UNIVERSITATEA µ¶BABES BOLYAI¶¶ CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARI PRACTICE GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA

ZONA TURISTICA A OBCINELOR BUCOVINEI

ONICA SIMONA PATRINJAN BIANCA

Scurta prezentare generala a zonei :
‡ ‡ Obcinele Bucovinei sunt situate in nord-estul Carpatilor Orientali si reprezinta o subunitate distincta a acestora. Cea mai clara expresie a peisajului lor se realizeaza intre Valea Moldovei si Valea Sucevei. Valea Sucevei constituie limita lor nordica, incepand de la izvoare si pana la iesirea din munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65 km. Limita sudica porneste din Valea Bistritei, la Iacobeni, si se continua pe Valea Mestecanisului, Pasul Mestecanis-1096m, Valea Putnei si Valea Moldovei, care separa Obcina Feredeului si Obcina Mare de Rarau si muntii Stanisoarei. Cea mai clara limita in peisaj este cea estica, prin care Obcinele se pun direct in contact cu Podisul Sucevei, pe limita localitatilor Vicovu de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Paltinoasa. Limita vestica este data de Valea Bistritei Aurii, intre Iacobeni si Carlibaba, de unde se continua pe Valea Carlibabei si Pasul Carlibabei, prin care se face legatura cu bazinul Sucevei, la localitatea Izvoarele Sucevei. Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind un teritoriu de circa 2200 kmp. Administrativ, intreaga arie a Obcinelor se cuprinde in judetul Suceava.

‡

‡

‡

‡

Harta Obcinelor Bucovinei

in Obcina Feredeului (altitudinea maxima de 1494m in varful Veju Mare) si in Obcina Mare (altitudinea maxima de 1223m in varful Scoruset) iar altitudinea minima o intalnim la iesirea Moldovei din munte. . Versantii. intrucat procesele gravitationale sunt mult atenuate de invelisul vegetal al padurilor si pajistilor. din nordul Obcinei Mestecanisului. O alta trasatura generala a reliefului o reprezinta paralelismul culmilor si vailor pe directia NV-SE. de 460m. directie concordanta cu cea a componentelor structurale. Altitudinea medie a culmilor principale scade de la vest la est. se gasesc in cea mai mare parte intr-un echilibru relativ stabil.Lucina-1588m. care ocupa peste 70% din spatiul Obcinelor Bucovinei. fiind sub 1400m in Obcina Mestecanisului. intre 1300-1200m in Obcina Feredeului si in jur de 1100m in Obcina Mare. Maxima de altitudine este atinsa in vf.Trasaturile Obcinelor Bucovinei O trasatura a Obcinelor Bucovinei este inaltimea redusa a reliefului. la Paltinoasa.

Tatarca. suprapunandu-se pe panza de Audia. Ele se aseaza transgresiv si discordant peste sisturile cristaline. roci predominant detritice. conferind Obcinei Feredeului particularitatile sale morfologice. fiind reprezentate prin bazalte si peridotite si serpentine. sedimenatre si magmatice. o acopera complet. pe care. Formatiunile magmatice apar sub forma unor Klippe(blocuri) pe o suprafata mai mare. panza de Tarcau este seriata puternic spre est. groase de sute si mii de metri. intre Benea si Sadova. paleocene si miocene inferioare.Obcina Feredeului contine depozite cretacice si paleoceneocene.Poten ialul turistic cu valoare peisajistic a reliefului ‡ Obcina Mestecanisului se suprapune zonei cristalino-mezozoice. mai ales. ‡ ‡ . se inscriu pregnant in relief. Structural. sub forma de succesiuni ritmice. Aceasta din urma. Toate se impun in relief prin forme specifice: dolomitele si calcarele triasice. la Solonet si pe valea Putnei. fiind alcatuita din formatiuni metamorfice. Datorita acestui fapt. Formatiunile sedimentare apar in latura estica a Obcinei Mestecanis. Sucevita si Humor. fiind reprezentate prin roci carbonatate si roci silicioase. cat si cele cuartoase. foarte expresiv in zona Pojorata si pe paraul Cailor. peste panza Vrancea. pe argilele cretacice. panza Vrancea apare in marginea flisului Obcinelor ca trei semisfere: Putna-Suceava. Breaza. Obcina Mare se grefeaza pe panzele de Tarcau si Vrancea. formate din roci cretacice superioare si. care creeaza reliefuri cu abrupturi si chei-Lucava. fiind roci dure. Obcina Feredeului si Obcina Mare sunt modelate pe depozite de flis.

. Se caracterizeaza.Potentialul turistic al reliefului pe conglomerate ‡ Potentialul turistic peisagistic al reliefului pe conglomerate ocupa o pozitie remarcabila in cadrul potentialului turistic morfologic al obcinelor. in general. fiind sinclinale suspendate. bine delimitate de regiunile inconjuratoare. prin extinderi areale relativ reduse sub aspect geologico-tectonic. acesta fiind definit de o mare varietate de forme.

alternate cu arii depresionare largite. avand sectoare inguste . Cheile Tatarcei. de unde au luat nastere tronsoane spectaculoase. cu lungimi variabile. formate din roci mai putin rezistente. Cheile Pârâul Calului).Poten ialul turistic al v ilor ‡ Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale in calcare (Cheile Lucavei. Reteaua hidrografica din obcine se remarca mai ales prin sectoarele de vai transversale ce taie succesiv structuri geologice de varsta si consistenta diferite. .de chei . cu o fizionomie complexa.

Cheile Stramtura Rosie. adancite in porfiroide lungi de 4 km. cu un traseu deosebit de spectaculos . se intalnesc cinci sectoare de ingustare: -Cheile Sesuri. Pe raul Moldova si pe afluentii sai intalnim de asemenea chei cu un potential turistic mare precum: Cheile Brezei. care delimiteaza Obcina Mestecanis de Muntii Suhardului. Cheile Pojaratei. intre Rotunda si Tibau -Cheile dintre Bistrita-Carlibaba si Valea Stanei -Cheile dintre Valea Stanei si Botos -Cheile dintre Iacobeni si Argestru -Cheile Zugrenilor. cu latimi de 150-200m si versanti abrupti.Potentialul turistic al vailor-cheile ‡ De-a lungul cursului Bistritei Aurie. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cheile Lucavei ‡ .

vai adancite in gresii cum sunt Cheile Straja. Pe unele rauri ce strabat zone grezoase. platouri intinse. apar si cascade de mai mici dimensiuni Cascada Putnei si a Uzului. varfuri greoaie. Cheile Lucava in bazinul Moldovei. Cheile Tisitei in bazinul Putnei. cu culmI prelungite. specifice flisului carpatic. ‡ Cheile Tisitei .Poten ialul turistic al reliefului pe gresii ‡ Cascada Putnei ‡ Relieful pe gresii este caracteristic muntilor cu altitudine pana la 1600-1700m. In Obcina Fereu si Obcina Mare sunt intalnite si abrupturi structurale.

relativ bland. . cu aer curat si reconfortant.0 grade. cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. temperatura medie anual fiind de 6 . ‡ In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 grade C. iar precipita iile medii anuale sunt de aproximativ 800 .1200 mm/an. Se manifesta influente orientale (contraste intre iarna si vara) si baltice (cu ierni geroase si precipitatii bogate). Vantul predominat care sufla in zona este crivatul.Poten ialul turistic climatic ‡ Climatul din zona Obcinelor Bucovinei este agreabil. de tip temperat continental.

cu efecte diferentiate. remarcabila fiind prezenta aerosolilor rasinosi. datorita faptului ca inversiunile termice conduc si la o inversiune in etajele de vegetatie forestiera. reprezentate de depresiunile intramontane. se produce o incalzire puternica a substratului si de aici a atmosferei. conducand la inversiuni termice. vaile inguste sau mai mari din zona muntilor mici si mijlocii. prin urmare iernile si noptile fiind foarte friguroase. . datorita adapostului oferit de muntii inconjuratori. iarna sau noaptea. In schimb.Poten ialul turistic bioclimatic ‡ Obcinele Bucovinei se incadreaza in bioclimatul tonic stimulent de munti mijlocii si mici al formelor de relief negative. cu caracter usor relaxant. Conditiile bioclimatce din depresiuni sunt. Se constata o incarcare a aerului cu ioni negativipozitivi. ‡ Este un bioclimat recomandat persoanelor cu afectiuni cardiovasculare sau pentru cei cu afectiuni reumatismale. tonice. stimulente. Aerul rece. Este influentat de conditiile de adapost fata de circulatia generala. vara si ziua. aluneca si stragneaza pe fundul depresiunilor si vailor. in general. mai les in anotimpurile extreme. in conditii de circulatie atmosferica redusa.

Humorul. Pojorata.. Ea colecteaza paraiele de pe versantul estic al Obcinei Feredeului. paraseste muntele la localitatea Straja. Nisipitu. Bistrita Aurie este o vale mai larga. Corlateni. ea strabate o succesiune de mici depresiuni-Izvoarele Moldovei. cu variatii de debit in functie de anotimp. impreuna cu afluentul sau Carlibaba. Dobra. asigura permanenta scurgerii raurilor. Pojaratei. Moldova strabate Obcinele longitudinal in cursul sau si le delimiteaza spre sud prin cursul sau mijlociu. intre care cei mai importanti sunt Tatarca pentru Carlibaba si Valea Stanii pentru Bistrita Aurie. De pe stanga primeste pe Sulita. Frumosu. Demacusa. Gura Humorului si chei. din care 22km revin Carlibabei. Fundu Moldovei. sustinuta subtantial de cea subterana. cu o panta medie fiind insotita de terase. Moldovita. isi colecteaza apele din Obcina Mare. paraul Boului. Humorul. In sectorul Carlibaba-Iacobeni. Suceava. dupa care se uneste cu Moldova la Vama. Lucava. Tatarca. formeaza limita vestica a Obcinelor Bucovinei pe o lungime de 45 km. Campulung. Deia si de pe cel estic al Obcinei Mari. Putna. Brodina. Vama. cu o lungime de aproape 90 km. Ciumarna. Paraul Morii. Pe tot acest traseu montan. din Obcina Mestecanisului. si debuseaza in Moldova la Gura Humorului. Moldovita. Deia. Breaza. Alimentarea predominant pluvionala. Stramtura Rosie. Botus. Botus. Valea Putnei impreuna cu pasul Mestecanis-1096m-completeaza limita sudica a Obcinelor. cel mai important afluent al Moldovei din spatiul Obcinelor Bucovinei. Suceava formeaza limita nordica a Obcinelor romanesti. Paraul Negru.Brezei. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Sadova. Bistrita Aurie.Potenìialul turistic al reìelelor hidrografice ‡ Principalele retele hidrografice din Obcinele Bucovinei sunt: Moldova. de 26 km lungime. Dragosa. Breaza. Beltagul. Putna. sunt Lucina. dreneaza longitudinal depresiunea cu acelasi nume si separa Obcina Feredeului de Obcina Mare. Bistrita Aurie si afluentii lor care formeaza o retea cu o densitate apreciabila si cu o dispozitie rectangulara specifica. dintre care cele mai importante sunt Argel. pe care o strabate longitudinal. Ambele vai dreneaza flancul vestic al Obcinei Mestecanusului prin afluentii scurti si cu talveg accentuat inclinat. dintre care Dubul. Principalii sai afluenti de pe dreapta. Dupa un curs de 60 km si dupa ce strabate cateva bazine depresionare-Izvoarele Sucevei.

Iezerul. unul dintre putinele lacuri de baraj natural din tara. in amonte de satul cu acelasi nume.Potenìialul turistic al lacurilor ‡ Apele stagnante aproape ca lipsesc in Obcinele Bucovinei. exceptand mlastinile locale din bazinul Lucinei si din unele sectoare ale sesurilor principalelor vai. Amintim micul si unicul lac de aici. situat pe valea Sadovei. ‡ Lacul Iezer .

Exita si rezerve de n mol in zona obcinelor .Potenìialul turistic al resurselor hidrominerale si al n molurilor terapeutice ‡ In imediata vecinatate a Pietrei Pinului.cu diferite consistente si grade de finete. sunt pastrate ca fond balnear de rezerva. ‡ . chimice si biologice. oligo-minerala. de catre localnici. folosite pana in prezent doar partial. actioneaza asupra organismului prin intermediul proprietatilor lor fizice. Aceste descoperiri.langa Gura Humorului forari recente de cercetare au dus la descoperirea unor rezerve de apa minerala termala. cu eficacitatea terapeutic . slab sulfuroasa. insa acestea sunt mai putin cunoscute de catre turisti. ² apa care se gaseste si in doua izvoare din apropierea manastirii de la Voronet. Namolurile terapeutice sau peloide termen provenit de la cuvintele grecesti "pelos" (noroi) si "eidos" (forma) .

care pe flancul estic al Obcinei Mari se gaseste la 800-1000m. Zona molidului are o larga dezvoltare in partea vestica a Obcinelor. adica versantul vestic al Obcinei Mari. in culoarul depresionar Moldova-Sadova si in toata aria Obcinei Mestecanisului. mai rar arborete aproape pure ale uneia sau alteia dintre ele. Zona de amestec molid-brad-fag corespunde partii centrale a Obcinelor. Limita inferioara a molidului.flora ‡ ‡ ‡ ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. fagul si bradul cu peste 25%. depresiunea Moldovitei. La compozitia padurilor de aici.Aceste trei esente de baza formeaza frecvent arborete mixte . urmate de molid. zona fagului apare pe partea estica a Obcinei Mari. care in Obcina Mestecanisului si vestul Feredeului se gaseste pe fundul vailor. respectiv pe culmea si versantul vestic al Obcinei Feredeului. molidul participa cu aproape 70%. Aceste procente se modifica in functie de etaje. incat. unde domina fagul si bradul. spre est urca treptat pana in partea superioara a Obcinei Mari. . coboara constant spre vest. versantul estic al Obcinei Feredeului si Obcinile Brodinei. ele raman cu totul sporadice in masa generalizata a molidisurilor. Limita superioara a fagului si bradului.Poten ialul turistic biogeografic . la vest de creasta Feredeului . Astfel. iar celelalte esente cu doar 5%.

fag. ci si masiv impadurite. paiusul de padure. multe dintre ele devenite nume proprii. pirul crestat. Asociatiile dominante din alcatuirea acestor pajisti sunt cele de paiusca sau iarba vantului. firuta. Termenul de obcine implica nu numai culmi muntoase prelungi. Suprafetele cele mai extinse le gasim in lungul culoarelor depresionareMoldova-Sadova. bucovinesti. fagetel. Pajistile totalizeaza doar 22% din suprafata. zazania. ‡ . de unde si numeroasele fitonime intalnite aici: bucov. obtinute prin defrisari in masa compacta a padurii din trecut. bucova. Humor. iar cel de bucovina indica o regiune cu paduri de fag sau cu fag (buk=fag). si de paius rosu. bucovat. tremuratoarea etc. sunt aproape in intregime secundare.Poten ialul turistic biogeografic . In compozitia lor mai participa paiusul. faget. golomatul.flora ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. coada vulpii. timoftica. Moldovita.

caprior. Dintre pasarile rapitoare amintim: uliul gainilor. eretele.fauna Suprafata mare a padurilor si raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare. de un deosebit interes cinegetic: cerb. Bistrita Aurie. fazanul. Moldovita.lostrita. in paraiele mici. capriorul. rasul. cucuveaua. cocosul de mesteacan. acvila tipatoare.a. porcusorul. hermina. ‡ Fauna este bogata si pretioasa si include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin. pastravul curcubeu. stiuca. Trofeele vân tore ti din Bucovina au câ tigat medalii de aur la expozi ii interna ionale. ciuful. sorecarul. Pasarile de talie mica sunt in numar mare si bine adaptate la conditiile de mediu de aici. lupul. buha. lipanul. Suceava. pastravul curcubeu. etc. scobarul s. urs. mistret. crap. huhurezul.ierunca. si in zona lipanului si mrenei. bufnite. cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate: ‡ 27 fonduri de vanatoare. fantanelul. boisteanul. cocos de mesteacan 41 fonduri de pescuit: lostrita. ‡ Pestii apelor se incadreaza in zona pastravului. jderul.Poten ialul turistic biogeografic . corbul. Pasarile mai mari au ca principali reprezentanti cocosul de mesteacan. cocosul de munte. cleanul. vulturi. altele sunt sezoniere sau in pasaj. soimul. pe raurile mari Moldova. ras. pastrav. dihorul. clean. mreana. Intalnim si zlavocul. . uluil pasarar. diverse specii de acvile. vulpea. molanul. Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti .

intre izvoarele Carlibabei si ale Sucevei. reunite. obiectiv floristic. 5 rezervatii geologice. Plesa-725m. Cheile Stramtura Rosie. la confluenta paraului Tatarca. Rezervatia paleontologica . Rezervatia Ciumarna. Pasurile: Mestecanis-1096m. specifice panzei Vrancea. se gasesc numeroase exemplare de fosile. Pohonis-1225m. Trei Movile-1040m. marne bituminoase.20 ha ±bucura privirea si sufletul oricarui turist: 6 rezervatii botanice. in punctul de confluenta a paraului Gaina cu paraul Balcani si care. Cheile Brezei. Cheile Pojoratei sau Cheile Strajii.457. asociate cu gresii. pe valea Moldovei. o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte. Rezervatia geologica Piatra pinului este situata in malul drept al Moldovei. se scurg in valea Lucava Rezervaia Rachitisul Mare. Ciumarna1100m. obiectiv floristic. de pe Obcina Feredeului.langa Moldova Sulita. comuna Vatra Moldovitei. o rezervatie paleontologica. Rezervatia Lucina. este localizata pe versantul dealului cu acelasi nume.Klippa triasica. relativ mic. imediat la sud de satul Benea de pe valea Moldovei superioare. Carlibaba-1225m. fosilifer. violacei si verzui. intre valea Putnei si valea Bistritei Aurii. Rezervatia geologica -Formatiunea cu Aptychus. unde apar deschise depozite oligocene: menilite inferioare.cuprinde tanovul Gaina. Cheile de pe Valea Putnei.Poten ialul turistic al arealelor protejate ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Numarul mare de rezervatii naturale ± 23 de rezervatii in suprafata de 4. obiectiv floristic. si a soselei ce traverseaza Obcina Mare. de calcar rosu. intre izvoarele Sucevei si ale Moldovei. situat la 1200m. Obiectul ocrotirii il formeaza un bloc. ‡ ‡ ‡ . Pascanu-1250m. Cheile Paraul Cailor. situata pe o panta impadurita din apropierea catunului cu acelasi nume.de pe paraul Cailor.de la Pojorata. 8 rezervatii forestiere. in mrene si calcare rosii. Obiective geomorfologice: Cheile Lucavei. Cheile Tatarcei. Izvor-1100m. Aici. pe valea Moldovei. gresia de Kliwa si disodilele superioare. de pe Obcina Cacica. langa Benea. Cheile Botusului. din care s-au descoperit si descris numeroase fosile.

Humor (ro u). . Sucevita(verde). etc. Moldovita (galben) i Arbore (combina ie de culori si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica.Poten ialul turistic antropic cultural ± istoric . Scara virtutilor la Humor. Geneza si Judecata de Apoi la Voronet. Prin raritatea si frumusetea lor aceste manastiri pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta Voronet (albastru). scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. ‡ .XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares.zona Bucovina-obcinele este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare. Fiind o adevarata comoara pentru turismul romanesc. Construirea manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV . edificii unice in lume. Zona aceasta reprezinta o regiune cu o insemnata incarcatura istorica si spirituala a poporului roman.religios ‡ Cele mai reprezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate in Bucovina.).

M n stirea se afl la 33 km de ora ul Radauti. la numai 4 km de centrul ora ului Gura Humorului. intre paraurile Moldovita si Ciumarna. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri. cu zidurile si turnurile sale. religioase i artistice române ti. avind grosimea de 1. ‡ ‡ ‡ ‡ . este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti. Manastirea Sucevita a fost construita cu patru secole in urma. Manastirea Humorului a fost ctitorita in 1530 de logofatul Toader Bubuiog. Biserica a fost ridicat în anul 1488 în numai patru luni i jum tate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. M n stirea a fost un important centru cultural. situata la 15 km distanta de satul Vama. Pe fatadele bisericii se regasesc toate temele ce se gasesc si pe fatadele altor biserici pictate in timpul domniei lui Petru Rares. manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata. tainita de deasupra camerei mormintelor. Pictura manastarii se bazeaza un fond albastru ce a n scut sintagma albastru de Vorone egal verdelui Veronese i ro ului Titzian. Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti. manuscrise. icoane etc. obiecte de cult. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare. aprope de orasul Gura Humorului. A fost supranumit "Ierusalimul Neamului Românesc" (M.20 metri. cu un important trecut istoric.Manastirea porta hramul Invierea Domnului. cu biserica si sutele de picturi care-i acopera peretii exteriori. Manastirea. aici s-au copiat manuscrise i au fost realizate miniaturi pre ioase. M n stirea Putna este unul din cele mai importante centre culturale. chilii. precum si catapeteasma cu bogate sculpturi aurite. Casa domneasca. L ca ul de ine un bogat muzeu m n stiresc. Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata.Ca elemente deosebite amintim: pridvorul deschis care se intalneste pentru prima oara sub aceasta forma in Moldova. ca o cetatuie in care sa nu poata patrunde picior de pagan. din porunca domneasca. dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita. cu broderii.Eminescu). 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu.‡ Manastirea Voronet este situat în satul cu acela i nume. Este situata mai sus pe raul Humorului.

. Moldovita.alte manastiri atractive: Sucevita.Gura Humorului.Obiectivele culturale cu funcìii turistice ‡ Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO. la care se adauga numeroase alte manastiri. Humor. Slatioara. Muzeul Tehnicii Populare. Voronet precum si bisericile Patrauti si Arbore. Risca. Probota.. Slatina. Muzeul ÄArta Lemnului´ Campulung Moldovenesc. Muzeul Satului Bucovinean. fac ca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti: ‡ Patrimoniul UNESCO include manastirile. biserici. Putna. Muzeul ÄApelor´. Muzeul Etnografic. muzee si elemente ale arhitecturii traditionale. Muzeul de Arta ÄIon Irimescu´ . ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Muzee: Complexul Muzeal Bucovina. Casa memoriala Ciprian Porumbescu.

‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . care ofera conditii de cazare excelente. Sala Polivalenta (sali pentru competitii sportive diverse). bazin de inot. Totusi Obcinele Bucovinei sunt o exceptie notabila. -luncile de la iesirea din Gura Humorului spre Voronet sau Bucsoaia. baschet). Locurile neamenajate propice pentru campare sunt in general rare in zonele locuite. -luncile din amonte de Pojorita. Camping Nu exista campinguri special amenajate. cele mai multe din tara etc. -zona pasului Ciumirna. dotat cu complex sportiv (teren tenis de camp. fotbal. handbal. de asemenea usor sa gasim locuri propice. case de vacanta.Prezentarea amenajarilor turistice ‡ In zona obcinelor exista peste 400 de hoteluri. oferind astfel de posibilitati: -in zonele izolate sau pe crestele montane este. la preturi accesibile pentru o paleta larga de turisti. pensiuni. Structuri de agrement turistic :Parcul Dendrologic din zona Arinis.

‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . fie . dar se realizau si diverse unelte . topoare. Se regasesc motive zoomorfe. folosindu-se cear . Casele se construiau din paianta (caramizi de chirpici) sau lemn. cutite. Împistritul ou lor este un obicei practicat în zona Bucovinei. Lutul folosit are mare importanta.clesti. Nu in ultimul rand. mai este celebr i pentru prelucrarea artizanal a lemnului. teascuri pentru stoarcerea strugurilor. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni. Cu timpul. ca pretutindeni in satul romanesc. cat si sumanele. În Saptamana Mare. iar fierul inrosit era batut pe o nicovala. Regiunea prezint o însemn tate valoare etnografic mai ales datorit obiceiurilor str mo e ti care s-au p strat nealterate de secole i a portului popular românesc. obiceiurile. tehnica încondeierii ou lor a ajuns la nivel de art . scaune. mestesugarii stiind de unde sa il aleaga pe cel mai bun. porti si ferestre sau lazi de zestre. mestesugurile sunt un alt obiectiv de maxima importanta in patrimoniul zonei. Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri.facalete. antropomorfe. Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de tesut. si pana la case intregi. geometrice sau florale. pe lânga simpla vopsire. se practic fie încondeierea cu pensula. itarii sau catrintele pe care taranii le imbracau erau confectionate in casa. obiectele din interiorul ei constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie.Poten ialul turistic al tradiìiilor locale ‡ Traditiile populare. avand in vedere specificul zonei. Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic . Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale. camasile. scrancioabe (leagane pentru copii). Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne. Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat. începand cu ziua de mar i pân vineri. pive (intr-o piua erau macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica). dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic descoperite de arheologi. linguri. O casa traditionala este compusa din doua camere si o tinda.

.

În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salin . urmarirea acestui mestesug in timp si spatiu poate fi o preocupare extraordinar de placuta. Varvara. aducându-se muncitori i tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic.‡ Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. Pentru iubitorul de istorie si de frumos. mai ales din Gali ia. Suceava. în locul unde se afl ast zi localitatea Cacica (în nord-estul României. cei mai mul i fiind de etnie polon i de religie romano-catolic . Ea se mai intalneste astazi numai in atelierele de olarit de la Marginea. În jurul anului 1780. la 18 km de ora ul Gura Humorului) au fost descoperite z c minte de sare. Sala de dans si Capela romano-catolic Sf. Lacul S rat. In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500. In interiorul salinei se pot vizita:Capela ortodox . Ceramica de culoare neagra este marturie a originii dacice. Salina Cacica este o salin aflat în localitatea Cacica. în regiunea istoric Bucovina. ‡ . jud.

Poten ialul turistic al festivalelor si al evenimentelor ‡ Via a în zona Obcinelor Bucovinei este marcat de o serie de evenimente. Iulie -Campulung Moldovenesc± Festivalul International de Folclor ³Întâlniri Bucovinene´. în primul rand.Straja. Pa tele i s rb torile Sfin ilor importan i. Aceste tradi ii vechi sunt bine p strate în acest loc izolat din România. oile sunt adunate la stana si oaia care da cea mai multa lapte primeste un premiu. Decembrie . legate de obicei de ritualurile agrare ciclice.Partestii de Jos ± Datini si Obiceiuri. Exist multe ocazii de s rb toare. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . un festival de dans folcloric.Fundu Moldovei ± S rb toarea Arcanului. -Gura Humorului-Târgul Mae trilor Populari Septembrie . la acestea pot fi ad ugate numeroasele alte manifest ri culturale i târguri. prima jumatate a lunii iunie ± Festivalul Traditiilor de Nunta. August . . s rb tori i festivaluri care au loc anual. mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice. Noiembrie Moldovita ± Festivalul de Dans i Muzic ³Cântecul Obcinii´. Mai . apoi. . Un fel de branza numit ³cas´ este preparat din lapte de la toata turma. festivalul folclorului. Cr ciunul. sunt s rb torile religioase.Sadova ± Strunga Oilor.Gura Humorului-± Festivalul National de Caricaturi si Epigrame .Vama ± Hora la Vama.Gura Humorului-± Festivalul de Film si Diaporam ³Toamna la Vorone ´.

dar si cu manifestari culturale traditionale.. transpunerea sensibilitatii si a dragostei de frumos in adevarate capodopere realizate din lemn. Mestesugurile. mai ales cele din perioada iernii) ‡ ‡ ‡ ‡ . In zona obcinelor se conserva vechile asezari razesesti. lut etc. os. date si obiceiuri strabune. arta tesutului si cusutului. in care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului ecologic: Conservarea elementelor vechi de civilizatie rurala si transpunerea lor in viata de zi cu zi. Arhitectura caselor si agrementarea specifica a interioarelor. elemente valoroase de etnofolclor etc. metal. cu ocupatiile traditionale (olarit.Potentialul turistic al zonei rurale ‡ Satele aparute din timpuri stravechi. piei. prelucrarea lemnului si a produselor textile. care au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale. nobletea vestimentatiei populare.

prin bucataria Äbucovineana´. balmos (mamaliga cu branza si smantana). etc. tochitura moldoveneasca..Potentialul gastronomic ‡ Bucataria traditionala exceleaza prin calitatea si varietatea produselor. ‡ . ciupercute (hribi) cu smantana. cobza de pastrav. puiul cu smantana. ciorba de burta dreasa cu smantana. Oferta gastronomica deosebita. chirostile moldovenesti (coltunasi umpluti cu carne afumata. de un specific aparte: placinte Äpoale in brau´. ochiuri in smantana. cartofi si ceapa). este remarcabila preocuparea pe care o au gazdele pentru a-si imbunatati constant prestatiile.

Animalele s lbatice.de la Breaza.Obiectivele economice moderne cu funcìii turistice ‡ Obcinile Bucovinei particip cu o pondere însemnat la dezvoltarea economic a regiunii. Gura Humorului .explic caracterul extensiv silvopastoral al economiei tradi ionale.Lemnul este valorificat i de industria local me te ug reasc . Vama. Principale ramuri economice se bazeaz pe resursele locale. cu cea mai mare densitate din ar sunt valorificate în industria alimentar .paji tile i p durile . în industria piel riei i înc l mintei sau ca trofee i piese de muzeu. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . conurile de brad sunt valorificate în industria coloran ilor.Câmpulung Moldovenesc. R inile. Gura Humorului. Sucevi a. Resursele solului . iar unele din produsele sale sunt solicitate de întreaga ar sau sunt exportate. Iacobeni.la combinatul de celuloz i hârtie. cetina. Fructele de p dure sunt colectate i prelucrate în unit i de profil ale industriei alimentare de la Gura Humorului sau Brodina. Pojorâta. în industria farmaceutic sau sunt livrate la export. Câmpulung Moldovenesc. Lor li s-a ad ugat ( începând cu secolul al XIX-lea) exploatarea i prelucrarea resurselor solului. Lemnul p durilor este valorificat în unit i mari i modernizate de prelucrare a lemnului: cherestea . La Molid se afl o fabric de carton. mobil . Moldovi a.

Potenìialul de comunicaìie èi acces in zon : ‡ ‡ Principala caracteristic a obcinelor o formeaz alternarea culmilor prelungi. Campulung Moldovenesc.Gura . iar c ile de acces sunt numeroase. Suceava.Beclean.Radauti . ajungand in Transilvania.Bacau .Bacau . Cai aeriene: Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava.Vicsani.E 85. Gura Humorului. Vama. DN 17 A face legatura intre Siret . ‡ ‡ . Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara .Dorna.Suceava . Cluj Napoca.Campulung Moldovenesc .Singeorz Bai . ducand mai departe in Maramures.Putna si Suceava .Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad.Campulung Moldovenesc iar drumul national DN18 leaga Iacobeni .Suceava . Oradea. ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor Campulung .Humorului . Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei si peste pasul Tihuta.Falticeni .Ciocanesti Borsa. cu ramificatiile Suceava . Cai rutiere: Drumul national DN 2 .Nasaud .Sucevita . 75 km de Campulung Moldovenesc si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane.Radauti .Siret uneste capitala Bucuresti de Suceava. Bucuresti . Dej trecand in Bucovina peste munti. urmand apoi traseul Vatra Dornei.Vatra Dornei . Cai feroviare : Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti .

Harta rutiera .

neindicat iarna. 480 m ± vf. 1137 m ± vf. 1096 m ± vf. Bobeica. Cîmpulung Moldovenesc. 1074 m ± vf. Scoru e . Marcaj: band roèie. 1588 m ± sat Bobeica. Durata: 10 ± 13 ore. Runcul Pris cii. 1110 m. 8. 1251 ± Poiana Chiìc ul Mare. 1063 m ± Poaina Socilor. 3. Traseu longitudinal 4. 908 m ± Putna. 1141 m ± vf. total neindicat iarna. 1200 m ± Curm tura Boului. 880 m. Tocila. 1284 m ± Dealul Bîtca Mic . Durata: 5 ore. Sat Prisaca Dornei. Caracteristici: Traseu indicat vara. Caracteristici: Accesibil numai vara èi numai pentru turiètii încercaìi. Distanì : 60 km. Buh iecu (valea Cîrlibabei) ± Muntele Hrobi. Marcaj: band albastr . Obcona Feredeului. Caracteristici: Uèor accesibil în timpul verii. 1100 m ± vf. Juravlea. 1291 m ± vf. Marcaj: band roèie. 1588 m ± Muntele Hrobi. 1331 m ± Dealul Obcina. Distanì : 50 km. 1477 m ± vf. Mestec niè. Obcona. 1325 m ± vf. Obcioara. Paècanu. Traseu longitudinal. Aluniè. Marcaj: triunghi galben. nu se recomand iarna. 2. 1294 m ± Pasul Izvor. Distanì : 45 km. 1479 m ± vf. 650 m ± pîrîul Izvorul Morii ± Curm tura Boului. ‡ ‡ ‡ ‡ . Toaca. 1270 m ± sat Brodina de Sus. 550 m. 950 m. Traseu transversal. 1507 m ± vf. Deia. 1040 m ± vf. rutiere. 1407 m ± vf. 1423 m ± vf. Durata: 4 ± 5 ore. Veju Mic. 1335 m ± vf. 1100 m ± sat Izvoarele Sucevei. Durata: 13 ± 15 ore. 1364 m ± vf. Trasee intersectate: 2. Tomnatecu. Traseul longitudinal. Lucina. Hotaru Huìanului. Durata: 15 ± 18 ore. Trasee intersectate: 1. Oiìei. Marcaj: band roèie. Caracteristici: Accesibil în tot timpul anului (iarna ± în grup èi pe vreme favorabil ). Lucina. 840 m ± vf. Feredeu. dar nu in ultimul rand si poteci si trasee turistice: 1. 1302 m ± vf. Traseu transversal. 1040 m ± pîrîul Boului ± sat Paltinu ± sat Vatra Moldoviìei. 1207 m ± vf. Pasul èi Cabana Mestec niè. 5. Caracteristici: Accesibil vara. Distanì : 15 km.‡ ‡ Caile de acces in interiorul Obcinelor Bucovinei sunt numeroase si variate: cai ferate. 1183 m ± Poiana M n il . Bulaiului. 630 m. Distanì : 20 km. 570 m ± vf. 1507 m ± vf. Gura Humorului. 1223 m ± Pasul è ì Cium rna.

opt tunuri de zapada.pentru sporturi extreme. caving. inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism. a posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber. . . a partiilor de schi. . Pe viitor se doreste indiguirea raului Moldova. odihna si agrement.pentru echitatie. Echitatia se poate practica datorita cresterii cailor de rasa in doua herghelii cu renume: Radauti si Lucina.pentru vanatoare si pescuit.Forme de turism practicate in zon ‡ Conditiile geografice favorabile.de congrese si reuniuni. datorita cadrului natural deosebit de frumos. river rafting etc. lansari cu parapanta si deltaplanul.deaorece au la dispozitie telescaun. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . .balnear. .rural. navigatie. astfel turistii vor avea motive sa se opreasca in zona obcinelor si iarna. .cultural (religios). conduc la practicarea mai multor forme de turism. .pentru sporturi de iarna.de recreere. In Campulung Moldovenesc si in Carlibaba exista partii de schi.de tranzit.Forme de turism practicate: .ecoturism. pentru practicare schiului nautic". . nocturna si bazin olimpic. . Campulung Moldovenesc si Gura Humorului ± statiuni turistice de interes national atrag turistii pe tot parcursul anului. . alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale originale.

carpati. Romania.regielive.turismbucovina.html ‡ http://www.BIBLIOGRAFIE ‡ Cianga.trasee-de-drumetie. Editura Presa Universitara Clujeana.3x.php/Regiuni/bucovina.ht ml ‡ http://alpinet..Geografia Turismului.htm ‡ http://www. N.org/ro/bucovina .ro/foto.ro/index.vacantatv. (2007). Cluj Napoca.org/ghid_montan/muntii/obcinele_b ucovinei-34/prezentare/ ‡ http://www.ro/referate/turism/zona_agrotur istica_bucovina_pensiune_agroturistica-113134.go.manastiri-bucovina.org/main/poteci/about_ro_t_despreobcinele-bucovinei_id_48.romanianmonasteries.html ‡ http://facultate.ro/trasee-obcinelebucovinei/ ‡ http://www.ro/ ‡ http://www.com/en/index.html ‡ http://www. ‡ http://bucovine.