UNIVERSITATEA µ¶BABES BOLYAI¶¶ CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARI PRACTICE GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA

ZONA TURISTICA A OBCINELOR BUCOVINEI

ONICA SIMONA PATRINJAN BIANCA

Scurta prezentare generala a zonei :
‡ ‡ Obcinele Bucovinei sunt situate in nord-estul Carpatilor Orientali si reprezinta o subunitate distincta a acestora. Cea mai clara expresie a peisajului lor se realizeaza intre Valea Moldovei si Valea Sucevei. Valea Sucevei constituie limita lor nordica, incepand de la izvoare si pana la iesirea din munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65 km. Limita sudica porneste din Valea Bistritei, la Iacobeni, si se continua pe Valea Mestecanisului, Pasul Mestecanis-1096m, Valea Putnei si Valea Moldovei, care separa Obcina Feredeului si Obcina Mare de Rarau si muntii Stanisoarei. Cea mai clara limita in peisaj este cea estica, prin care Obcinele se pun direct in contact cu Podisul Sucevei, pe limita localitatilor Vicovu de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Paltinoasa. Limita vestica este data de Valea Bistritei Aurii, intre Iacobeni si Carlibaba, de unde se continua pe Valea Carlibabei si Pasul Carlibabei, prin care se face legatura cu bazinul Sucevei, la localitatea Izvoarele Sucevei. Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind un teritoriu de circa 2200 kmp. Administrativ, intreaga arie a Obcinelor se cuprinde in judetul Suceava.

‡

‡

‡

‡

Harta Obcinelor Bucovinei

din nordul Obcinei Mestecanisului. la Paltinoasa. care ocupa peste 70% din spatiul Obcinelor Bucovinei.Trasaturile Obcinelor Bucovinei O trasatura a Obcinelor Bucovinei este inaltimea redusa a reliefului. in Obcina Feredeului (altitudinea maxima de 1494m in varful Veju Mare) si in Obcina Mare (altitudinea maxima de 1223m in varful Scoruset) iar altitudinea minima o intalnim la iesirea Moldovei din munte. fiind sub 1400m in Obcina Mestecanisului.Lucina-1588m. Altitudinea medie a culmilor principale scade de la vest la est. directie concordanta cu cea a componentelor structurale. Maxima de altitudine este atinsa in vf. O alta trasatura generala a reliefului o reprezinta paralelismul culmilor si vailor pe directia NV-SE. intre 1300-1200m in Obcina Feredeului si in jur de 1100m in Obcina Mare. de 460m. . Versantii. intrucat procesele gravitationale sunt mult atenuate de invelisul vegetal al padurilor si pajistilor. se gasesc in cea mai mare parte intr-un echilibru relativ stabil.

o acopera complet. Structural. formate din roci cretacice superioare si.Poten ialul turistic cu valoare peisajistic a reliefului ‡ Obcina Mestecanisului se suprapune zonei cristalino-mezozoice. Breaza. Tatarca. care creeaza reliefuri cu abrupturi si chei-Lucava. Obcina Feredeului si Obcina Mare sunt modelate pe depozite de flis. foarte expresiv in zona Pojorata si pe paraul Cailor. panza Vrancea apare in marginea flisului Obcinelor ca trei semisfere: Putna-Suceava. roci predominant detritice. Ele se aseaza transgresiv si discordant peste sisturile cristaline. pe argilele cretacice. paleocene si miocene inferioare. fiind reprezentate prin roci carbonatate si roci silicioase. Datorita acestui fapt.Obcina Feredeului contine depozite cretacice si paleoceneocene. sedimenatre si magmatice. fiind roci dure. Aceasta din urma. sub forma de succesiuni ritmice. se inscriu pregnant in relief. pe care. peste panza Vrancea. Formatiunile magmatice apar sub forma unor Klippe(blocuri) pe o suprafata mai mare. conferind Obcinei Feredeului particularitatile sale morfologice. intre Benea si Sadova. Formatiunile sedimentare apar in latura estica a Obcinei Mestecanis. ‡ ‡ . Obcina Mare se grefeaza pe panzele de Tarcau si Vrancea. Toate se impun in relief prin forme specifice: dolomitele si calcarele triasice. fiind alcatuita din formatiuni metamorfice. mai ales. cat si cele cuartoase. la Solonet si pe valea Putnei. fiind reprezentate prin bazalte si peridotite si serpentine. Sucevita si Humor. groase de sute si mii de metri. suprapunandu-se pe panza de Audia. panza de Tarcau este seriata puternic spre est.

in general. Se caracterizeaza. fiind sinclinale suspendate. prin extinderi areale relativ reduse sub aspect geologico-tectonic. bine delimitate de regiunile inconjuratoare. acesta fiind definit de o mare varietate de forme.Potentialul turistic al reliefului pe conglomerate ‡ Potentialul turistic peisagistic al reliefului pe conglomerate ocupa o pozitie remarcabila in cadrul potentialului turistic morfologic al obcinelor. .

avand sectoare inguste .alternate cu arii depresionare largite. formate din roci mai putin rezistente. de unde au luat nastere tronsoane spectaculoase.Poten ialul turistic al v ilor ‡ Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale in calcare (Cheile Lucavei. Reteaua hidrografica din obcine se remarca mai ales prin sectoarele de vai transversale ce taie succesiv structuri geologice de varsta si consistenta diferite. Cheile Pârâul Calului). cu lungimi variabile. . cu o fizionomie complexa. Cheile Tatarcei.de chei .

adancite in porfiroide lungi de 4 km. Cheile Pojaratei. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cheile Lucavei ‡ . cu latimi de 150-200m si versanti abrupti.Potentialul turistic al vailor-cheile ‡ De-a lungul cursului Bistritei Aurie. cu un traseu deosebit de spectaculos . intre Rotunda si Tibau -Cheile dintre Bistrita-Carlibaba si Valea Stanei -Cheile dintre Valea Stanei si Botos -Cheile dintre Iacobeni si Argestru -Cheile Zugrenilor. se intalnesc cinci sectoare de ingustare: -Cheile Sesuri. Pe raul Moldova si pe afluentii sai intalnim de asemenea chei cu un potential turistic mare precum: Cheile Brezei. Cheile Stramtura Rosie. care delimiteaza Obcina Mestecanis de Muntii Suhardului.

Pe unele rauri ce strabat zone grezoase. specifice flisului carpatic. cu culmI prelungite. Cheile Tisitei in bazinul Putnei. Cheile Lucava in bazinul Moldovei. ‡ Cheile Tisitei . vai adancite in gresii cum sunt Cheile Straja.Poten ialul turistic al reliefului pe gresii ‡ Cascada Putnei ‡ Relieful pe gresii este caracteristic muntilor cu altitudine pana la 1600-1700m. In Obcina Fereu si Obcina Mare sunt intalnite si abrupturi structurale. apar si cascade de mai mici dimensiuni Cascada Putnei si a Uzului. platouri intinse. varfuri greoaie.

de tip temperat continental. cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. relativ bland. temperatura medie anual fiind de 6 . Se manifesta influente orientale (contraste intre iarna si vara) si baltice (cu ierni geroase si precipitatii bogate).0 grade. . cu aer curat si reconfortant.1200 mm/an. iar precipita iile medii anuale sunt de aproximativ 800 . Vantul predominat care sufla in zona este crivatul.Poten ialul turistic climatic ‡ Climatul din zona Obcinelor Bucovinei este agreabil. ‡ In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 grade C.

cu efecte diferentiate. datorita faptului ca inversiunile termice conduc si la o inversiune in etajele de vegetatie forestiera. . vaile inguste sau mai mari din zona muntilor mici si mijlocii.Poten ialul turistic bioclimatic ‡ Obcinele Bucovinei se incadreaza in bioclimatul tonic stimulent de munti mijlocii si mici al formelor de relief negative. iarna sau noaptea. tonice. prin urmare iernile si noptile fiind foarte friguroase. Se constata o incarcare a aerului cu ioni negativipozitivi. datorita adapostului oferit de muntii inconjuratori. se produce o incalzire puternica a substratului si de aici a atmosferei. ‡ Este un bioclimat recomandat persoanelor cu afectiuni cardiovasculare sau pentru cei cu afectiuni reumatismale. reprezentate de depresiunile intramontane. stimulente. aluneca si stragneaza pe fundul depresiunilor si vailor. remarcabila fiind prezenta aerosolilor rasinosi. in conditii de circulatie atmosferica redusa. Aerul rece. vara si ziua. mai les in anotimpurile extreme. In schimb. Este influentat de conditiile de adapost fata de circulatia generala. Conditiile bioclimatce din depresiuni sunt. conducand la inversiuni termice. cu caracter usor relaxant. in general.

Pojaratei. Principalii sai afluenti de pe dreapta. si debuseaza in Moldova la Gura Humorului. Bistrita Aurie. Botus. din Obcina Mestecanisului. Campulung. dreneaza longitudinal depresiunea cu acelasi nume si separa Obcina Feredeului de Obcina Mare. din care 22km revin Carlibabei. Moldova strabate Obcinele longitudinal in cursul sau si le delimiteaza spre sud prin cursul sau mijlociu. Suceava formeaza limita nordica a Obcinelor romanesti. Pojorata. Humorul. Bistrita Aurie si afluentii lor care formeaza o retea cu o densitate apreciabila si cu o dispozitie rectangulara specifica. Deia si de pe cel estic al Obcinei Mari. Ciumarna. Bistrita Aurie este o vale mai larga. cu o lungime de aproape 90 km. paraseste muntele la localitatea Straja. intre care cei mai importanti sunt Tatarca pentru Carlibaba si Valea Stanii pentru Bistrita Aurie. Putna. Ambele vai dreneaza flancul vestic al Obcinei Mestecanusului prin afluentii scurti si cu talveg accentuat inclinat. Putna. cu variatii de debit in functie de anotimp. Paraul Negru. sustinuta subtantial de cea subterana.. Alimentarea predominant pluvionala. Paraul Morii. de 26 km lungime. dupa care se uneste cu Moldova la Vama. dintre care cele mai importante sunt Argel. impreuna cu afluentul sau Carlibaba. Fundu Moldovei. Moldovita. Dragosa. Vama. cel mai important afluent al Moldovei din spatiul Obcinelor Bucovinei. asigura permanenta scurgerii raurilor. Beltagul. Ea colecteaza paraiele de pe versantul estic al Obcinei Feredeului. formeaza limita vestica a Obcinelor Bucovinei pe o lungime de 45 km. Lucava.Potenìialul turistic al reìelelor hidrografice ‡ Principalele retele hidrografice din Obcinele Bucovinei sunt: Moldova. Brodina. isi colecteaza apele din Obcina Mare. pe care o strabate longitudinal. ea strabate o succesiune de mici depresiuni-Izvoarele Moldovei. Dobra.Brezei. De pe stanga primeste pe Sulita. Nisipitu. Suceava. Frumosu. Demacusa. Humorul. Breaza. Moldovita. Valea Putnei impreuna cu pasul Mestecanis-1096m-completeaza limita sudica a Obcinelor. sunt Lucina. Corlateni. Sadova. Dupa un curs de 60 km si dupa ce strabate cateva bazine depresionare-Izvoarele Sucevei. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . cu o panta medie fiind insotita de terase. Deia. In sectorul Carlibaba-Iacobeni. Botus. Stramtura Rosie. Tatarca. dintre care Dubul. Gura Humorului si chei. Pe tot acest traseu montan. paraul Boului. Breaza.

in amonte de satul cu acelasi nume.Potenìialul turistic al lacurilor ‡ Apele stagnante aproape ca lipsesc in Obcinele Bucovinei. unul dintre putinele lacuri de baraj natural din tara. exceptand mlastinile locale din bazinul Lucinei si din unele sectoare ale sesurilor principalelor vai. ‡ Lacul Iezer . Iezerul. situat pe valea Sadovei. Amintim micul si unicul lac de aici.

cu eficacitatea terapeutic . folosite pana in prezent doar partial. Namolurile terapeutice sau peloide termen provenit de la cuvintele grecesti "pelos" (noroi) si "eidos" (forma) . insa acestea sunt mai putin cunoscute de catre turisti. ² apa care se gaseste si in doua izvoare din apropierea manastirii de la Voronet. ‡ . oligo-minerala.langa Gura Humorului forari recente de cercetare au dus la descoperirea unor rezerve de apa minerala termala. chimice si biologice. Exita si rezerve de n mol in zona obcinelor . Aceste descoperiri.Potenìialul turistic al resurselor hidrominerale si al n molurilor terapeutice ‡ In imediata vecinatate a Pietrei Pinului. slab sulfuroasa. actioneaza asupra organismului prin intermediul proprietatilor lor fizice. sunt pastrate ca fond balnear de rezerva. de catre localnici.cu diferite consistente si grade de finete.

spre est urca treptat pana in partea superioara a Obcinei Mari. unde domina fagul si bradul. Aceste procente se modifica in functie de etaje. urmate de molid. Limita superioara a fagului si bradului. ele raman cu totul sporadice in masa generalizata a molidisurilor. mai rar arborete aproape pure ale uneia sau alteia dintre ele. Zona molidului are o larga dezvoltare in partea vestica a Obcinelor.flora ‡ ‡ ‡ ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei.Aceste trei esente de baza formeaza frecvent arborete mixte . fagul si bradul cu peste 25%. incat. iar celelalte esente cu doar 5%. respectiv pe culmea si versantul vestic al Obcinei Feredeului. care pe flancul estic al Obcinei Mari se gaseste la 800-1000m. Limita inferioara a molidului. Astfel.Poten ialul turistic biogeografic . depresiunea Moldovitei. La compozitia padurilor de aici. Zona de amestec molid-brad-fag corespunde partii centrale a Obcinelor. molidul participa cu aproape 70%. in culoarul depresionar Moldova-Sadova si in toata aria Obcinei Mestecanisului. care in Obcina Mestecanisului si vestul Feredeului se gaseste pe fundul vailor. zona fagului apare pe partea estica a Obcinei Mari. adica versantul vestic al Obcinei Mari. versantul estic al Obcinei Feredeului si Obcinile Brodinei. coboara constant spre vest. la vest de creasta Feredeului . .

Humor.flora ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. iar cel de bucovina indica o regiune cu paduri de fag sau cu fag (buk=fag). si de paius rosu. coada vulpii. In compozitia lor mai participa paiusul. golomatul. bucovat. Suprafetele cele mai extinse le gasim in lungul culoarelor depresionareMoldova-Sadova. fag.Poten ialul turistic biogeografic . obtinute prin defrisari in masa compacta a padurii din trecut. Pajistile totalizeaza doar 22% din suprafata. paiusul de padure. Asociatiile dominante din alcatuirea acestor pajisti sunt cele de paiusca sau iarba vantului. firuta. zazania. ci si masiv impadurite. faget. tremuratoarea etc. sunt aproape in intregime secundare. Termenul de obcine implica nu numai culmi muntoase prelungi. bucovinesti. pirul crestat. bucova. Moldovita. ‡ . multe dintre ele devenite nume proprii. de unde si numeroasele fitonime intalnite aici: bucov. fagetel. timoftica.

pastravul curcubeu. Dintre pasarile rapitoare amintim: uliul gainilor. hermina. uluil pasarar. cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate: ‡ 27 fonduri de vanatoare. urs. boisteanul. Suceava. pe raurile mari Moldova. cocos de mesteacan 41 fonduri de pescuit: lostrita. Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti . cocosul de munte. cleanul.ierunca. bufnite. ‡ Fauna este bogata si pretioasa si include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin. buha. si in zona lipanului si mrenei. soimul. . molanul. rasul.a. ras. cocosul de mesteacan. ciuful. fantanelul. Trofeele vân tore ti din Bucovina au câ tigat medalii de aur la expozi ii interna ionale. porcusorul. crap. scobarul s. huhurezul. diverse specii de acvile. clean. jderul. eretele. Bistrita Aurie.lostrita. acvila tipatoare. pastravul curcubeu. dihorul. ‡ Pestii apelor se incadreaza in zona pastravului. vulpea. vulturi. de un deosebit interes cinegetic: cerb. pastrav. sorecarul. lipanul.Poten ialul turistic biogeografic . caprior. Intalnim si zlavocul. mreana. cucuveaua.fauna Suprafata mare a padurilor si raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare. lupul. fazanul. corbul. Pasarile de talie mica sunt in numar mare si bine adaptate la conditiile de mediu de aici. mistret. etc. Pasarile mai mari au ca principali reprezentanti cocosul de mesteacan. in paraiele mici. Moldovita. stiuca. altele sunt sezoniere sau in pasaj. capriorul.

specifice panzei Vrancea. Pasurile: Mestecanis-1096m. langa Benea. se scurg in valea Lucava Rezervaia Rachitisul Mare. o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte. asociate cu gresii. de pe Obcina Feredeului. comuna Vatra Moldovitei.langa Moldova Sulita. 8 rezervatii forestiere. obiectiv floristic. Cheile Stramtura Rosie. obiectiv floristic. relativ mic. pe valea Moldovei. Aici.cuprinde tanovul Gaina. obiectiv floristic. intre izvoarele Carlibabei si ale Sucevei. Obiectul ocrotirii il formeaza un bloc. 5 rezervatii geologice.de pe paraul Cailor. in mrene si calcare rosii. ‡ ‡ ‡ . Rezervatia Lucina. Cheile Brezei. Plesa-725m. Ciumarna1100m. Rezervatia Ciumarna.de la Pojorata. fosilifer. de pe Obcina Cacica. este localizata pe versantul dealului cu acelasi nume.457.20 ha ±bucura privirea si sufletul oricarui turist: 6 rezervatii botanice. in punctul de confluenta a paraului Gaina cu paraul Balcani si care. intre izvoarele Sucevei si ale Moldovei. Rezervatia geologica Piatra pinului este situata in malul drept al Moldovei. din care s-au descoperit si descris numeroase fosile. violacei si verzui. situat la 1200m. Cheile de pe Valea Putnei. Obiective geomorfologice: Cheile Lucavei. Trei Movile-1040m. la confluenta paraului Tatarca. Cheile Botusului. Carlibaba-1225m. Cheile Paraul Cailor. de calcar rosu. pe valea Moldovei. si a soselei ce traverseaza Obcina Mare. Pascanu-1250m. marne bituminoase. Cheile Pojoratei sau Cheile Strajii. o rezervatie paleontologica. Izvor-1100m. Cheile Tatarcei. Pohonis-1225m. imediat la sud de satul Benea de pe valea Moldovei superioare. unde apar deschise depozite oligocene: menilite inferioare. reunite. Rezervatia paleontologica . Rezervatia geologica -Formatiunea cu Aptychus.Klippa triasica. intre valea Putnei si valea Bistritei Aurii.Poten ialul turistic al arealelor protejate ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Numarul mare de rezervatii naturale ± 23 de rezervatii in suprafata de 4. se gasesc numeroase exemplare de fosile. gresia de Kliwa si disodilele superioare. situata pe o panta impadurita din apropierea catunului cu acelasi nume.

Fiind o adevarata comoara pentru turismul romanesc. Sucevita(verde).XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Prin raritatea si frumusetea lor aceste manastiri pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO. Moldovita (galben) i Arbore (combina ie de culori si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica. ‡ . Zona aceasta reprezinta o regiune cu o insemnata incarcatura istorica si spirituala a poporului roman. scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. Construirea manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV . Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta Voronet (albastru). edificii unice in lume. Geneza si Judecata de Apoi la Voronet.Poten ialul turistic antropic cultural ± istoric . Scara virtutilor la Humor.).zona Bucovina-obcinele este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare. Humor (ro u).religios ‡ Cele mai reprezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate in Bucovina. etc. .

Biserica a fost ridicat în anul 1488 în numai patru luni i jum tate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare. religioase i artistice române ti. Pe fatadele bisericii se regasesc toate temele ce se gasesc si pe fatadele altor biserici pictate in timpul domniei lui Petru Rares. precum si catapeteasma cu bogate sculpturi aurite. icoane etc. A fost supranumit "Ierusalimul Neamului Românesc" (M. L ca ul de ine un bogat muzeu m n stiresc. manuscrise. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri. M n stirea Putna este unul din cele mai importante centre culturale. cu broderii. Manastirea.Eminescu).Ca elemente deosebite amintim: pridvorul deschis care se intalneste pentru prima oara sub aceasta forma in Moldova.‡ Manastirea Voronet este situat în satul cu acela i nume. chilii. manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata. intre paraurile Moldovita si Ciumarna. Casa domneasca. situata la 15 km distanta de satul Vama. din porunca domneasca. ca o cetatuie in care sa nu poata patrunde picior de pagan. obiecte de cult. tainita de deasupra camerei mormintelor. Pictura manastarii se bazeaza un fond albastru ce a n scut sintagma albastru de Vorone egal verdelui Veronese i ro ului Titzian. aprope de orasul Gura Humorului. Manastirea Humorului a fost ctitorita in 1530 de logofatul Toader Bubuiog. dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita. Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti. Este situata mai sus pe raul Humorului.20 metri. Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata. cu zidurile si turnurile sale.Manastirea porta hramul Invierea Domnului. cu un important trecut istoric. 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Manastirea Sucevita a fost construita cu patru secole in urma. la numai 4 km de centrul ora ului Gura Humorului. avind grosimea de 1. ‡ ‡ ‡ ‡ . aici s-au copiat manuscrise i au fost realizate miniaturi pre ioase. M n stirea se afl la 33 km de ora ul Radauti. M n stirea a fost un important centru cultural. cu biserica si sutele de picturi care-i acopera peretii exteriori. este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti.

biserici. Casa memoriala Ciprian Porumbescu. Muzeul Tehnicii Populare. Voronet precum si bisericile Patrauti si Arbore. Putna. . Muzeul de Arta ÄIon Irimescu´ . Muzeul ÄApelor´. muzee si elemente ale arhitecturii traditionale. Slatioara. Probota. Muzeul Etnografic.. Humor. Muzeul ÄArta Lemnului´ Campulung Moldovenesc. Moldovita. Slatina. la care se adauga numeroase alte manastiri.alte manastiri atractive: Sucevita. Risca. fac ca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti: ‡ Patrimoniul UNESCO include manastirile.Gura Humorului.Obiectivele culturale cu funcìii turistice ‡ Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO. Muzeul Satului Bucovinean. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Muzee: Complexul Muzeal Bucovina.

Totusi Obcinele Bucovinei sunt o exceptie notabila. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . oferind astfel de posibilitati: -in zonele izolate sau pe crestele montane este. Locurile neamenajate propice pentru campare sunt in general rare in zonele locuite. care ofera conditii de cazare excelente. handbal. pensiuni. -luncile de la iesirea din Gura Humorului spre Voronet sau Bucsoaia. -zona pasului Ciumirna. baschet). fotbal. case de vacanta. bazin de inot.Prezentarea amenajarilor turistice ‡ In zona obcinelor exista peste 400 de hoteluri. cele mai multe din tara etc. Camping Nu exista campinguri special amenajate. Sala Polivalenta (sali pentru competitii sportive diverse). dotat cu complex sportiv (teren tenis de camp. -luncile din amonte de Pojorita. la preturi accesibile pentru o paleta larga de turisti. de asemenea usor sa gasim locuri propice. Structuri de agrement turistic :Parcul Dendrologic din zona Arinis.

iar fierul inrosit era batut pe o nicovala. Se regasesc motive zoomorfe. pe lânga simpla vopsire. dar se realizau si diverse unelte . antropomorfe. scaune. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . itarii sau catrintele pe care taranii le imbracau erau confectionate in casa. cutite. pive (intr-o piua erau macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica). geometrice sau florale. folosindu-se cear . Nu in ultimul rand. si pana la case intregi. porti si ferestre sau lazi de zestre. scrancioabe (leagane pentru copii). mestesugarii stiind de unde sa il aleaga pe cel mai bun. mai este celebr i pentru prelucrarea artizanal a lemnului. Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri. O casa traditionala este compusa din doua camere si o tinda. topoare. Casele se construiau din paianta (caramizi de chirpici) sau lemn. începand cu ziua de mar i pân vineri. dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic descoperite de arheologi. Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale. tehnica încondeierii ou lor a ajuns la nivel de art . Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne. Regiunea prezint o însemn tate valoare etnografic mai ales datorit obiceiurilor str mo e ti care s-au p strat nealterate de secole i a portului popular românesc. ca pretutindeni in satul romanesc.Poten ialul turistic al tradiìiilor locale ‡ Traditiile populare. Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic . obiceiurile. În Saptamana Mare. Cu timpul. Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat. mestesugurile sunt un alt obiectiv de maxima importanta in patrimoniul zonei. obiectele din interiorul ei constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie.facalete. fie . linguri. teascuri pentru stoarcerea strugurilor. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni. cat si sumanele. avand in vedere specificul zonei. Împistritul ou lor este un obicei practicat în zona Bucovinei.clesti. Lutul folosit are mare importanta. se practic fie încondeierea cu pensula. camasile. Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de tesut.

.

Salina Cacica este o salin aflat în localitatea Cacica. Varvara. urmarirea acestui mestesug in timp si spatiu poate fi o preocupare extraordinar de placuta. Ceramica de culoare neagra este marturie a originii dacice. ‡ . mai ales din Gali ia. cei mai mul i fiind de etnie polon i de religie romano-catolic . Suceava. Sala de dans si Capela romano-catolic Sf. jud. în regiunea istoric Bucovina. În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salin . la 18 km de ora ul Gura Humorului) au fost descoperite z c minte de sare. În jurul anului 1780. în locul unde se afl ast zi localitatea Cacica (în nord-estul României. In interiorul salinei se pot vizita:Capela ortodox . aducându-se muncitori i tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic.‡ Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. Ea se mai intalneste astazi numai in atelierele de olarit de la Marginea. In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500. Lacul S rat. Pentru iubitorul de istorie si de frumos.

în primul rand.Fundu Moldovei ± S rb toarea Arcanului. Un fel de branza numit ³cas´ este preparat din lapte de la toata turma. Noiembrie Moldovita ± Festivalul de Dans i Muzic ³Cântecul Obcinii´.Straja. la acestea pot fi ad ugate numeroasele alte manifest ri culturale i târguri.Vama ± Hora la Vama.Poten ialul turistic al festivalelor si al evenimentelor ‡ Via a în zona Obcinelor Bucovinei este marcat de o serie de evenimente. Mai . Aceste tradi ii vechi sunt bine p strate în acest loc izolat din România. apoi. oile sunt adunate la stana si oaia care da cea mai multa lapte primeste un premiu. mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice.Gura Humorului-± Festivalul de Film si Diaporam ³Toamna la Vorone ´. s rb tori i festivaluri care au loc anual. Decembrie . festivalul folclorului.Gura Humorului-± Festivalul National de Caricaturi si Epigrame . prima jumatate a lunii iunie ± Festivalul Traditiilor de Nunta. un festival de dans folcloric. Cr ciunul. Exist multe ocazii de s rb toare. . . August . legate de obicei de ritualurile agrare ciclice. Iulie -Campulung Moldovenesc± Festivalul International de Folclor ³Întâlniri Bucovinene´. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . sunt s rb torile religioase.Partestii de Jos ± Datini si Obiceiuri. Pa tele i s rb torile Sfin ilor importan i.Sadova ± Strunga Oilor. -Gura Humorului-Târgul Mae trilor Populari Septembrie .

piei. Arhitectura caselor si agrementarea specifica a interioarelor. date si obiceiuri strabune. mai ales cele din perioada iernii) ‡ ‡ ‡ ‡ . dar si cu manifestari culturale traditionale. elemente valoroase de etnofolclor etc. arta tesutului si cusutului. nobletea vestimentatiei populare. metal. os.Potentialul turistic al zonei rurale ‡ Satele aparute din timpuri stravechi. in care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului ecologic: Conservarea elementelor vechi de civilizatie rurala si transpunerea lor in viata de zi cu zi. Mestesugurile. lut etc. cu ocupatiile traditionale (olarit.. transpunerea sensibilitatii si a dragostei de frumos in adevarate capodopere realizate din lemn. care au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale. prelucrarea lemnului si a produselor textile. In zona obcinelor se conserva vechile asezari razesesti.

ciupercute (hribi) cu smantana. cartofi si ceapa).. puiul cu smantana. tochitura moldoveneasca. balmos (mamaliga cu branza si smantana). ochiuri in smantana. este remarcabila preocuparea pe care o au gazdele pentru a-si imbunatati constant prestatiile. etc. Oferta gastronomica deosebita. chirostile moldovenesti (coltunasi umpluti cu carne afumata. prin bucataria Äbucovineana´. ‡ . ciorba de burta dreasa cu smantana. de un specific aparte: placinte Äpoale in brau´.Potentialul gastronomic ‡ Bucataria traditionala exceleaza prin calitatea si varietatea produselor. cobza de pastrav.

paji tile i p durile . Pojorâta. cu cea mai mare densitate din ar sunt valorificate în industria alimentar . La Molid se afl o fabric de carton. Fructele de p dure sunt colectate i prelucrate în unit i de profil ale industriei alimentare de la Gura Humorului sau Brodina. Lemnul p durilor este valorificat în unit i mari i modernizate de prelucrare a lemnului: cherestea .explic caracterul extensiv silvopastoral al economiei tradi ionale. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . R inile. Iacobeni.Câmpulung Moldovenesc. cetina. Resursele solului . în industria piel riei i înc l mintei sau ca trofee i piese de muzeu. Câmpulung Moldovenesc. Principale ramuri economice se bazeaz pe resursele locale. Sucevi a. Vama. Gura Humorului .de la Breaza.Obiectivele economice moderne cu funcìii turistice ‡ Obcinile Bucovinei particip cu o pondere însemnat la dezvoltarea economic a regiunii. Moldovi a. iar unele din produsele sale sunt solicitate de întreaga ar sau sunt exportate. Lor li s-a ad ugat ( începând cu secolul al XIX-lea) exploatarea i prelucrarea resurselor solului.la combinatul de celuloz i hârtie. Animalele s lbatice. în industria farmaceutic sau sunt livrate la export. mobil .Lemnul este valorificat i de industria local me te ug reasc . Gura Humorului. conurile de brad sunt valorificate în industria coloran ilor.

Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad. urmand apoi traseul Vatra Dornei. Cai rutiere: Drumul national DN 2 . Dej trecand in Bucovina peste munti.E 85. iar c ile de acces sunt numeroase. Cai feroviare : Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti . Vama.Radauti .Nasaud .Falticeni . Suceava.Vatra Dornei . Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei si peste pasul Tihuta. ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor Campulung . ducand mai departe in Maramures. 75 km de Campulung Moldovenesc si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane. Cai aeriene: Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava.Siret uneste capitala Bucuresti de Suceava.Singeorz Bai . Campulung Moldovenesc.Bacau . Cluj Napoca.Bacau . DN 17 A face legatura intre Siret . ‡ ‡ .Gura . cu ramificatiile Suceava . Gura Humorului.Putna si Suceava .Dorna.Radauti .Campulung Moldovenesc .Sucevita . ajungand in Transilvania.Potenìialul de comunicaìie èi acces in zon : ‡ ‡ Principala caracteristic a obcinelor o formeaz alternarea culmilor prelungi.Vicsani. Oradea.Humorului .Campulung Moldovenesc iar drumul national DN18 leaga Iacobeni .Suceava .Ciocanesti Borsa.Beclean.Suceava . Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara . Bucuresti .

Harta rutiera .

570 m ± vf. 1507 m ± vf. 1331 m ± Dealul Obcina. 1325 m ± vf. Durata: 13 ± 15 ore. Traseu transversal. Toaca. Distanì : 60 km. Distanì : 20 km. 5. 1183 m ± Poiana M n il . Cîmpulung Moldovenesc. Marcaj: band roèie. 1223 m ± Pasul è ì Cium rna. 1479 m ± vf. Traseu transversal. Lucina. 1207 m ± vf. 1270 m ± sat Brodina de Sus. Deia. Bulaiului. 1141 m ± vf. Caracteristici: Accesibil vara. 1284 m ± Dealul Bîtca Mic . 1364 m ± vf. Caracteristici: Traseu indicat vara. Caracteristici: Accesibil în tot timpul anului (iarna ± în grup èi pe vreme favorabil ). 480 m ± vf. 1335 m ± vf. Mestec niè. 630 m. Aluniè. 1407 m ± vf. Tocila. 1040 m ± vf. 1063 m ± Poaina Socilor. Marcaj: band roèie. 1477 m ± vf. Marcaj: band roèie. total neindicat iarna. Traseu longitudinal. 1040 m ± pîrîul Boului ± sat Paltinu ± sat Vatra Moldoviìei. Marcaj: band albastr . Durata: 5 ore. Durata: 10 ± 13 ore. 1200 m ± Curm tura Boului. dar nu in ultimul rand si poteci si trasee turistice: 1. nu se recomand iarna. 908 m ± Putna. Buh iecu (valea Cîrlibabei) ± Muntele Hrobi. Lucina. Sat Prisaca Dornei. 1251 ± Poiana Chiìc ul Mare. rutiere. 3. Veju Mic. Scoru e . 1096 m ± vf. Hotaru Huìanului. 950 m. 550 m. Trasee intersectate: 1. Obcona Feredeului. 1074 m ± vf. 1100 m ± sat Izvoarele Sucevei. 2. 1588 m ± Muntele Hrobi. neindicat iarna. Runcul Pris cii. Oiìei. 1507 m ± vf. Pasul èi Cabana Mestec niè. 1302 m ± vf. 840 m ± vf. Durata: 4 ± 5 ore. Feredeu. 8. Distanì : 15 km. Juravlea. Bobeica. 1291 m ± vf. Paècanu.‡ ‡ Caile de acces in interiorul Obcinelor Bucovinei sunt numeroase si variate: cai ferate. Distanì : 50 km. 1110 m. Durata: 15 ± 18 ore. Gura Humorului. Caracteristici: Accesibil numai vara èi numai pentru turiètii încercaìi. Distanì : 45 km. 650 m ± pîrîul Izvorul Morii ± Curm tura Boului. 1588 m ± sat Bobeica. Obcona. 1137 m ± vf. Tomnatecu. Marcaj: triunghi galben. Trasee intersectate: 2. 880 m. Traseul longitudinal. Caracteristici: Uèor accesibil în timpul verii. Traseu longitudinal 4. Obcioara. 1423 m ± vf. ‡ ‡ ‡ ‡ . 1294 m ± Pasul Izvor. 1100 m ± vf.

pentru echitatie. nocturna si bazin olimpic. .de tranzit. . datorita cadrului natural deosebit de frumos. pentru practicare schiului nautic". lansari cu parapanta si deltaplanul. astfel turistii vor avea motive sa se opreasca in zona obcinelor si iarna. .de recreere. conduc la practicarea mai multor forme de turism. a posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber. caving.Forme de turism practicate: . .pentru sporturi extreme. odihna si agrement.deaorece au la dispozitie telescaun.pentru vanatoare si pescuit. . ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . opt tunuri de zapada. Campulung Moldovenesc si Gura Humorului ± statiuni turistice de interes national atrag turistii pe tot parcursul anului.balnear. .ecoturism. In Campulung Moldovenesc si in Carlibaba exista partii de schi. inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism. Echitatia se poate practica datorita cresterii cailor de rasa in doua herghelii cu renume: Radauti si Lucina.Forme de turism practicate in zon ‡ Conditiile geografice favorabile. river rafting etc. Pe viitor se doreste indiguirea raului Moldova. navigatie.de congrese si reuniuni. a partiilor de schi. alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale originale. .pentru sporturi de iarna. . . .rural.cultural (religios).

php/Regiuni/bucovina.vacantatv.BIBLIOGRAFIE ‡ Cianga. N.ro/ ‡ http://www. Romania.ro/trasee-obcinelebucovinei/ ‡ http://www.html ‡ http://www..html ‡ http://www.trasee-de-drumetie.manastiri-bucovina. Cluj Napoca.go.ht ml ‡ http://alpinet.ro/referate/turism/zona_agrotur istica_bucovina_pensiune_agroturistica-113134. (2007).htm ‡ http://www.ro/foto. ‡ http://bucovine.ro/index.org/ro/bucovina .com/en/index. Editura Presa Universitara Clujeana.carpati.regielive.Geografia Turismului.turismbucovina.org/ghid_montan/muntii/obcinele_b ucovinei-34/prezentare/ ‡ http://www.3x.org/main/poteci/about_ro_t_despreobcinele-bucovinei_id_48.romanianmonasteries.html ‡ http://facultate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful