PREDAREA – ÎNVĂŢAREA

MORFOLOGIEI ÎN
GIMNAZIU
Lucrare metodico-ştiinţifică pentru
obţinerea gradului didactic I

CANDIDAT: Prof. Aurica Nicoară

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Prof.univ.dr. IOAN CÂRÂC
 PLANUL LUCRĂRII
 Argument
 CAP I:Metode şi procedee folosite în
procesul de predare-învăţare a limbii române
 CAP II: Sistemul de lecţii în predarea-
învăţarea morfologiei în gimnaziu
 CAP III:Interpretarea rezultatelor cercetării
 Concluzii
 Bibliografie
 ARGUMENT
 Această lucrare este rezultatul preocupării
mele de a îmbunătăţi modul de predare,
respectiv învăţare a noţiunilor de morfologie
în gimnaziu.
 Problemele instructiv-educative legate de
lecţiile de morfologie sunt multiple şi
importante, de aceea profesorul trebuie :
 să arate elevilor bogăţia, varietatea şi sensul formelor
existente în limba română
 să explice regulile flexiunii cuvintelor în limba română 
 să-i deprindă cu aplicarea acestora în propria lor
exprimare 
 să-i facă să înţeleagă că folosirea corectă a formelor
gramaticale constituie o condiţie absolut necesară
exprimării orale şi scrise 
 să demonstreze că studiul morfologiei contribuie la o
mai bună înţelegere a operelor literare prin analiza
particularităţilor morfologice ale unui anumit text
 Stimularea interesului şi a dragostei pentru
studiul limbii române, a dorinţei de a o stăpâni
cât mai bine este principala problemă educativă
care stă în faţa profesorului de limba română.
 IPOTEZA
Dacă se utilizează diferite tipuri de itemi,
pentru rezolvarea cărora elevii sunt antrenaţi
prin metode tradiţionale îmbinate cu metode
moderne, se obţin rezultate superioare faţă de
cele obţinute doar prin aplicarea unor metode
tradiţionale.
 METODA DIDACTICĂ
Reprezintă modelul sau ansamblul
organizat al procedeelor sau modurilor
de realizare practică a operaţiilor care
stau la baza acţiunilor parcurse în
comun de profesori şi elevi şi care
conduc în mod planificat şi eficace la
realizarea scopurilor propuse.
 METODE TRADIŢIONALE
 Conversaţia
 Problematizarea
 Jocurile didactice
 Explicaţia gramaticală
 Demonstraţia didactică
 Învăţarea prin descoperire
 Exerciţiul
 Analiza gramaticală
 Studiul cu manualul şi alte cărţi
 METODE MODERNE
 Activitatea în grup
 Metoda Philips 6-6
 Metoda 6-3-5
 Buzz- groups
 Metoda piramidei
 Metoda ciorchinelui
 Metoda cadranelor
 Metoda cubului
 Metoda Sinelg
 Metoda ştiu- vreau să ştiu-am învăţat
 În Capitolul II “ Sistemul de lecţii în
predarea - învăţarea morfologiei în
gimnaziu” am prezentat tipurile de
lecţii folosite în practica didactică,
fiecare dintre ele fiind urmate de
proiecte de lecţie exemplificatoare în
care am îmbinat metode tradiţionale şi
moderne pentru predarea- învăţarea
morfologiei în gimnaziu.
 SISTEMUL DE LECŢII
Lecţia de însuşire (învăţare) de noi cunoştinţe
Lecţia de recapitulare (repetare) şi sistematizare
Lecţia de verificare şi evaluare a cunoştinţelor,
priceperilor şi deprinderilor gramaticale
Lecţia de fixare a cunoştinţelor, de formare a
priceperilor şi deprinderilor de muncă
independentă
 CAPITOLUL III
INTERPRETAREA REZULTATELOR
CERCETĂRII

 Consideraţii generale privind cercetarea

pedagogică
 Organizarea şi descrierea cercetării
 Prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării
 CARACTERISTICI GENERALE ALE
CERCETĂRII
 Cercetarea a vizat ameliorarea procesului
instructiv în ceea ce priveşte predarea şi
învăţarea noţiunilor de morfologie, formarea
cu ajutorul metodelor tradiţionale şi
moderne, în consecinţă este o cercetare de
tip ameliorativ
 Tema cercetării a fost stabilită în urma
constatării că elevii participă cu mai mult
interes la lecţiile în care predarea se face
îmbinând armonios metodele tradiţionale cu
cele moderne, rezultatele obţinute fiind mai
bune decât în cazul utilizării exclusive a
metodelor tradiţionale
 Experimentul s-a desfăşurat pe parcursul
anului şcolar 2006-2007 la Şcoala Gimnazială
Nr.11, având ca subiecţi elevi de gimnaziu
din clasele a V-a.

 Atât
clasa martor (V D) cât şi cea
experimentală (V C) au fost clase eterogene.
 poligonul frecventelor - test initial

12

10

8
T.I.-e xp
6
T.I.-m
4

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

no t e
 poligonul frecventelor - test final

14

12

10

8 T.F.-e xp
6 T.F.-m

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

no t e
 CONCLUZII

 În urma testelor se observă o creştere calitativă

a cunoştinţelor, o mai bună însuşire a
noţiunilor de morfologie, ilustrate de ponderea
mărită a notelor 8, 9, 10 la clasa experimentală.
 Folosirea metodelor moderne îmbinate cu cele
tradiţionale contribuie la creşterea motivaţiei
învăţării noţiunilor de morfologie, la crearea
unei atitudini pozitive la elevi faţă de studiul
limbii române.
 După prelucrarea datelor cercetării, făcută pe
baza unor indicatori statistici, s-a constatat că
media are valoarea 8. Astfel, inovaţia
introdusă îşi dovedeşte valabilitatea şi
ipoteza cercetării este verificată .
 Credem că reunirea mai multor factori, cum
ar fi activitatea profesorului la clasă,
organizarea conţinuturilor, alegerea
manualelor şi auxiliarelor didactice ,
aplicarea strategiilor potrivite şi nu în
ultimul rând efortul individual susţinut, va
reuşi să apropie elevii de studiul limbii
române.