P. 1
BUCOVINA

BUCOVINA

|Views: 1,098|Likes:
Published by Campean Bianca

More info:

Published by: Campean Bianca on Mar 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/06/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA µ¶BABES BOLYAI¶¶ CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARI PRACTICE GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA

ZONA TURISTICA A OBCINELOR BUCOVINEI

ONICA SIMONA PATRINJAN BIANCA

Scurta prezentare generala a zonei :
‡ ‡ Obcinele Bucovinei sunt situate in nord-estul Carpatilor Orientali si reprezinta o subunitate distincta a acestora. Cea mai clara expresie a peisajului lor se realizeaza intre Valea Moldovei si Valea Sucevei. Valea Sucevei constituie limita lor nordica, incepand de la izvoare si pana la iesirea din munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65 km. Limita sudica porneste din Valea Bistritei, la Iacobeni, si se continua pe Valea Mestecanisului, Pasul Mestecanis-1096m, Valea Putnei si Valea Moldovei, care separa Obcina Feredeului si Obcina Mare de Rarau si muntii Stanisoarei. Cea mai clara limita in peisaj este cea estica, prin care Obcinele se pun direct in contact cu Podisul Sucevei, pe limita localitatilor Vicovu de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Paltinoasa. Limita vestica este data de Valea Bistritei Aurii, intre Iacobeni si Carlibaba, de unde se continua pe Valea Carlibabei si Pasul Carlibabei, prin care se face legatura cu bazinul Sucevei, la localitatea Izvoarele Sucevei. Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind un teritoriu de circa 2200 kmp. Administrativ, intreaga arie a Obcinelor se cuprinde in judetul Suceava.

‡

‡

‡

‡

Harta Obcinelor Bucovinei

in Obcina Feredeului (altitudinea maxima de 1494m in varful Veju Mare) si in Obcina Mare (altitudinea maxima de 1223m in varful Scoruset) iar altitudinea minima o intalnim la iesirea Moldovei din munte. Altitudinea medie a culmilor principale scade de la vest la est. de 460m. O alta trasatura generala a reliefului o reprezinta paralelismul culmilor si vailor pe directia NV-SE. se gasesc in cea mai mare parte intr-un echilibru relativ stabil. .Lucina-1588m. fiind sub 1400m in Obcina Mestecanisului. Versantii. directie concordanta cu cea a componentelor structurale. Maxima de altitudine este atinsa in vf. intre 1300-1200m in Obcina Feredeului si in jur de 1100m in Obcina Mare. din nordul Obcinei Mestecanisului.Trasaturile Obcinelor Bucovinei O trasatura a Obcinelor Bucovinei este inaltimea redusa a reliefului. care ocupa peste 70% din spatiul Obcinelor Bucovinei. la Paltinoasa. intrucat procesele gravitationale sunt mult atenuate de invelisul vegetal al padurilor si pajistilor.

Datorita acestui fapt. conferind Obcinei Feredeului particularitatile sale morfologice. intre Benea si Sadova. sedimenatre si magmatice. Aceasta din urma. o acopera complet. pe care. mai ales. Formatiunile sedimentare apar in latura estica a Obcinei Mestecanis. fiind roci dure.Obcina Feredeului contine depozite cretacice si paleoceneocene.Poten ialul turistic cu valoare peisajistic a reliefului ‡ Obcina Mestecanisului se suprapune zonei cristalino-mezozoice. pe argilele cretacice. peste panza Vrancea. Obcina Mare se grefeaza pe panzele de Tarcau si Vrancea. fiind reprezentate prin bazalte si peridotite si serpentine. cat si cele cuartoase. care creeaza reliefuri cu abrupturi si chei-Lucava. panza Vrancea apare in marginea flisului Obcinelor ca trei semisfere: Putna-Suceava. la Solonet si pe valea Putnei. Toate se impun in relief prin forme specifice: dolomitele si calcarele triasice. Tatarca. Obcina Feredeului si Obcina Mare sunt modelate pe depozite de flis. foarte expresiv in zona Pojorata si pe paraul Cailor. se inscriu pregnant in relief. formate din roci cretacice superioare si. paleocene si miocene inferioare. ‡ ‡ . suprapunandu-se pe panza de Audia. groase de sute si mii de metri. fiind alcatuita din formatiuni metamorfice. Ele se aseaza transgresiv si discordant peste sisturile cristaline. fiind reprezentate prin roci carbonatate si roci silicioase. sub forma de succesiuni ritmice. Formatiunile magmatice apar sub forma unor Klippe(blocuri) pe o suprafata mai mare. panza de Tarcau este seriata puternic spre est. Structural. Breaza. roci predominant detritice. Sucevita si Humor.

