UNIVERSITATEA µ¶BABES BOLYAI¶¶ CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARI PRACTICE GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA

ZONA TURISTICA A OBCINELOR BUCOVINEI

ONICA SIMONA PATRINJAN BIANCA

Scurta prezentare generala a zonei :
‡ ‡ Obcinele Bucovinei sunt situate in nord-estul Carpatilor Orientali si reprezinta o subunitate distincta a acestora. Cea mai clara expresie a peisajului lor se realizeaza intre Valea Moldovei si Valea Sucevei. Valea Sucevei constituie limita lor nordica, incepand de la izvoare si pana la iesirea din munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65 km. Limita sudica porneste din Valea Bistritei, la Iacobeni, si se continua pe Valea Mestecanisului, Pasul Mestecanis-1096m, Valea Putnei si Valea Moldovei, care separa Obcina Feredeului si Obcina Mare de Rarau si muntii Stanisoarei. Cea mai clara limita in peisaj este cea estica, prin care Obcinele se pun direct in contact cu Podisul Sucevei, pe limita localitatilor Vicovu de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Paltinoasa. Limita vestica este data de Valea Bistritei Aurii, intre Iacobeni si Carlibaba, de unde se continua pe Valea Carlibabei si Pasul Carlibabei, prin care se face legatura cu bazinul Sucevei, la localitatea Izvoarele Sucevei. Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind un teritoriu de circa 2200 kmp. Administrativ, intreaga arie a Obcinelor se cuprinde in judetul Suceava.

‡

‡

‡

‡

Harta Obcinelor Bucovinei

se gasesc in cea mai mare parte intr-un echilibru relativ stabil. de 460m. fiind sub 1400m in Obcina Mestecanisului. intre 1300-1200m in Obcina Feredeului si in jur de 1100m in Obcina Mare. la Paltinoasa. din nordul Obcinei Mestecanisului.Trasaturile Obcinelor Bucovinei O trasatura a Obcinelor Bucovinei este inaltimea redusa a reliefului. O alta trasatura generala a reliefului o reprezinta paralelismul culmilor si vailor pe directia NV-SE. .Lucina-1588m. care ocupa peste 70% din spatiul Obcinelor Bucovinei. in Obcina Feredeului (altitudinea maxima de 1494m in varful Veju Mare) si in Obcina Mare (altitudinea maxima de 1223m in varful Scoruset) iar altitudinea minima o intalnim la iesirea Moldovei din munte. directie concordanta cu cea a componentelor structurale. Versantii. intrucat procesele gravitationale sunt mult atenuate de invelisul vegetal al padurilor si pajistilor. Maxima de altitudine este atinsa in vf. Altitudinea medie a culmilor principale scade de la vest la est.

roci predominant detritice. panza de Tarcau este seriata puternic spre est.Obcina Feredeului contine depozite cretacice si paleoceneocene. pe care. care creeaza reliefuri cu abrupturi si chei-Lucava. Toate se impun in relief prin forme specifice: dolomitele si calcarele triasice. Formatiunile magmatice apar sub forma unor Klippe(blocuri) pe o suprafata mai mare. fiind alcatuita din formatiuni metamorfice. suprapunandu-se pe panza de Audia. sedimenatre si magmatice. conferind Obcinei Feredeului particularitatile sale morfologice. mai ales.Poten ialul turistic cu valoare peisajistic a reliefului ‡ Obcina Mestecanisului se suprapune zonei cristalino-mezozoice. sub forma de succesiuni ritmice. Obcina Mare se grefeaza pe panzele de Tarcau si Vrancea. cat si cele cuartoase. foarte expresiv in zona Pojorata si pe paraul Cailor. Ele se aseaza transgresiv si discordant peste sisturile cristaline. intre Benea si Sadova. o acopera complet. la Solonet si pe valea Putnei. se inscriu pregnant in relief. formate din roci cretacice superioare si. fiind reprezentate prin roci carbonatate si roci silicioase. ‡ ‡ . fiind roci dure. fiind reprezentate prin bazalte si peridotite si serpentine. panza Vrancea apare in marginea flisului Obcinelor ca trei semisfere: Putna-Suceava. pe argilele cretacice. Aceasta din urma. Breaza. peste panza Vrancea. Structural. groase de sute si mii de metri. Datorita acestui fapt. Obcina Feredeului si Obcina Mare sunt modelate pe depozite de flis. Sucevita si Humor. Formatiunile sedimentare apar in latura estica a Obcinei Mestecanis. Tatarca. paleocene si miocene inferioare.

Se caracterizeaza. fiind sinclinale suspendate. bine delimitate de regiunile inconjuratoare. in general. . acesta fiind definit de o mare varietate de forme.Potentialul turistic al reliefului pe conglomerate ‡ Potentialul turistic peisagistic al reliefului pe conglomerate ocupa o pozitie remarcabila in cadrul potentialului turistic morfologic al obcinelor. prin extinderi areale relativ reduse sub aspect geologico-tectonic.

Reteaua hidrografica din obcine se remarca mai ales prin sectoarele de vai transversale ce taie succesiv structuri geologice de varsta si consistenta diferite. de unde au luat nastere tronsoane spectaculoase. .Poten ialul turistic al v ilor ‡ Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale in calcare (Cheile Lucavei. avand sectoare inguste .de chei .alternate cu arii depresionare largite. formate din roci mai putin rezistente. cu o fizionomie complexa. Cheile Tatarcei. cu lungimi variabile. Cheile Pârâul Calului).

intre Rotunda si Tibau -Cheile dintre Bistrita-Carlibaba si Valea Stanei -Cheile dintre Valea Stanei si Botos -Cheile dintre Iacobeni si Argestru -Cheile Zugrenilor. Cheile Pojaratei.Potentialul turistic al vailor-cheile ‡ De-a lungul cursului Bistritei Aurie. Pe raul Moldova si pe afluentii sai intalnim de asemenea chei cu un potential turistic mare precum: Cheile Brezei. Cheile Stramtura Rosie. adancite in porfiroide lungi de 4 km. cu latimi de 150-200m si versanti abrupti. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cheile Lucavei ‡ . se intalnesc cinci sectoare de ingustare: -Cheile Sesuri. cu un traseu deosebit de spectaculos . care delimiteaza Obcina Mestecanis de Muntii Suhardului.

In Obcina Fereu si Obcina Mare sunt intalnite si abrupturi structurale. ‡ Cheile Tisitei . specifice flisului carpatic. platouri intinse. Pe unele rauri ce strabat zone grezoase. Cheile Lucava in bazinul Moldovei. vai adancite in gresii cum sunt Cheile Straja. cu culmI prelungite. Cheile Tisitei in bazinul Putnei. varfuri greoaie. apar si cascade de mai mici dimensiuni Cascada Putnei si a Uzului.Poten ialul turistic al reliefului pe gresii ‡ Cascada Putnei ‡ Relieful pe gresii este caracteristic muntilor cu altitudine pana la 1600-1700m.

Se manifesta influente orientale (contraste intre iarna si vara) si baltice (cu ierni geroase si precipitatii bogate).1200 mm/an. ‡ In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 grade C. cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. Vantul predominat care sufla in zona este crivatul. relativ bland. de tip temperat continental. . iar precipita iile medii anuale sunt de aproximativ 800 .Poten ialul turistic climatic ‡ Climatul din zona Obcinelor Bucovinei este agreabil. temperatura medie anual fiind de 6 . cu aer curat si reconfortant.0 grade.

prin urmare iernile si noptile fiind foarte friguroase. vara si ziua. tonice. conducand la inversiuni termice. ‡ Este un bioclimat recomandat persoanelor cu afectiuni cardiovasculare sau pentru cei cu afectiuni reumatismale. mai les in anotimpurile extreme. datorita adapostului oferit de muntii inconjuratori. in conditii de circulatie atmosferica redusa. remarcabila fiind prezenta aerosolilor rasinosi. stimulente. Se constata o incarcare a aerului cu ioni negativipozitivi. cu efecte diferentiate. vaile inguste sau mai mari din zona muntilor mici si mijlocii. . aluneca si stragneaza pe fundul depresiunilor si vailor. cu caracter usor relaxant. Este influentat de conditiile de adapost fata de circulatia generala. Conditiile bioclimatce din depresiuni sunt. in general.Poten ialul turistic bioclimatic ‡ Obcinele Bucovinei se incadreaza in bioclimatul tonic stimulent de munti mijlocii si mici al formelor de relief negative. se produce o incalzire puternica a substratului si de aici a atmosferei. iarna sau noaptea. Aerul rece. In schimb. reprezentate de depresiunile intramontane. datorita faptului ca inversiunile termice conduc si la o inversiune in etajele de vegetatie forestiera.

