In cadrul conferintei “Efectele crizei financiare asupra IMM-urilor:

dificultati si oportunitati de finantare”, Ovidiu Nicolescu, presedinte al

CNIPMMR a abordat problematica actualei crize financiare, accentuand
faptul ca aceasta „nu este doar o criza financiara”.
In opinia sa, acest fenomen este un efect al incapacitatii societatii
actuale de a se adapta din punct de vedere legislativ, institutional etc. la noua
societate,bazatapecunoastere.
Cele 6 efecte principale ale crizei economice asupra IMM-urilor
conform declaratiilor domnului Nicolescu sunt:
Ingreunarea finantarii, presedintele CNIPMMR apreciind ca
accesibilitatea redusa la credite „omoara” afaceri viabile;
 Scaderea exporturilor;
 Diminuarea cererii interne;
 Blocajele financiare, create, pe de o parte, de catre stat, prin
datoriile catre sectorul privat, si, pe de alta parte, de catre alte companii care
inregistreaza dificultati financiare;
 Diminuarea investitiilor;
 Efectul psihologic.

Acest ultim efect nu trebuie, in opinia domnului Nicolescu, sa fie

neglijat deoarece „sindromul crizei” se manifesta in plan psihologic prin
inhibarea investitiilor derulate de catre IMM-uri.

In ceea ce priveste programul de masuri anti-criza elaborat de Guvern,

presedintele CNIPMMR l-a apreciat ca fiind unul oportun, insa a atras
atentia asupra faptului ca extrem de important sa apara si mecanismele de
operationalizare a acestuia.
Criza economica pe care Romania incepe sa o traverseze este cu
precadere o criza interna, determinata de mixul gresit de politici
macroeconomice luate in ultimii ani. Cresterea economica se dovedeste, asa
cum sustineam de multa vreme, una de natura nesanatoasa, de vreme ce se
poate evapora ca un fum intr-un singur trimestru. Si asta pentru ca am avut
in acesti ani o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie. Consumul

1
privat a fost excesiv, dar nu trebuie blamata populatia: toate masurile
macroeconomice au fost pro-ciclice, stimuland consumul; si cea mai
daunatoare dintre toate, cota unica, este inca aparata de initiatorii ei, care nu
vor sa admita ca au gresit. Cota unica a stimulat consumul, si noi avem
astazi prima criza de supraconsum din Romania.
Inainte de a gandi un plan anticriza, trebuie sa admiti nu numai ca este o
criza, ci si care sunt cauzele ei. Cauza principala este consumul excesiv pe
datorie. Populatia nu poate fi blamata, dar poate fi pe viitor mai bine
informata si cu siguranta mai precauta privind asteptarile asupra veniturilor
proprii. In schimb, guvernul poate fi criticat pentru ca a facut o eroare
strategica monumentala: intr-o perioada de crestere economica, a consumat
toata aceasta crestere si s-a mai si indatorat suplimentar. Deficitul bugetar a
crescut de la 1,3% din PIB in 2004 la 2,6% anul trecut si probabil peste 3%
anul acesta. Cum guvernul a ajuns sa se imprumute de sute de milioane de
euro cu scadenta la o saptamana, singura concluzie logica este ca nu mai
sunt bani nici pentru cheltuieli curente, pentru cele bugetate deja pe anul in
curs. Este absolut inadmisibil, si am proprietatea termenilor, ca intr-o
perioada de crestere economica inalta sa creasca deficitul bugetar si sa
creasca, in consecinta, costurile cu finantarea acestuia pe termen scurt.
Criza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei
economice interne, pentru ca a afectat sursele de finantare. Noi consumam
pe datorie, si acum ne imprumutam mult mai scump sau deloc. Aceasta stare
de lucruri este valabila si pentru guvern, si pentru firme, si pentru populatie.
Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme
structurale amanate, au devenit acum evidente. Se pierd locuri de munca, si
acesta este doar inceputul. In 2009 incasarile la buget vor fi mai mici, pentru
ca vom avea o crestere economica mai redusa, si vor fi colectate mai greu
din cauza lipsei de lichiditati. Nu va fi de ajuns ca BNR sa stimuleze
creditarea prin reducerea dobanzii si a rezervelor minime obligatorii.
Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum nu este tot
stimularea nediferentiata a consumului. In cel mai bun caz, astfel doar se
amana varful crizei cu cateva trimestre. Criza din Romania nu are aceleasi
cauze cu criza din SUA si UE; deci nu poate fi tratata la fel. Este in primul
rand o criza interna, o criza a unui model de dezvoltare. Fireste, populatia
cea mai saraca trebuie sprijnita in astfel de momente. Dar primul impuls nu
trebuie sa fie mai multi bani de la buget si mai mult consum, atunci cand la
buget nu mai sunt bani si cand s-a consumat pana acum excesiv. Nici solutia
de a consuma bunuri romanesti nu este in intregime viabila - care mai sunt,
pana la urma, bunurile romanesti? Dacia este o marca frantuzeasca, iar un

2
plan pentru salvarea industriei auto trebuie gandit la nivel european, pentru
ca piata auto are dimensiuni comunitare.
Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum este mai complexa
decat un pachet de ajutoare de stat care risca sa ne arunce inapoi in timp la
deficite mari si inflatie cu doua cifre.
Trebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor
bugetare administrative. Cei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja si pe
care ii poti economisi. Din economiile astfel facute se poate gandi un plan de
investitii in infrastructura, pentru ca acestea aduc locuri de munca si au un
efect important de antrenare in economie. Insa investitiile in infrastructura
trebuie realizate in cadrul unei programari bugetare multianuale, singura
solutie de a reduce costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a
banului public. Desigur, trebuie indreptate si greselile politicii fiscale - nu
neaparat pentru a creste veniturile bugetare, ceea ce e greu in timp de criza,
ci pentru a distribui mai echitabil povara fiscala si pentru a permite celor cu
acces mai greu la creditare sa depaseasca cu bine perioada de criza.
Totodata, trebuie asumat public un plan pentru adoptarea euro, cu o
tinta precisa; un astfel de plan ne va creste credibilitatea pe plan extern (si
implicit va scadea costul finantarii externe) si mai ales ne va obliga sa facem
atat reformele fiscale si bugetare necesare, cat si reformele structurale pe
care le tot amanam (referitoare la cresterea nivelului competitiei,
flexibilizarea pietei muncii, modernizarea agriculturii, reducerea aparatului
birocratic).
Avem o criza de supraconsum. Din ea se iese prin eliminarea risipei,
prin investitii in infrastructura pe baza programarii bugetare multianuale,
prin reforma fiscala care sa nu fie neutra si prin implementarea reformelor
structurale.
Cu toate ca la inceput criza a fost una de natura financiara, ulterior s-a
transformat intr-o criza economica care poate duce in continuare la
accentuarea crizei financiare. In ultima instanta, criza este una de lichiditate
si de incredere, de aici si solutiile pe care comunitatea internationala
incearca sa le ia pentru diminuarea efectelor perioadei si pentru relansare.
Propriu-zis se manifesta printr-o reducere accentuata a circuitului
economic in totalitatea sa.
Neincrederea in sistemul financiar a dus la o criza majora a sistemului
bancar, multe institutii financiare intrand in faliment, iar in incercarea de a
se reda increderea in sitem una din solutiile adoptate a fost interventia
statului.

3
Din cauza lipsei de lichiditati, a crescut mult prudentialitatea in sistem si s-a
ajuns la o reducere drastica a creditarii. De aici o reducere puternica a
activitatilor economice si, in ultima instanta, o reducere majora a
consumului cu toate consecintele asupra intregului sistem economic:

 respectiv reducerea cererii,

 reducerea productiei,
 reducerea sau inchiderea activitatii agentilor economici,
 instabilitatea sociala aferenta.

In Romania, criza a inceput sa se manifeste profund in ultimele trei luni

ale anului 2008, situatia fiind in inrautatire.
Spre deosebire de alte tari, lipsa de lichiditate bancara de la noi este
datorata in primul rand faptului ca marea majoritate a bancilor romanesti
sunt filiale ale bancilor straine care in prezent nu le mai finanteaza. De aici
apare ciudatenia goanei dupa depozite bancare, deci bancile in loc sa
crediteze incearca sa se crediteze de la populatie si de la agentii economici,
la dobanzi cat mai atractive, efectul fiind dobanzile extrem de mari cu care
la randul lor bancile pot acorda credite.
Cele doua banci din sistem care mai sunt detinute de stat sunt CEC
BANK si EXIMBANK, care cu certitudine vor trebui sa fie sprijinite pentru
a putea juca un rol in relansare.

Este evident ca doar relansarea CIRCUITULUI ECONOMIC va duce la

iesirea din criza, deci masurile pe care le consideram necesare sunt masuri
orientate in acest scop.
RELANSAREA CONSUMULUI trebuie privita din doua puncte de
vedere:
 Relansarea consumului industrial
 Relansarea consumului populatiei
Jumatate dintre micile intreprinderi autohtone au avut profit anul trecut,
dar nu au inca forta economica a celor din Uniunea Europeana. Aceasta este
una dintre concluziile ultimului barometru in domeniu, Carta Alba a IMM-
urilor 2008, realizat de CNIPMMR. Potrivit cercetarii, 98% dintre firmele
mici realizeaza o cifra de afaceri sub doua milioane de euro anual.

4
 Cu toate acestea, sustin realizatorii analizei, doar cinci la suta dintre
micile afaceri locale pot fi competitive pe piata europeana. “In Uniunea
Europeana, procentajul companiilor mici si mijlocii care au cifre de afaceri
sub doua milioane de euro este de 80%. La ei sunt insa alte plafoane si,
raportandu-ne la acestea, putem spune ca intreprinzatorii nostri au o
capacitate economico-financiara redusa”, explica Ovidiu Nicolescu,
presedintele Consiliului National pentru Intreprinderi Private Mici si
Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
Editia a sasea a Cartei Albe cuprinde rezultatele unui sondaj realizat pe
un esantion de 1.256 de IMM-uri, din toate ramurile de activitate si din toate
regiunile de dezvoltare, fiind considerat reprezentativ pentru obiectivele si
situatia sectorului din Romania. Pentru Marian Stoian, managing partner la
Initial Advisory, aceasta concluzie este fireasca, si nicidecum ingrijoratoare,
pentru ca, spune el, “din punct de vedere antreprenorial, suntem o economie
tanara, cu multe dintre firme sub trei ani”.
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este perceputa drept
oportunitate majora de 46,47% dintre firme, alte 44,34% considerand ca nu a
avut un impact semnificativ asupra activitatilor lor, iar 9,18% dintre
intreprinderi au considerat-o ca pe o amenintare majora. Aderarea a avut o
serie de efecte pozitive asupra IMM-urilor.
Conform datelor CNIPMMR, aderarea a oferit, pentru 43,73% dintre
firme, acces mai bun pe piete, pentru 38,54% - existenta unor potentiali
furnizori mai buni si/sau mai ieftini, pentru 35,35% - legislatie imbunatatita,
pentru 32,64% - accesul la fonduri structurale, iar pentru 28,34% - accesul
mai usor la noile tehnologii. Pentru Aurelia Visinescu, directorul general al
producatorului de vinuri Domeniile Sahateni, exportul in tarile din Uniunea
Europeana este un obiectiv care va fi pus in practica in maximum doi ani.
Producatorul a intrat pe piata din Romania in luna iunie, in urma unor
investitii de doua milioane de euro intr-o crama si de aproximativ 650.000
de euro in replantarea viilor, intentionand sa dezvolte si o pensiune, in cadrul
domeniilor din judetul Buzau. Initial, firma, infiintata in 2003, s-a numit
Fontana di Vini, luna trecuta fiind redenumita Domeniile Sahateni.
“Pentru noi, ca producatori de vinuri, Uniunea Europeana nu a adus
decat un singur lucru bun: a crescut valoarea proprietatilor imobiliare. In
rest, nu inseamna decat o piata cu o concurenta neloiala - s-a eliminat taxa
vamala, multe state din UE ofera producatorilor din domeniu subventii, la
noi - nici vorba de asa ceva. In plus, daca inainte de a fi membri aveam o
imagine destul de buna, de tara exotica, acum, imaginea s-a inrautatit”,
explica Aurelia Visinescu.

5
 Profitabile, dar nu la nivelul standardelor Uniunii Europene
Desi aproape 45% dintre companii recunosc faptul ca aderarea la UE le-
a oferit posibilitatea de a intra pe alte piete, in momentul de fata, doar 1,99%
dintre companii isi vand produsele/serviciile in alte state europene si 8,52%
vizeaza piata UE pentru acest an. “Procentul celor care se gandesc sa iasa pe
piata europeana este normal, avand in vedere nivelul managerial si
capacitatea lor economico-financiara. Cred ca doar 5% dintre ele pot fi
competitive pe piata europeana”, considera Nicolescu. Astfel, cele mai multe
IMM-uri (77,47%) au in vedere, pentru acest an, numai piata locala si
nationala, 47,13% dintre ele actioneaza numai pe piata locala si doar 0,88%
dintre IMM-uri declara ca se vor orienta si catre pietele unor tari din afara
Europei. In opinia lui Marian Stoian, firmele romanesti mizeaza pe piata
locala, in principal, datorita oportunitatilor ce urmeaza sa fie create de firme
in urma accesarii de fonduri europene. “Avem prea multe oportunitati.
Fondurile sau investitiile straine directe sunt generatoare de locuri de munca,
de salarii, deci, de putere de cumparare. Acestea sunt motive suficiente
pentru ca micii intreprinzatori locali sa mizeze pe piata autohtona si sa nu se
gandeasca, inca, la iesirea pe piete externe”.
Conform datelor CNIPMMR, din totalul firmelor active, in categoria
IMM-urilor se incadreaza un numar de 559.720, reprezentand 99,7% din
totalul firmelor. Intreprinderile mici si mijlocii au crescut cu un ritm mediu
anual de peste 5% si se observa o polarizare a acestora catre zonele
Bucuresti-Ilfov (23%), Nord-Vest (14%), Centru (13%) si Sud-Est (11%).
De asemenea, a crescut numarul mediu de salariati pe o firma la toate
categoriile de IMM-uri. Cea mai semnificativa crestere se inregistreaza la
nivelul microfirmelor - 33,1%. Din datele CNIPMMR, aderarea Romaniei la
UE a generat o serie de dificultati pentru IMM-uri, cele mai frecvente dintre
acestea fiind intensificarea concurentei (67,52%), costurile cu forta de
munca (64,25%), costurile implicate de adaptarea la aquis-ul comunitar
(59,63%), migrarea fortei de munca (54,62%), intensificarea controalelor
reprezentantilor administratiei de stat (36,31%), protectia mai stricta a
consumatorului (32,01%), legislatie de mediu mai severa (29,46%) si
protectia proprietatii intelectuale (10,35%).
Cele doua milioane de euro investite in crama Domeniilor Sahateni au
provenit din mai multe surse, respectiv fonduri europene, imprumuturi
bancare si surse proprii. Proiectele pentru accesarea de fonduri europene au
fost realizate prin forte proprii. “Cand am accesat fondurile nerambursabile,
ne-am lovit de birocratie, mereu ni se cereau alte documente. Acum, ca am
trecut prin asta, nu mi se mai pare greu. Am invatat din mers, am refacut

6
proiectele de cateva ori”, explica Visinescu. Domeniile Sahateni
intentioneaza sa mai apeleze la fonduri comunitare de aproximativ un milion
de euro, pentru a definitiva crama, pana in 2010. In ceea ce priveste cifra de
afaceri si profitul brut, Visinescu estimeaza, pentru acest an, valori ale celor
doi indicatori de un milion de euro, respectiv 90.000 de euro. “Este o
estimare realista, avand in vedere faptul ca am initiat vanzarile de curand, iar
produsul va fi sustinut de activitatile de marketing necesare. In acest an,
bugetul alocat promovarii produselor este de 260.000 de euro”, a declarat
Visinescu. Conform datelor CNIPMMR, in ceea ce priveste fondurile
nerambursabile, 41,28% dintre intreprinzatorii sau managerii din IMM-urile
romanesti intentioneaza sa acceseze fondurile structurale, din care 72,24%
sunt in stadiul de informare, 16,94% au contactat o firma de consultanta, un
patronat etc. pentru a obtine sprijin, 7,76% sunt in faza de elaborare a
proiectului, 1,84% au primit aprobarea pentru proiectul depus, iar 1,22% au
depus proiectul. Multi dintre intreprinzatori manifesta o totala neincredere
fata de fondurile structurale, in primul rand, din cauza birocratiei cu care se
confrunta in mod constant. In acest caz, ei confunda insa birocratia cu
procedurile, care sunt la fel peste tot in UE, nu doar in Romania, explica
managing partnerul Initial Advisory.
Proportia intreprinderilor care intentioneaza sa acceseze fondurile
structurale este mai ridicata in randul IMM-urilor cu peste 15 ani vechime
(49,24%), cele din regiunea Centru (61,76%), firmele mijlocii (63,96%),
societatile pe actiuni (58%), agentii economici din constructii (71,43%) si
companiile cu performante superioare (44,68%). “Cele mai prolifice
domenii economice s-au dovedit a fi tranzactiile imobiliare, intermedierile
financiare si serviciile prestate intreprinderilor. La polul opus, cea mai putin
profitabila activitate a fost eliminarea deseurilor”, spune Nicolescu.
Potrivit documentului elaborat de CNIPMMR, in 2007, aproape 62%
din totalul IMM-urilor au obtinut performante superioare anului precedent,
in timp ce doar 8% dintre companii au inregistrat performante inferioare. In
momentul de fata, evolutia mediului economic din Romania este apreciata ca
fiind pozitiva de catre 52% dintre intreprinzatori. In ceea ce priveste
previziunile firmelor pentru anul in curs, 67% dintre acestea apreciaza ca
performantele lor economice vor fi mai bune decat in anul precedent.
De asemenea, 6,5% dintre IMM-uri considera ca anul in curs va fi unul
cu probleme. “Probabil firmele care au declarat ca nu vor obtine performante
anul acesta vor fi si cele care vor da faliment in aceeasi perioada”, a afirmat
reprezentantul consiliului. In ceea ce priveste dificultatile cu care se
confrunta mediul de afaceri romanesc, patronii au mentionat ca prima

7
problema birocratia, in ciuda faptului ca numarul celor care contesta
eficienta acesteia este in scadere de la an la an. “In momentul de fata, doua
din cinci IMM-uri au mari probleme cu birocratia, fiscalitatea clasandu-se pe
locul doi, din punctul de vedere al dificultatilor. Resursele umane sunt o alta
mare problema a firmelor, circa 35% dintre acestea afirmand ca au dificultati
din acest punct de vedere”, a mai spus Ovidiu Nicolescu.
Daca in 2007, de exemplu, inflatia se situa pe locul 11 in topul
dificultatilor majore, pentru anul acesta, aceasta temere se afla in primele
cinci, devansand greutati precum coruptia, controalele excesive sau accesul
la credite. “In mediul de afaceri s-a instalat o spaima mare, in conditiile in
care suntem intr-un an electoral, Guvernul cedeaza foarte usor la presiunile
sindicale si ia masuri populare, cum a fost cea prin care s-au dublat pensiile.
In unele domenii s-a ajuns la situatia in care pensiile sunt mai mari decat
salariile. Toate aceste decizii alimenteaza inflatia si arata ca procesul
inflationist va continua. Pentru intreprinzatori, pericolul consta in
decapitalizare sau scaderea vanzarilor si, in aceste conditii, este explicabila
ascensiunea inflatiei in topul temerilor”, a explicat pentru Business Standard
Ovidiu Nicolescu.
Pentru acest an, intreprinzatorii se vor concentra, in special, asupra
relatiilor firmei cu furnizorii/utilizatorii (52,88%), produselor/serviciilor noi
(51,40%), elaborarii de strategii si politici ale firmei (30,33%), introducerii
noilor procese tehnologice (13,29%), obtinerii/utilizarii
informatiilor/cunostintelor (11,98%) si trainingului personalului (11,19%).
Cele mai frecvente activitati de dezvoltare vizate sunt amplificarea
activitatii de marketing (57,64%), achizitia de tehnica noua (42,36%),
diversificarea productiei (38,30%), pregatirea intensa a fortei de munca
(36,54%), constructiile de cladiri (32,32%) si informatizarea activitatilor
(31,61%).
Sectorului IMM prezinta un grad ridicat de risc, avand in vedere ca
aproximativ 70% dintre restantele catre banci sunt reprezentate de datoriile
IMM, a declarat presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor
pentru IMM (FNGCIMM), Aurel Saramet, cu ocazia lansarii Cartei Albe a
IMM.
“Sectorul IMM reprezinta inca un grad ridicat de risc pentru banci,
astfel se explica faptul ca doar un procent redus dintre firmele mici si
mijlocii au credite la baci”, a precizat presedintele FNGCIMM.
Pe de alta parte, Ovidiu Nicolescu a subliniat ca, la randul lor, IMM-
urile autohtone “manifesta o oarecare retinere in solicitarea creditelor, astfel

8
ca mai mult de 70% dintre firme se autofinanteaza, iar procentul lor este in
crestere”. Potrivit Cartei Albe a IMM, in afara firmelor care apeleaza la
credite bancare, aproape 26% din totalul IMM-urilor utilizeaza leasingul,
5,5% din companii au obtinut fonduri nerambursabile, 4% dintre firme au
realiazat imprumuturi de la institutii financiare specializate, 1,4% dintre
unitatile economice s-au finantat prin factoring, iar pana la 1% din
intreprinderi a accesat Fondul National de Garantare a Creditelor pentru
IMM. Majoritatea IMM-urilor, aproximativ 90% sunt afectate într-o măsură
mai mică sau mai mare. Principalele probleme cu care se confruntă sunt
legate de accesarea finanţărilor şi o parte dintre ele au o problemă cu
diminuarea comenzilor şi a contractelor, în special cele din sectorul auto sau
cele care produc bunuri cu folosinţă îndelungată" a spus, Ovidiu Nicolescu.

Acesta consideră că statul român trebuie să fie primul care să "dezgheţe

lichidităţile" prin achitarea datoriilor în valoare de aproximativ 2,1 miliarde
de euro pe care le are la IMM-uri. " Deşi în luna decembrie ni s-a promis că
statul îşi va achita toate datoriile, numai o mică parte dintre acestea au fost
plătite.

De asemenea, statul trebuie să operaţioneze măsurile pe care le anunţă.

"Statul trebuie să operaţioneze fondul de garantare capitalizarea Exim Bank
şi a CEC, precum şi pe cea a eliminării impozitului pe profitul reinvestit. Ni
s-a spus că acesta va deveni operaţional din trimestrul II şi astăzi suntem în
17 martie şi din câte ştiu trimestrul II începe de la 1 aprilie" a subliniat
preşedintele CNIPMMR.

Acesta a mai spus că sectorul IMM se confruntă în acest moment cu mari

probleme. Una dintre acestea este îngreunarea finanţării, printr-o
accesibilitate a creditelor foarte redusă şi costuri mari ale dobânzii.
"Costurile sunt exorbitate. O dobândă de 25-30% nu poate fi suportată din
activităţi desfăşurate legal" a declarat Nicolescu.

Printre problemele reamintite de acesta se mai numără scăderea exporturilor

care potrivit sursei citate reprezintă 30% din PIB, cererea internă s-a
diminuat pe anumite produse, din cauza scăderii veniturilor.
Nicolescu a sublinbiat că în momentul de faţă criza economică în România
încă nu a atins apogeul, dar acesta va fi atins în curând.

9
 Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar
Romania incepe tot mai mult sa resimta aceasta recesiune economica, la care
marii economisti de la nivel mondial nu reusesc sa-i gaseasca antidot. Iar cel
mai tare se va resimti aceasta criza la nivelul companiilor din Romania.

Pe de o parte cele care au contractate credite pentru dezvoltare sau

acoperirea altor nevoi de lucru, se vor trezi in fata imposibilitatii de a restitui
aceste imprumuturi, concomitent cu ingreunarea posibilitatii de plata a
furnizorilor, mai ales in cazul celor care au de facut plati in valuta.

Pe de alta parte, intrucat bursele mondiale se prabusesc , iar Bursa de Valori

Bucuresti a pierdut in doar cateva zile peste 2 miliarde de euro, companiile
nu mai pot miza pe acestea ca si surse de finantare, astfel incat o alta
varianta de acoperire a nevoilor financiare este total blocata.
Cum pe fondul crizei economice, este de asteptat ca si solicitarile de
creditare din partea companiilor adresate bancilor sa scada, se contureaza
astfel tabloul complet al uncei crize financiare, care va arunca in faliment
extrem de multe companii din Romania.

Efectul este unul de recul, pentru ca, creditorii care in conditii normale ar fi
fost de acord sa acorde mai multe termene de gratie partenerilor lor de
afaceri de la care au de incasat bani, fiind acum in conditii de criza
economica sub presiunea creditorilor lor, vor pune o presiune si mai mare pe
debitorii lor, sa li se plateasca banii, iar reactia va fi una in lant, intrucat
extrem de multe companii nu vor gasi resursele necesare sa isi achite
datoriile scadente, si vor lua, din pacate, calea falimentului.

Deja de la inceputul acestui an, numarul de debitori care provin din zona
companiilor si care au intrat ca dosare de colectare debite in portofoliul
agentiei de colectare debite Urban si Asociatii a crescut cu 77% fata de
perioada similara a anului trecut.

Suntem efectiv asaltati de creditori care spun ca din ce in ce mai multi

parteneri ai lor de afaceri le-au depasit termenele de plata care aveau
scadenta in ianuarie 2008, intrucat nu mai gasesc resursele financiare
necesare sa isi stinga restantele pe care le au, si, mult mai grav, declara ca
nici pe termen lung nu identifica vreo posibilitate reala de plata a datoriilor.

10
Falimente care vor lasa pe drumuri extrem de multi romani. Nu poti astfel sa
nu te gandesti ca, daca in finalul anului 2007 ne plangeam ca nu gasim forta
de munca suficienta in Romania, este posibil ca la finalul anului
2008, mult mai devreme decat anticipam, pe fondul crizei economice, sa
regasim un nivel al somajului in crestere in tara noastra.

Intrebarea care se pune este: va fi capabila Romania in 2008, care mai este si
an electoral, sa gaseasca managerii si resursele care sa scoata tara din una
din cele mai mari crize economice ale ultimului secol?

Sa speram acest lucru, pentru ca altfel, primii loviti si afectati vor fi tot mici
comercianti, care nu au forta financiara a marilor corporatii, si poate ca
indirect prin aceasta criza economica la nivel mondial, nu se urmareste
defapt decat instaurarea suprematiei totale a marilor corporatii la nivel
mondial. Summitul G 20 , la care au participat liderii primelor 20 de
economii din lume, s-a incheiat, iar prim-ministrul britanic Gordon Brown a
prezentat intr-o conferinta de presa care va ramane in istorie, care sunt
solutiile si ce contine pachetul de masuri menite a scoate economia globala
din cea mai grava criza economica de la cel de-al 2 lea Razboi Mondial. 
Suma totala a masurilor care urmeaza sa fie aplicate la nivel global si
care trebuie sa scoata lumea din criza economica, se ridica la 1,1 trilioane de
dolari americani (681 miliarde de lire sterline) pentru anul 2009. Cea mai
costisitoare decizie luata vreodata la nivel global.
Printre principalele decizii luate la summitul G20 se numara:
- impunerea unui control strict asupra salariilor si bonusurilor
bancherilor;
- crearea unui Consiliu pentru Stabilitatea Financiara care va lucra
impreuna cu FMI pentru a asigura cooperarea intre tari, si pentru a stabili un
mecanism care sa avertizeze din timp orice dezechilibru produs in sistemul
financiar global;
- aplicarea unor reguli mult mai stricte fondurilor speculative si
agentiilor de rating;
- o actiune comuna de a curata bancile de activele toxice;
- cele mai sarace economii din lume vor primi un sprijin financiar
suplimentat cu 100 miliarde de dolari;

11
 - punerea in aplicare a celui mai mare stimul economic pe care lumea l-
a vazut vreodata, pana la finele anului viitor fiind programata o injectare in
economia globala a 5 trilioane de dolari.
Noile angajamente financiare:
+ 750 miliarde $ - pentru a sustine actiunile FMI 
+ 250 miliarde $ - pentru a relansa comertul mondial
+ 100 miliarde $ - suma pe care bancile internationale de dezvoltare
ulterior o vor folosi pentru a sprijini economiile tarilor sarace
+ 6 miliarde $ - pentru cresterea imprumuturilor pentru cele mai sarace
tari.

12