UNIVERSITATEA µ¶BABES BOLYAI¶¶ CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARI PRACTICE GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA

ZONA TURISTICA A OBCINELOR BUCOVINEI

ONICA SIMONA PATRINJAN BIANCA

Scurta prezentare generala a zonei :
‡ ‡ Obcinele Bucovinei sunt situate in nord-estul Carpatilor Orientali si reprezinta o subunitate distincta a acestora. Cea mai clara expresie a peisajului lor se realizeaza intre Valea Moldovei si Valea Sucevei. Valea Sucevei constituie limita lor nordica, incepand de la izvoare si pana la iesirea din munte, la Vicovu de Sus, pe o lungime de 65 km. Limita sudica porneste din Valea Bistritei, la Iacobeni, si se continua pe Valea Mestecanisului, Pasul Mestecanis-1096m, Valea Putnei si Valea Moldovei, care separa Obcina Feredeului si Obcina Mare de Rarau si muntii Stanisoarei. Cea mai clara limita in peisaj este cea estica, prin care Obcinele se pun direct in contact cu Podisul Sucevei, pe limita localitatilor Vicovu de Sus-Marginea-Solca-Cacica-Paltinoasa. Limita vestica este data de Valea Bistritei Aurii, intre Iacobeni si Carlibaba, de unde se continua pe Valea Carlibabei si Pasul Carlibabei, prin care se face legatura cu bazinul Sucevei, la localitatea Izvoarele Sucevei. Intre aceste limite, Obcinele Bucovinei cuprind un teritoriu de circa 2200 kmp. Administrativ, intreaga arie a Obcinelor se cuprinde in judetul Suceava.

‡

‡

‡

‡

Harta Obcinelor Bucovinei

directie concordanta cu cea a componentelor structurale. Altitudinea medie a culmilor principale scade de la vest la est. in Obcina Feredeului (altitudinea maxima de 1494m in varful Veju Mare) si in Obcina Mare (altitudinea maxima de 1223m in varful Scoruset) iar altitudinea minima o intalnim la iesirea Moldovei din munte. din nordul Obcinei Mestecanisului. la Paltinoasa. . Maxima de altitudine este atinsa in vf. se gasesc in cea mai mare parte intr-un echilibru relativ stabil. fiind sub 1400m in Obcina Mestecanisului. care ocupa peste 70% din spatiul Obcinelor Bucovinei. intre 1300-1200m in Obcina Feredeului si in jur de 1100m in Obcina Mare. de 460m. Versantii. O alta trasatura generala a reliefului o reprezinta paralelismul culmilor si vailor pe directia NV-SE.Trasaturile Obcinelor Bucovinei O trasatura a Obcinelor Bucovinei este inaltimea redusa a reliefului. intrucat procesele gravitationale sunt mult atenuate de invelisul vegetal al padurilor si pajistilor.Lucina-1588m.

care creeaza reliefuri cu abrupturi si chei-Lucava. fiind alcatuita din formatiuni metamorfice. Formatiunile sedimentare apar in latura estica a Obcinei Mestecanis. se inscriu pregnant in relief. foarte expresiv in zona Pojorata si pe paraul Cailor. ‡ ‡ . pe argilele cretacice. Toate se impun in relief prin forme specifice: dolomitele si calcarele triasice. la Solonet si pe valea Putnei. Aceasta din urma. groase de sute si mii de metri. fiind reprezentate prin bazalte si peridotite si serpentine. paleocene si miocene inferioare. Obcina Feredeului si Obcina Mare sunt modelate pe depozite de flis. o acopera complet. suprapunandu-se pe panza de Audia.Poten ialul turistic cu valoare peisajistic a reliefului ‡ Obcina Mestecanisului se suprapune zonei cristalino-mezozoice. Tatarca. fiind reprezentate prin roci carbonatate si roci silicioase. Formatiunile magmatice apar sub forma unor Klippe(blocuri) pe o suprafata mai mare. intre Benea si Sadova. sub forma de succesiuni ritmice. Sucevita si Humor. fiind roci dure. Structural. Ele se aseaza transgresiv si discordant peste sisturile cristaline. Datorita acestui fapt. sedimenatre si magmatice. formate din roci cretacice superioare si. pe care. conferind Obcinei Feredeului particularitatile sale morfologice. Obcina Mare se grefeaza pe panzele de Tarcau si Vrancea. peste panza Vrancea. Breaza. mai ales. roci predominant detritice.Obcina Feredeului contine depozite cretacice si paleoceneocene. panza Vrancea apare in marginea flisului Obcinelor ca trei semisfere: Putna-Suceava. cat si cele cuartoase. panza de Tarcau este seriata puternic spre est.

prin extinderi areale relativ reduse sub aspect geologico-tectonic. acesta fiind definit de o mare varietate de forme. in general.Potentialul turistic al reliefului pe conglomerate ‡ Potentialul turistic peisagistic al reliefului pe conglomerate ocupa o pozitie remarcabila in cadrul potentialului turistic morfologic al obcinelor. Se caracterizeaza. . fiind sinclinale suspendate. bine delimitate de regiunile inconjuratoare.

Poten ialul turistic al v ilor ‡ Obcinele Bucovinei se remarca prin culmi domoale in calcare (Cheile Lucavei. . avand sectoare inguste . cu o fizionomie complexa. Reteaua hidrografica din obcine se remarca mai ales prin sectoarele de vai transversale ce taie succesiv structuri geologice de varsta si consistenta diferite. de unde au luat nastere tronsoane spectaculoase.de chei . formate din roci mai putin rezistente.alternate cu arii depresionare largite. Cheile Tatarcei. cu lungimi variabile. Cheile Pârâul Calului).

Pe raul Moldova si pe afluentii sai intalnim de asemenea chei cu un potential turistic mare precum: Cheile Brezei. adancite in porfiroide lungi de 4 km. care delimiteaza Obcina Mestecanis de Muntii Suhardului. se intalnesc cinci sectoare de ingustare: -Cheile Sesuri.Potentialul turistic al vailor-cheile ‡ De-a lungul cursului Bistritei Aurie. Cheile Pojaratei. Cheile Stramtura Rosie. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cheile Lucavei ‡ . cu latimi de 150-200m si versanti abrupti. intre Rotunda si Tibau -Cheile dintre Bistrita-Carlibaba si Valea Stanei -Cheile dintre Valea Stanei si Botos -Cheile dintre Iacobeni si Argestru -Cheile Zugrenilor. cu un traseu deosebit de spectaculos .

In Obcina Fereu si Obcina Mare sunt intalnite si abrupturi structurale. Cheile Lucava in bazinul Moldovei. apar si cascade de mai mici dimensiuni Cascada Putnei si a Uzului. cu culmI prelungite. varfuri greoaie. platouri intinse.Poten ialul turistic al reliefului pe gresii ‡ Cascada Putnei ‡ Relieful pe gresii este caracteristic muntilor cu altitudine pana la 1600-1700m. Cheile Tisitei in bazinul Putnei. vai adancite in gresii cum sunt Cheile Straja. ‡ Cheile Tisitei . Pe unele rauri ce strabat zone grezoase. specifice flisului carpatic.

.1200 mm/an.0 grade. ‡ In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 grade C. relativ bland. temperatura medie anual fiind de 6 . iar precipita iile medii anuale sunt de aproximativ 800 .Poten ialul turistic climatic ‡ Climatul din zona Obcinelor Bucovinei este agreabil. de tip temperat continental. Vantul predominat care sufla in zona este crivatul. cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. cu aer curat si reconfortant. Se manifesta influente orientale (contraste intre iarna si vara) si baltice (cu ierni geroase si precipitatii bogate).

‡ Este un bioclimat recomandat persoanelor cu afectiuni cardiovasculare sau pentru cei cu afectiuni reumatismale. in general. conducand la inversiuni termice. se produce o incalzire puternica a substratului si de aici a atmosferei. datorita faptului ca inversiunile termice conduc si la o inversiune in etajele de vegetatie forestiera. vaile inguste sau mai mari din zona muntilor mici si mijlocii. stimulente. Aerul rece.Poten ialul turistic bioclimatic ‡ Obcinele Bucovinei se incadreaza in bioclimatul tonic stimulent de munti mijlocii si mici al formelor de relief negative. datorita adapostului oferit de muntii inconjuratori. Este influentat de conditiile de adapost fata de circulatia generala. . mai les in anotimpurile extreme. reprezentate de depresiunile intramontane. cu efecte diferentiate. prin urmare iernile si noptile fiind foarte friguroase. vara si ziua. Se constata o incarcare a aerului cu ioni negativipozitivi. aluneca si stragneaza pe fundul depresiunilor si vailor. In schimb. remarcabila fiind prezenta aerosolilor rasinosi. cu caracter usor relaxant. in conditii de circulatie atmosferica redusa. tonice. iarna sau noaptea. Conditiile bioclimatce din depresiuni sunt.