. bine delimitate de regiunile inconjuratoare.Potentialul turistic al reliefului pe conglomerate ‡ Potentialul turistic peisagistic al reliefului pe conglomerate ocupa o pozitie remarcabila in cadrul potentialului turistic morfologic al obcinelor. in general. Se caracterizeaza. prin extinderi areale relativ reduse sub aspect geologico-tectonic. acesta fiind definit de o mare varietate de forme. fiind sinclinale suspendate.

de unde au luat nastere tronsoane spectaculoase. avand sectoare inguste . .Poten ialul turistic al v ilor ‡ Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale in calcare (Cheile Lucavei.alternate cu arii depresionare largite. cu o fizionomie complexa.de chei . Cheile Pârâul Calului). Reteaua hidrografica din obcine se remarca mai ales prin sectoarele de vai transversale ce taie succesiv structuri geologice de varsta si consistenta diferite. formate din roci mai putin rezistente. Cheile Tatarcei. cu lungimi variabile.

Cheile Pojaratei. cu latimi de 150-200m si versanti abrupti. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cheile Lucavei ‡ . Cheile Stramtura Rosie. Pe raul Moldova si pe afluentii sai intalnim de asemenea chei cu un potential turistic mare precum: Cheile Brezei. se intalnesc cinci sectoare de ingustare: -Cheile Sesuri. care delimiteaza Obcina Mestecanis de Muntii Suhardului.Potentialul turistic al vailor-cheile ‡ De-a lungul cursului Bistritei Aurie. cu un traseu deosebit de spectaculos . adancite in porfiroide lungi de 4 km. intre Rotunda si Tibau -Cheile dintre Bistrita-Carlibaba si Valea Stanei -Cheile dintre Valea Stanei si Botos -Cheile dintre Iacobeni si Argestru -Cheile Zugrenilor.

In Obcina Fereu si Obcina Mare sunt intalnite si abrupturi structurale. Cheile Tisitei in bazinul Putnei. apar si cascade de mai mici dimensiuni Cascada Putnei si a Uzului.Poten ialul turistic al reliefului pe gresii ‡ Cascada Putnei ‡ Relieful pe gresii este caracteristic muntilor cu altitudine pana la 1600-1700m. varfuri greoaie. Pe unele rauri ce strabat zone grezoase. vai adancite in gresii cum sunt Cheile Straja. platouri intinse. ‡ Cheile Tisitei . specifice flisului carpatic. cu culmI prelungite. Cheile Lucava in bazinul Moldovei.

‡ In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 grade C.1200 mm/an. cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. de tip temperat continental.0 grade. iar precipita iile medii anuale sunt de aproximativ 800 . cu aer curat si reconfortant. temperatura medie anual fiind de 6 . Vantul predominat care sufla in zona este crivatul. . Se manifesta influente orientale (contraste intre iarna si vara) si baltice (cu ierni geroase si precipitatii bogate).Poten ialul turistic climatic ‡ Climatul din zona Obcinelor Bucovinei este agreabil. relativ bland.

Este influentat de conditiile de adapost fata de circulatia generala. iarna sau noaptea. datorita adapostului oferit de muntii inconjuratori. stimulente. vara si ziua. remarcabila fiind prezenta aerosolilor rasinosi. vaile inguste sau mai mari din zona muntilor mici si mijlocii. cu caracter usor relaxant. Se constata o incarcare a aerului cu ioni negativipozitivi. in conditii de circulatie atmosferica redusa. cu efecte diferentiate. datorita faptului ca inversiunile termice conduc si la o inversiune in etajele de vegetatie forestiera. Conditiile bioclimatce din depresiuni sunt. aluneca si stragneaza pe fundul depresiunilor si vailor. In schimb. . conducand la inversiuni termice. in general. tonice. se produce o incalzire puternica a substratului si de aici a atmosferei. mai les in anotimpurile extreme. Aerul rece. ‡ Este un bioclimat recomandat persoanelor cu afectiuni cardiovasculare sau pentru cei cu afectiuni reumatismale. reprezentate de depresiunile intramontane. prin urmare iernile si noptile fiind foarte friguroase.Poten ialul turistic bioclimatic ‡ Obcinele Bucovinei se incadreaza in bioclimatul tonic stimulent de munti mijlocii si mici al formelor de relief negative.

. Bistrita Aurie este o vale mai larga. Pe tot acest traseu montan. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . ea strabate o succesiune de mici depresiuni-Izvoarele Moldovei.Potenìialul turistic al reìelelor hidrografice ‡ Principalele retele hidrografice din Obcinele Bucovinei sunt: Moldova. dintre care Dubul. Moldovita. Corlateni. Lucava. Fundu Moldovei. Dupa un curs de 60 km si dupa ce strabate cateva bazine depresionare-Izvoarele Sucevei. Principalii sai afluenti de pe dreapta. sunt Lucina. Brodina. Paraul Negru. Beltagul. Sadova. din care 22km revin Carlibabei. din Obcina Mestecanisului. isi colecteaza apele din Obcina Mare. Alimentarea predominant pluvionala. si debuseaza in Moldova la Gura Humorului. Valea Putnei impreuna cu pasul Mestecanis-1096m-completeaza limita sudica a Obcinelor. Botus. Dragosa. Deia si de pe cel estic al Obcinei Mari.Brezei. intre care cei mai importanti sunt Tatarca pentru Carlibaba si Valea Stanii pentru Bistrita Aurie. Pojaratei. Botus. Bistrita Aurie. Breaza. Frumosu. cu o panta medie fiind insotita de terase. de 26 km lungime. asigura permanenta scurgerii raurilor. Dobra. Ambele vai dreneaza flancul vestic al Obcinei Mestecanusului prin afluentii scurti si cu talveg accentuat inclinat. paraseste muntele la localitatea Straja. cel mai important afluent al Moldovei din spatiul Obcinelor Bucovinei. Tatarca. Pojorata. Putna. Humorul. Paraul Morii. Putna. Demacusa. Ciumarna. Campulung. Moldova strabate Obcinele longitudinal in cursul sau si le delimiteaza spre sud prin cursul sau mijlociu. Suceava formeaza limita nordica a Obcinelor romanesti. Ea colecteaza paraiele de pe versantul estic al Obcinei Feredeului. dreneaza longitudinal depresiunea cu acelasi nume si separa Obcina Feredeului de Obcina Mare. impreuna cu afluentul sau Carlibaba. De pe stanga primeste pe Sulita. Nisipitu. Breaza. Humorul. Deia. Moldovita. Stramtura Rosie. paraul Boului. Gura Humorului si chei. pe care o strabate longitudinal. dintre care cele mai importante sunt Argel. Suceava. dupa care se uneste cu Moldova la Vama. In sectorul Carlibaba-Iacobeni. cu variatii de debit in functie de anotimp. formeaza limita vestica a Obcinelor Bucovinei pe o lungime de 45 km. cu o lungime de aproape 90 km. Vama. Bistrita Aurie si afluentii lor care formeaza o retea cu o densitate apreciabila si cu o dispozitie rectangulara specifica. sustinuta subtantial de cea subterana.

unul dintre putinele lacuri de baraj natural din tara. situat pe valea Sadovei. exceptand mlastinile locale din bazinul Lucinei si din unele sectoare ale sesurilor principalelor vai.Potenìialul turistic al lacurilor ‡ Apele stagnante aproape ca lipsesc in Obcinele Bucovinei. Iezerul. ‡ Lacul Iezer . Amintim micul si unicul lac de aici. in amonte de satul cu acelasi nume.

insa acestea sunt mai putin cunoscute de catre turisti. slab sulfuroasa. ² apa care se gaseste si in doua izvoare din apropierea manastirii de la Voronet. ‡ . de catre localnici. Exita si rezerve de n mol in zona obcinelor . cu eficacitatea terapeutic .langa Gura Humorului forari recente de cercetare au dus la descoperirea unor rezerve de apa minerala termala. Aceste descoperiri. Namolurile terapeutice sau peloide termen provenit de la cuvintele grecesti "pelos" (noroi) si "eidos" (forma) . actioneaza asupra organismului prin intermediul proprietatilor lor fizice. chimice si biologice. folosite pana in prezent doar partial. sunt pastrate ca fond balnear de rezerva.cu diferite consistente si grade de finete. oligo-minerala.Potenìialul turistic al resurselor hidrominerale si al n molurilor terapeutice ‡ In imediata vecinatate a Pietrei Pinului.

respectiv pe culmea si versantul vestic al Obcinei Feredeului. . mai rar arborete aproape pure ale uneia sau alteia dintre ele. zona fagului apare pe partea estica a Obcinei Mari. incat. Aceste procente se modifica in functie de etaje. molidul participa cu aproape 70%. versantul estic al Obcinei Feredeului si Obcinile Brodinei.Aceste trei esente de baza formeaza frecvent arborete mixte . la vest de creasta Feredeului . in culoarul depresionar Moldova-Sadova si in toata aria Obcinei Mestecanisului. care in Obcina Mestecanisului si vestul Feredeului se gaseste pe fundul vailor. iar celelalte esente cu doar 5%. Zona de amestec molid-brad-fag corespunde partii centrale a Obcinelor. fagul si bradul cu peste 25%. spre est urca treptat pana in partea superioara a Obcinei Mari. unde domina fagul si bradul. ele raman cu totul sporadice in masa generalizata a molidisurilor. adica versantul vestic al Obcinei Mari. Astfel. Zona molidului are o larga dezvoltare in partea vestica a Obcinelor. La compozitia padurilor de aici.flora ‡ ‡ ‡ ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. Limita superioara a fagului si bradului. urmate de molid. Limita inferioara a molidului. depresiunea Moldovitei. care pe flancul estic al Obcinei Mari se gaseste la 800-1000m. coboara constant spre vest.Poten ialul turistic biogeografic .

ci si masiv impadurite. si de paius rosu. iar cel de bucovina indica o regiune cu paduri de fag sau cu fag (buk=fag). coada vulpii. golomatul. Termenul de obcine implica nu numai culmi muntoase prelungi. ‡ . fagetel. tremuratoarea etc. timoftica. paiusul de padure.Poten ialul turistic biogeografic .flora ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. faget. bucovinesti. firuta. Suprafetele cele mai extinse le gasim in lungul culoarelor depresionareMoldova-Sadova. sunt aproape in intregime secundare. bucova. Humor. Asociatiile dominante din alcatuirea acestor pajisti sunt cele de paiusca sau iarba vantului. In compozitia lor mai participa paiusul. Moldovita. pirul crestat. de unde si numeroasele fitonime intalnite aici: bucov. multe dintre ele devenite nume proprii. obtinute prin defrisari in masa compacta a padurii din trecut. fag. Pajistile totalizeaza doar 22% din suprafata. bucovat. zazania.

dihorul. lupul.lostrita. cocos de mesteacan 41 fonduri de pescuit: lostrita. jderul. Suceava. mreana. si in zona lipanului si mrenei. bufnite. pastravul curcubeu. sorecarul. uluil pasarar. Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti . pastrav. mistret. fantanelul. corbul. altele sunt sezoniere sau in pasaj. stiuca. scobarul s. Moldovita.fauna Suprafata mare a padurilor si raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare. cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate: ‡ 27 fonduri de vanatoare. buha. de un deosebit interes cinegetic: cerb. caprior. lipanul. capriorul.a. Pasarile mai mari au ca principali reprezentanti cocosul de mesteacan. ras. ‡ Fauna este bogata si pretioasa si include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin. molanul. vulpea. rasul. eretele. ‡ Pestii apelor se incadreaza in zona pastravului. Dintre pasarile rapitoare amintim: uliul gainilor. ciuful. Bistrita Aurie. vulturi. clean. cleanul. cucuveaua. acvila tipatoare. urs. crap. etc. porcusorul. cocosul de mesteacan. Trofeele vân tore ti din Bucovina au câ tigat medalii de aur la expozi ii interna ionale. boisteanul. hermina. pastravul curcubeu.ierunca. cocosul de munte. diverse specii de acvile.Poten ialul turistic biogeografic . in paraiele mici. soimul. fazanul. pe raurile mari Moldova. Pasarile de talie mica sunt in numar mare si bine adaptate la conditiile de mediu de aici. huhurezul. . Intalnim si zlavocul.

marne bituminoase. Pohonis-1225m. Cheile Paraul Cailor. Rezervatia Lucina. Izvor-1100m. Cheile Botusului. este localizata pe versantul dealului cu acelasi nume. 8 rezervatii forestiere. relativ mic. gresia de Kliwa si disodilele superioare. de pe Obcina Feredeului.457. Rezervatia geologica -Formatiunea cu Aptychus. din care s-au descoperit si descris numeroase fosile. intre izvoarele Carlibabei si ale Sucevei. in mrene si calcare rosii. specifice panzei Vrancea. Plesa-725m. unde apar deschise depozite oligocene: menilite inferioare. Rezervatia geologica Piatra pinului este situata in malul drept al Moldovei. la confluenta paraului Tatarca. de calcar rosu. Cheile Tatarcei. obiectiv floristic. reunite.20 ha ±bucura privirea si sufletul oricarui turist: 6 rezervatii botanice. Rezervatia paleontologica . obiectiv floristic. se gasesc numeroase exemplare de fosile.langa Moldova Sulita. o rezervatie paleontologica. Cheile Pojoratei sau Cheile Strajii.cuprinde tanovul Gaina. Aici. Obiectul ocrotirii il formeaza un bloc. situata pe o panta impadurita din apropierea catunului cu acelasi nume. Rezervatia Ciumarna.de la Pojorata. in punctul de confluenta a paraului Gaina cu paraul Balcani si care. Pascanu-1250m. obiectiv floristic. Obiective geomorfologice: Cheile Lucavei.Klippa triasica. ‡ ‡ ‡ .de pe paraul Cailor. pe valea Moldovei. intre valea Putnei si valea Bistritei Aurii. intre izvoarele Sucevei si ale Moldovei. Cheile Brezei. se scurg in valea Lucava Rezervaia Rachitisul Mare. situat la 1200m. Ciumarna1100m. langa Benea. fosilifer. de pe Obcina Cacica. comuna Vatra Moldovitei. Trei Movile-1040m. Cheile Stramtura Rosie. si a soselei ce traverseaza Obcina Mare. pe valea Moldovei. violacei si verzui. asociate cu gresii. Pasurile: Mestecanis-1096m.Poten ialul turistic al arealelor protejate ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Numarul mare de rezervatii naturale ± 23 de rezervatii in suprafata de 4. Carlibaba-1225m. imediat la sud de satul Benea de pe valea Moldovei superioare. o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte. Cheile de pe Valea Putnei. 5 rezervatii geologice.

Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta Voronet (albastru). etc. . Sucevita(verde). Scara virtutilor la Humor. Fiind o adevarata comoara pentru turismul romanesc. Zona aceasta reprezinta o regiune cu o insemnata incarcatura istorica si spirituala a poporului roman.Poten ialul turistic antropic cultural ± istoric . Geneza si Judecata de Apoi la Voronet.). Moldovita (galben) i Arbore (combina ie de culori si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica. Construirea manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV . ‡ . edificii unice in lume. scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. Humor (ro u).religios ‡ Cele mai reprezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate in Bucovina. Prin raritatea si frumusetea lor aceste manastiri pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO.XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares.zona Bucovina-obcinele este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare.

Eminescu). cu un important trecut istoric. M n stirea se afl la 33 km de ora ul Radauti.20 metri. 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. din porunca domneasca. manuscrise. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare. M n stirea a fost un important centru cultural. la numai 4 km de centrul ora ului Gura Humorului. Manastirea Humorului a fost ctitorita in 1530 de logofatul Toader Bubuiog. L ca ul de ine un bogat muzeu m n stiresc. ‡ ‡ ‡ ‡ . cu zidurile si turnurile sale. situata la 15 km distanta de satul Vama. Casa domneasca. icoane etc. precum si catapeteasma cu bogate sculpturi aurite. Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata. manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata. Este situata mai sus pe raul Humorului. intre paraurile Moldovita si Ciumarna. aici s-au copiat manuscrise i au fost realizate miniaturi pre ioase. Pe fatadele bisericii se regasesc toate temele ce se gasesc si pe fatadele altor biserici pictate in timpul domniei lui Petru Rares. este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti. A fost supranumit "Ierusalimul Neamului Românesc" (M. religioase i artistice române ti. cu broderii.‡ Manastirea Voronet este situat în satul cu acela i nume. Manastirea.Ca elemente deosebite amintim: pridvorul deschis care se intalneste pentru prima oara sub aceasta forma in Moldova. obiecte de cult. Pictura manastarii se bazeaza un fond albastru ce a n scut sintagma albastru de Vorone egal verdelui Veronese i ro ului Titzian. Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti. ca o cetatuie in care sa nu poata patrunde picior de pagan. chilii. tainita de deasupra camerei mormintelor. M n stirea Putna este unul din cele mai importante centre culturale. Biserica a fost ridicat în anul 1488 în numai patru luni i jum tate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita. Manastirea Sucevita a fost construita cu patru secole in urma. avind grosimea de 1. aprope de orasul Gura Humorului.Manastirea porta hramul Invierea Domnului. cu biserica si sutele de picturi care-i acopera peretii exteriori.

la care se adauga numeroase alte manastiri.Obiectivele culturale cu funcìii turistice ‡ Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO. Muzeul de Arta ÄIon Irimescu´ . Probota. Muzeul Tehnicii Populare. Moldovita. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Muzee: Complexul Muzeal Bucovina. Voronet precum si bisericile Patrauti si Arbore. fac ca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti: ‡ Patrimoniul UNESCO include manastirile. Slatina. Risca.Gura Humorului. Muzeul ÄApelor´. Muzeul Satului Bucovinean. Humor. Putna. . Slatioara. Muzeul ÄArta Lemnului´ Campulung Moldovenesc. Casa memoriala Ciprian Porumbescu. Muzeul Etnografic.. muzee si elemente ale arhitecturii traditionale. biserici.alte manastiri atractive: Sucevita.

Totusi Obcinele Bucovinei sunt o exceptie notabila. -luncile din amonte de Pojorita. care ofera conditii de cazare excelente. Sala Polivalenta (sali pentru competitii sportive diverse). cele mai multe din tara etc. -luncile de la iesirea din Gura Humorului spre Voronet sau Bucsoaia. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . case de vacanta. handbal. baschet). Structuri de agrement turistic :Parcul Dendrologic din zona Arinis. -zona pasului Ciumirna. de asemenea usor sa gasim locuri propice. dotat cu complex sportiv (teren tenis de camp. pensiuni. oferind astfel de posibilitati: -in zonele izolate sau pe crestele montane este. fotbal. Locurile neamenajate propice pentru campare sunt in general rare in zonele locuite. bazin de inot.Prezentarea amenajarilor turistice ‡ In zona obcinelor exista peste 400 de hoteluri. Camping Nu exista campinguri special amenajate. la preturi accesibile pentru o paleta larga de turisti.

itarii sau catrintele pe care taranii le imbracau erau confectionate in casa. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . tehnica încondeierii ou lor a ajuns la nivel de art . dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic descoperite de arheologi. se practic fie încondeierea cu pensula. Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat. Nu in ultimul rand. Cu timpul. Lutul folosit are mare importanta. dar se realizau si diverse unelte . Împistritul ou lor este un obicei practicat în zona Bucovinei. Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne. Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale. porti si ferestre sau lazi de zestre. topoare. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni. Regiunea prezint o însemn tate valoare etnografic mai ales datorit obiceiurilor str mo e ti care s-au p strat nealterate de secole i a portului popular românesc. mestesugarii stiind de unde sa il aleaga pe cel mai bun. obiectele din interiorul ei constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie. Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic . Casele se construiau din paianta (caramizi de chirpici) sau lemn. avand in vedere specificul zonei. geometrice sau florale. obiceiurile. iar fierul inrosit era batut pe o nicovala. teascuri pentru stoarcerea strugurilor. pive (intr-o piua erau macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica). În Saptamana Mare.Poten ialul turistic al tradiìiilor locale ‡ Traditiile populare. scaune. O casa traditionala este compusa din doua camere si o tinda. pe lânga simpla vopsire. linguri. fie .facalete. scrancioabe (leagane pentru copii).clesti. camasile. si pana la case intregi. mestesugurile sunt un alt obiectiv de maxima importanta in patrimoniul zonei. mai este celebr i pentru prelucrarea artizanal a lemnului. Se regasesc motive zoomorfe. antropomorfe. ca pretutindeni in satul romanesc. cat si sumanele. folosindu-se cear . Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de tesut. Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri. începand cu ziua de mar i pân vineri. cutite.

.

jud. Lacul S rat. în regiunea istoric Bucovina. la 18 km de ora ul Gura Humorului) au fost descoperite z c minte de sare. In interiorul salinei se pot vizita:Capela ortodox . Pentru iubitorul de istorie si de frumos. În jurul anului 1780. urmarirea acestui mestesug in timp si spatiu poate fi o preocupare extraordinar de placuta.‡ Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. cei mai mul i fiind de etnie polon i de religie romano-catolic . Sala de dans si Capela romano-catolic Sf. Ea se mai intalneste astazi numai in atelierele de olarit de la Marginea. Suceava. In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500. aducându-se muncitori i tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic. În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salin . Ceramica de culoare neagra este marturie a originii dacice. ‡ . în locul unde se afl ast zi localitatea Cacica (în nord-estul României. Varvara. mai ales din Gali ia. Salina Cacica este o salin aflat în localitatea Cacica.

Gura Humorului-± Festivalul National de Caricaturi si Epigrame . mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice. August . -Gura Humorului-Târgul Mae trilor Populari Septembrie .Sadova ± Strunga Oilor. în primul rand. legate de obicei de ritualurile agrare ciclice.Straja. apoi.Gura Humorului-± Festivalul de Film si Diaporam ³Toamna la Vorone ´. Mai . Exist multe ocazii de s rb toare. Iulie -Campulung Moldovenesc± Festivalul International de Folclor ³Întâlniri Bucovinene´.Poten ialul turistic al festivalelor si al evenimentelor ‡ Via a în zona Obcinelor Bucovinei este marcat de o serie de evenimente. Cr ciunul. . s rb tori i festivaluri care au loc anual. un festival de dans folcloric. Un fel de branza numit ³cas´ este preparat din lapte de la toata turma. prima jumatate a lunii iunie ± Festivalul Traditiilor de Nunta. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Noiembrie Moldovita ± Festivalul de Dans i Muzic ³Cântecul Obcinii´. festivalul folclorului.Vama ± Hora la Vama. Aceste tradi ii vechi sunt bine p strate în acest loc izolat din România. oile sunt adunate la stana si oaia care da cea mai multa lapte primeste un premiu.Partestii de Jos ± Datini si Obiceiuri. Decembrie . sunt s rb torile religioase.Fundu Moldovei ± S rb toarea Arcanului. Pa tele i s rb torile Sfin ilor importan i. la acestea pot fi ad ugate numeroasele alte manifest ri culturale i târguri. .

. care au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale. elemente valoroase de etnofolclor etc. mai ales cele din perioada iernii) ‡ ‡ ‡ ‡ . cu ocupatiile traditionale (olarit. piei. lut etc. arta tesutului si cusutului. nobletea vestimentatiei populare. transpunerea sensibilitatii si a dragostei de frumos in adevarate capodopere realizate din lemn. os. metal. date si obiceiuri strabune. in care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului ecologic: Conservarea elementelor vechi de civilizatie rurala si transpunerea lor in viata de zi cu zi. Arhitectura caselor si agrementarea specifica a interioarelor. prelucrarea lemnului si a produselor textile. Mestesugurile.Potentialul turistic al zonei rurale ‡ Satele aparute din timpuri stravechi. dar si cu manifestari culturale traditionale. In zona obcinelor se conserva vechile asezari razesesti.

cartofi si ceapa). este remarcabila preocuparea pe care o au gazdele pentru a-si imbunatati constant prestatiile.. ochiuri in smantana. Oferta gastronomica deosebita. etc. ciorba de burta dreasa cu smantana. tochitura moldoveneasca. de un specific aparte: placinte Äpoale in brau´. cobza de pastrav.Potentialul gastronomic ‡ Bucataria traditionala exceleaza prin calitatea si varietatea produselor. ‡ . chirostile moldovenesti (coltunasi umpluti cu carne afumata. balmos (mamaliga cu branza si smantana). prin bucataria Äbucovineana´. ciupercute (hribi) cu smantana. puiul cu smantana.

Moldovi a. Principale ramuri economice se bazeaz pe resursele locale. Gura Humorului . Vama. conurile de brad sunt valorificate în industria coloran ilor. Lor li s-a ad ugat ( începând cu secolul al XIX-lea) exploatarea i prelucrarea resurselor solului. Câmpulung Moldovenesc. iar unele din produsele sale sunt solicitate de întreaga ar sau sunt exportate. Pojorâta. Sucevi a.explic caracterul extensiv silvopastoral al economiei tradi ionale. Gura Humorului. La Molid se afl o fabric de carton. Iacobeni.paji tile i p durile . R inile. Fructele de p dure sunt colectate i prelucrate în unit i de profil ale industriei alimentare de la Gura Humorului sau Brodina. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . cetina. Resursele solului . în industria farmaceutic sau sunt livrate la export. Lemnul p durilor este valorificat în unit i mari i modernizate de prelucrare a lemnului: cherestea . cu cea mai mare densitate din ar sunt valorificate în industria alimentar .Câmpulung Moldovenesc.de la Breaza. în industria piel riei i înc l mintei sau ca trofee i piese de muzeu. Animalele s lbatice.Lemnul este valorificat i de industria local me te ug reasc . mobil .Obiectivele economice moderne cu funcìii turistice ‡ Obcinile Bucovinei particip cu o pondere însemnat la dezvoltarea economic a regiunii.la combinatul de celuloz i hârtie.

Beclean. Cai aeriene: Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava.Nasaud . Cluj Napoca.Putna si Suceava . Vama. Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara .Dorna.E 85.Bacau .Suceava . ducand mai departe in Maramures. 75 km de Campulung Moldovenesc si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane. ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor Campulung . Campulung Moldovenesc.Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad. Dej trecand in Bucovina peste munti.Vatra Dornei . ajungand in Transilvania.Radauti . urmand apoi traseul Vatra Dornei.Falticeni .Radauti .Humorului .Bacau . iar c ile de acces sunt numeroase. Oradea. Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei si peste pasul Tihuta. ‡ ‡ . Cai rutiere: Drumul national DN 2 .Singeorz Bai . DN 17 A face legatura intre Siret .Sucevita .Ciocanesti Borsa.Potenìialul de comunicaìie èi acces in zon : ‡ ‡ Principala caracteristic a obcinelor o formeaz alternarea culmilor prelungi.Campulung Moldovenesc iar drumul national DN18 leaga Iacobeni .Gura . Suceava. Gura Humorului.Suceava .Campulung Moldovenesc . Cai feroviare : Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti .Vicsani. Bucuresti . cu ramificatiile Suceava .Siret uneste capitala Bucuresti de Suceava.

Harta rutiera .

1294 m ± Pasul Izvor. 840 m ± vf. 1100 m ± sat Izvoarele Sucevei. rutiere. Bulaiului. Tomnatecu. Trasee intersectate: 2. Distanì : 20 km. 1223 m ± Pasul è ì Cium rna. 1063 m ± Poaina Socilor. Veju Mic. Obcona. nu se recomand iarna. Paècanu. 550 m. Distanì : 45 km. 1407 m ± vf. 1507 m ± vf. Feredeu. Caracteristici: Accesibil numai vara èi numai pentru turiètii încercaìi. Lucina. Deia. 1331 m ± Dealul Obcina. 570 m ± vf. Distanì : 15 km. 1207 m ± vf. ‡ ‡ ‡ ‡ . Oiìei. Durata: 13 ± 15 ore. 5. 3. 880 m. Caracteristici: Accesibil vara. Bobeica. Marcaj: band roèie. Caracteristici: Uèor accesibil în timpul verii. 1302 m ± vf. 630 m. 1325 m ± vf. 1096 m ± vf. 1291 m ± vf. Pasul èi Cabana Mestec niè. Tocila. 480 m ± vf. Marcaj: band roèie. Traseu transversal. 1477 m ± vf. 1137 m ± vf. Durata: 4 ± 5 ore. 1040 m ± pîrîul Boului ± sat Paltinu ± sat Vatra Moldoviìei. Traseu transversal. total neindicat iarna. Durata: 10 ± 13 ore. Distanì : 60 km. Aluniè. Distanì : 50 km. Durata: 15 ± 18 ore. 1200 m ± Curm tura Boului. 1423 m ± vf. Sat Prisaca Dornei. Marcaj: band albastr . Cîmpulung Moldovenesc. 1364 m ± vf. 1074 m ± vf. Marcaj: band roèie. Buh iecu (valea Cîrlibabei) ± Muntele Hrobi. Obcioara. Toaca. 1183 m ± Poiana M n il .‡ ‡ Caile de acces in interiorul Obcinelor Bucovinei sunt numeroase si variate: cai ferate. 950 m. Obcona Feredeului. Caracteristici: Accesibil în tot timpul anului (iarna ± în grup èi pe vreme favorabil ). dar nu in ultimul rand si poteci si trasee turistice: 1. 1100 m ± vf. Durata: 5 ore. Marcaj: triunghi galben. 1507 m ± vf. Traseu longitudinal. Scoru e . Juravlea. Mestec niè. Traseul longitudinal. 650 m ± pîrîul Izvorul Morii ± Curm tura Boului. Caracteristici: Traseu indicat vara. Lucina. 1141 m ± vf. neindicat iarna. 1270 m ± sat Brodina de Sus. 1588 m ± sat Bobeica. Hotaru Huìanului. 1588 m ± Muntele Hrobi. 1335 m ± vf. Gura Humorului. Trasee intersectate: 1. 1479 m ± vf. 2. 908 m ± Putna. Traseu longitudinal 4. Runcul Pris cii. 1284 m ± Dealul Bîtca Mic . 1251 ± Poiana Chiìc ul Mare. 1040 m ± vf. 1110 m. 8.

conduc la practicarea mai multor forme de turism. .rural. caving.pentru sporturi extreme.pentru sporturi de iarna. Echitatia se poate practica datorita cresterii cailor de rasa in doua herghelii cu renume: Radauti si Lucina. pentru practicare schiului nautic". odihna si agrement.pentru echitatie. a posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber.Forme de turism practicate in zon ‡ Conditiile geografice favorabile. . .deaorece au la dispozitie telescaun. Pe viitor se doreste indiguirea raului Moldova. . datorita cadrului natural deosebit de frumos. .cultural (religios). alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale originale. . . opt tunuri de zapada. inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism. In Campulung Moldovenesc si in Carlibaba exista partii de schi.de congrese si reuniuni. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ .pentru vanatoare si pescuit. . nocturna si bazin olimpic. Campulung Moldovenesc si Gura Humorului ± statiuni turistice de interes national atrag turistii pe tot parcursul anului.de recreere. astfel turistii vor avea motive sa se opreasca in zona obcinelor si iarna.Forme de turism practicate: .de tranzit. a partiilor de schi. navigatie. . river rafting etc. . lansari cu parapanta si deltaplanul.ecoturism.balnear.

N.org/ro/bucovina .html ‡ http://www. Editura Presa Universitara Clujeana.html ‡ http://www. Cluj Napoca.ro/referate/turism/zona_agrotur istica_bucovina_pensiune_agroturistica-113134.ro/index. ‡ http://bucovine.php/Regiuni/bucovina.htm ‡ http://www.carpati.BIBLIOGRAFIE ‡ Cianga.go.ro/foto.Geografia Turismului.manastiri-bucovina.org/ghid_montan/muntii/obcinele_b ucovinei-34/prezentare/ ‡ http://www.turismbucovina.org/main/poteci/about_ro_t_despreobcinele-bucovinei_id_48.trasee-de-drumetie.ht ml ‡ http://alpinet..regielive.romanianmonasteries.3x.ro/ ‡ http://www. Romania.html ‡ http://facultate. (2007).vacantatv.ro/trasee-obcinelebucovinei/ ‡ http://www.com/en/index.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->