Dobra. In sectorul Carlibaba-Iacobeni.Potenìialul turistic al reìelelor hidrografice ‡ Principalele retele hidrografice din Obcinele Bucovinei sunt: Moldova. cel mai important afluent al Moldovei din spatiul Obcinelor Bucovinei.. Gura Humorului si chei. Pojorata. intre care cei mai importanti sunt Tatarca pentru Carlibaba si Valea Stanii pentru Bistrita Aurie. Tatarca. Corlateni. cu variatii de debit in functie de anotimp. din care 22km revin Carlibabei. dintre care Dubul. paraul Boului. Bistrita Aurie si afluentii lor care formeaza o retea cu o densitate apreciabila si cu o dispozitie rectangulara specifica. Moldova strabate Obcinele longitudinal in cursul sau si le delimiteaza spre sud prin cursul sau mijlociu. Botus. Pojaratei. Botus. cu o lungime de aproape 90 km. Alimentarea predominant pluvionala. sunt Lucina. Deia si de pe cel estic al Obcinei Mari. Breaza. Principalii sai afluenti de pe dreapta.Brezei. Bistrita Aurie este o vale mai larga. Fundu Moldovei. cu o panta medie fiind insotita de terase. sustinuta subtantial de cea subterana. Frumosu. Humorul. din Obcina Mestecanisului. Putna. Breaza. Dupa un curs de 60 km si dupa ce strabate cateva bazine depresionare-Izvoarele Sucevei. Vama. Bistrita Aurie. Campulung. Putna. Paraul Morii. Beltagul. Ea colecteaza paraiele de pe versantul estic al Obcinei Feredeului. Ciumarna. Humorul. Suceava formeaza limita nordica a Obcinelor romanesti. Ambele vai dreneaza flancul vestic al Obcinei Mestecanusului prin afluentii scurti si cu talveg accentuat inclinat. Deia. Nisipitu. Demacusa. De pe stanga primeste pe Sulita. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Moldovita. Dragosa. Pe tot acest traseu montan. Lucava. dintre care cele mai importante sunt Argel. impreuna cu afluentul sau Carlibaba. dupa care se uneste cu Moldova la Vama. Valea Putnei impreuna cu pasul Mestecanis-1096m-completeaza limita sudica a Obcinelor. Suceava. Brodina. pe care o strabate longitudinal. dreneaza longitudinal depresiunea cu acelasi nume si separa Obcina Feredeului de Obcina Mare. formeaza limita vestica a Obcinelor Bucovinei pe o lungime de 45 km. isi colecteaza apele din Obcina Mare. ea strabate o succesiune de mici depresiuni-Izvoarele Moldovei. Paraul Negru. Moldovita. de 26 km lungime. Stramtura Rosie. si debuseaza in Moldova la Gura Humorului. Sadova. asigura permanenta scurgerii raurilor. paraseste muntele la localitatea Straja.

exceptand mlastinile locale din bazinul Lucinei si din unele sectoare ale sesurilor principalelor vai. unul dintre putinele lacuri de baraj natural din tara.Potenìialul turistic al lacurilor ‡ Apele stagnante aproape ca lipsesc in Obcinele Bucovinei. Iezerul. ‡ Lacul Iezer . Amintim micul si unicul lac de aici. in amonte de satul cu acelasi nume. situat pe valea Sadovei.

de catre localnici. chimice si biologice. Aceste descoperiri. ‡ . insa acestea sunt mai putin cunoscute de catre turisti. sunt pastrate ca fond balnear de rezerva.Potenìialul turistic al resurselor hidrominerale si al n molurilor terapeutice ‡ In imediata vecinatate a Pietrei Pinului. folosite pana in prezent doar partial.cu diferite consistente si grade de finete. cu eficacitatea terapeutic . slab sulfuroasa.langa Gura Humorului forari recente de cercetare au dus la descoperirea unor rezerve de apa minerala termala. ² apa care se gaseste si in doua izvoare din apropierea manastirii de la Voronet. Exita si rezerve de n mol in zona obcinelor . oligo-minerala. Namolurile terapeutice sau peloide termen provenit de la cuvintele grecesti "pelos" (noroi) si "eidos" (forma) . actioneaza asupra organismului prin intermediul proprietatilor lor fizice.

versantul estic al Obcinei Feredeului si Obcinile Brodinei.Poten ialul turistic biogeografic . care pe flancul estic al Obcinei Mari se gaseste la 800-1000m. Limita inferioara a molidului.flora ‡ ‡ ‡ ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. unde domina fagul si bradul. mai rar arborete aproape pure ale uneia sau alteia dintre ele. urmate de molid. Limita superioara a fagului si bradului. zona fagului apare pe partea estica a Obcinei Mari. adica versantul vestic al Obcinei Mari. Zona de amestec molid-brad-fag corespunde partii centrale a Obcinelor. Astfel. incat. . iar celelalte esente cu doar 5%. fagul si bradul cu peste 25%. Aceste procente se modifica in functie de etaje. depresiunea Moldovitei. La compozitia padurilor de aici. coboara constant spre vest.Aceste trei esente de baza formeaza frecvent arborete mixte . ele raman cu totul sporadice in masa generalizata a molidisurilor. la vest de creasta Feredeului . Zona molidului are o larga dezvoltare in partea vestica a Obcinelor. spre est urca treptat pana in partea superioara a Obcinei Mari. care in Obcina Mestecanisului si vestul Feredeului se gaseste pe fundul vailor. in culoarul depresionar Moldova-Sadova si in toata aria Obcinei Mestecanisului. respectiv pe culmea si versantul vestic al Obcinei Feredeului. molidul participa cu aproape 70%.

obtinute prin defrisari in masa compacta a padurii din trecut. si de paius rosu. Moldovita. golomatul. Termenul de obcine implica nu numai culmi muntoase prelungi. bucova. fag. In compozitia lor mai participa paiusul. coada vulpii. fagetel. multe dintre ele devenite nume proprii. bucovat. timoftica. pirul crestat.flora ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. tremuratoarea etc. sunt aproape in intregime secundare. faget. Suprafetele cele mai extinse le gasim in lungul culoarelor depresionareMoldova-Sadova. paiusul de padure. Pajistile totalizeaza doar 22% din suprafata. de unde si numeroasele fitonime intalnite aici: bucov.Poten ialul turistic biogeografic . bucovinesti. ‡ . zazania. iar cel de bucovina indica o regiune cu paduri de fag sau cu fag (buk=fag). Humor. firuta. ci si masiv impadurite. Asociatiile dominante din alcatuirea acestor pajisti sunt cele de paiusca sau iarba vantului.

caprior. vulpea. Suceava.fauna Suprafata mare a padurilor si raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare. cocosul de munte. huhurezul.Poten ialul turistic biogeografic . jderul. sorecarul. pastravul curcubeu. crap. eretele. ‡ Pestii apelor se incadreaza in zona pastravului. de un deosebit interes cinegetic: cerb. hermina. mistret. Pasarile de talie mica sunt in numar mare si bine adaptate la conditiile de mediu de aici. urs. Intalnim si zlavocul. si in zona lipanului si mrenei. diverse specii de acvile. cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate: ‡ 27 fonduri de vanatoare. Dintre pasarile rapitoare amintim: uliul gainilor. lipanul.ierunca. ras. clean. cleanul. molanul. etc. acvila tipatoare. dihorul. cocos de mesteacan 41 fonduri de pescuit: lostrita. altele sunt sezoniere sau in pasaj. Pasarile mai mari au ca principali reprezentanti cocosul de mesteacan. ‡ Fauna este bogata si pretioasa si include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin. corbul. rasul. capriorul. . bufnite. Trofeele vân tore ti din Bucovina au câ tigat medalii de aur la expozi ii interna ionale. Bistrita Aurie. scobarul s.a. boisteanul. uluil pasarar. ciuful. mreana. stiuca.lostrita. pastravul curcubeu. buha. lupul. soimul. vulturi. cucuveaua. Moldovita. pe raurile mari Moldova. cocosul de mesteacan. Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti . fantanelul. fazanul. porcusorul. in paraiele mici. pastrav.

si a soselei ce traverseaza Obcina Mare. Izvor-1100m. este localizata pe versantul dealului cu acelasi nume. pe valea Moldovei. Pascanu-1250m. obiectiv floristic. in punctul de confluenta a paraului Gaina cu paraul Balcani si care. Cheile de pe Valea Putnei. din care s-au descoperit si descris numeroase fosile. o rezervatie paleontologica. Rezervatia Ciumarna. imediat la sud de satul Benea de pe valea Moldovei superioare. Aici.457. situat la 1200m. Ciumarna1100m. o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte. la confluenta paraului Tatarca. Cheile Pojoratei sau Cheile Strajii. intre valea Putnei si valea Bistritei Aurii. pe valea Moldovei. de pe Obcina Cacica. Cheile Botusului. langa Benea. de calcar rosu. Rezervatia paleontologica . specifice panzei Vrancea.Klippa triasica. Rezervatia geologica -Formatiunea cu Aptychus. Cheile Stramtura Rosie. Cheile Tatarcei. comuna Vatra Moldovitei.Poten ialul turistic al arealelor protejate ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Numarul mare de rezervatii naturale ± 23 de rezervatii in suprafata de 4. Pohonis-1225m. reunite.de la Pojorata. Rezervatia geologica Piatra pinului este situata in malul drept al Moldovei. Plesa-725m. se scurg in valea Lucava Rezervaia Rachitisul Mare. ‡ ‡ ‡ . Obiectul ocrotirii il formeaza un bloc. relativ mic. violacei si verzui. in mrene si calcare rosii. gresia de Kliwa si disodilele superioare. se gasesc numeroase exemplare de fosile. Cheile Brezei. situata pe o panta impadurita din apropierea catunului cu acelasi nume. Pasurile: Mestecanis-1096m.de pe paraul Cailor. Carlibaba-1225m. unde apar deschise depozite oligocene: menilite inferioare. obiectiv floristic. 8 rezervatii forestiere. intre izvoarele Sucevei si ale Moldovei. Rezervatia Lucina. Trei Movile-1040m. marne bituminoase. de pe Obcina Feredeului. Obiective geomorfologice: Cheile Lucavei.20 ha ±bucura privirea si sufletul oricarui turist: 6 rezervatii botanice. Cheile Paraul Cailor.langa Moldova Sulita. asociate cu gresii. intre izvoarele Carlibabei si ale Sucevei. fosilifer. obiectiv floristic. 5 rezervatii geologice.cuprinde tanovul Gaina.

