construita cu patru secole in urma. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare.Eminescu). cu un important trecut istoric. Casa domneasca.20 metri. Pictura manastarii se bazeaza un fond albastru ce a n scut sintagma albastru de Vorone egal verdelui Veronese i ro ului Titzian. icoane etc.Manastirea porta hramul Invierea Domnului. Manastirea Humorului a fost ctitorita in 1530 de logofatul Toader Bubuiog. Manastirea.Ca elemente deosebite amintim: pridvorul deschis care se intalneste pentru prima oara sub aceasta forma in Moldova. M n stirea se afl la 33 km de ora ul Radauti. este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti. dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita. aprope de orasul Gura Humorului. A fost supranumit "Ierusalimul Neamului Românesc" (M. religioase i artistice române ti. obiecte de cult. Este situata mai sus pe raul Humorului. Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata. Biserica a fost ridicat în anul 1488 în numai patru luni i jum tate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. M n stirea Putna este unul din cele mai importante centre culturale. cu broderii. din porunca domneasca. tainita de deasupra camerei mormintelor. manuscrise. chilii. precum si catapeteasma cu bogate sculpturi aurite. Pe fatadele bisericii se regasesc toate temele ce se gasesc si pe fatadele altor biserici pictate in timpul domniei lui Petru Rares. situata la 15 km distanta de satul Vama. avind grosimea de 1.‡ Manastirea Voronet este situat în satul cu acela i nume. Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti. 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. L ca ul de ine un bogat muzeu m n stiresc. la numai 4 km de centrul ora ului Gura Humorului. ca o cetatuie in care sa nu poata patrunde picior de pagan. ‡ ‡ ‡ ‡ . intre paraurile Moldovita si Ciumarna. cu zidurile si turnurile sale. manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata. cu biserica si sutele de picturi care-i acopera peretii exteriori. aici s-au copiat manuscrise i au fost realizate miniaturi pre ioase. M n stirea a fost un important centru cultural. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri.

Gura Humorului. Casa memoriala Ciprian Porumbescu. fac ca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti: ‡ Patrimoniul UNESCO include manastirile. muzee si elemente ale arhitecturii traditionale. . Risca. Probota.Obiectivele culturale cu funcìii turistice ‡ Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO. Muzeul ÄArta Lemnului´ Campulung Moldovenesc. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Muzee: Complexul Muzeal Bucovina. Muzeul Etnografic.alte manastiri atractive: Sucevita. Slatina. Muzeul ÄApelor´. Voronet precum si bisericile Patrauti si Arbore. la care se adauga numeroase alte manastiri. Humor.. Muzeul Satului Bucovinean. Muzeul de Arta ÄIon Irimescu´ . Moldovita. biserici. Putna. Muzeul Tehnicii Populare. Slatioara.

Structuri de agrement turistic :Parcul Dendrologic din zona Arinis. Totusi Obcinele Bucovinei sunt o exceptie notabila. la preturi accesibile pentru o paleta larga de turisti. pensiuni. Camping Nu exista campinguri special amenajate. cele mai multe din tara etc. oferind astfel de posibilitati: -in zonele izolate sau pe crestele montane este. handbal. -zona pasului Ciumirna. Locurile neamenajate propice pentru campare sunt in general rare in zonele locuite. care ofera conditii de cazare excelente. fotbal. de asemenea usor sa gasim locuri propice. case de vacanta.Prezentarea amenajarilor turistice ‡ In zona obcinelor exista peste 400 de hoteluri. -luncile din amonte de Pojorita. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Sala Polivalenta (sali pentru competitii sportive diverse). dotat cu complex sportiv (teren tenis de camp. baschet). bazin de inot. -luncile de la iesirea din Gura Humorului spre Voronet sau Bucsoaia.