Tatarca. Frumosu.Brezei. cu o panta medie fiind insotita de terase. Stramtura Rosie. Putna. Humorul. Bistrita Aurie este o vale mai larga. Pojaratei. Deia si de pe cel estic al Obcinei Mari. formeaza limita vestica a Obcinelor Bucovinei pe o lungime de 45 km. Campulung. Suceava.. cu o lungime de aproape 90 km. Putna. Paraul Morii. Ea colecteaza paraiele de pe versantul estic al Obcinei Feredeului. Bistrita Aurie si afluentii lor care formeaza o retea cu o densitate apreciabila si cu o dispozitie rectangulara specifica. Bistrita Aurie. Beltagul. Ciumarna. cu variatii de debit in functie de anotimp. Dragosa. sustinuta subtantial de cea subterana. Sadova. Moldovita. Botus. Breaza.Potenìialul turistic al reìelelor hidrografice ‡ Principalele retele hidrografice din Obcinele Bucovinei sunt: Moldova. Lucava. Moldovita. In sectorul Carlibaba-Iacobeni. Gura Humorului si chei. intre care cei mai importanti sunt Tatarca pentru Carlibaba si Valea Stanii pentru Bistrita Aurie. ea strabate o succesiune de mici depresiuni-Izvoarele Moldovei. Pe tot acest traseu montan. impreuna cu afluentul sau Carlibaba. sunt Lucina. Humorul. de 26 km lungime. Vama. din Obcina Mestecanisului. dupa care se uneste cu Moldova la Vama. dintre care cele mai importante sunt Argel. Breaza. Dupa un curs de 60 km si dupa ce strabate cateva bazine depresionare-Izvoarele Sucevei. paraul Boului. De pe stanga primeste pe Sulita. din care 22km revin Carlibabei. Suceava formeaza limita nordica a Obcinelor romanesti. pe care o strabate longitudinal. Ambele vai dreneaza flancul vestic al Obcinei Mestecanusului prin afluentii scurti si cu talveg accentuat inclinat. Botus. dreneaza longitudinal depresiunea cu acelasi nume si separa Obcina Feredeului de Obcina Mare. Deia. isi colecteaza apele din Obcina Mare. Fundu Moldovei. si debuseaza in Moldova la Gura Humorului. Corlateni. paraseste muntele la localitatea Straja. Valea Putnei impreuna cu pasul Mestecanis-1096m-completeaza limita sudica a Obcinelor. asigura permanenta scurgerii raurilor. Moldova strabate Obcinele longitudinal in cursul sau si le delimiteaza spre sud prin cursul sau mijlociu. Pojorata. Brodina. Demacusa. dintre care Dubul. Alimentarea predominant pluvionala. Dobra. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Nisipitu. Paraul Negru. cel mai important afluent al Moldovei din spatiul Obcinelor Bucovinei. Principalii sai afluenti de pe dreapta.

Potenìialul turistic al lacurilor ‡ Apele stagnante aproape ca lipsesc in Obcinele Bucovinei. Amintim micul si unicul lac de aici. in amonte de satul cu acelasi nume. situat pe valea Sadovei. Iezerul. exceptand mlastinile locale din bazinul Lucinei si din unele sectoare ale sesurilor principalelor vai. ‡ Lacul Iezer . unul dintre putinele lacuri de baraj natural din tara.

cu eficacitatea terapeutic . Exita si rezerve de n mol in zona obcinelor . folosite pana in prezent doar partial.Potenìialul turistic al resurselor hidrominerale si al n molurilor terapeutice ‡ In imediata vecinatate a Pietrei Pinului. de catre localnici. ‡ . oligo-minerala.cu diferite consistente si grade de finete. sunt pastrate ca fond balnear de rezerva.langa Gura Humorului forari recente de cercetare au dus la descoperirea unor rezerve de apa minerala termala. Aceste descoperiri. ² apa care se gaseste si in doua izvoare din apropierea manastirii de la Voronet. slab sulfuroasa. Namolurile terapeutice sau peloide termen provenit de la cuvintele grecesti "pelos" (noroi) si "eidos" (forma) . actioneaza asupra organismului prin intermediul proprietatilor lor fizice. chimice si biologice. insa acestea sunt mai putin cunoscute de catre turisti.

La compozitia padurilor de aici. molidul participa cu aproape 70%. fagul si bradul cu peste 25%. coboara constant spre vest. urmate de molid. unde domina fagul si bradul. mai rar arborete aproape pure ale uneia sau alteia dintre ele. care in Obcina Mestecanisului si vestul Feredeului se gaseste pe fundul vailor.flora ‡ ‡ ‡ ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. ele raman cu totul sporadice in masa generalizata a molidisurilor. in culoarul depresionar Moldova-Sadova si in toata aria Obcinei Mestecanisului. Aceste procente se modifica in functie de etaje. Limita superioara a fagului si bradului. Astfel. zona fagului apare pe partea estica a Obcinei Mari. care pe flancul estic al Obcinei Mari se gaseste la 800-1000m. iar celelalte esente cu doar 5%.Aceste trei esente de baza formeaza frecvent arborete mixte . versantul estic al Obcinei Feredeului si Obcinile Brodinei. incat. depresiunea Moldovitei. adica versantul vestic al Obcinei Mari. la vest de creasta Feredeului . . Limita inferioara a molidului. spre est urca treptat pana in partea superioara a Obcinei Mari. Zona de amestec molid-brad-fag corespunde partii centrale a Obcinelor.Poten ialul turistic biogeografic . Zona molidului are o larga dezvoltare in partea vestica a Obcinelor. respectiv pe culmea si versantul vestic al Obcinei Feredeului.

Suprafetele cele mai extinse le gasim in lungul culoarelor depresionareMoldova-Sadova. golomatul. Moldovita. de unde si numeroasele fitonime intalnite aici: bucov. timoftica. bucovinesti. bucova. paiusul de padure. tremuratoarea etc. Humor. Termenul de obcine implica nu numai culmi muntoase prelungi.flora ‡ Covorul vegetal are o semnificatie definitorie pentru conturarea personalitatii peisajului Obcinelor Bucovinei. firuta. fag. Asociatiile dominante din alcatuirea acestor pajisti sunt cele de paiusca sau iarba vantului. sunt aproape in intregime secundare. zazania. Pajistile totalizeaza doar 22% din suprafata. obtinute prin defrisari in masa compacta a padurii din trecut. pirul crestat. ‡ . multe dintre ele devenite nume proprii. ci si masiv impadurite. faget.Poten ialul turistic biogeografic . coada vulpii. In compozitia lor mai participa paiusul. si de paius rosu. iar cel de bucovina indica o regiune cu paduri de fag sau cu fag (buk=fag). fagetel. bucovat.

pastravul curcubeu. pe raurile mari Moldova. bufnite. Suceava. Dintre pasarile rapitoare amintim: uliul gainilor. in paraiele mici. pastrav. scobarul s. molanul. ‡ Fauna este bogata si pretioasa si include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin. urs. de un deosebit interes cinegetic: cerb. uluil pasarar. huhurezul. Pasarile mai mari au ca principali reprezentanti cocosul de mesteacan. ras.lostrita. Bistrita Aurie. hermina. mistret. lipanul. caprior. sorecarul. cucuveaua. porcusorul. jderul. Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti . vulturi. pastravul curcubeu. Intalnim si zlavocul. fantanelul. Trofeele vân tore ti din Bucovina au câ tigat medalii de aur la expozi ii interna ionale. rasul. stiuca. crap. si in zona lipanului si mrenei. ‡ Pestii apelor se incadreaza in zona pastravului. Moldovita. ciuful.ierunca. capriorul. . acvila tipatoare.a. cleanul.fauna Suprafata mare a padurilor si raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanatoare. fazanul. lupul. altele sunt sezoniere sau in pasaj. diverse specii de acvile. etc. mreana.Poten ialul turistic biogeografic . eretele. soimul. buha. cocosul de munte. cocos de mesteacan 41 fonduri de pescuit: lostrita. boisteanul. corbul. cat si cel piscicol sa fie deosebit de bogate: ‡ 27 fonduri de vanatoare. vulpea. cocosul de mesteacan. clean. Pasarile de talie mica sunt in numar mare si bine adaptate la conditiile de mediu de aici. dihorul.

situata pe o panta impadurita din apropierea catunului cu acelasi nume. Pasurile: Mestecanis-1096m. langa Benea. Rezervatia Ciumarna. pe valea Moldovei. Ciumarna1100m. Rezervatia Lucina. pe valea Moldovei. in mrene si calcare rosii. obiectiv floristic. de pe Obcina Cacica. marne bituminoase. din care s-au descoperit si descris numeroase fosile. se gasesc numeroase exemplare de fosile.de pe paraul Cailor.20 ha ±bucura privirea si sufletul oricarui turist: 6 rezervatii botanice. reunite. fosilifer. obiectiv floristic. Izvor-1100m. situat la 1200m.Klippa triasica. unde apar deschise depozite oligocene: menilite inferioare. Rezervatia paleontologica . Pohonis-1225m. Obiectul ocrotirii il formeaza un bloc.de la Pojorata. Pascanu-1250m. Cheile Paraul Cailor. Cheile de pe Valea Putnei. relativ mic.langa Moldova Sulita. la confluenta paraului Tatarca. 8 rezervatii forestiere. intre izvoarele Carlibabei si ale Sucevei. ‡ ‡ ‡ . se scurg in valea Lucava Rezervaia Rachitisul Mare. si a soselei ce traverseaza Obcina Mare. intre valea Putnei si valea Bistritei Aurii. Cheile Tatarcei. Trei Movile-1040m. o rezervatie stiintifica si 2 rezervatii mixte. Cheile Pojoratei sau Cheile Strajii. obiectiv floristic. asociate cu gresii.457. Cheile Botusului.Poten ialul turistic al arealelor protejate ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Numarul mare de rezervatii naturale ± 23 de rezervatii in suprafata de 4. intre izvoarele Sucevei si ale Moldovei. Cheile Brezei. Rezervatia geologica Piatra pinului este situata in malul drept al Moldovei. Obiective geomorfologice: Cheile Lucavei. violacei si verzui. comuna Vatra Moldovitei. Aici. de calcar rosu. in punctul de confluenta a paraului Gaina cu paraul Balcani si care. Carlibaba-1225m. Rezervatia geologica -Formatiunea cu Aptychus. imediat la sud de satul Benea de pe valea Moldovei superioare. este localizata pe versantul dealului cu acelasi nume. de pe Obcina Feredeului. o rezervatie paleontologica.cuprinde tanovul Gaina. 5 rezervatii geologice. Plesa-725m. Cheile Stramtura Rosie. specifice panzei Vrancea. gresia de Kliwa si disodilele superioare.

Fiind o adevarata comoara pentru turismul romanesc.Poten ialul turistic antropic cultural ± istoric . Zona aceasta reprezinta o regiune cu o insemnata incarcatura istorica si spirituala a poporului roman. Construirea manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV .religios ‡ Cele mai reprezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate in Bucovina.).zona Bucovina-obcinele este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta Voronet (albastru).XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Prin raritatea si frumusetea lor aceste manastiri pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO. ‡ . Moldovita (galben) i Arbore (combina ie de culori si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica. edificii unice in lume. Sucevita(verde). etc. scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor. Geneza si Judecata de Apoi la Voronet. . Humor (ro u). Scara virtutilor la Humor.

‡ ‡ ‡ ‡ . Manastirea. manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata. este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti. manuscrise. L ca ul de ine un bogat muzeu m n stiresc. situata la 15 km distanta de satul Vama. M n stirea a fost un important centru cultural. obiecte de cult. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare. aprope de orasul Gura Humorului. aici s-au copiat manuscrise i au fost realizate miniaturi pre ioase.‡ Manastirea Voronet este situat în satul cu acela i nume. cu biserica si sutele de picturi care-i acopera peretii exteriori.Manastirea porta hramul Invierea Domnului. la numai 4 km de centrul ora ului Gura Humorului. cu zidurile si turnurile sale. Pictura manastarii se bazeaza un fond albastru ce a n scut sintagma albastru de Vorone egal verdelui Veronese i ro ului Titzian. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri. avind grosimea de 1. cu un important trecut istoric. 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. cu broderii. Manastirea Humorului a fost ctitorita in 1530 de logofatul Toader Bubuiog. chilii.Ca elemente deosebite amintim: pridvorul deschis care se intalneste pentru prima oara sub aceasta forma in Moldova. Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata.20 metri. A fost supranumit "Ierusalimul Neamului Românesc" (M. ca o cetatuie in care sa nu poata patrunde picior de pagan. Biserica a fost ridicat în anul 1488 în numai patru luni i jum tate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. M n stirea Putna este unul din cele mai importante centre culturale. din porunca domneasca. precum si catapeteasma cu bogate sculpturi aurite. intre paraurile Moldovita si Ciumarna. icoane etc. Este situata mai sus pe raul Humorului. Pe fatadele bisericii se regasesc toate temele ce se gasesc si pe fatadele altor biserici pictate in timpul domniei lui Petru Rares. M n stirea se afl la 33 km de ora ul Radauti. tainita de deasupra camerei mormintelor. Casa domneasca. religioase i artistice române ti. dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita.Eminescu). Manastirea Sucevita a fost construita cu patru secole in urma. Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti.

. la care se adauga numeroase alte manastiri.alte manastiri atractive: Sucevita. Slatina.Gura Humorului. Voronet precum si bisericile Patrauti si Arbore. Risca. Slatioara.Obiectivele culturale cu funcìii turistice ‡ Cele sapte monumente incluse in patrimoniul UNESCO. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Muzee: Complexul Muzeal Bucovina. Moldovita. Muzeul Satului Bucovinean.. Muzeul Etnografic. fac ca zona sa fie extrem de atractiva pentru turisti: ‡ Patrimoniul UNESCO include manastirile. Muzeul ÄArta Lemnului´ Campulung Moldovenesc. Casa memoriala Ciprian Porumbescu. Putna. Probota. muzee si elemente ale arhitecturii traditionale. Muzeul Tehnicii Populare. Muzeul ÄApelor´. Humor. biserici. Muzeul de Arta ÄIon Irimescu´ .

-luncile din amonte de Pojorita. case de vacanta. dotat cu complex sportiv (teren tenis de camp. Sala Polivalenta (sali pentru competitii sportive diverse). handbal. baschet). Locurile neamenajate propice pentru campare sunt in general rare in zonele locuite. cele mai multe din tara etc. bazin de inot. care ofera conditii de cazare excelente. de asemenea usor sa gasim locuri propice.Prezentarea amenajarilor turistice ‡ In zona obcinelor exista peste 400 de hoteluri. Totusi Obcinele Bucovinei sunt o exceptie notabila. la preturi accesibile pentru o paleta larga de turisti. -zona pasului Ciumirna. oferind astfel de posibilitati: -in zonele izolate sau pe crestele montane este. Structuri de agrement turistic :Parcul Dendrologic din zona Arinis. -luncile de la iesirea din Gura Humorului spre Voronet sau Bucsoaia. fotbal. Camping Nu exista campinguri special amenajate. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . pensiuni.

Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri. fie . Nu in ultimul rand. pe lânga simpla vopsire. cutite. mestesugurile sunt un alt obiectiv de maxima importanta in patrimoniul zonei. si pana la case intregi. Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale. linguri. porti si ferestre sau lazi de zestre. Împistritul ou lor este un obicei practicat în zona Bucovinei. se practic fie încondeierea cu pensula. avand in vedere specificul zonei. camasile. Casele se construiau din paianta (caramizi de chirpici) sau lemn. geometrice sau florale. O casa traditionala este compusa din doua camere si o tinda. iar fierul inrosit era batut pe o nicovala. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Firul de lana era tors si imbinat in razboiul de tesut. dar se realizau si diverse unelte . Regiunea prezint o însemn tate valoare etnografic mai ales datorit obiceiurilor str mo e ti care s-au p strat nealterate de secole i a portului popular românesc. mestesugarii stiind de unde sa il aleaga pe cel mai bun. Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic . mai este celebr i pentru prelucrarea artizanal a lemnului. tehnica încondeierii ou lor a ajuns la nivel de art . obiceiurile. ca pretutindeni in satul romanesc. dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic descoperite de arheologi. Cu timpul. Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat.Poten ialul turistic al tradiìiilor locale ‡ Traditiile populare. Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne. cat si sumanele. pive (intr-o piua erau macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica). începand cu ziua de mar i pân vineri. antropomorfe. teascuri pentru stoarcerea strugurilor. itarii sau catrintele pe care taranii le imbracau erau confectionate in casa. scaune.facalete. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni. Se regasesc motive zoomorfe. folosindu-se cear . Lutul folosit are mare importanta. obiectele din interiorul ei constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie.clesti. În Saptamana Mare. topoare. scrancioabe (leagane pentru copii).

.

‡ . Lacul S rat. Salina Cacica este o salin aflat în localitatea Cacica. Suceava. aducându-se muncitori i tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic. cei mai mul i fiind de etnie polon i de religie romano-catolic . în regiunea istoric Bucovina.‡ Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta in intreaga lume. In interiorul salinei se pot vizita:Capela ortodox . la 18 km de ora ul Gura Humorului) au fost descoperite z c minte de sare. mai ales din Gali ia. Ea se mai intalneste astazi numai in atelierele de olarit de la Marginea. În jurul anului 1780. urmarirea acestui mestesug in timp si spatiu poate fi o preocupare extraordinar de placuta. Varvara. In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500. Pentru iubitorul de istorie si de frumos. În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salin . în locul unde se afl ast zi localitatea Cacica (în nord-estul României. Sala de dans si Capela romano-catolic Sf. jud. Ceramica de culoare neagra este marturie a originii dacice.

-Gura Humorului-Târgul Mae trilor Populari Septembrie . Noiembrie Moldovita ± Festivalul de Dans i Muzic ³Cântecul Obcinii´.Straja. Un fel de branza numit ³cas´ este preparat din lapte de la toata turma.Gura Humorului-± Festivalul de Film si Diaporam ³Toamna la Vorone ´. legate de obicei de ritualurile agrare ciclice. la acestea pot fi ad ugate numeroasele alte manifest ri culturale i târguri. festivalul folclorului.Poten ialul turistic al festivalelor si al evenimentelor ‡ Via a în zona Obcinelor Bucovinei este marcat de o serie de evenimente.Sadova ± Strunga Oilor.Fundu Moldovei ± S rb toarea Arcanului. apoi. Iulie -Campulung Moldovenesc± Festivalul International de Folclor ³Întâlniri Bucovinene´. . mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice. .Gura Humorului-± Festivalul National de Caricaturi si Epigrame .Partestii de Jos ± Datini si Obiceiuri. Aceste tradi ii vechi sunt bine p strate în acest loc izolat din România. August . Decembrie . Cr ciunul. prima jumatate a lunii iunie ± Festivalul Traditiilor de Nunta. oile sunt adunate la stana si oaia care da cea mai multa lapte primeste un premiu. în primul rand. un festival de dans folcloric. s rb tori i festivaluri care au loc anual. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Exist multe ocazii de s rb toare. sunt s rb torile religioase. Mai . Pa tele i s rb torile Sfin ilor importan i.Vama ± Hora la Vama.

piei. prelucrarea lemnului si a produselor textile. care au pastrat si mai pastreaza inca aspecte si manifestari traditionale. date si obiceiuri strabune. in care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului ecologic: Conservarea elementelor vechi de civilizatie rurala si transpunerea lor in viata de zi cu zi. Arhitectura caselor si agrementarea specifica a interioarelor. arta tesutului si cusutului. cu ocupatiile traditionale (olarit. transpunerea sensibilitatii si a dragostei de frumos in adevarate capodopere realizate din lemn. nobletea vestimentatiei populare.Potentialul turistic al zonei rurale ‡ Satele aparute din timpuri stravechi. dar si cu manifestari culturale traditionale. metal.. elemente valoroase de etnofolclor etc. Mestesugurile. lut etc. os. mai ales cele din perioada iernii) ‡ ‡ ‡ ‡ . In zona obcinelor se conserva vechile asezari razesesti.

ciupercute (hribi) cu smantana. prin bucataria Äbucovineana´. ciorba de burta dreasa cu smantana. puiul cu smantana. etc. cobza de pastrav. balmos (mamaliga cu branza si smantana). Oferta gastronomica deosebita. ‡ .Potentialul gastronomic ‡ Bucataria traditionala exceleaza prin calitatea si varietatea produselor. este remarcabila preocuparea pe care o au gazdele pentru a-si imbunatati constant prestatiile. chirostile moldovenesti (coltunasi umpluti cu carne afumata. de un specific aparte: placinte Äpoale in brau´. ochiuri in smantana.. tochitura moldoveneasca. cartofi si ceapa).

Principale ramuri economice se bazeaz pe resursele locale.explic caracterul extensiv silvopastoral al economiei tradi ionale. Animalele s lbatice.Lemnul este valorificat i de industria local me te ug reasc .la combinatul de celuloz i hârtie. Iacobeni. R inile.Câmpulung Moldovenesc.Obiectivele economice moderne cu funcìii turistice ‡ Obcinile Bucovinei particip cu o pondere însemnat la dezvoltarea economic a regiunii. La Molid se afl o fabric de carton. în industria piel riei i înc l mintei sau ca trofee i piese de muzeu. mobil . conurile de brad sunt valorificate în industria coloran ilor. Vama. Gura Humorului.de la Breaza. în industria farmaceutic sau sunt livrate la export. Fructele de p dure sunt colectate i prelucrate în unit i de profil ale industriei alimentare de la Gura Humorului sau Brodina. Resursele solului . cetina. Sucevi a.paji tile i p durile . Lemnul p durilor este valorificat în unit i mari i modernizate de prelucrare a lemnului: cherestea . Gura Humorului . Moldovi a. cu cea mai mare densitate din ar sunt valorificate în industria alimentar . ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Pojorâta. iar unele din produsele sale sunt solicitate de întreaga ar sau sunt exportate. Câmpulung Moldovenesc. Lor li s-a ad ugat ( începând cu secolul al XIX-lea) exploatarea i prelucrarea resurselor solului.

Suceava.Humorului .Ciocanesti Borsa. Oradea.Radauti .Beclean. Cai rutiere: Drumul national DN 2 . iar c ile de acces sunt numeroase.Gura .Falticeni . ‡ ‡ . 75 km de Campulung Moldovenesc si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane. urmand apoi traseul Vatra Dornei.Vicsani.Potenìialul de comunicaìie èi acces in zon : ‡ ‡ Principala caracteristic a obcinelor o formeaz alternarea culmilor prelungi. ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor Campulung .Suceava .Campulung Moldovenesc iar drumul national DN18 leaga Iacobeni .Bacau .Nasaud .Bacau . Gura Humorului. Cluj Napoca.Putna si Suceava .Radauti . Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara .Siret uneste capitala Bucuresti de Suceava.Vatra Dornei . Campulung Moldovenesc. Vama.Campulung Moldovenesc . cu ramificatiile Suceava .Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad.Singeorz Bai . ajungand in Transilvania.E 85. Bucuresti . Cai feroviare : Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti . Cai aeriene: Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava. DN 17 A face legatura intre Siret .Dorna.Suceava . ducand mai departe in Maramures. Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei si peste pasul Tihuta.Sucevita . Dej trecand in Bucovina peste munti.

Harta rutiera .

Scoru e . Caracteristici: Accesibil numai vara èi numai pentru turiètii încercaìi. 1325 m ± vf. Marcaj: band roèie. Durata: 15 ± 18 ore. Juravlea. Hotaru Huìanului. 1588 m ± Muntele Hrobi. Distanì : 60 km. total neindicat iarna. Buh iecu (valea Cîrlibabei) ± Muntele Hrobi. Lucina. Traseu transversal. Marcaj: band albastr . 1223 m ± Pasul è ì Cium rna. Trasee intersectate: 2. rutiere. Traseu transversal. 1096 m ± vf. Caracteristici: Accesibil în tot timpul anului (iarna ± în grup èi pe vreme favorabil ). 1200 m ± Curm tura Boului. 880 m. Tomnatecu. 1291 m ± vf. 1331 m ± Dealul Obcina. Caracteristici: Accesibil vara. 8. 1507 m ± vf. Distanì : 50 km. Toaca. 2. Sat Prisaca Dornei. dar nu in ultimul rand si poteci si trasee turistice: 1. 1588 m ± sat Bobeica. Durata: 10 ± 13 ore. 630 m. Mestec niè. 5. nu se recomand iarna. 1270 m ± sat Brodina de Sus. Runcul Pris cii. Trasee intersectate: 1. 650 m ± pîrîul Izvorul Morii ± Curm tura Boului. Pasul èi Cabana Mestec niè. Oiìei. 1407 m ± vf. 1137 m ± vf. Traseu longitudinal 4. Caracteristici: Uèor accesibil în timpul verii. Obcioara. 1063 m ± Poaina Socilor. 1207 m ± vf. 1074 m ± vf. Distanì : 45 km. 950 m. Distanì : 20 km.‡ ‡ Caile de acces in interiorul Obcinelor Bucovinei sunt numeroase si variate: cai ferate. Paècanu. 1507 m ± vf. 550 m. Durata: 4 ± 5 ore. 1040 m ± vf. 1479 m ± vf. 3. Durata: 5 ore. neindicat iarna. Aluniè. Cîmpulung Moldovenesc. Deia. 1110 m. Bulaiului. 570 m ± vf. 1423 m ± vf. 1100 m ± vf. Obcona Feredeului. 1477 m ± vf. Durata: 13 ± 15 ore. 1040 m ± pîrîul Boului ± sat Paltinu ± sat Vatra Moldoviìei. Obcona. Tocila. ‡ ‡ ‡ ‡ . Marcaj: band roèie. Traseu longitudinal. 1284 m ± Dealul Bîtca Mic . 908 m ± Putna. 1141 m ± vf. Feredeu. Bobeica. Marcaj: band roèie. Gura Humorului. 1364 m ± vf. 1302 m ± vf. Marcaj: triunghi galben. Distanì : 15 km. Traseul longitudinal. Lucina. 480 m ± vf. 1335 m ± vf. 840 m ± vf. Caracteristici: Traseu indicat vara. 1183 m ± Poiana M n il . 1294 m ± Pasul Izvor. 1251 ± Poiana Chiìc ul Mare. 1100 m ± sat Izvoarele Sucevei. Veju Mic.

Forme de turism practicate: .pentru sporturi de iarna. .de tranzit.pentru vanatoare si pescuit.pentru echitatie. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . nocturna si bazin olimpic.pentru sporturi extreme. a posibilitatilor de drumetie si petrecere in mod agreabil a timpului liber. navigatie. conduc la practicarea mai multor forme de turism. .de recreere. astfel turistii vor avea motive sa se opreasca in zona obcinelor si iarna. Pe viitor se doreste indiguirea raului Moldova. river rafting etc. Echitatia se poate practica datorita cresterii cailor de rasa in doua herghelii cu renume: Radauti si Lucina.ecoturism. . . pentru practicare schiului nautic".de congrese si reuniuni.cultural (religios). In Campulung Moldovenesc si in Carlibaba exista partii de schi.rural.Forme de turism practicate in zon ‡ Conditiile geografice favorabile. . .deaorece au la dispozitie telescaun. lansari cu parapanta si deltaplanul. a partiilor de schi. odihna si agrement. . opt tunuri de zapada. . . inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism. alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale originale. datorita cadrului natural deosebit de frumos. . Campulung Moldovenesc si Gura Humorului ± statiuni turistice de interes national atrag turistii pe tot parcursul anului.balnear. caving.

carpati.ro/index.html ‡ http://www.ro/ ‡ http://www.org/main/poteci/about_ro_t_despreobcinele-bucovinei_id_48. Cluj Napoca.htm ‡ http://www.vacantatv. Editura Presa Universitara Clujeana.com/en/index.Geografia Turismului.romanianmonasteries. N.html ‡ http://www.turismbucovina. ‡ http://bucovine.regielive.3x.manastiri-bucovina.org/ro/bucovina .html ‡ http://facultate.ro/trasee-obcinelebucovinei/ ‡ http://www.go.. Romania.org/ghid_montan/muntii/obcinele_b ucovinei-34/prezentare/ ‡ http://www.ro/referate/turism/zona_agrotur istica_bucovina_pensiune_agroturistica-113134.trasee-de-drumetie.BIBLIOGRAFIE ‡ Cianga.php/Regiuni/bucovina.ro/foto. (2007).ht ml ‡ http://alpinet.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful