STRUCTURA PIETEI

Principalele momente ale dezvoltarii pietei de energie electrica din Romania

 HG 365/1998– ruperea monopolului integrat vertical RENEL prin constituirea unei
societăţi distincte de distribuţie şi furnizare a energiei electrice (SC Electrica SA) şi a
unora de producere a energiei electrice (SC Termoelectrica SA şi SC Hidroelectrica SA),
în cadrul nou înfiinţatei companii naţionale CONEL SA; constituirea SN Nuclearelectrica
SA şi RAAN - producători de energie electrică;
 Organizarea distinctă, în cadrul CONEL, a activităţilor de transport, sistem şi
administrare piaţă de energie electrică şi contractualizarea relaţiilor dintre operatorii din
sector;
 HG 122/2000 – deschiderea pieţei la 10%;
 HG 627/2000 – se desfiinţează CONEL, filialele sale devenind proprietatea directă a
statului, reprezentat de Ministerul Industriei şi Comerţului; se înfiinţează CN
Transelectrica SA – operator de transport şi sistem, iar prin filiala sa OPCOM SA –
operator de administrare a pieţei de energie electrică;
 Septembrie 2000 – lansarea pieţei spot obligatorii de energie electrică din România,
administrată de OPCOM, filială a CN Transelectrica SA, organizată pe principiul pool-
ului;
 HG 1342/2001 - SC Electrica SA se împarte în 8 filiale de distribuţie şi furnizare;
 HG 1524/2002 – SC Termoelectrica SA se reorganizează în entităţi legale separate de
producere a energiei electrice;
 Iulie 2005 – lansarea noului model de piaţă, bazat pe existenţa:
- pieţei spot voluntare, cu ofertare de ambele părţi şi decontare bilaterală;
- pieţei de echilibrare obligatorii, având operatorul de sistem ca singură contraparte;
- repartizarea responsabilităţilor financiare ale echilibrării către PRE,
 HG 644/2005 – deschiderea pieţei la 83,5%;
 Nnoiembrie 2005 – introducerea pieţei de certificate verzi;
 Decembrie 2005 – introducerea pieţei centralizate a contractelor bilaterale;
 Martie 2007 – introducerea pieţei centralizate a contractelor bilaterale parţial
standardizate cu negociere continuă;
 HG 638/2007 – deschiderea integrală a pieţei de energie electrică şi gaze naturale;
 Iulie 2007 – stabilirea regulilor pieţei de capacităţi;
 Iulie 2008 – introducerea mecanismului de debit direct şi de garantare a tranzacţiilor cu
energie electrică de pe piaţa pentru ziua următoare (mecanismul de contraparte centrală).
 August 2008 – finalizarea procesului de separare a activităţilor de distribuţie de cele de
furnizare a energiei electrice
Sectorul energetic este alcatuit din electricitate, gaz si cabune. Piata de energie electrica
fiind compusa din piata reglementata si piata concurentiala, iar tranzactiile cu energie se fac
angro sau cu amanuntul.
Piaţa energiei electrice este un concept economic având un conţinut complex şi care
exprimă totalitatea tranzacţiilor de vânzare – cumpărare perfectate într–un spaţiu geografic
determinat. Ea are ca funcţie principală corelarea, (prin intermediul cererii şi al ofertei) cu
concretizarea contractelor de vânzare – cumpărare, a producţiei cu consumul.
România şi-a asumat decizia de a liberaliza piaţa energiei electrice, considerând că
siguranţa în alimentarea consumatorilor şi implicit a sistemului energetic va creşte odată cu
dezvoltarea unei pieţe de energie electrică coerentă, în care participanţii să poată beneficia de
avantajele mediului concurenţial. În vederea aderării la UE, sectorul energiei electrice din
România a trebuit nu doar să se conformeze directivelor şi rezoluţiilor comunitare, dar trebuie şi
să întreprindă acţiuni, să se organizeze, să creeze şi să aplice proceduri şi un cadru legislativ şi
de reglementare armonizate care să conducă la rezultatele prevăzute de aceste directive.
În opinia SAR, piaţa de energie din România este foarte competitivă în comparaţie cu alte
ţări europene, dar câteva măsuri recente şi oprirea reformelor începute în urmă cu zece ani riscă
să limiteze serios concurenţa. Este cazul în special al probabilei înfiinţări a două companii
”mamut” de energie sau al contractelor în afara pieţei cu firme care se bucură de tratament
preferenţial.
Multă vreme s-a considerat că în sectorul energetic nu poate exista o piaţă cu adevărat
competitivă,din cauza caracteristicilor acestui sector: reţelele de transmisie şi distribuţie sunt
monopoluri naturale; energia electrică nu se poate stoca, se produce continuu pe când consumul
este variabil pe parcursul unei zile, ceea ce presupune o formă de administrare coordonată;
istoric, au existat monopoluri de stat integrate în electricitate şi gaz în întreaga Europă, etc.
Totuşi, în ultimii ani s-a descoperit că şi în energie se poate lucra competitiv, iar tendinţa în
Uniunea Europeană (UE) este de liberalizare a sectorului şi de aşezare a sa pe baze de piaţă.
Aceste direcţii de acţiune – liberalizare, interconectare, deschiderea pieţelor naţionale – sunt în
mod clar trasate în Agenda Lisabona lansată în 2000, la care au subscris toate guvernele din
statele membre. Noul pachet legislativ al UE de la sfârşitul lui 2007 urmăreşte să accelereze
acest proces.
Pe scurt, sectorul energetic poate fi competitiv dacă:
• Activităţile cu caracter de monopol natural sunt separate de cele în care poate apărea
concurenţă (producţie, furnizare). Separarea activităţilor pe verticală înseamnă că nici un
producător nu controlează reţeaua de transmisie, deci nu are posibilitatea de a bloca accesul
concurenţilor la reţea, iar activităţile de furnizare de electricitate sunt separate de cele de
distribuţie. Separarea orizontală înseamnă că reţeaua de distribuţie este împărţită geographic între
mai multe companii care au obligaţia să-şi închirieze una alteia reţelele;
• Piaţa este liberalizată, iar consumatorii (industriali şi casnici) îşi pot alege liber
furnizorii, inclusiv din afara ţării, în piaţa unică UE.
Cu alte cuvinte, din liberalizarea pieţei, teoretic, un craiovean nu mai este obligat să
cumpere electricitate de la Electrica Oltenia, ci poate cumpăra curent şi de la Electrica Moldova,
de pildă. Prin separarea verticală, Electrica Moldova şi Electrica Oltenia şi-au separat
administrarea reţelelor de distribuţie de serviciile de furnizare de electricitate. Prin separarea
orizontală, Electrica Oltenia este obligată să pună reţeaua de distribuţie din Oltenia la dispoziţia
serviciului de furnizare Electrica Moldova, la preţ reglementat de Autoritatea Naţională de
Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru monopolul natural.
Guvernul are intenţia să restructureze întregul sector energetic prin înfiinţarea a două
companii de energie integrate.
Deşi nu s-au dat prea multe detalii în legătură cu funcţionarea lor, se ştie deocamdată că
acestea vor avea următoarea componenţă:
• Prima (S1) ar include cele 3 complexuri energetice (Turceni, Rovinari, Craiova); două
unităţi de la Hidroelectrica (Vâlcea, Slatina); nuclear (unităţile 1 şi 2 Cernavodă); compania de
lignit (SNLO); şi o parte din Electrica. Ea va avea o structură de producţie 34% nuclear, 10%
hidro, iar restul termo şi va deţine 48% din producţia de electricitate;
 • Cea de-a doua (S2) va include cea mai mare parte din Termoelectrica (Deva, Paroşeni,
ELCEN); restul din Hidroelectrica (Porţile de Fier; SH Sebeş, Buzău, Târgu Jiu, Caransebeş,
Haţeg, Argeş, Cluj, Bistriţa, Sibiu); compania de huilă (CNH); Romgaz; restul din Electrica.
Structura sa de producţie va fi 38% hidro iar restul termo şi va deţine 44% din totalul
producţiei.
Cu toate că iniţial cele două companii grupează practic întreg sectorul energetic care a
rămas neprivatizat (3 Electrice, producţie de electricitate şi gaz, sector minier), Ministerul
Economiei se aşteaptă ca în câţiva ani investiţiile private să reducă dominanţa pe piaţă a celor doi
mari operatori.
După intrarea în funcţiune a investiţiilor private în producţia de electricitate, ponderea pe
piaţă a acestor entităţi s-ar reduce până în 2013 la 41%, respectiv 34%. În compensare, Petrom
va ajunge la 10% prin centrala de 860 MW de la Brazi; iar Enel va ajunge la rândul său la 9%
din piaţă.
În sine restructurarea nu conduce automat la probleme de concurenţă, însă noua structură
a sectorului ar putea creşte riscurile ca pe piaţa de energie să poată apărea abuzuri de poziţie
dominantă, sau să se acorde ajutoare de stat nejustificate şi contracte preferenţiale în afara pieţei
Deschiderea pietei de energie electrica se realizeaza prin cresterea progresiva a ponderii
pietei concurentiale, in conformitate cu prevederile strategiei si politicii energetice, si se aproba
prin hotarare a Guvernului.
Piata energiei electrice se compune din:
- piata energiei electrice;
- piata energiei regenerabile ( energia verde);
- piata gazelor;
- piata energiei termice;
- piata produselor petroliere.
Participantii la piata de energie electrica si structurile operationale asociate sunt: producatorul,
operatorul de transport si sistem, operatorul pietei centralizate de energie electrica, operatorul de
distributie, furnizorul, clientul eligibil si clientul captiv.
Furnizori
În luna noiembrie 2010 pe piaţa de energie au activat 79 de operatori economici a căror activitate
principală o constituie furnizarea de energie electrică; dintre aceştia 33 sunt furnizori care îşi
desfăşoară activitatea doar pe PAN şi 46 sunt furnizori care au activitate şi pe PAM (inclusiv cei
furnizori impliciţi care acţionează atât pe segmentul reglementat, cât şi pe segmentul
concurenţialal PAM).
Consumatori
Consumator captiv - consumatorul de energie electrica care, din considerente tehnice, economice
sau de reglementare, nu poate si nu are dreptul sa aleaga furnizorul, precum si consumatorul
eligibil care nu isi exercita dreptul de a-si alege furnizorul, tarifele sunt stabilite de
reglementator.
Consumator casnic - consumatorul care cumpara energie electrica pentru consumul propriu al
gospodariei, excluzand consumul aferent activitatilor comerciale sau profesionale;
Consumator de energie electrica - client final, persoana fizica sau juridica, ce cumpara energie
electrica pentru consumul propriu;
Consumator eligibil de energie electrica - consumatorul de energie electrica care poate si are
dreptul sa aleaga furnizorul si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, avand acces la
retelele de transport si/sau de distributie, tarifele sunt negociabile intre parti.
Consumator vulnerabil - consumatorul casnic care, din motive de sanatate, varsta sau de alta
natura, beneficiaza de anumite facilitati in asigurarea serviciului de furnizare a energiei electrice,
stabilite prin hotarare a Guvernului si acte ale autoritatilor si organelor administratiei publice
locale;
Client angro - orice persoana fizica autorizata sau juridica ce cumpara energie electrica in scopul
revinderii pe piata interna sau externa de energie electrica;
Client eligibil - orice persoana fizica sau juridica libera sa cumpere energie electrica de la
furnizor, conform alegerii sale;
Client final - orice persoana fizica sau juridica ce cumpara energie electrica pentru uz propriu;
Client necasnic - orice persoana fizica sau juridica ce cumpara energie electrica ce nu este pentru
propriul uz casnic; aceasta categorie include si producatori si clienti angro;
Producatori
Principalii producători de energie electrică din România sunt Termoelectrica, cele 3 complexuri
energetice din Oltenia (CE Turceni, CE Rovinari și CE Craiova), Hidroelectrica și
Nuclearelectrica.
Structura de producţie a sistemului energetic naţional pe tipuri de resurse

Functionarea pietei concurentiale de energie electrica

Piata concurentiala de energie electrica functioneaza pe baza reglementarilor emise de
autoritatea competenta, unde tranzactiile cu energie electrica se fac angro sau cu amanuntul.
Piata Angro de Energie Electrica reprezinta cadrul organizat în care energia electricã este
achizitionatã de furnizori de la producãtori sau de la alti furnizori, în vederea revânzãrii sau
consumului propriu, precum si de operatorii de retea în vederea acoperirii consumului propriu
tehnologic.
Pe Piata angro de energie electricã au acces în vederea efectuãrii de tranzactii:
 a) producãtori si autoproducãtori de energie electricã;
b) furnizori
c) operatorii de retea.
Tranzactiile pe piata angro de energie electricã au ca obiect vânzarea – cumpãrarea de:
a) energie electricã;
b) servicii de sistem tehnologice.
Participantii la piata angro de energie electrica sunt persoane juridice romane sau straine, titulari
de licenta, care s-au inregistrat ca:
a) participanti la PZU;
b) participanti la piata de echilibrare;
c) participanti la licitatii;
d) pãrti responsabile cu echilibrarea.
Piata angro de energie electrica se compune din urmatoarele piete specifice:
a) piata contractelor bilaterale;
b) Piata pentru Ziua Urmatoare;
c) Piata de Echilibrare;
d) Piata serviciilor de sistem tehnologice.
Piata contractelor bilaterale cu energie electricã
Pe Piata Angro de Energie Electrica, Titularii de Licenta sunt liberi sã se angajeze în
tranzactii bilaterale cu Energie Electrica, inclusiv în tranzactii bilaterale de Export sau Import de
Energie Electrica, în conformitate cu legislatia specifica, cu prezentul Cod Comercial si cu
conditiile lor de Licentã.
Tranzactiile bilaterale pe piata angro de energie electricã se certificã prin contracte de
vânzare –cumpãrare energie electricã pe durate determinate.
Piata centralizatã obligatorie de Echilibrare
Pe Piata de Echilibrare, Operatorul de Transport si de Sistem cumpãrã si/sau vinde
energie electricã activã de la/cãtre participantii la piatã detinãtori de unitãti/consumuri
dispecerizabile, în scopul compensãrii abaterilor de la valorile programate ale productiei si
consumului de energie electricã.
Producatorii dispecerizabili sunt obligati sa oferteze pe aceasta piata, la Crestere de
Putere întreaga cantitate de energie electrica disponibila suplimentar fatã de cantitatea de energie
electricã notificatã iar la Reducere de Putere întreaga cantitate de energie electrica notificata.
Ofertele si Tranzactiile pe Piata de Echilibrare se fac la nivel de unitate/consum dispecerizabila
Piata de Echilibrare este administratã de Operatorul Pietei de Echilibare.
Piata centralizatã de servicii de sistem tehnologice
Asigurarea unei cantitãti suficiente de Servicii de Sistem tehnologice disponibilã pentru
Operatorului de Transport si de Sistem , respectiv pentru Operatorii de Distributie, se realizeazã
de regulã prin mecanisme nediscriminatorii de piatã – licitatii pe perioade determinate si/sau
contracte bilaterale.
Asigurarea reglajului primar si mentinerea disponibilitãtii rezervei de reglaj primar sunt
obligatorii pentru toti producãtorii de energie electricã în conformitate cu prevederile Codului
Tehnic al Retelei Electrice de Transport. Producãtorii care au contractat Servicii de Sistem
Tehnologice ( rezerva de reglaj secundar si rezerva de reglaj tertiar) sunt obligati sã ofere pe
piata de echilibrare cel putin cantitãtile de energie electricã corespunzãtoare volumelor de
servicii de sistem tehnologice contractate.
 Cei mai importanti participanti la piata angro de energie electrica la sfarsitul anului 2010
( noiebrie 2010) prezentati pe categorii sunt urmatorii:
a) Producatori de energie electrică care exploatează unitati de producere: SC CET Brasov SA,
SC CET Govora SA, SC CET Oradea SA, Electrocentralele de la Bucuresti si Galati,
Termoelectrica SA, Termica SA Suceava, SC CE Rovinari si Turceni SA, RAAN, Nuclear
electrica SA, Electrocentrale Deva si Hidroelectrica SA.
b) Operator de transport si de sistem: CN Transelectrica SA (Operatorul pieţei de echilibrare);
c) Operator PZU: SC UPCOM SA (Operatorul pieţei de certificate verzi, al PCC, operator de
decontare;
d) Operatori de distributie: CEZ Distributie SA, ENEL Distributie Banat,Muntenia si Dobrogea
SA, FDEE Electrica Distributie Muntenia, Transilvania de Sud si Nord SA, acestia fiind
operatori ai retelelor de distributie.
e) Furnizori impliciti: CEZ Vanzare, ENEL Energie SA, ENEL Energie Muntenia SA, FFEE
Electrica Furnizare Muntenia, Transilvania de Sud si de Nord SA;
f) Furnizori de energie electrica cu activitate exclusivă pe piaţa angro: SC Engaz SRL, SC
Grivco SA, SC Romelectro SA, SC RomEnergy Industry SRL;
g) Furnizori de energie electrica: EFE Energy SRL, Electrica SA, Elrcticom SA,
Electromagnetica SA.
Piata cu amanuntul de energie electrica
Pe piata concurentiala cu amanuntul de energie electrica, furnizorii vand energie electrica
clientilor eligibili prin contracte bilaterale la preturi negociate sau prin oferte-tip. Pe piaţa de
retail furnizorii încheie contracte cu consumatorii finali. Aici avem două componente: o piaţă
competitivă, în care consumatorul (eligibil) îşi poate alege liber furnizorul, şi una reglementată,
unde consumatorul „captiv” cumpără la un preţ reglementat de la unanumit furnizor „implicit”.
Ideal, toţi consumatorii ar trebui să-şi poată alege furnizorii pe opiaţă liberă şi, cel puţin conform
legislaţiei, toţi consumatorii din România sunt eligibili din2007. În alte cuvinte, dacă locuiesc în
Bucureşti şi vreau să-mi schimb furnizorul, pot încheiaun contract cu Electrica Transilvania
Nord: furnizorul Electrica Transilvania Nord îmi oferă electricitatea, iar distribuitorii sunt
obligaţi să-mi asigure transportul prin reţeaua de distribuţie la tarifele reglementate de ANRE.
Deşi gradul de deschidere al pieţei este 100%, în realitate, piaţa este liberalizată doar parţial,
ajungând pe la 50% şi rămânând la acest nivel de 4 ani. Asta înseamnă că, deşi teoretic aibertatea
de a-mi schimba furnizorul, în realitate nu o fac, deoarece costurile schimbări furnizorului sunt
prohibitive. Din acest motiv, Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement
împotriva României în iunie 2009.

Piata concurentiala si piata reglementata

Piata gazelor naturale
Dacă la electricitate, trei producători deţin în medie jumătate din piaţă, pe piaţa gazelor naturale
gradul de concentrare este de peste 70%. Această tendinţă de concentrare pare să continue, motiv
pentru care Comisia Europeană a declanşat în anul 2005 o investigaţie privind respectarea
regulilor în domeniul concurenţei, investigaţie ale cărei rezultate au fost aşteptate până la
sfârşitul anului 2006.
Piaţa gazelor naturale este formată din: segmentul concurenţial, care cuprinde comercializarea
gazelor naturale între furnizori şi între furnizori şi consumatorii eligibili;
In segmentul concurenţial preţurile se formează liber, pe baza cererii şi a ofertei, segmental
reglementat, care cuprinde activităţile cu caracter de monopol natural şi furnizarea la preţ
reglementat şi în baza contractelor-cadru; în segmentul reglementat al pieţei, sistemele de preţuri
şi tarife se stabilesc de ANRGN, pe baza metodologiilor proprii.
Activităţile aferente segmentului reglementat cuprind: furnizarea gazelor naturale la preţ
reglementat şi în baza contractelor-cadru către consumatori, administrarea contractelor
comerciale şi de echilibrare contractuală a pieţei interne, transportul gazelor naturale,
înmagazinarea subterană a gazelor naturale, distribuţia gazelor naturale, tranzitul gazelor naturale
cu excepţia tranzitului desfăşurat prin conducte magistrale dedicate (acest tranzit se supune
regimului stabilit prin acordurile internaţionale în baza cărora acestea au fost realizate).
În vederea asigurării unui cadru organizat privind alocarea în regim echitabil şi nediscriminatoriu
a gazelor naturale din producţia internă şi din import a fost înfiinţat şi funcţionează Operatorul de
Piaţă, organizat în cadrul Dispeceratului Naţional de Gaze Naturale Bucureşti, din structura
Transgaz S.A. Mediaş.
În anul 2000 Statul Român a dispus reorganizarea companiei de stat Romgaz, rezultând mai
multe companii:
•Exprogaz cu domeniul de activitate principal de extracție de gaze naturale
•Depogaz pentru depozitare de gaze naturale
•Transgaz care are ca obiect de activitate transportul gazelor naturale pe teritoriul național
•Distrigaz Nord și Distrigaz Sud cu obiect de activitate distribuirea de gaze naturale
utilizatorilor casnici și industriali
Ulterior, în anul 2001, companiile Exprogaz și Depogaz au fost fuzionate într-una singură cu
numele inițial Romgaz.
În iunie 2005 Statul Român a vândut unor investitori strategici pachetul majoritar de 51% din
acțiuni ale companiilor Distrigaz Nord și Distrigaz Sud, pentru aproximativ 300 milioane Euro
fiecare.
Piața de distribuție de gaze naturale este împărțită de 34 de operatori care deservesc în total
aproximativ 2,5 milioane clienți în 1.700 localități. În fruntea clasamentului se află Distrigaz
Nord cu 47,53% și Distrigaz Sud cu 46,68%, urmați la mare distanță de Congaz cu 0,97%,
Petrom Distribuție cu 0,84%, Gaz Est Vaslui cu 0,79% și Vital Gaz cu 0,39%.
Producţia internă de gaze naturale în luna decembrie 2010, ce intră în consum a reprezentat
78,27% din totalul surselor. Primii doi producători(Romgaz şi Petrom) acoperind 97,98% din
această sursă.
Importul ce a intrat în consum în luna curentă, import curent şi extras din înmagazinare, a
reprezentat diferenţa, respectiv 21,73%. Primii trei importatori - furnizori interni - cu o cotă de
piaţă a importului de peste 20,8% fiecare, au realizat împreună 74,29%.
Bariere la intrare

Barierele de intrare pe piata sunt reprezentate de pozitia dominantă dintr-un segment al pieții
detinut de catre o companie (de obicei un segment cu costuri mari de intrare pe piață) prin care se
blocheaza intrarea unor firme noi într-un alt segment de piață (cu costuri de intrare mai mici).
Astfel formarea de monopoluri supra diferitelor resurse pot afecta în mod semnificativ
dezvoltarea competiției în sectorul de generare de energie electrică.
Un exemplu in acest sens il reprezinta monopolul Electra și Hidroenergetica asupra resurselor de
lignit și huilă.
Altă modalitate prin care Electra ar obține un efect similar pe piață ar fi prin intermediul
raportării unui cost marginal al activității de minerit mai mare decât cel real. Această modalitate
ar crește costul marginal al unei potențiale firme nou-intrată în sectorul de generare de
electricitate la un nivel
Electra și Hidroenergetica vor controla rezervele de lignit (produse de SNL Oltenia) și huilă
(CNH Petroșani). În plus, guvernul controlează cea mai mare parte a rezervelor locale de gaze
naturale prin intermediul companiei de state Romgaz.18 Controlul guvernului și a celor doi
campioni naționali asupra rezervelor convenționale de combustibil va descuraja noi intrări pe
piața de generare de electricitate.
Electra va putea bloca accesul pe piață al generatorilor privați din surse de combustibil fosili prin
intermediul operațiunilor verticale în două feluri (sau prin intermediul unei combinații a
acestora). În primul rînd, Electra poate retrage capacități de producție prin raportarea unor
rezerve de cărbune mai mici decât rezervele reale.
Pentru a impiedica aceste neregularitati un rol important il are OPCOM,care îndeplinește rolul de
administrator al pieței de energie electrică, furnizînd un cadru organizat, viabil și eficient pentru
desfășurarea tranzacțiilor comerciale în cadrul pieței angro de energie electrică în conditii de
consecvență, corectitudine, obiectivitate, independență, echidistanță, transparență și
nediscriminare
Principalele activități desfășurate de OPCOM:
•Exercitarea funcţiei de organizator şi administrator al pieţei pentru ziua următoare;
 •Exercitarea funcției de Operator de Decontare, prin efectuarea operațiunilor de decontare
pentru Piața pentru Ziua Următoare, respectiv stabilirea obligațiilor de plată / drepturilor de
încasare pentru Piața de Echilibrare și a dezechilibrelor cantitative și valorice ale Părților
Responsabile cu Echilibrarea;
•Exercitarea funcţiei de organizator şi administrator al pieţei centralizate pentru contracte
bilaterale;
•Exercitarea funcţiei de organizator şi administrator al pieţei de certificate verzi;
•Exercitarea funcţiei de administrator al Platformei pentru tranzacționarea certificatelor
de emisii de gaze cu efect de seră;
•Activitatea de supraveghere a funcţionării pieţelor administrate;
•Colectarea şi publicarea datelor statistice despre piaţă, conform prevederilor Legii
energiei electrice
In ceea ce priveşte piaţa de gaz din România, există factori externi şi interni care conduc la
influenţe semnificative asupra acesteia: numărul de jucători din piaţă, infrastructura critică,
integrarea în piaţa de gaz a UE. Atât la nivelul producţiei, cât şi la cel al distribuţiei, există câţiva
jucători mari şi un număr în creştere de jucători mici. Existenţa jucătorilor mari poate conduce la
apariţia unor înţelegeri anticoncurenţiale de împărţire a pieţei.
Consiliul Concurenţei va urmări comportamentul operatorilor pe piaţă şi schimbările în structura
acesteia, astfel încât să încurajeze intrarea de noi operatori pe piaţă. Pentru a mai bună
funcţionare a pieţei, Consiliul Concurenţei susţine utilitatea organizării unei burse a gazelor
natural.
Comportamentul corporatiilor in sectorul energetic
Principalii participant in sectorul energetic sunt reprezentati de catre :
Strategii concurentiale
Concurenţa pe piaţa românească de electricitate este oricum restrânsă de interconectarea limitată
a pieţei româneşti de energie: în electricitate, nu se poate tranzacţiona peste graniţă mai mult de
10% din producţie. Problema este aceeaşi peste tot în UE, obstacolul major în calea liberei
concurenţe şi pieţei unice de energie reprezentându-l slaba interconectare a pieţelor naţionale. Cu
alte cuvinte, dacă ne construim singuri companii mari avem toate şansele să le transformăm în
companii dominante local mai curând decât în actori importanţi regional;
Mega companiile nationale de stat Electra si Hidroenergetica (parti a Hidroelectrica) fiind
proprietatea statului prezinta o pozitie de oligopol pe piata energetic.
Hidroelectrica cu partea ei de centrale hidro, evident că a depins şi va depinde de
regimul pluvio; în anii secetoşi a cumpărat energie de la Termo pentru a o vinde apoi ieftin în
cadrul contractelor cu „Băieţii deştepţi”; în noua structură, Hidroenergetica va prelua aceste
contracte şi le va acoperi din diferite capacităţi, inclusiv Termo. Aşadar, deşi au fost şi contracte
avantajoase în anii secetoşi, Hidroelectrica are însă la dispoziţie soluţii mult mai bune (de
hedging) pentru protejarea la aceste riscuri. Soluţia mai sus vehiculată este rudimentară.
Preţurile contractelor Hidroelectrica pe termen lung sunt negociate anual; contractele
existente vor fi derulate în continuare.
Nu se considera ca Hidroenergetica va dobândi o poziţie dominantă. Duopolul este o
evidenţă. Ar fi putut să încerce, şi nu au făcut-o, la o apărare a viitoarei lor conduite, cum că nu
se va face nici un fel de abuz.
Piaţa de retail nu va fi afectată de concentrare economică. Hidroelectrica are un
portofoliul redus la acei clienţi eligibili mari consumatori industriali, cu un consum liniar pe 24
h. Energia va fi tranzacţionată prioritar cu furnizorii.
Nota. Furnizorii se aprovizionează pe piaţa angro iar în România preţurile la producător (angro)
au o pondere de circa 60% în preţul cu amănuntul. Nu se poate spune că nu va fi afectată piaţa cu
amănuntul în condiţiile în care preconizata concentrare va fi responsabilă pentru circa 45% din
producţie.
http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/Raport%20concurenta%20sectoare
%20sensibile_18766ro.pdf
http://www.candole.com/research/Candole%20Research%20-%20Double%20Trouble
%20RO.pdf
http://www.transelectrica.ro/
http://www.opcom.ro/pp/home.php
www.anre.ro