porti si ferestre sau lazi de zestre. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni. Cu timpul. obiectele din interiorul ei constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie. Împistritul ou lor este un obicei practicat în zona Bucovinei. ca pretutindeni in satul romanesc. Casele se construiau din paianta (caramizi de chirpici) sau lemn. pe lânga simpla vopsire. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . cutite. folosindu-se cear . Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne. dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic descoperite de arheologi. se practic fie încondeierea cu pensula. obiceiurile. teascuri pentru stoarcerea strugurilor. linguri. tehnica încondeierii ou lor a ajuns la nivel de art . Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat.Poten ialul turistic al tradiìiilor locale ‡ Traditiile populare.clesti. camasile. itarii sau catrintele pe care taranii le imbracau erau confectionate in casa. Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic . geometrice sau florale. dar se realizau si diverse unelte . pive (intr-o piua erau macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica). antropomorfe. scrancioabe (leagane pentru copii). mestesugarii stiind de unde sa il aleaga pe cel mai bun. Lutul folosit are mare importanta. Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri. scaune. În Saptamana Mare. O casa traditionala este compusa din doua camere si o tinda. mestesugurile sunt un alt obiectiv de maxima importanta in patrimoniul zonei. Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale. Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de tesut. topoare. si pana la case intregi. Se regasesc motive zoomorfe. iar fierul inrosit era batut pe o nicovala. începand cu ziua de mar i pân vineri. Nu in ultimul rand. fie .facalete. avand in vedere specificul zonei. mai este celebr i pentru prelucrarea artizanal a lemnului. Regiunea prezint o însemn tate valoare etnografic mai ales datorit obiceiurilor str mo e ti care s-au p strat nealterate de secole i a portului popular românesc. cat si sumanele.

.

Ceramica de culoare neagra este marturie a originii dacice. În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salin . aducându-se muncitori i tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic. în locul unde se afl ast zi localitatea Cacica (în nord-estul României. Pentru iubitorul de istorie si de frumos. Suceava. Sala de dans si Capela romano-catolic Sf. jud. În jurul anului 1780. la 18 km de ora ul Gura Humorului) au fost descoperite z c minte de sare. în regiunea istoric Bucovina. ‡ . In interiorul salinei se pot vizita:Capela ortodox . urmarirea acestui mestesug in timp si spatiu poate fi o preocupare extraordinar de placuta. Varvara. cei mai mul i fiind de etnie polon i de religie romano-catolic .‡ Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. Ea se mai intalneste astazi numai in atelierele de olarit de la Marginea. Lacul S rat. Salina Cacica este o salin aflat în localitatea Cacica. mai ales din Gali ia. In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500.

Sadova ± Strunga Oilor. s rb tori i festivaluri care au loc anual.Poten ialul turistic al festivalelor si al evenimentelor ‡ Via a în zona Obcinelor Bucovinei este marcat de o serie de evenimente.Straja. Aceste tradi ii vechi sunt bine p strate în acest loc izolat din România.Fundu Moldovei ± S rb toarea Arcanului. .Gura Humorului-± Festivalul de Film si Diaporam ³Toamna la Vorone ´. festivalul folclorului. legate de obicei de ritualurile agrare ciclice. prima jumatate a lunii iunie ± Festivalul Traditiilor de Nunta. sunt s rb torile religioase.Vama ± Hora la Vama.Gura Humorului-± Festivalul National de Caricaturi si Epigrame . Exist multe ocazii de s rb toare. un festival de dans folcloric. mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice. Noiembrie Moldovita ± Festivalul de Dans i Muzic ³Cântecul Obcinii´. Cr ciunul. Iulie -Campulung Moldovenesc± Festivalul International de Folclor ³Întâlniri Bucovinene´. în primul rand. oile sunt adunate la stana si oaia care da cea mai multa lapte primeste un premiu. Un fel de branza numit ³cas´ este preparat din lapte de la toata turma. August . la acestea pot fi ad ugate numeroasele alte manifest ri culturale i târguri. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . . Pa tele i s rb torile Sfin ilor importan i. apoi.Partestii de Jos ± Datini si Obiceiuri. Mai . Decembrie . -Gura Humorului-Târgul Mae trilor Populari Septembrie .

date si obiceiuri strabune. arta tesutului si cusutului. dar si cu manifestari culturale traditionale. prelucrarea lemnului si a produselor textile.. nobletea vestimentatiei populare. piei. transpunerea sensibilitatii si a dragostei de frumos in adevarate capodopere realizate din lemn. os. metal. cu ocupatiile traditionale (olarit. Arhitectura caselor si agrementarea specifica a interioarelor. in care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului ecologic: Conservarea elementelor vechi de civilizatie rurala si transpunerea lor in viata de zi cu zi. care au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale. Mestesugurile.Potentialul turistic al zonei rurale ‡ Satele aparute din timpuri stravechi. In zona obcinelor se conserva vechile asezari razesesti. mai ales cele din perioada iernii) ‡ ‡ ‡ ‡ . lut etc. elemente valoroase de etnofolclor etc.

cartofi si ceapa). tochitura moldoveneasca. de un specific aparte: placinte Äpoale in brau´. prin bucataria Äbucovineana´.Potentialul gastronomic ‡ Bucataria traditionala exceleaza prin calitatea si varietatea produselor.. cobza de pastrav. ochiuri in smantana. ciorba de burta dreasa cu smantana. etc. balmos (mamaliga cu branza si smantana). este remarcabila preocuparea pe care o au gazdele pentru a-si imbunatati constant prestatiile. ‡ . puiul cu smantana. Oferta gastronomica deosebita. chirostile moldovenesti (coltunasi umpluti cu carne afumata. ciupercute (hribi) cu smantana.

Gura Humorului . iar unele din produsele sale sunt solicitate de întreaga ar sau sunt exportate. Sucevi a.la combinatul de celuloz i hârtie. cetina. conurile de brad sunt valorificate în industria coloran ilor.Câmpulung Moldovenesc.explic caracterul extensiv silvopastoral al economiei tradi ionale. R inile. Moldovi a.Obiectivele economice moderne cu funcìii turistice ‡ Obcinile Bucovinei particip cu o pondere însemnat la dezvoltarea economic a regiunii. în industria farmaceutic sau sunt livrate la export.paji tile i p durile . în industria piel riei i înc l mintei sau ca trofee i piese de muzeu. Lemnul p durilor este valorificat în unit i mari i modernizate de prelucrare a lemnului: cherestea . Fructele de p dure sunt colectate i prelucrate în unit i de profil ale industriei alimentare de la Gura Humorului sau Brodina. Vama. Gura Humorului. Pojorâta. Principale ramuri economice se bazeaz pe resursele locale. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . cu cea mai mare densitate din ar sunt valorificate în industria alimentar . Iacobeni.Lemnul este valorificat i de industria local me te ug reasc . Lor li s-a ad ugat ( începând cu secolul al XIX-lea) exploatarea i prelucrarea resurselor solului. Câmpulung Moldovenesc. Resursele solului . mobil . Animalele s lbatice. La Molid se afl o fabric de carton.de la Breaza.

Radauti . ajungand in Transilvania. Cai aeriene: Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava. cu ramificatiile Suceava .Suceava . Cai feroviare : Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti . Campulung Moldovenesc. Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara .Sucevita . Cluj Napoca. urmand apoi traseul Vatra Dornei.Radauti .Campulung Moldovenesc . DN 17 A face legatura intre Siret .Dorna. Dej trecand in Bucovina peste munti.Bacau . ducand mai departe in Maramures.Vatra Dornei .Nasaud .Singeorz Bai . Gura Humorului.E 85.Potenìialul de comunicaìie èi acces in zon : ‡ ‡ Principala caracteristic a obcinelor o formeaz alternarea culmilor prelungi. Suceava.Suceava . ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor Campulung . iar c ile de acces sunt numeroase. Oradea.Humorului .Siret uneste capitala Bucuresti de Suceava.Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad.Vicsani.Gura . Vama. Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei si peste pasul Tihuta. ‡ ‡ . Bucuresti .Campulung Moldovenesc iar drumul national DN18 leaga Iacobeni .Beclean.Falticeni . 75 km de Campulung Moldovenesc si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane. Cai rutiere: Drumul national DN 2 .Bacau .Ciocanesti Borsa.Putna si Suceava .

Harta rutiera .

Distanì : 20 km. Obcona Feredeului. 1040 m ± pîrîul Boului ± sat Paltinu ± sat Vatra Moldoviìei. Cîmpulung Moldovenesc. 8. Marcaj: band roèie.‡ ‡ Caile de acces in interiorul Obcinelor Bucovinei sunt numeroase si variate: cai ferate. Caracteristici: Accesibil în tot timpul anului (iarna ± în grup èi pe vreme favorabil ). Distanì : 15 km. 1251 ± Poiana Chiìc ul Mare. Hotaru Huìanului. Caracteristici: Uèor accesibil în timpul verii. 1100 m ± sat Izvoarele Sucevei. rutiere. Marcaj: band albastr . 570 m ± vf. Sat Prisaca Dornei. Toaca. 2. 950 m. Tocila. Bobeica. Mestec niè. Obcioara. 1074 m ± vf. 1291 m ± vf. 1200 m ± Curm tura Boului. Marcaj: triunghi galben. 1207 m ± vf. 1183 m ± Poiana M n il . Buh iecu (valea Cîrlibabei) ± Muntele Hrobi. ‡ ‡ ‡ ‡ . Durata: 10 ± 13 ore. Caracteristici: Accesibil numai vara èi numai pentru turiètii încercaìi. Distanì : 45 km. 1507 m ± vf. 840 m ± vf. 908 m ± Putna. 1270 m ± sat Brodina de Sus. 630 m. Tomnatecu. Distanì : 60 km. 1325 m ± vf. Traseu longitudinal. 1423 m ± vf. Veju Mic. 1063 m ± Poaina Socilor. Durata: 13 ± 15 ore. Deia. Lucina. Traseu transversal. 3. 550 m. 1110 m. 1294 m ± Pasul Izvor. Lucina. 480 m ± vf. neindicat iarna. Caracteristici: Accesibil vara. Durata: 5 ore. Marcaj: band roèie. 1588 m ± sat Bobeica. 1335 m ± vf. Traseu transversal. Marcaj: band roèie. 1588 m ± Muntele Hrobi. total neindicat iarna. 1141 m ± vf. Durata: 15 ± 18 ore. 1284 m ± Dealul Bîtca Mic . Runcul Pris cii. Trasee intersectate: 2. Gura Humorului. Trasee intersectate: 1. Distanì : 50 km. 1100 m ± vf. Juravlea. Oiìei. Traseu longitudinal 4. 880 m. 1223 m ± Pasul è ì Cium rna. 1331 m ± Dealul Obcina. 1364 m ± vf. 1479 m ± vf. 650 m ± pîrîul Izvorul Morii ± Curm tura Boului. Aluniè. 1507 m ± vf. nu se recomand iarna. Obcona. 1040 m ± vf. 1137 m ± vf. Bulaiului. Traseul longitudinal. Scoru e . 1096 m ± vf. 1302 m ± vf. Feredeu. Caracteristici: Traseu indicat vara. Pasul èi Cabana Mestec niè. Paècanu. 1477 m ± vf. Durata: 4 ± 5 ore. dar nu in ultimul rand si poteci si trasee turistice: 1. 5. 1407 m ± vf.

de congrese si reuniuni.cultural (religios).pentru vanatoare si pescuit. alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale originale.deaorece au la dispozitie telescaun. lansari cu parapanta si deltaplanul. nocturna si bazin olimpic. opt tunuri de zapada.balnear. river rafting etc. datorita cadrului natural deosebit de frumos. odihna si agrement.de recreere. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ .Forme de turism practicate in zon ‡ Conditiile geografice favorabile. Echitatia se poate practica datorita cresterii cailor de rasa in doua herghelii cu renume: Radauti si Lucina.pentru echitatie. pentru practicare schiului nautic". . . a partiilor de schi. astfel turistii vor avea motive sa se opreasca in zona obcinelor si iarna.Forme de turism practicate: . . In Campulung Moldovenesc si in Carlibaba exista partii de schi. . Pe viitor se doreste indiguirea raului Moldova. conduc la practicarea mai multor forme de turism. . . .pentru sporturi de iarna.pentru sporturi extreme. Campulung Moldovenesc si Gura Humorului ± statiuni turistice de interes national atrag turistii pe tot parcursul anului. navigatie.de tranzit. caving.rural. a posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber. . inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism.ecoturism. . .

html ‡ http://www. N. Romania.ro/trasee-obcinelebucovinei/ ‡ http://www.com/en/index.html ‡ http://www.html ‡ http://facultate.php/Regiuni/bucovina.Geografia Turismului.ro/referate/turism/zona_agrotur istica_bucovina_pensiune_agroturistica-113134.regielive.trasee-de-drumetie.ht ml ‡ http://alpinet.manastiri-bucovina.org/ghid_montan/muntii/obcinele_b ucovinei-34/prezentare/ ‡ http://www.3x. Editura Presa Universitara Clujeana..org/ro/bucovina .carpati.romanianmonasteries.ro/index.turismbucovina.BIBLIOGRAFIE ‡ Cianga. (2007). Cluj Napoca.go.ro/foto.org/main/poteci/about_ro_t_despreobcinele-bucovinei_id_48.vacantatv.ro/ ‡ http://www.htm ‡ http://www. ‡ http://bucovine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful