Patarea tarzie a frunzelor de arahide- MYCOSPHAERELLA BARKELEYI (Jenk.) f.

c
CERCOSPORA PERSONATA(Ell.et Ev.).
Patografie. Ciuperca ataca mai ales frunzele pe care atacul se manifesta sub forma de pete
circulare pe ambele fete ale frunzelor. Petele sunt brune, de la deschis pana la inchis, mai
tarziu petele fiind inconjurate de un halou galben. Dimensiunile petelor variaza de la
cativa milimetri la cativa centimetri dar datorita faptului ca la un moment dat petele
conflueaza, suprafata acoperita de ele paote afecta portiuni semnificative din limbul
frunzelor. Pe vreme umeda, pe suprafata inferioara a frunzelor apare o eflorescenta
alcatuita din organele de inmultire asexuata ale ciupercii.
Atacul pe petiolul frunzelor, pe tulpini si chiar pe pastai se manifesta sub forma de pete
asemanatoare cu cele de pe frunze dar de dimensiuni mici. In cazul unor atacuri
puternice, plantele se usuca si mor.
Agentul patogen. Ciuperca este o ascomiceta cu forma de inmultire sexuata reprezentata
prin peritecii cu asce cu ascospori. Periteciile se formeaza la marginea petelor, au forma
globuloasa si culoare neagra. Sunt partial imersate in tesut, dimensiunile fiind cuprinse
intre 84-140 × 70-112 μm. Ascele sunt cilindrice fiind de dimensiuni cuprinse intre
30-4 0× 4-6 μm si contin in general 8 ascospori. Ascosporii sunt bicelulari cu o celula
mai mare si o mica sugrumare in dreptul septei; sunt incolori avand dimensiuni cuprinse
intre 10-19×2,9-3,8μm.
Forma de inmultire asexuata este reprezentata prin conidiofori cu conidii. Conidioforii
sunt dispusi in grupuri si au culoare brun- roscata; sunt simpli sau septati de dimensiuni
cuprinse intre 24-54× 2,0-8,2μm. Conidiile sunt cilindrice, cu capetele subtiate si
rotunjite, de culoare brun-oliv si dimensiuni cuprinse intre 18-20×5-11 μm.
Putrezirea coletului tulpinilor- CORTICUM ROLFESII ( Sacc.) f.scl. SCLEROTIUM
ROLFESII (Sacc.)
Patografie. Atacul ciupercii se manifesta la baza plantelor printr-un mucegai de culoare
alba sau gri. Mai tarziu in acest mucegai apar mici (2-3 mm) corpuri negre si tari.
Tesuturile atacate de ciuperca putrezesc, se innegresc iar tulpina si frunzele se usuca.
Agentul patogen. Ciuperca este o basidiomicotina a carei forma sexuata este reprezentata
de bazidii formate pe hifele miceliene. In bazidii se formeaza bazidiospori de dimensiuni
cuprinse intre 6-12 × 9-15 μm.
Corpul ciupercii este reprezentat de un miceliu care la inceput este incolor pentru ca mai
tarziu sa devina alb-galbui. Celulele miceliului sunt alungite, avand dimensiuni cuprinse
intre 75-200 × 1-7 μm. Prin impletirea stransa, melanizare si deshidratare hifele miceliene
formeaza sclerotii, acestia reprezentand forma de rezistenta a ciupercii.
Fainarea arahidelor - OIDIUM ARACHIDIS
Patografie. Ciuperca ataca aparatul foliar sub forma unei pasle alb- gri. Daca la inceput
pasla apare sub forma de insule, daca conditiile faorabile atacului se mentin, mai tarziu ea
va ocupa intreaga suprafata a limbului. Cu timpul frunzele atacate se usuca.
Agentul patogen. Ciuperca este o ascomicotina dar se manifesta ca un fung imperfect al
cariu miceliu este ectoparazit fiind reprezentat de pasla alba de pe suprafata frunzelor.
Forma de inmultire asexuata este reprezentata de conidiofori unicelulari simpli, cu un
singur locus conidiogen pe care se formeaza conidii unicelulare, hialine, cilindrice cu
capetele rotunjite. Conidiile se dipun in lanturi pe conidiofori si au dimensiuni cuprinse
intre 21-40×11-17 μm.
Patarea bruna a frunzelor –ASCOCHYTA ARACHIDIS
Patografie. Dintre organele plantelor cele afectate sunt frunzele, pe care se dezvolta pete
circulare de 3-8 mm diametru. Culoarea petelor este la inceput bruna, pentru ca mai tarziu
sa devina cenusii cu halou brun- inchis. Petele sunt vizibile pe ambele fete ale frunzelor,
mai tarziu tesutul afectat se desprinde iar frunzele primesc acest aspect ciuruit. In
tesuturile atacate, intr-o faza mai avansata apar puncte negre, reprezentand forma
asexuata de inmultire a ciupercii.
Agentul patogen. Este o ciuperca deuteromicotica a carei forma de inmultire asexuata
este reprezentata prin picnidii cu picnospori. Picnidiile sunt sferice sau subsferice cu
dimensiuni cuprinse intre 95-152 μm, iar picnosporii la maturitate sunt bicelulari, oval-
alungiti, hialini de dimensiuni cuprinse intre 5,7- 7,6 × 3,0- 3,8 μm.
Vestejirea fuzarieana - GIBBERELLA INTRICANS ( Wollenweber) f.c. FUSARIUM
EQUISETI (Corda).
Patografie. Simptomul caracteristic este ofilirea progresiva a plantelor incepand din
fenofaza de inflorire. Primele afectate sunt frunzele, ofilirea acestora putand fi brusca sau
treptata in functie de soi dar mai ales de conditiile pedoclimatice. Daca ofilirea este mai
lenta, ea este precedata de etiloare si aplecarea frunzelor pe limbul carora apar pete
necrotice.
Pe tulpini cu precadere in regiunea coletului pe vreme umeda apare un mucegai de
culoare alb-roz. In cazul in care atacul se produce la inflorire, ginoforul se usuca, iar
daca atacul se produce dupa ce a inceput formarea si umplerea pastailor acestea se
brunifica si se necrozeaza; daca umiditatea solului este mare pe pastai se formeaza
mucegaiul alb-roz. In cazul unor atacuri in fenofaze avansate, plantele vor forma pastai
dar acestea vor fi mici si seci iar semintele afectate de atacul ciupercii sunt zbarcite.
Agentul patogen. Ciuperca este ascomicotina. Periteciile sunt solitare sau grupate, ovale,
cu peretele extern rugos. Ascele sunt alungite si cntin 4-8 ascospori. Ascosporii sunt
incolori fusiformi, au in general 1-3 septe si dimensiuni 21-33 × 4,0-5,5 μm.
Forma de inmultire asexuata este reprezentata prin conidiofori cu conidii. Conidioforii
produc in general macroconidii falcate cu o celula bazala pedicelata si o celula apicala
curbata spre interior. Macroconidiile au majoritatea 3-7 septe si mai rar au 8-12 septe.
Dimensiunile conidiile variaza larg intre 10-132 × 2,3-6,5 μm in functie de numarul de
septe.
Daunatorii arahidelor
1. Cicadele arahidelor – cele mai importante specii sunt de cicade ale arahidelor sunt
Hilda patrulis (semnalata in Tanganica si Congo), Empoasca fabae (semnalata in
America de Nord, Cuba, Porto Rico si Peru) si Empoasa facialis (semnalata in
Africa de sud si Africa Centrala).
Pagubele produse de aceste cicade sunt cele rezultate in urma hranirii lor directe si de
asemenea indirect, prin transmitereaa virusurilor.
2. Paduchii testosi – sunt foarte larg raspanditi in zonele tropicale, printre alte plante
parazitate de acestia fiind si arahidele. Principalele specii intalnite la arahide sunt
Planococcus citri si cerenema africanum.
3. Omizile defoliatoare- cele mai intalnite specii de omizi defoliatoare prezente la
arahide in zonelee tropicale sunt : Oiketicus siericola raspandita mai ales in
 Nigeria, Stegasta bosquella in sudul Statelor Unite si in Peru, Boarmia selenaria
raspandita mai ales in Madagascar.
4. Termitele – paraziteaza mai ales plantele debilitate de conditii nefavorabile de
mediu si de tehnologia de cultura deficitara. Atacul termitelor are loc mai ales in
sezonul secetos si se produce prin roaderea radacinilor plantelor imediat sub
suprafata solului. Principala specie de termite intalnita la arahide este Microterms
Thoracalis.