UNIVERSITATEA µ¶BABES BOLYAI¶¶ CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARI PRACTICE GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA

ZONA TURISTICA A OBCINELOR BUCOVINEI

ONICA SIMONA PATRINJAN BIANCA

Scurta prezentare generala a zonei :
‡ ‡ Obcinele Bucovinei sunt situate in nord-estul Carpatilor Orientali si reprezinta o subunitate distincta a acestora. Cea mai clara expresie a peisajului lor se realizeaza intre Valea Moldovei si Valea Sucevei. Valea Sucevei constituie limita lor nordica, incepand de la izvoare si pana la iesirea din munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65 km. Limita sudica porneste din Valea Bistritei, la Iacobeni, si se continua pe Valea Mestecanisului, Pasul Mestecanis-1096m, Valea Putnei si Valea Moldovei, care separa Obcina Feredeului si Obcina Mare de Rarau si muntii Stanisoarei. Cea mai clara limita in peisaj este cea estica, prin care Obcinele se pun direct in contact cu Podisul Sucevei, pe limita localitatilor Vicovu de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Paltinoasa. Limita vestica este data de Valea Bistritei Aurii, intre Iacobeni si Carlibaba, de unde se continua pe Valea Carlibabei si Pasul Carlibabei, prin care se face legatura cu bazinul Sucevei, la localitatea Izvoarele Sucevei. Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind un teritoriu de circa 2200 kmp. Administrativ, intreaga arie a Obcinelor se cuprinde in judetul Suceava.

‡

‡

‡

‡

Harta Obcinelor Bucovinei

de 460m. in Obcina Feredeului (altitudinea maxima de 1494m in varful Veju Mare) si in Obcina Mare (altitudinea maxima de 1223m in varful Scoruset) iar altitudinea minima o intalnim la iesirea Moldovei din munte. Maxima de altitudine este atinsa in vf. care ocupa peste 70% din spatiul Obcinelor Bucovinei. se gasesc in cea mai mare parte intr-un echilibru relativ stabil. directie concordanta cu cea a componentelor structurale. Versantii. O alta trasatura generala a reliefului o reprezinta paralelismul culmilor si vailor pe directia NV-SE. Altitudinea medie a culmilor principale scade de la vest la est.Lucina-1588m. din nordul Obcinei Mestecanisului.Trasaturile Obcinelor Bucovinei O trasatura a Obcinelor Bucovinei este inaltimea redusa a reliefului. fiind sub 1400m in Obcina Mestecanisului. . intre 1300-1200m in Obcina Feredeului si in jur de 1100m in Obcina Mare. intrucat procesele gravitationale sunt mult atenuate de invelisul vegetal al padurilor si pajistilor. la Paltinoasa.

Sucevita si Humor. Aceasta din urma. formate din roci cretacice superioare si. fiind reprezentate prin bazalte si peridotite si serpentine.Obcina Feredeului contine depozite cretacice si paleoceneocene. care creeaza reliefuri cu abrupturi si chei-Lucava. sedimenatre si magmatice. suprapunandu-se pe panza de Audia. paleocene si miocene inferioare. ‡ ‡ . Formatiunile sedimentare apar in latura estica a Obcinei Mestecanis. Formatiunile magmatice apar sub forma unor Klippe(blocuri) pe o suprafata mai mare. Toate se impun in relief prin forme specifice: dolomitele si calcarele triasice. Obcina Mare se grefeaza pe panzele de Tarcau si Vrancea. peste panza Vrancea. foarte expresiv in zona Pojorata si pe paraul Cailor. roci predominant detritice. Obcina Feredeului si Obcina Mare sunt modelate pe depozite de flis. panza Vrancea apare in marginea flisului Obcinelor ca trei semisfere: Putna-Suceava. mai ales. sub forma de succesiuni ritmice. pe argilele cretacice. Tatarca. panza de Tarcau este seriata puternic spre est. Datorita acestui fapt. fiind alcatuita din formatiuni metamorfice. la Solonet si pe valea Putnei. Breaza. intre Benea si Sadova. pe care.Poten ialul turistic cu valoare peisajistic a reliefului ‡ Obcina Mestecanisului se suprapune zonei cristalino-mezozoice. groase de sute si mii de metri. Structural. conferind Obcinei Feredeului particularitatile sale morfologice. Ele se aseaza transgresiv si discordant peste sisturile cristaline. o acopera complet. fiind roci dure. fiind reprezentate prin roci carbonatate si roci silicioase. se inscriu pregnant in relief. cat si cele cuartoase.

bine delimitate de regiunile inconjuratoare. acesta fiind definit de o mare varietate de forme. .Potentialul turistic al reliefului pe conglomerate ‡ Potentialul turistic peisagistic al reliefului pe conglomerate ocupa o pozitie remarcabila in cadrul potentialului turistic morfologic al obcinelor. Se caracterizeaza. prin extinderi areale relativ reduse sub aspect geologico-tectonic. in general. fiind sinclinale suspendate.

. Cheile Tatarcei. cu o fizionomie complexa. cu lungimi variabile.Poten ialul turistic al v ilor ‡ Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale in calcare (Cheile Lucavei. avand sectoare inguste . de unde au luat nastere tronsoane spectaculoase.de chei . Reteaua hidrografica din obcine se remarca mai ales prin sectoarele de vai transversale ce taie succesiv structuri geologice de varsta si consistenta diferite. formate din roci mai putin rezistente. Cheile Pârâul Calului).alternate cu arii depresionare largite.

Pe raul Moldova si pe afluentii sai intalnim de asemenea chei cu un potential turistic mare precum: Cheile Brezei. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cheile Lucavei ‡ . adancite in porfiroide lungi de 4 km. care delimiteaza Obcina Mestecanis de Muntii Suhardului. se intalnesc cinci sectoare de ingustare: -Cheile Sesuri. Cheile Pojaratei. cu latimi de 150-200m si versanti abrupti. cu un traseu deosebit de spectaculos . Cheile Stramtura Rosie.Potentialul turistic al vailor-cheile ‡ De-a lungul cursului Bistritei Aurie. intre Rotunda si Tibau -Cheile dintre Bistrita-Carlibaba si Valea Stanei -Cheile dintre Valea Stanei si Botos -Cheile dintre Iacobeni si Argestru -Cheile Zugrenilor.

Cheile Tisitei in bazinul Putnei. Cheile Lucava in bazinul Moldovei. apar si cascade de mai mici dimensiuni Cascada Putnei si a Uzului. specifice flisului carpatic. vai adancite in gresii cum sunt Cheile Straja.Poten ialul turistic al reliefului pe gresii ‡ Cascada Putnei ‡ Relieful pe gresii este caracteristic muntilor cu altitudine pana la 1600-1700m. varfuri greoaie. In Obcina Fereu si Obcina Mare sunt intalnite si abrupturi structurale. platouri intinse. ‡ Cheile Tisitei . Pe unele rauri ce strabat zone grezoase. cu culmI prelungite.

temperatura medie anual fiind de 6 .Poten ialul turistic climatic ‡ Climatul din zona Obcinelor Bucovinei este agreabil. cu aer curat si reconfortant. cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. ‡ In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 grade C.1200 mm/an. iar precipita iile medii anuale sunt de aproximativ 800 .0 grade. . Se manifesta influente orientale (contraste intre iarna si vara) si baltice (cu ierni geroase si precipitatii bogate). de tip temperat continental. Vantul predominat care sufla in zona este crivatul. relativ bland.

in conditii de circulatie atmosferica redusa. aluneca si stragneaza pe fundul depresiunilor si vailor. datorita faptului ca inversiunile termice conduc si la o inversiune in etajele de vegetatie forestiera.Poten ialul turistic bioclimatic ‡ Obcinele Bucovinei se incadreaza in bioclimatul tonic stimulent de munti mijlocii si mici al formelor de relief negative. vaile inguste sau mai mari din zona muntilor mici si mijlocii. cu efecte diferentiate. datorita adapostului oferit de muntii inconjuratori. remarcabila fiind prezenta aerosolilor rasinosi. In schimb. . reprezentate de depresiunile intramontane. tonice. vara si ziua. ‡ Este un bioclimat recomandat persoanelor cu afectiuni cardiovasculare sau pentru cei cu afectiuni reumatismale. Este influentat de conditiile de adapost fata de circulatia generala. Se constata o incarcare a aerului cu ioni negativipozitivi. Conditiile bioclimatce din depresiuni sunt. mai les in anotimpurile extreme. conducand la inversiuni termice. Aerul rece. stimulente. se produce o incalzire puternica a substratului si de aici a atmosferei. in general. cu caracter usor relaxant. prin urmare iernile si noptile fiind foarte friguroase. iarna sau noaptea.

Beltagul. Fundu Moldovei. Nisipitu. Ea colecteaza paraiele de pe versantul estic al Obcinei Feredeului. Dobra. dupa care se uneste cu Moldova la Vama. Frumosu. cel mai important afluent al Moldovei din spatiul Obcinelor Bucovinei. Pojorata. si debuseaza in Moldova la Gura Humorului. dreneaza longitudinal depresiunea cu acelasi nume si separa Obcina Feredeului de Obcina Mare. Corlateni. Paraul Morii. Lucava. Moldovita. sunt Lucina. Moldova strabate Obcinele longitudinal in cursul sau si le delimiteaza spre sud prin cursul sau mijlociu.Potenìialul turistic al reìelelor hidrografice ‡ Principalele retele hidrografice din Obcinele Bucovinei sunt: Moldova. Paraul Negru. asigura permanenta scurgerii raurilor.. din Obcina Mestecanisului. paraul Boului. Suceava formeaza limita nordica a Obcinelor romanesti. de 26 km lungime. din care 22km revin Carlibabei.Brezei. Bistrita Aurie si afluentii lor care formeaza o retea cu o densitate apreciabila si cu o dispozitie rectangulara specifica. cu o panta medie fiind insotita de terase. Tatarca. Putna. Deia. Dragosa. Moldovita. Pe tot acest traseu montan. Ciumarna. sustinuta subtantial de cea subterana. Dupa un curs de 60 km si dupa ce strabate cateva bazine depresionare-Izvoarele Sucevei. Principalii sai afluenti de pe dreapta. Campulung. Putna. Demacusa. isi colecteaza apele din Obcina Mare. Sadova. Ambele vai dreneaza flancul vestic al Obcinei Mestecanusului prin afluentii scurti si cu talveg accentuat inclinat. Stramtura Rosie. Bistrita Aurie este o vale mai larga. Humorul. Suceava. cu variatii de debit in functie de anotimp. Breaza. De pe stanga primeste pe Sulita. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Breaza. Brodina. Alimentarea predominant pluvionala. dintre care cele mai importante sunt Argel. Bistrita Aurie. Humorul. formeaza limita vestica a Obcinelor Bucovinei pe o lungime de 45 km. Botus. pe care o strabate longitudinal. paraseste muntele la localitatea Straja. dintre care Dubul. impreuna cu afluentul sau Carlibaba. intre care cei mai importanti sunt Tatarca pentru Carlibaba si Valea Stanii pentru Bistrita Aurie. Vama. Deia si de pe cel estic al Obcinei Mari. cu o lungime de aproape 90 km. ea strabate o succesiune de mici depresiuni-Izvoarele Moldovei. Botus. Valea Putnei impreuna cu pasul Mestecanis-1096m-completeaza limita sudica a Obcinelor. Gura Humorului si chei. In sectorul Carlibaba-Iacobeni. Pojaratei.

exceptand mlastinile locale din bazinul Lucinei si din unele sectoare ale sesurilor principalelor vai. in amonte de satul cu acelasi nume.Potenìialul turistic al lacurilor ‡ Apele stagnante aproape ca lipsesc in Obcinele Bucovinei. situat pe valea Sadovei. Iezerul. ‡ Lacul Iezer . unul dintre putinele lacuri de baraj natural din tara. Amintim micul si unicul lac de aici.

Namolurile terapeutice sau peloide termen provenit de la cuvintele grecesti "pelos" (noroi) si "eidos" (forma) . ‡ . sunt pastrate ca fond balnear de rezerva.cu diferite consistente si grade de finete.langa Gura Humorului forari recente de cercetare au dus la descoperirea unor rezerve de apa minerala termala. ² apa care se gaseste si in doua izvoare din apropierea manastirii de la Voronet. oligo-minerala. cu eficacitatea terapeutic . Exita si rezerve de n mol in zona obcinelor .Potenìialul turistic al resurselor hidrominerale si al n molurilor terapeutice ‡ In imediata vecinatate a Pietrei Pinului. insa acestea sunt mai putin cunoscute de catre turisti. Aceste descoperiri. actioneaza asupra organismului prin intermediul proprietatilor lor fizice. de catre localnici. chimice si biologice. slab sulfuroasa. folosite pana in prezent doar partial.

fagul si bradul cu peste 25%. molidul participa cu aproape 70%. respectiv pe culmea si versantul vestic al Obcinei Feredeului. versantul estic al Obcinei Feredeului si Obcinile Brodinei. spre est urca treptat pana in partea superioara a Obcinei Mari. care pe flancul estic al Obcinei Mari se gaseste la 800-1000m. Limita inferioara a molidului. . depresiunea Moldovitei. unde domina fagul si bradul. ele raman cu totul sporadice in masa generalizata a molidisurilor. Aceste procente se modifica in functie de etaje. adica versantul vestic al Obcinei Mari. Zona de amestec molid-brad-fag corespunde partii centrale a Obcinelor. in culoarul depresionar Moldova-Sadova si in toata aria Obcinei Mestecanisului.Aceste trei esente de baza formeaza frecvent arborete mixte . mai rar arborete aproape pure ale uneia sau alteia dintre ele. coboara constant spre vest.flora ‡ ‡ ‡ ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. incat. Limita superioara a fagului si bradului.Poten ialul turistic biogeografic . care in Obcina Mestecanisului si vestul Feredeului se gaseste pe fundul vailor. urmate de molid. Astfel. zona fagului apare pe partea estica a Obcinei Mari. iar celelalte esente cu doar 5%. La compozitia padurilor de aici. la vest de creasta Feredeului . Zona molidului are o larga dezvoltare in partea vestica a Obcinelor.

obtinute prin defrisari in masa compacta a padurii din trecut. In compozitia lor mai participa paiusul. bucova. Suprafetele cele mai extinse le gasim in lungul culoarelor depresionareMoldova-Sadova. faget.flora ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. multe dintre ele devenite nume proprii. timoftica. Humor. tremuratoarea etc. Moldovita. ‡ . sunt aproape in intregime secundare.Poten ialul turistic biogeografic . zazania. paiusul de padure. fagetel. iar cel de bucovina indica o regiune cu paduri de fag sau cu fag (buk=fag). Pajistile totalizeaza doar 22% din suprafata. coada vulpii. Termenul de obcine implica nu numai culmi muntoase prelungi. de unde si numeroasele fitonime intalnite aici: bucov. bucovinesti. firuta. bucovat. golomatul. fag. si de paius rosu. pirul crestat. ci si masiv impadurite. Asociatiile dominante din alcatuirea acestor pajisti sunt cele de paiusca sau iarba vantului.

Poten ialul turistic biogeografic . Pasarile de talie mica sunt in numar mare si bine adaptate la conditiile de mediu de aici. ‡ Fauna este bogata si pretioasa si include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin. porcusorul. Suceava. capriorul. scobarul s. altele sunt sezoniere sau in pasaj. huhurezul. mistret. clean. stiuca. eretele. jderul. Dintre pasarile rapitoare amintim: uliul gainilor. Trofeele vân tore ti din Bucovina au câ tigat medalii de aur la expozi ii interna ionale.a. vulpea. in paraiele mici. acvila tipatoare. cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate: ‡ 27 fonduri de vanatoare. diverse specii de acvile. buha.ierunca. vulturi. pastrav. Intalnim si zlavocul. dihorul. ciuful. pe raurile mari Moldova. . soimul. boisteanul. fazanul. caprior. cucuveaua. molanul. Bistrita Aurie. mreana. si in zona lipanului si mrenei. lupul. sorecarul. cocos de mesteacan 41 fonduri de pescuit: lostrita. Moldovita. cleanul. ras. urs. Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti . cocosul de munte. Pasarile mai mari au ca principali reprezentanti cocosul de mesteacan. de un deosebit interes cinegetic: cerb. hermina. corbul. etc. fantanelul. cocosul de mesteacan.fauna Suprafata mare a padurilor si raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare. pastravul curcubeu. rasul. uluil pasarar. bufnite.lostrita. lipanul. crap. pastravul curcubeu. ‡ Pestii apelor se incadreaza in zona pastravului.

5 rezervatii geologice.langa Moldova Sulita. situat la 1200m.cuprinde tanovul Gaina. Cheile Brezei. imediat la sud de satul Benea de pe valea Moldovei superioare. Obiectul ocrotirii il formeaza un bloc. Cheile de pe Valea Putnei. Carlibaba-1225m. Rezervatia geologica -Formatiunea cu Aptychus.Poten ialul turistic al arealelor protejate ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Numarul mare de rezervatii naturale ± 23 de rezervatii in suprafata de 4. Rezervatia Ciumarna. in punctul de confluenta a paraului Gaina cu paraul Balcani si care. ‡ ‡ ‡ . relativ mic. din care s-au descoperit si descris numeroase fosile. Pohonis-1225m. specifice panzei Vrancea. pe valea Moldovei. se gasesc numeroase exemplare de fosile. Rezervatia geologica Piatra pinului este situata in malul drept al Moldovei.de la Pojorata. Cheile Pojoratei sau Cheile Strajii. situata pe o panta impadurita din apropierea catunului cu acelasi nume. de pe Obcina Feredeului. intre izvoarele Carlibabei si ale Sucevei. Cheile Botusului.Klippa triasica. 8 rezervatii forestiere. reunite. de pe Obcina Cacica. este localizata pe versantul dealului cu acelasi nume.457. Plesa-725m. langa Benea. se scurg in valea Lucava Rezervaia Rachitisul Mare. si a soselei ce traverseaza Obcina Mare. o rezervatie paleontologica.20 ha ±bucura privirea si sufletul oricarui turist: 6 rezervatii botanice. Izvor-1100m. in mrene si calcare rosii. o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte.de pe paraul Cailor. Trei Movile-1040m. gresia de Kliwa si disodilele superioare. asociate cu gresii. intre izvoarele Sucevei si ale Moldovei. intre valea Putnei si valea Bistritei Aurii. Cheile Paraul Cailor. Cheile Tatarcei. obiectiv floristic. obiectiv floristic. Rezervatia paleontologica . violacei si verzui. Ciumarna1100m. Obiective geomorfologice: Cheile Lucavei. Pascanu-1250m. Rezervatia Lucina. obiectiv floristic. de calcar rosu. fosilifer. la confluenta paraului Tatarca. pe valea Moldovei. comuna Vatra Moldovitei. marne bituminoase. Aici. Pasurile: Mestecanis-1096m. unde apar deschise depozite oligocene: menilite inferioare. Cheile Stramtura Rosie.

Humor (ro u). . Prin raritatea si frumusetea lor aceste manastiri pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO. Geneza si Judecata de Apoi la Voronet. scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor.zona Bucovina-obcinele este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare. edificii unice in lume.XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Construirea manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV . Scara virtutilor la Humor. Moldovita (galben) i Arbore (combina ie de culori si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica. etc.Poten ialul turistic antropic cultural ± istoric . Zona aceasta reprezinta o regiune cu o insemnata incarcatura istorica si spirituala a poporului roman. Sucevita(verde).). Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta Voronet (albastru). ‡ .religios ‡ Cele mai reprezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate in Bucovina. Fiind o adevarata comoara pentru turismul romanesc.

din porunca domneasca. cu zidurile si turnurile sale. Manastirea Sucevita a fost construita cu patru secole in urma. Pe fatadele bisericii se regasesc toate temele ce se gasesc si pe fatadele altor biserici pictate in timpul domniei lui Petru Rares. manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata. cu un important trecut istoric. intre paraurile Moldovita si Ciumarna. obiecte de cult. Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata. L ca ul de ine un bogat muzeu m n stiresc. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri. aprope de orasul Gura Humorului. chilii. precum si catapeteasma cu bogate sculpturi aurite. A fost supranumit "Ierusalimul Neamului Românesc" (M. ‡ ‡ ‡ ‡ . Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti. M n stirea Putna este unul din cele mai importante centre culturale. ca o cetatuie in care sa nu poata patrunde picior de pagan. M n stirea se afl la 33 km de ora ul Radauti. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare. dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita. cu broderii. cu biserica si sutele de picturi care-i acopera peretii exteriori. religioase i artistice române ti. manuscrise.Manastirea porta hramul Invierea Domnului. la numai 4 km de centrul ora ului Gura Humorului. Manastirea Humorului a fost ctitorita in 1530 de logofatul Toader Bubuiog. avind grosimea de 1.20 metri. Biserica a fost ridicat în anul 1488 în numai patru luni i jum tate ceea ce constituie un record pentru acea vreme.Ca elemente deosebite amintim: pridvorul deschis care se intalneste pentru prima oara sub aceasta forma in Moldova. este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti. 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. tainita de deasupra camerei mormintelor. situata la 15 km distanta de satul Vama. M n stirea a fost un important centru cultural. Pictura manastarii se bazeaza un fond albastru ce a n scut sintagma albastru de Vorone egal verdelui Veronese i ro ului Titzian. Manastirea.‡ Manastirea Voronet este situat în satul cu acela i nume.Eminescu). Casa domneasca. aici s-au copiat manuscrise i au fost realizate miniaturi pre ioase. icoane etc. Este situata mai sus pe raul Humorului.

Muzeul de Arta ÄIon Irimescu´ .alte manastiri atractive: Sucevita. Moldovita. muzee si elemente ale arhitecturii traditionale. la care se adauga numeroase alte manastiri. Probota.Gura Humorului. Putna. biserici. Muzeul ÄApelor´. Casa memoriala Ciprian Porumbescu. Slatina. Muzeul Satului Bucovinean.Obiectivele culturale cu funcìii turistice ‡ Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO. Risca. Slatioara. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Muzee: Complexul Muzeal Bucovina. fac ca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti: ‡ Patrimoniul UNESCO include manastirile. Muzeul Tehnicii Populare. Voronet precum si bisericile Patrauti si Arbore. Humor.. Muzeul ÄArta Lemnului´ Campulung Moldovenesc. Muzeul Etnografic. .

Camping Nu exista campinguri special amenajate. la preturi accesibile pentru o paleta larga de turisti. oferind astfel de posibilitati: -in zonele izolate sau pe crestele montane este.Prezentarea amenajarilor turistice ‡ In zona obcinelor exista peste 400 de hoteluri. cele mai multe din tara etc. -zona pasului Ciumirna. bazin de inot. pensiuni. fotbal. -luncile din amonte de Pojorita. care ofera conditii de cazare excelente. -luncile de la iesirea din Gura Humorului spre Voronet sau Bucsoaia. Locurile neamenajate propice pentru campare sunt in general rare in zonele locuite. Sala Polivalenta (sali pentru competitii sportive diverse). Totusi Obcinele Bucovinei sunt o exceptie notabila. handbal. dotat cu complex sportiv (teren tenis de camp. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Structuri de agrement turistic :Parcul Dendrologic din zona Arinis. case de vacanta. de asemenea usor sa gasim locuri propice. baschet).

Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne. linguri.clesti. si pana la case intregi. Cu timpul. geometrice sau florale. Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri. porti si ferestre sau lazi de zestre. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni. se practic fie încondeierea cu pensula. scaune. topoare. antropomorfe. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . cutite. Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic . mestesugarii stiind de unde sa il aleaga pe cel mai bun. obiectele din interiorul ei constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie. dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic descoperite de arheologi.facalete. cat si sumanele. scrancioabe (leagane pentru copii). O casa traditionala este compusa din doua camere si o tinda. avand in vedere specificul zonei. folosindu-se cear . În Saptamana Mare. itarii sau catrintele pe care taranii le imbracau erau confectionate in casa. începand cu ziua de mar i pân vineri. Casele se construiau din paianta (caramizi de chirpici) sau lemn. pe lânga simpla vopsire.Poten ialul turistic al tradiìiilor locale ‡ Traditiile populare. iar fierul inrosit era batut pe o nicovala. pive (intr-o piua erau macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica). Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale. Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de tesut. ca pretutindeni in satul romanesc. dar se realizau si diverse unelte . Lutul folosit are mare importanta. Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat. mai este celebr i pentru prelucrarea artizanal a lemnului. obiceiurile. Regiunea prezint o însemn tate valoare etnografic mai ales datorit obiceiurilor str mo e ti care s-au p strat nealterate de secole i a portului popular românesc. Împistritul ou lor este un obicei practicat în zona Bucovinei. tehnica încondeierii ou lor a ajuns la nivel de art . Nu in ultimul rand. fie . teascuri pentru stoarcerea strugurilor. mestesugurile sunt un alt obiectiv de maxima importanta in patrimoniul zonei. camasile. Se regasesc motive zoomorfe.

.

mai ales din Gali ia.‡ Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salin . cei mai mul i fiind de etnie polon i de religie romano-catolic . Salina Cacica este o salin aflat în localitatea Cacica. În jurul anului 1780. In interiorul salinei se pot vizita:Capela ortodox . la 18 km de ora ul Gura Humorului) au fost descoperite z c minte de sare. Pentru iubitorul de istorie si de frumos. Lacul S rat. urmarirea acestui mestesug in timp si spatiu poate fi o preocupare extraordinar de placuta. jud. Ceramica de culoare neagra este marturie a originii dacice. Suceava. Sala de dans si Capela romano-catolic Sf. în locul unde se afl ast zi localitatea Cacica (în nord-estul României. aducându-se muncitori i tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic. In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500. ‡ . Ea se mai intalneste astazi numai in atelierele de olarit de la Marginea. Varvara. în regiunea istoric Bucovina.

August . apoi.Fundu Moldovei ± S rb toarea Arcanului. un festival de dans folcloric.Poten ialul turistic al festivalelor si al evenimentelor ‡ Via a în zona Obcinelor Bucovinei este marcat de o serie de evenimente.Vama ± Hora la Vama. Cr ciunul. s rb tori i festivaluri care au loc anual.Gura Humorului-± Festivalul National de Caricaturi si Epigrame . prima jumatate a lunii iunie ± Festivalul Traditiilor de Nunta. sunt s rb torile religioase. -Gura Humorului-Târgul Mae trilor Populari Septembrie .Gura Humorului-± Festivalul de Film si Diaporam ³Toamna la Vorone ´. . oile sunt adunate la stana si oaia care da cea mai multa lapte primeste un premiu. Aceste tradi ii vechi sunt bine p strate în acest loc izolat din România. mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice. la acestea pot fi ad ugate numeroasele alte manifest ri culturale i târguri. Noiembrie Moldovita ± Festivalul de Dans i Muzic ³Cântecul Obcinii´. legate de obicei de ritualurile agrare ciclice.Partestii de Jos ± Datini si Obiceiuri. Mai . Pa tele i s rb torile Sfin ilor importan i. Exist multe ocazii de s rb toare.Straja. în primul rand. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . festivalul folclorului. Iulie -Campulung Moldovenesc± Festivalul International de Folclor ³Întâlniri Bucovinene´.Sadova ± Strunga Oilor. Decembrie . Un fel de branza numit ³cas´ este preparat din lapte de la toata turma. .

metal. care au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale. dar si cu manifestari culturale traditionale. cu ocupatiile traditionale (olarit.Potentialul turistic al zonei rurale ‡ Satele aparute din timpuri stravechi. In zona obcinelor se conserva vechile asezari razesesti. os. Mestesugurile. piei.. prelucrarea lemnului si a produselor textile. Arhitectura caselor si agrementarea specifica a interioarelor. mai ales cele din perioada iernii) ‡ ‡ ‡ ‡ . in care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului ecologic: Conservarea elementelor vechi de civilizatie rurala si transpunerea lor in viata de zi cu zi. transpunerea sensibilitatii si a dragostei de frumos in adevarate capodopere realizate din lemn. lut etc. date si obiceiuri strabune. nobletea vestimentatiei populare. elemente valoroase de etnofolclor etc. arta tesutului si cusutului.

chirostile moldovenesti (coltunasi umpluti cu carne afumata. balmos (mamaliga cu branza si smantana). ciorba de burta dreasa cu smantana. de un specific aparte: placinte Äpoale in brau´.Potentialul gastronomic ‡ Bucataria traditionala exceleaza prin calitatea si varietatea produselor. ciupercute (hribi) cu smantana. puiul cu smantana. prin bucataria Äbucovineana´. etc. Oferta gastronomica deosebita.. ochiuri in smantana. tochitura moldoveneasca. cartofi si ceapa). cobza de pastrav. ‡ . este remarcabila preocuparea pe care o au gazdele pentru a-si imbunatati constant prestatiile.

Lemnul este valorificat i de industria local me te ug reasc . Gura Humorului . Vama.paji tile i p durile . Fructele de p dure sunt colectate i prelucrate în unit i de profil ale industriei alimentare de la Gura Humorului sau Brodina. în industria farmaceutic sau sunt livrate la export. Pojorâta. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . cu cea mai mare densitate din ar sunt valorificate în industria alimentar . Resursele solului . Lor li s-a ad ugat ( începând cu secolul al XIX-lea) exploatarea i prelucrarea resurselor solului. conurile de brad sunt valorificate în industria coloran ilor. Iacobeni.Obiectivele economice moderne cu funcìii turistice ‡ Obcinile Bucovinei particip cu o pondere însemnat la dezvoltarea economic a regiunii. mobil . iar unele din produsele sale sunt solicitate de întreaga ar sau sunt exportate. cetina.explic caracterul extensiv silvopastoral al economiei tradi ionale. Principale ramuri economice se bazeaz pe resursele locale. în industria piel riei i înc l mintei sau ca trofee i piese de muzeu. La Molid se afl o fabric de carton.de la Breaza. Sucevi a. Animalele s lbatice. Gura Humorului.Câmpulung Moldovenesc. Lemnul p durilor este valorificat în unit i mari i modernizate de prelucrare a lemnului: cherestea . Câmpulung Moldovenesc. R inile. Moldovi a.la combinatul de celuloz i hârtie.

Cai aeriene: Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava. Cai feroviare : Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti . Vama. 75 km de Campulung Moldovenesc si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane.Sucevita .Campulung Moldovenesc iar drumul national DN18 leaga Iacobeni .Ciocanesti Borsa.Nasaud .Bacau . ajungand in Transilvania. Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei si peste pasul Tihuta. ‡ ‡ . iar c ile de acces sunt numeroase. urmand apoi traseul Vatra Dornei.Suceava .E 85.Bacau . Bucuresti .Beclean. DN 17 A face legatura intre Siret . ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor Campulung .Radauti .Putna si Suceava .Gura . Dej trecand in Bucovina peste munti.Potenìialul de comunicaìie èi acces in zon : ‡ ‡ Principala caracteristic a obcinelor o formeaz alternarea culmilor prelungi.Vatra Dornei .Falticeni .Singeorz Bai . Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara .Vicsani.Humorului .Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad. Suceava.Campulung Moldovenesc . Oradea. Cai rutiere: Drumul national DN 2 .Radauti .Suceava .Siret uneste capitala Bucuresti de Suceava. ducand mai departe in Maramures. Gura Humorului. cu ramificatiile Suceava . Campulung Moldovenesc. Cluj Napoca.Dorna.

Harta rutiera .

1040 m ± pîrîul Boului ± sat Paltinu ± sat Vatra Moldoviìei. 1040 m ± vf. Paècanu. Distanì : 45 km. Caracteristici: Traseu indicat vara. 1331 m ± Dealul Obcina. 1302 m ± vf. Bulaiului. 480 m ± vf. 570 m ± vf. Toaca. Distanì : 50 km. Lucina. 1251 ± Poiana Chiìc ul Mare. Aluniè. Durata: 15 ± 18 ore. 1479 m ± vf. 1200 m ± Curm tura Boului. Buh iecu (valea Cîrlibabei) ± Muntele Hrobi. 1110 m. 1270 m ± sat Brodina de Sus. 950 m. Durata: 10 ± 13 ore. Durata: 13 ± 15 ore. 8. Oiìei. Bobeica. ‡ ‡ ‡ ‡ . 1183 m ± Poiana M n il . 2. Traseu transversal. 1335 m ± vf. Marcaj: band roèie. 880 m. Obcioara. 550 m. 1507 m ± vf. 1074 m ± vf. 1100 m ± vf. 1477 m ± vf. 1364 m ± vf. Lucina. Sat Prisaca Dornei. Traseul longitudinal. 650 m ± pîrîul Izvorul Morii ± Curm tura Boului. Marcaj: band roèie. 630 m. 1294 m ± Pasul Izvor. total neindicat iarna. 1096 m ± vf. Traseu longitudinal. Deia. 1284 m ± Dealul Bîtca Mic . 1423 m ± vf. dar nu in ultimul rand si poteci si trasee turistice: 1. neindicat iarna. nu se recomand iarna. Trasee intersectate: 2. Traseu longitudinal 4. 3. 840 m ± vf. Pasul èi Cabana Mestec niè. Caracteristici: Accesibil vara. Distanì : 15 km. 1588 m ± sat Bobeica. Veju Mic. 1100 m ± sat Izvoarele Sucevei. Caracteristici: Accesibil în tot timpul anului (iarna ± în grup èi pe vreme favorabil ). 1291 m ± vf. Tomnatecu. 1137 m ± vf. Feredeu. Gura Humorului. Trasee intersectate: 1. Obcona Feredeului. 1588 m ± Muntele Hrobi. Cîmpulung Moldovenesc. Traseu transversal. Tocila. Durata: 5 ore. Durata: 4 ± 5 ore.‡ ‡ Caile de acces in interiorul Obcinelor Bucovinei sunt numeroase si variate: cai ferate. Juravlea. 1407 m ± vf. Scoru e . Marcaj: band roèie. 1223 m ± Pasul è ì Cium rna. Marcaj: triunghi galben. 5. Distanì : 20 km. Runcul Pris cii. Distanì : 60 km. Obcona. 1063 m ± Poaina Socilor. 1325 m ± vf. Mestec niè. Marcaj: band albastr . 1207 m ± vf. 1141 m ± vf. Caracteristici: Accesibil numai vara èi numai pentru turiètii încercaìi. Caracteristici: Uèor accesibil în timpul verii. 1507 m ± vf. rutiere. Hotaru Huìanului. 908 m ± Putna.

balnear. alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale originale.ecoturism. Echitatia se poate practica datorita cresterii cailor de rasa in doua herghelii cu renume: Radauti si Lucina.pentru sporturi de iarna. nocturna si bazin olimpic. caving. odihna si agrement.de tranzit. . navigatie. . In Campulung Moldovenesc si in Carlibaba exista partii de schi.cultural (religios). .deaorece au la dispozitie telescaun. inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism.de congrese si reuniuni. datorita cadrului natural deosebit de frumos.pentru vanatoare si pescuit. Campulung Moldovenesc si Gura Humorului ± statiuni turistice de interes national atrag turistii pe tot parcursul anului.pentru echitatie.de recreere. a posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber.rural. a partiilor de schi. Pe viitor se doreste indiguirea raului Moldova. .Forme de turism practicate in zon ‡ Conditiile geografice favorabile. pentru practicare schiului nautic". .Forme de turism practicate: . lansari cu parapanta si deltaplanul.pentru sporturi extreme. conduc la practicarea mai multor forme de turism. opt tunuri de zapada. . astfel turistii vor avea motive sa se opreasca in zona obcinelor si iarna. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . . river rafting etc. . . .

Romania.ht ml ‡ http://alpinet.php/Regiuni/bucovina. (2007).html ‡ http://facultate.BIBLIOGRAFIE ‡ Cianga.org/ro/bucovina .ro/foto.org/main/poteci/about_ro_t_despreobcinele-bucovinei_id_48.regielive.htm ‡ http://www.Geografia Turismului.. Editura Presa Universitara Clujeana.ro/referate/turism/zona_agrotur istica_bucovina_pensiune_agroturistica-113134.ro/index.carpati.romanianmonasteries.go.vacantatv.ro/trasee-obcinelebucovinei/ ‡ http://www. N.ro/ ‡ http://www.org/ghid_montan/muntii/obcinele_b ucovinei-34/prezentare/ ‡ http://www.html ‡ http://www. ‡ http://bucovine. Cluj Napoca.html ‡ http://www.com/en/index.manastiri-bucovina.trasee-de-drumetie.turismbucovina.3x.