. ‡ . Sucevita(verde).religios ‡ Cele mai reprezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate in Bucovina. etc. Humor (ro u). Prin raritatea si frumusetea lor aceste manastiri pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO.XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. Zona aceasta reprezinta o regiune cu o insemnata incarcatura istorica si spirituala a poporului roman. Construirea manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV . Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta Voronet (albastru). edificii unice in lume. Scara virtutilor la Humor.). Moldovita (galben) i Arbore (combina ie de culori si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica. Fiind o adevarata comoara pentru turismul romanesc.Poten ialul turistic antropic cultural ± istoric .zona Bucovina-obcinele este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare. Geneza si Judecata de Apoi la Voronet.

intre paraurile Moldovita si Ciumarna. Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata.Eminescu). M n stirea se afl la 33 km de ora ul Radauti. Pe fatadele bisericii se regasesc toate temele ce se gasesc si pe fatadele altor biserici pictate in timpul domniei lui Petru Rares. cu zidurile si turnurile sale. tainita de deasupra camerei mormintelor. L ca ul de ine un bogat muzeu m n stiresc.Manastirea porta hramul Invierea Domnului. A fost supranumit "Ierusalimul Neamului Românesc" (M. aprope de orasul Gura Humorului. Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti. la numai 4 km de centrul ora ului Gura Humorului. manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata. M n stirea Putna este unul din cele mai importante centre culturale. cu biserica si sutele de picturi care-i acopera peretii exteriori.20 metri. M n stirea a fost un important centru cultural.Ca elemente deosebite amintim: pridvorul deschis care se intalneste pentru prima oara sub aceasta forma in Moldova. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri. aici s-au copiat manuscrise i au fost realizate miniaturi pre ioase. din porunca domneasca. dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita. Pictura manastarii se bazeaza un fond albastru ce a n scut sintagma albastru de Vorone egal verdelui Veronese i ro ului Titzian. Manastirea Sucevita a fost construita cu patru secole in urma. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare. Manastirea Humorului a fost ctitorita in 1530 de logofatul Toader Bubuiog. Este situata mai sus pe raul Humorului. este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti. icoane etc. cu broderii. cu un important trecut istoric. ca o cetatuie in care sa nu poata patrunde picior de pagan. avind grosimea de 1. religioase i artistice române ti. obiecte de cult. precum si catapeteasma cu bogate sculpturi aurite. chilii. situata la 15 km distanta de satul Vama. manuscrise. Biserica a fost ridicat în anul 1488 în numai patru luni i jum tate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. ‡ ‡ ‡ ‡ . 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Manastirea.‡ Manastirea Voronet este situat în satul cu acela i nume. Casa domneasca.

Humor. Muzeul ÄArta Lemnului´ Campulung Moldovenesc. Muzeul ÄApelor´. Slatioara. Muzeul Tehnicii Populare. Moldovita. Muzeul Satului Bucovinean.Gura Humorului. Voronet precum si bisericile Patrauti si Arbore. biserici. Casa memoriala Ciprian Porumbescu. . ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Muzee: Complexul Muzeal Bucovina. la care se adauga numeroase alte manastiri. Muzeul de Arta ÄIon Irimescu´ .. Slatina. muzee si elemente ale arhitecturii traditionale. Risca.Obiectivele culturale cu funcìii turistice ‡ Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO. Probota. Putna. Muzeul Etnografic. fac ca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti: ‡ Patrimoniul UNESCO include manastirile.alte manastiri atractive: Sucevita.

case de vacanta. Structuri de agrement turistic :Parcul Dendrologic din zona Arinis. -zona pasului Ciumirna. pensiuni. dotat cu complex sportiv (teren tenis de camp. baschet). Totusi Obcinele Bucovinei sunt o exceptie notabila. fotbal.Prezentarea amenajarilor turistice ‡ In zona obcinelor exista peste 400 de hoteluri. Sala Polivalenta (sali pentru competitii sportive diverse). oferind astfel de posibilitati: -in zonele izolate sau pe crestele montane este. cele mai multe din tara etc. -luncile de la iesirea din Gura Humorului spre Voronet sau Bucsoaia. care ofera conditii de cazare excelente. Locurile neamenajate propice pentru campare sunt in general rare in zonele locuite. -luncile din amonte de Pojorita. Camping Nu exista campinguri special amenajate. bazin de inot. de asemenea usor sa gasim locuri propice. la preturi accesibile pentru o paleta larga de turisti. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . handbal.

linguri. Împistritul ou lor este un obicei practicat în zona Bucovinei. Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni. Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic .clesti. Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat. Cu timpul. mai este celebr i pentru prelucrarea artizanal a lemnului.Poten ialul turistic al tradiìiilor locale ‡ Traditiile populare. tehnica încondeierii ou lor a ajuns la nivel de art . Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de tesut. pe lânga simpla vopsire. fie . Lutul folosit are mare importanta. itarii sau catrintele pe care taranii le imbracau erau confectionate in casa. cutite. O casa traditionala este compusa din doua camere si o tinda. obiceiurile. mestesugarii stiind de unde sa il aleaga pe cel mai bun. pive (intr-o piua erau macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica). obiectele din interiorul ei constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie. mestesugurile sunt un alt obiectiv de maxima importanta in patrimoniul zonei. În Saptamana Mare. se practic fie încondeierea cu pensula. si pana la case intregi. Se regasesc motive zoomorfe. Regiunea prezint o însemn tate valoare etnografic mai ales datorit obiceiurilor str mo e ti care s-au p strat nealterate de secole i a portului popular românesc. topoare. avand in vedere specificul zonei. Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale. dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic descoperite de arheologi. camasile. antropomorfe. Casele se construiau din paianta (caramizi de chirpici) sau lemn. folosindu-se cear . ca pretutindeni in satul romanesc. porti si ferestre sau lazi de zestre. geometrice sau florale. iar fierul inrosit era batut pe o nicovala. scaune. cat si sumanele. începand cu ziua de mar i pân vineri.facalete. Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri. Nu in ultimul rand. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . scrancioabe (leagane pentru copii). dar se realizau si diverse unelte . teascuri pentru stoarcerea strugurilor.

.

‡ . la 18 km de ora ul Gura Humorului) au fost descoperite z c minte de sare. În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salin . Varvara. Ceramica de culoare neagra este marturie a originii dacice.‡ Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. jud. In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500. în regiunea istoric Bucovina. Ea se mai intalneste astazi numai in atelierele de olarit de la Marginea. urmarirea acestui mestesug in timp si spatiu poate fi o preocupare extraordinar de placuta. Pentru iubitorul de istorie si de frumos. mai ales din Gali ia. aducându-se muncitori i tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic. În jurul anului 1780. Salina Cacica este o salin aflat în localitatea Cacica. In interiorul salinei se pot vizita:Capela ortodox . Suceava. Sala de dans si Capela romano-catolic Sf. în locul unde se afl ast zi localitatea Cacica (în nord-estul României. Lacul S rat. cei mai mul i fiind de etnie polon i de religie romano-catolic .

August . în primul rand. sunt s rb torile religioase. Un fel de branza numit ³cas´ este preparat din lapte de la toata turma. . festivalul folclorului.Fundu Moldovei ± S rb toarea Arcanului. la acestea pot fi ad ugate numeroasele alte manifest ri culturale i târguri. s rb tori i festivaluri care au loc anual. Decembrie .Vama ± Hora la Vama. oile sunt adunate la stana si oaia care da cea mai multa lapte primeste un premiu. Cr ciunul. .Straja. Exist multe ocazii de s rb toare. mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice. Mai .Sadova ± Strunga Oilor. Iulie -Campulung Moldovenesc± Festivalul International de Folclor ³Întâlniri Bucovinene´. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . un festival de dans folcloric.Poten ialul turistic al festivalelor si al evenimentelor ‡ Via a în zona Obcinelor Bucovinei este marcat de o serie de evenimente. Pa tele i s rb torile Sfin ilor importan i.Partestii de Jos ± Datini si Obiceiuri. -Gura Humorului-Târgul Mae trilor Populari Septembrie . Noiembrie Moldovita ± Festivalul de Dans i Muzic ³Cântecul Obcinii´. prima jumatate a lunii iunie ± Festivalul Traditiilor de Nunta. apoi.Gura Humorului-± Festivalul National de Caricaturi si Epigrame . legate de obicei de ritualurile agrare ciclice. Aceste tradi ii vechi sunt bine p strate în acest loc izolat din România.Gura Humorului-± Festivalul de Film si Diaporam ³Toamna la Vorone ´.

transpunerea sensibilitatii si a dragostei de frumos in adevarate capodopere realizate din lemn. mai ales cele din perioada iernii) ‡ ‡ ‡ ‡ . arta tesutului si cusutului. os. In zona obcinelor se conserva vechile asezari razesesti. in care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului ecologic: Conservarea elementelor vechi de civilizatie rurala si transpunerea lor in viata de zi cu zi. prelucrarea lemnului si a produselor textile. date si obiceiuri strabune. dar si cu manifestari culturale traditionale. Mestesugurile.Potentialul turistic al zonei rurale ‡ Satele aparute din timpuri stravechi. lut etc. nobletea vestimentatiei populare. care au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale. cu ocupatiile traditionale (olarit. piei. Arhitectura caselor si agrementarea specifica a interioarelor. metal.. elemente valoroase de etnofolclor etc.

de un specific aparte: placinte Äpoale in brau´. este remarcabila preocuparea pe care o au gazdele pentru a-si imbunatati constant prestatiile.Potentialul gastronomic ‡ Bucataria traditionala exceleaza prin calitatea si varietatea produselor. ciorba de burta dreasa cu smantana. cobza de pastrav. cartofi si ceapa). prin bucataria Äbucovineana´. ‡ . ochiuri in smantana. balmos (mamaliga cu branza si smantana). puiul cu smantana. ciupercute (hribi) cu smantana.. Oferta gastronomica deosebita. tochitura moldoveneasca. chirostile moldovenesti (coltunasi umpluti cu carne afumata. etc.

în industria piel riei i înc l mintei sau ca trofee i piese de muzeu. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Sucevi a. La Molid se afl o fabric de carton.Obiectivele economice moderne cu funcìii turistice ‡ Obcinile Bucovinei particip cu o pondere însemnat la dezvoltarea economic a regiunii. Resursele solului . Lor li s-a ad ugat ( începând cu secolul al XIX-lea) exploatarea i prelucrarea resurselor solului.explic caracterul extensiv silvopastoral al economiei tradi ionale. cu cea mai mare densitate din ar sunt valorificate în industria alimentar . Animalele s lbatice.Lemnul este valorificat i de industria local me te ug reasc . Pojorâta. iar unele din produsele sale sunt solicitate de întreaga ar sau sunt exportate.paji tile i p durile . Câmpulung Moldovenesc.de la Breaza. Moldovi a. R inile. Lemnul p durilor este valorificat în unit i mari i modernizate de prelucrare a lemnului: cherestea . Gura Humorului.la combinatul de celuloz i hârtie. Vama. Principale ramuri economice se bazeaz pe resursele locale. Iacobeni. Gura Humorului . conurile de brad sunt valorificate în industria coloran ilor. mobil .Câmpulung Moldovenesc. în industria farmaceutic sau sunt livrate la export. cetina. Fructele de p dure sunt colectate i prelucrate în unit i de profil ale industriei alimentare de la Gura Humorului sau Brodina.

Falticeni .Singeorz Bai . Suceava. Cai feroviare : Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti .Vatra Dornei . Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara .Beclean.Vicsani.Radauti .Campulung Moldovenesc .E 85. Vama.Bacau .Siret uneste capitala Bucuresti de Suceava. DN 17 A face legatura intre Siret . Campulung Moldovenesc. ducand mai departe in Maramures.Gura .Ciocanesti Borsa. cu ramificatiile Suceava . Dej trecand in Bucovina peste munti.Campulung Moldovenesc iar drumul national DN18 leaga Iacobeni . Oradea. Cai rutiere: Drumul national DN 2 . 75 km de Campulung Moldovenesc si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane.Nasaud .Putna si Suceava . ajungand in Transilvania.Dorna. Cluj Napoca. Gura Humorului. Cai aeriene: Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava.Potenìialul de comunicaìie èi acces in zon : ‡ ‡ Principala caracteristic a obcinelor o formeaz alternarea culmilor prelungi.Suceava .Sucevita . ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor Campulung .Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad.Bacau .Radauti . urmand apoi traseul Vatra Dornei. ‡ ‡ . Bucuresti .Suceava .Humorului . Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei si peste pasul Tihuta. iar c ile de acces sunt numeroase.

Harta rutiera .

Distanì : 60 km. 1423 m ± vf. Traseu longitudinal 4. 1096 m ± vf. 5. 8. 1183 m ± Poiana M n il . Scoru e . 908 m ± Putna. Buh iecu (valea Cîrlibabei) ± Muntele Hrobi. 1479 m ± vf. Obcioara. Cîmpulung Moldovenesc. Feredeu. Marcaj: band roèie. 1331 m ± Dealul Obcina. 1291 m ± vf. Caracteristici: Traseu indicat vara. Durata: 13 ± 15 ore. 3. ‡ ‡ ‡ ‡ . 1200 m ± Curm tura Boului. Distanì : 45 km. Distanì : 50 km. dar nu in ultimul rand si poteci si trasee turistice: 1.‡ ‡ Caile de acces in interiorul Obcinelor Bucovinei sunt numeroase si variate: cai ferate. 1074 m ± vf. 1588 m ± sat Bobeica. Caracteristici: Accesibil vara. 1207 m ± vf. Bobeica. 650 m ± pîrîul Izvorul Morii ± Curm tura Boului. 1325 m ± vf. 880 m. Mestec niè. 1251 ± Poiana Chiìc ul Mare. Durata: 5 ore. 1137 m ± vf. Sat Prisaca Dornei. 1100 m ± sat Izvoarele Sucevei. 1040 m ± vf. 1294 m ± Pasul Izvor. 1407 m ± vf. Marcaj: band roèie. 1100 m ± vf. Distanì : 20 km. Tomnatecu. Pasul èi Cabana Mestec niè. Obcona. 1588 m ± Muntele Hrobi. Obcona Feredeului. Deia. 1477 m ± vf. 950 m. Marcaj: band albastr . 1270 m ± sat Brodina de Sus. nu se recomand iarna. Gura Humorului. rutiere. 1040 m ± pîrîul Boului ± sat Paltinu ± sat Vatra Moldoviìei. Caracteristici: Accesibil numai vara èi numai pentru turiètii încercaìi. Paècanu. 2. 1141 m ± vf. Bulaiului. Durata: 10 ± 13 ore. 1335 m ± vf. 1223 m ± Pasul è ì Cium rna. 570 m ± vf. Veju Mic. Caracteristici: Uèor accesibil în timpul verii. 1110 m. Traseu transversal. Distanì : 15 km. Traseu longitudinal. Trasee intersectate: 2. Tocila. Lucina. 480 m ± vf. Toaca. 1284 m ± Dealul Bîtca Mic . Caracteristici: Accesibil în tot timpul anului (iarna ± în grup èi pe vreme favorabil ). 1063 m ± Poaina Socilor. Hotaru Huìanului. 630 m. total neindicat iarna. 840 m ± vf. Lucina. 550 m. Runcul Pris cii. Durata: 4 ± 5 ore. 1507 m ± vf. Oiìei. Traseu transversal. 1302 m ± vf. 1364 m ± vf. Trasee intersectate: 1. Marcaj: band roèie. Juravlea. Durata: 15 ± 18 ore. neindicat iarna. Aluniè. Marcaj: triunghi galben. 1507 m ± vf. Traseul longitudinal.

a posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber. .pentru sporturi de iarna. conduc la practicarea mai multor forme de turism. . a partiilor de schi. navigatie. odihna si agrement.pentru echitatie. caving. lansari cu parapanta si deltaplanul. .de congrese si reuniuni. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ .ecoturism. .Forme de turism practicate in zon ‡ Conditiile geografice favorabile. .pentru vanatoare si pescuit.Forme de turism practicate: .balnear. .de recreere. pentru practicare schiului nautic". .pentru sporturi extreme. . Campulung Moldovenesc si Gura Humorului ± statiuni turistice de interes national atrag turistii pe tot parcursul anului. datorita cadrului natural deosebit de frumos. inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism. Pe viitor se doreste indiguirea raului Moldova. river rafting etc. Echitatia se poate practica datorita cresterii cailor de rasa in doua herghelii cu renume: Radauti si Lucina.cultural (religios). nocturna si bazin olimpic. opt tunuri de zapada. astfel turistii vor avea motive sa se opreasca in zona obcinelor si iarna.de tranzit. .deaorece au la dispozitie telescaun.rural. In Campulung Moldovenesc si in Carlibaba exista partii de schi. alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale originale. .

php/Regiuni/bucovina.carpati.org/ro/bucovina .ro/ ‡ http://www.ro/referate/turism/zona_agrotur istica_bucovina_pensiune_agroturistica-113134.turismbucovina.org/main/poteci/about_ro_t_despreobcinele-bucovinei_id_48.html ‡ http://facultate.romanianmonasteries.ro/index.trasee-de-drumetie.regielive. (2007).htm ‡ http://www.ht ml ‡ http://alpinet.Geografia Turismului.html ‡ http://www. Editura Presa Universitara Clujeana..3x.ro/trasee-obcinelebucovinei/ ‡ http://www. Romania.ro/foto. Cluj Napoca.com/en/index. N.manastiri-bucovina.go.html ‡ http://www.org/ghid_montan/muntii/obcinele_b ucovinei-34/prezentare/ ‡ http://www.vacantatv. ‡ http://bucovine.BIBLIOGRAFIE ‡ Cianga.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful