Sunteți pe pagina 1din 261

B`t`i \n dialog Pricini de g\lceav` la romni Almanah Academia Ca]avencu 2006

R`zboaiele romnilo r s\nt tratate cu pace Doru BU{CU Privit` de la \n`l]imea potrivit`, harta pa[nic` pe care tr`im arat` ca un c\mp de lupt`. Dou`zeci de milioane de solda]i romni se bat zilnic \ntre ei, f`r` imagina ]ie, f`r` o idee clar` asupra victoriei [i f`r` s` dea semne de oboseal`. O armat` \n debandad`, grupat` spontan \n regimente sau risipit` \n indivizi, [arjeaz` orbe[ te, cu nervii la p`m\nt, spre pieptul aproapelui. O b`t`lie f`r` mor]i, dar cu mul]i r`ni]i \n orgoliu, se porne[te la fiecare r`s`rit de soare. Pro[ti contra de[tep]i, pit ici contra \nal]i, bucure[teni contra provinciali, fum`tori contra nefum`tori, filologi con tra ingineri, s`raci contra boga]i, femei contra b`rba]i. Tr`im \ntr-un paradis al r`zboiului de mas`, \n care Sun Tz\ sau Clausewitz [i-ar fi dat o m\n` ca s` poa t` filozofa. Nimeni nu se pl\nge, nimeni nu g\f\ie: toat` lumea respir` normal conf lictul generalizat. Na]ia \ntreag` poart` \mbr\nceala \n codul genetic. E at\ta confruntare surd` \ntre romni, \nc\t te [i miri c` am reu[it s` ne \nmul]im. Ra]i unea nu a stabilit \nc` de unde vine acest chef general de lupt`. Din b`t`ile element are ale neoliticului? Din uneltirile Fanarului? Din vechile frustr`ri ale unui popor fug `rit? Din marile rat`ri istorice? Din diversitatea antropologic` a unui neam cu origin i vagi? Sociologii nu ne explic`, fiind ocupa]i s` se lupte cu istoricii. Psihiatr ii nu ne diagnosticheaz` cauzele urii, fiind ocupa]i s`-i dispre]uiasc` pe psihologi. Ing inerii s\nt absorbi]i s` fac` blocuri str\mte pentru filologii adver[i. Tinerii sap` b` tr\nilor gropi etice [i profesionale. nal]ii pozeaz` \n arieni suficien]i, iar piticii \ n genii concentrate. Iubitorii de c\ini \i ur`sc pe iubitorii de pisici. Metropo litanii s\nt irita]i de provinciali. B`utorii nu dau doi bani pe abstinen]i, iar fum`torii idealizeaz` lin[ajul militan]ilor antitabac. Fiecare dintre noi face parte din panorama b`t` liei. Nu e romn care s` nu trag` zilnic sabia \ntr-o vrajb` personal` cu r`d`cini miste rioase. R`fuiala inter-ego are o vigoare cotidian` demn` de o cauz` mai rentabil`. Almanahul Academiei Ca]avencu v` invit` \n acest parc na]ional de distrac]ii. Traumele na]iunii se reg`sesc integral \n micul nostru grup de b`t`u[i t`cu]i. A [a c` redactorii [i colaboratorii no[tri [i-au asumat r`zboaiele romnilor [i s-au arunc at \n \nv`lm`[eal`. Ve]i citi, a[adar, elogii [i \njur`turi consacrate unor altare absurde, \nc`ier`ri sincere \ntre oameni cu aparen]e normale. E un exerci]iu de sinceritate, exorcism [i umor care vrea s` \ncurajeze mugurii p`cii. P\n` la pac e \ns`,

preg`ti]i-v` de r`zboi!

a r d e l e n i vs. reg`]eni

Ardealul se spune c` \i fruntea. P`i, dac` ne uit`m la hart`, iar Ardealul ar fi fruntea, picioarele Romniei ar fi sc`ldate de Marea Neagr`. Nu vre]i, domnilor din Ardeal, ca m`car timp de vreo 10 ani s` lua]i locul Dobrogei? Nu de alta, dar parc` nu \i vedem pe unguri sp`l\ndu-v` pe cap, mai ales c` Balatonul e departe.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Ardeleni [i mitici Mircea TOMA mi iau inima-n din]i [i risc o m`rturisire grozav`: nu sunt microbist. Ba, cred c` ar trebui s` fiu mai necru]`tor cu soarta imaginii mele \n ochii vo[tri: nu m` intereseaz` fotbalul. Poate c` asta explic` de ce timp de foarte mul]i ani am fost ferit de tenta]ia de a reduce rela]iile dintre oameni la rela]ii de partid`, \n care tu joci contra celuilalt. Ba a[ putea agrava aceast` confesiune sinuciga[`: adolescen]a mi-a fost sc`ldat` \n edulcorata reverie c` to]i oamenii de pe p`mnt sunt ardeleni. Mai precis, clujeni. V` imagina]i \n ce hal eram cnd am fost para[utat la Bucure[ti? Ca ardelean? Un miel legat de toate picioarele, atrnat \n crligul miticilor, asta am fost. {i asta \n ciuda studiilor de antropologie cultural` cu care m` \mb` tasem \n facultate. OK, sunt de acord c` `sta nu-i un argument, pentru c` nimeni nu confund` via]a cu biblioteca. Dar am avut ocazia ca, pe lng` inutilizabilele teorii [tiin]ifice, s` ascult, ici-colo, impresiile unor clujeni mai experimenta]i oameni care reveniser` vii de Dincolo despre mitici. Nici un efect. Am re]inut cu titlu pur anecdotic mici povestioare suprarealiste despre ni[te dih`nii care nu puteau fi reale. S` v` explic. Omul (ardeleanul) este o fiin]` demn` [i ra]ional`. El r`mne biped chiar dac` nu se mai ]ine pe picioare de ct a b`ut; r`mne \n picioare orict i-ai plimba feromoni de fluturoaic` \n c`lduri pe sub n`ri; [i r`mne \n picioare \n fa]a unei sponsoriz`ri de talie considerabil`, chiar dac` r`mne \n picioarele goale. Iar pentru a se \mp`ca cu toate aceste frustr`ri, el \[i p`streaz` un special sim] al umorului: autoironia. V` invit s` nu trece]i cu u[urin]` de mitici peste acest detaliu. Asta, pentru c` el vorbe[te despre inutilitatea oric`rei alte specii de humanoizi: omul (clujeanul) este superior, nu are nevoie de nimeni ca s`-l critice, pentru c` se poate critica foarte bine de unul singur. {i iat`-m`-s, clujean, \n capital`. Mai bine m` expediau direct \n jungla iadului. Am \ntlnit primul b`iat. Mi-a vorbit vreo jum`tate de or`, prietenos. Dup` dou` zile am \n]eles c` toate propozi]iile fuseser` la 6-7

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 mi[to. Paradigma rela]iei era s` fii mai [mecher. O competi]ie \n rugat s` r`mn c] iva pa[i \n urma lui, s`-l care viteza de reac]ie era esen]ial`, deci m` elimina din start. {i las pe el s` vorbeasc` cu fetele. Pe la a 5-a cam a[a am r`mas, eliminat, pn` ast`zi. n schimb, am fost mai abordare am auzit [i eu ce le povestea: Nu activ \n rela]iile cu studentele la discotec`: am luat b`taie, \n Club v` sup`ra ]i, domni[oar`, c` \ndr`znesc. Dar A, de la o fat`. e o problem` uman`. l vede]i pe b`ie]a[ul Femeia de Bucure[ti. Povestea din Club A. (Nu v` pot l`sa din spatele meu? Nuuu, nu v` \ntoarce]i a[a, nedumeri]i, reg`]eni de c`cat ce sunte]i.) Eram cu un prieten imediat, v` r og! Este, vede]i bine, un b`iat (corect, din Cluj), ascultam muzici, roteam ochi, ne uitam la simplu, o rud`. n dep`rtat`. E ardelean! bucure[teni, deci ne sim]eam ca la gr`dina zoologic`. n fa]a mea, Dac` v` pute] i imagina, nu a avut niciodat` la mas`, se a[eaz` o tn`r` cu o personalitate bine definit`, care, curaj s` fac` dragoste, desigur, cu o fat`. din cauza celor doi clujeni holba]i [i mu]i din preajm`, a tr`it, pro-Are o prob lem` de contact. n Ardeal, se babil, o senza]ie de gol de aer. A \ncearcat s`-l umple cu cuvinte: pare c` feme ile sunt extrem de dure. Are mi-a trntit vreo dou` \ntreb`ri idioate, de bucure[teanc` istea]`. nevoie de pu]i n` c`ldur`, de pu]in` \n]eAm \n]eles c` fiin]a vrea s` comunice [i i-am propus standardul de legere. Crede ]i c` l-am putea ajuta? . Iar eu, Cluj: exerci]iul autoironiei. Dup` ce [i-a epuizat a 3-a tentativ` de a cu mecla mea, f`r` s` fac vreun efort [i intra \n vorb`, am ridicat ochii spre ea [i am \ntrebat-o sec: Auzi, mai ales f`r ` s` [tiu, devenisem o momeade fapt, dumneata drept cine m` iei? . Am privit-o \n pupil`, indigl` perfect`. Amicul meu, care era matematinat ca orice fecioar` h`r ]uit` sexual. Surpriz`: a intrat \n joc! Pentru cian (\[i d`dea doctoratul la Fo ia[, dac-o cteva minute am interpretat, inversnd rolurile, sceneta fetei agremai [ti cineva d e acest Nadia Com`neci al sate de mitocan. Eu fata, [i ea mitocanul. S-a ridicat, apoi, [i a matematicii), a calculat [i o statistic` a sucplecat rznd ca o ardeleanc`. Ce eroare! Dup` nici o jum`tate de cesului acestui algoritm: 3 fete din 5 au or`, cnd am \ntlnit-o din nou, pe treptele de la ie[ire, am \ntrer`spuns pozitiv. Evident, singurul benefibat-o semn c` eu, mironosi]a, abandonasem lupta ct \mi of er` ciar a fost, de fiecare dat`, el \nsu[i. Era din s` accept, totu[i, compania ei. Mi-a trntit o geant`-n mecl` de nu Titan. Eu eram prost. Atunci am \nceput s` m-am v`zut. Nu observasem c`, \ntre timp, lng` partenera mea de \n]eleg de ce, de [i eram ciuca mi[tourilor, joac` ardeleneasc` ap`ruse un bucure[tean. Unul fa]` de care ea r`m`sesem foarte popular pentru bucure[ nu-[i mai permitea s` fac` glume de-alea greu de explicat. De unde teni. Au fost mul]i cei care mi-au rezolvat am dedus c` reg`]encele pot fi recuperate, dar sunt salvate repede problemele de comunicare. Ceea ce, \nde bucure[teni. tr-un fel, mi-a asigurat supravie]uirea. B`rbatul de Bucure[ti. Exemplu de salvare a bucure[te-Epilog. Dup` cum se poate

constata din nilor de ardeleni. M` deplasez cu un indigen (de Titan) pe exemplele de mai sus, diferen]a dintre Magheru, pe la ora 12. Este o or` la care, dac` nu e[ti la [coal` sau reg`]eni [ i ardeleni sau, mai specific, dinla serviciu, e[ti pe strad` cu o treab` foarte important`: s` o freci! tre mitic i [i clujeni este net \n favoarea Ei bine, Bucure[tiul la ora 12 ziua! era aglomerat. ( n Cluj, la noastr`, a arde lenilor: cnd bucure[tenii se aceea[i or`, nu vezi dect c]iva trec`tori care se strecoar` pe sub vor fi epuizat sexual, noi vom fi preg`ti]i s` zidurile medievale, privind jena]i \n asfaltul lor latin.) Pe Magheru r`spundem b`rb`te[te bucure[tencelor vioerau foarte multe fete. Multe erau plictisite de f recat [i \[i c`utau lente. un tovar`[ c`ruia s`-i comunice cele 3 adev`ruri eterne [i universale: c` sunt d r`gu]e \n trei feluri. n ce m` prive[te, era evident c` nu eram omul potrivit: mi se citea pe figur` c` singura ofert` de care eram \n stare era o partid` de lectur` la BCU (Biblioteca Central` Universitar`) sau o analiz` pasional` a unei celebre partide de bridge. (Noi, clujenii, suntem mai emancipa]i.) Amicul din Titan a optat pentru cteva abord`ri \n regim single. Adic` m-a

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Ardelenii se puteau na[te n RAI Ioan T. MORAR Io s ardelean din tat`-n fiu. Numai c` fiul meu, de[i este produs, integral, de p`rin]i ardeleni, se consider` bucure[tean: da, s-a n`scut n Bucure[ti. A[a c` nu pot ataca foarte tare miticii, c` am [i eu unul n cas`. Dar o paralel` tot pot face. Pot s` demonstrez ce am f`cut noi, ardelenii, pentru el, bucure[teanul: l-am crescut, l-am mbr`cat, l-am dat la [coal`, l-am mbr`cat din nou, cnd i-au r`mas hainele mici, l-am plimbat prin excursii, i-am dat bani de buzunar. {i, evident, l-am g`zduit. A[a sntem noi, ardelenii, am f`cut multe pentru bucure[teni. Pentru munteni, mai pe larg. Nu vreau s` jignesc pe nimeni, voi continua doar cu analogia fa]` de situa]ia din familia mea: noi, ardelenii, v-am dat la [coal` pe voi, bucure[tenii. C` Universitatea din Bucure[ti o fost fondat` de un ardelean, Gheorghe Laz`r, din Avrig. Ei, [ti]i ceva, socrul meu o fost din Avrig, no. {i un v`r primar de-al so]iei mele i primar n Avrig. Deci nu m` laud, nu ne d`m mari, dar noi, ardelenii, chiar v-am f`cut [coal`, nene! Ca s` v` pute]i ntlni la Universitate, ca s` pute]i face sta]ie de metrou [i chiar Revolu]ie, noi, ardelenii, am pus baza (v` rog s` nu face]i bancul `la c` voi a]i pus acidul, c` nu ]ine!). Deci, v-am dat [coal`, v-am dat [i imn. C` doar imnul `sta de acum nu zice De[teapt`-te, mitic`! [i, n vreme ce voi v-a]i luptat s` v` mitici]i, noi, ardelenii, ne-am luptat s` r`mnem romni. {i dac` tot v-am f`cut [coal`, v-am dat [i ceva literatur`, s` nu v` plictisi]i: Slavici, Rebreanu, Co[buc, Agrbiceanu. S` ave]i ce da elevilor la romn` la Bac! Iar b`t`lia a fost pe toate planurile. Pentru c` dragostea, chiar [i cea de ]ar`, trece prin stomac, noi ne-am luptat cu paprica[ul [i cu gula[ul, n vreme ce voi o d`dea]i cu [aormele [i cu, pardon de expresie, rahatul (n sensul pl`cut, de lokum) turcesc. Dac` [ed [i m` gndesc mai bine, poate c` merit`m s` face]i mi[to de noi. C` sntem mai nce]i, n general [i mai rari la vorb`, n special. Chiar merit`m s` ne lua]i peste picior [i s` ne lipi]i eticheta de fraieri. Sntem fraieri de tot. {i cel mai tare moment cnd am fost fraieri e `la cu Marea Unire. Ne-am unit cu voi, n loc s` facem Republica Ardealului Independent` (prescurtez pentru voi, `[tia mai iu]i de minte: RAI). N oi aveam rnduial`, aveam curent, aveam ghez`[ (tren, n romna voastr`), aveam [i ie[ire la Balaton. St`team lini[ti]i, poate c` aveam capitala la Viena, poate la Budapesta, [i nu trebuia s` mai trecem mun]ii ca s` venim la Bucure[ti. n plus, f`ceam Caritasul numai pentru noi [i ne bucuram de vi

a]` cump`rnd bun`t`]i de la METRO-ul din Szeged! P.S. Bunicul meu, Ioan Morar, din comuna Apateu, jude]ul Arad, o mers pe jos, mpreun` cu un cons`tean, pn` la Blaj, n 1918. {i o zis c` vrea Unire. N-am dreptul s` m` plng, nu?! 89

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 O ]ar` numit` Miticia Marius BOR}EA n primul [i \n primul r\nd, toate r\urile ajung prin v`rsare la noi \n Regat. n al doilea r\nd, e mai bine la noi \n Regat dec\t la ei \n Imperiu pentru c` n-am auzit spun\ndu-se Dau un imperiu pe un cal . Deci Regatul e moned` de schimb, pe c\nd Imperiul nu prea e. Apoi, eu, ca bucure[tean, s\nt m\ndru de eticheta mitic . Pe la mine, prin Miticia, trece D\mbovi]a cea frumos curg`toare, \n care ardelenii care au ceva de comentat se pot arunca oric\nd doresc d\n[ii, leg\ndu-[i de g\t sau un bolovan, sau un alt ardelean. Diferen]ele s\nt nesemnificative. Ardelenii spun c` Miticia e plin` de manele, dar, v` m`rturisesc, mai multe manele ca \n Ardeal nu am auzit nici \n palatele de l\ng` Sibiu. Sibiul este un ora[ foarte drag mie, [i de aceea a[ vrea s` nu-l socotesc parte din Ardeal. Sibiul este, din punctul meu de vedere, \n Miticia. Atunci c\nd Miticia se va extinde p\n` acolo unde \i e locul, adic` p\n` la nivelul de cea mai mare metropl` a lumii, Sibiul va fi un cartier al ei. Va fi ultimul cartier al Miticiei. Pentru c` Miticia va refuza s` se extind` mai departe, de team` ca nu cumva, f`r` s` bage de seam`, s`-[i treac` \n lista cartierelor [i Clujul, Doamne feri! Miticia va deveni primul regat din lume organizat \n cartiere [i nu va avea nici un motiv s` se fac` imperiu. Dimpotriv`, va ocoli acest pericol. De ce \i spun pericol? Pentru c` Miticia va fi vecin` la Nord cu o regiune care, cum apare un imperiu, cum se las` cucerit` de el. O regiune care [i-a f`cut un titlu de noble]e din faptul c` a fost mai tot timpul sub o ocupa]ie sau, din contr`, sub alta. Vom r`m\ne, a[adar, regat, Regatul Miticia. {i atunci le vom putea spune lini[ti]i ungurilor s` nu ne mai oboseasc` cu Ardealul lor. Le vom spune: b`i, ungurilor, mai scuti]i-ne, nu ne mai cere]i at\ta Ardealul `la, noi s\ntem Regatul Miticia [i nu ne intereseaz`! Cere]i-l de la moldoveni, e al lor, nu al nostru! Cam at\ta ar fi de zis despre Miticia [i Ardeal. De fapt, cam at\tea ar fi de zis despre Ardeal, c` de Miticia am mai putea vorbi [i l`uda, dar ne vom opri aici, pentru c` e o lupt` nedreapt`: ardelenii oricum nu pot ]ine pasul cu ritmul ame]itor al argumentelor noastre. O singur` chestiune m ai trebuie l`murit`, [i n-o s-o l`s`m nel`murit`. {ti]i de ce nu s-a umplut Bucure[ tiul, viitorul Regat Miticia, [i de ardeleni, ci doar de moldoveni? Pentru c` moldovenii au fost uni]i [i s-au aten]ionat reciproc strig\ndu-[i S\rm```, b`! . Ardelenii nu s-a u

aten]ionat, ba chiar s-au bucurat c\nd era dobor\t c\te unul de pe tren, de s\rm`. S-au sabotat unul pe altul; astfel c`, la sf\r[itul c`l`toriei, pe trenul care intra \n Gara de Nord nu se g`sea dec\t un singur ardelean. Din fericire pentru noi, reg`]enii, este vorba de Mircea Toma.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Ardelenescu Florin IARU Patria mea este Bucure[tiul. Iar Parisul e doar Bucure[tiul cel mare. Dar, spre deosebire de Ora[ul Luminilor, ora[ul meu e mai miraculos. Cel mai mare sat al Romniei, \nconjurat de cele mai ur\te blocuri din lume, invadat de cele mai barbare triburi [i cotropit de cei m ai r`i c\ini reu[e[te, \nc`, s` schimbe destinul fiec`rui locuitor, nativ sau de \mprumut, [i reu[e[te s`-[i perpetueze semin]ia. n urm` cu dou`zeci de ani, asistam neputincios la invazia ardelenilor. ~[tia er au cei mai r`i, c` veneau cu nasul pe sus [i ocupau g`rile, po[ta [i telecomunica]iile. naintea lor, trecuse valul moldovenesc. Numai c` `sta fusese unul umil, secerat, la intrare, de celebra s\rm`, astfel \nc\t supravie]uitorii lor s-au ascuns la periferie [i, dac` n-or fi murit, mai tr`iesc [i azi, sereni [i ferici]i. Iar urma[ii lor \nc` se \ncurc` prin b`l`riile c\mpului cu care se m`rginesc. Nu, valul, [arja, invazia ardeleneasc` au fost dure, carni vore [i f`r` mil`. Primele vorbe pe care le rosteau, invariabil Am venit s` v` radem, reg`]eni nenoroci]i! , p`reau \nv`]ate. Erau un fel de parol` cu care se recuno[teau [i se propulsau \n func]ii, \[i acordau facilit`]i, case, pozi]ii sociale. Ocupau Bucure[tiul sistematic, str\mb\nd din nas [i ]in\ndu-se de el. Pentru c` urmau repro[urile. Biet ora[ de c\mpie: haotic, dezordonat, murdar, necivilizat, \mpr`[tiat, neserios. Da, da, de trei ori da! Ora[ul lui Mitic`! Puah! {i, amintindu-[i de Clujul ordonat [i imperial, l`crimau amarnic. Urma ca ei, ardelenii, s` ne \nve] e s` tr`im, s` ne civilizeze, s` readuc` moralitatea pe uli]a noastr`. Eu, unul, \ngh i]eam \n sec. Pentru mine, toate defectele at\t de precis [i drastic enumerate fuseser` calit`]i: bucuria, lenea, vorb`raia, aglome ra]ia, modernitatea t\rzie. Pl`cerea de a tr`i, pl` cerea de a petrece f`r` cu]itul \nfipt \n mas`, ca avertisment, pl`cerea de a contempla [i a pierde timpul deveneau, \n ochii ocupantului gomos, tot at\tea c`i ale pierzaniei. Arhitectura aerisit` era de c`cat. Fetele cu lumini]e vii \n priviri erau curve. Intelectualii erau neserio[i. Locuitorii erau ni[te \nlocuitori. Localurile erau balcanice. Iar trenul (din Gara de Nord) nu era ]ug! nghi]eam \n sec. Defectele astfel revelate nu m` \mpiedicau s`-l iubesc cu disperare. {i nu voiam s` v`d cresc\ndu-i din ruine zidurile aspre ale stilului egoist ardelenesc. Dar nu \n]elegeam de ce se \nc`p`]\nau s` soseasc` an de an, cu acelea[i vorbe \n v\rful buzelor: Am venit s` v` radem,

reg`]eni nenoroci]i! . P\n` c\nd am aflat secretul. Tot noi, bucure[tenii, eram de vin`, pentru c`, \n ipocrizia [i perfidia 10-11

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 noastr`, fixasem abuziv capitala \ntre sm\rcurile lui Bucur. Dac` umplu de frunz e, gr`dinile de var` de n-am fi fost noi, acum toate for]ele neamului ar fi fost reunite la roman]e [i l `utari. {i a[a mai departe. C\nd Cluj (Napoca) sau, hai s` zicem, la Bra[ov! Ce nedreptate istoric`! prind c\te u n june venetic, \ncep a[a: Aici, Ce ora[ de c`cat! S` fii nevoit s` ba]i at\ta drum pentru c` ni[te la noi sau Noi, bucure[tenii . Nici dobitoci au hot`r\t, acum un secol, de unde s` r`sar` soarele! nu-[i dau seama c ` leg`tura de s\nge care Veneau pentru c` marele destin ce le fusese h`r`zit \n leag`n decii-a m\nat prin secoli, m\ndria celei de-a sese ca ei s` se afirme, s` sufere [i s` triumfe \n Bucure[ti. Alt loc patra na] iuni a Imperiului s-au dus dracului. pe lume nu era, din p`cate. Ei, cu acest din p`cate pronun]at cam Bucure[tiul i-a \nvins, de fapt, i-a domestiprin al treilea an de [edere, se termina [i dormitul din c`mine, [i cit, a[a cum micul prin] a domesticit vulpea masa de la cantin`. s`lbatic`. Trecuser` anii. Ardelenii mei se \ncurcau (corpul cere) cu fete Ei, asta-i poezi e. Ardelenii nu s\nt nici din C\mpia B`r`ganului, \[i luau cas` la bloc, se a[ezau. Func]ia vulpi, nici vu lpi]e. Dar, aleg\nd cu \nc`p` b`tea organul. De[i dispre]ul pentru traiul nostru [mecheresc le ]\nare destinul de bucure[tean, au p`]it lumina orice discu]ie \n contradictoriu, deveneau, f`r` s` bage de aidoma tuturo r str`inilor care au \nt\rziat seam`, ap`r`torii stilului de via]` bucure[tean. C`l`toriile spre prin p`r]ile a cestea. {i-au pierdut min]ile. magica lume de acas` se r`reau, pe mese ap`reau musacalele, Iar noi, bucure[teni i get-beget, \i privim tochiturile, micii, ciorbele de burt` Accentul se \nmuia, aspricu ironie [i resem nare. Pentru c` obiectul mea de regiment f`cea loc fandoselilor metafizice, iar dulcea lene pasiunii noas tre nu se schimb`. Acela[i ora[ oriental` \i cotropea pas cu pas. de c\mpie, haotic, murdar, aglomerat, r`sfiDup` dou`zeci de ani, s\nt ardeleni numai cu vorba. Dar, \n rest, rat, sufocant, de str\nsur`. Dar eu vorbesc? s-au schimbat la fel ca romnii de pretutindeni. Au devenit de-ai Ce dac` m-am n`s cut aici? P`rin]ii mei se casei. n inima lor se recl`desc bisericile distruse, se surp` blocurile stabile au prin p`r]ile astea acum o jum`tate muncitore[ti confort doi, trei [i patru (dac` poate exista a[a ceva), de veac. casele boiere[ti se redecoreaz`, Lipscanii forfotesc, Cotrocenii se Doamna Roza, n`scut` Knobloch [i m`ritat` Popescu Cornel IVANCIUC Doamna Roza, n`scut` Knobloch [i m`riatat` Popescu, se moale pe un taburet [i, c u picioarele tot \mbrac` tacticos \n dormitor, \n fa]a unei oglinzi uria[e, fixat` \n mai l`rgite , \[i mngie iedera rebel` de ram` de bronz aurit, sprijinit` pe parchet pe patru picioare \n culoarea ro[ie-a caj a toamnelor trzii,

form` de labe de urs, care abia dac` mai face fa]` volumului ei c`]`rat` pn` sub buric, apoi mna coboar` impozant [i n`valnic. {i-a tras ciorapii de m`tase neagr` [i acum \i tremurat` s pre sfrleaz`, prin intimitatea fixeaz` \n clemele portjartierului [i dup` o clip` de ezitare renun]` frunzelor [i torpoarea vrejurilor, pe care o s`-[i mai pun` chilo]ii pe ea, pe care-i arunc` pe pat, dup` ce [i-a treze[te la realitate [i ea nu st` mult pe gndesf`cut larg picioarele [i [i-a [ters cu ei se cre]iile vaginale. Cnd duri, o]`rndu-[i mugura[ul mai rotunjor ca degetele \i ating fofeaza ca din \ntmplare, geme de pl`cere, se las` aluna [i mai umed ca boticul de c`prioar`,

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni)

Dezbr`cat`, doamna Roza n-are nici cea mai vag` leg`tur` cu huiduma rev`rsat` \n z`ri, [i carnea ei de ivoriu a sleit pe buci rotunjimea a doi dovleci mai \nvrto[a]i ca piatra, [i ]]ele nu numai c` nu-i atrn`, dar \i sunt \ntr-att de \nf`lo[ate, \nct [i-au ]uguiat sfrcurile \n sus ca t`rt`cu]ele, pentru a disp`rea imediat dup` aceea \n temni]a unui sutien negru, pe care minile ei \l z`brelesc cu tact, pl`cere [i \ndelung` r`bdare. Un sfrc se \nc`p`]neaz` s` tot umble creanga [i cornul lui de culoarea smochinei, pe care lumina plafonierei a desenat reflexe zmeurii, se las` apucat \n cele din Cornel Ivanciuc, un Macho Pichu cu fa]a acoperit` de Peru pentru a sim]i pl`cerea pe propria lui spinare, complet exhibat [i nedus la biseric` ce prsnel pervers [i doamna Roza [i-a plecat capul pe spate, cu ochii \ntredeschi[i, ca s`-[i petreac` buricele degetelor prin gur`, s` le sug` [i s` le \nmoaie \n saliv`, pentru a le \ntoarce la locul faptei o dat`, ah [i \nc` de dou` ori, oooh. Azi e ziua Tuturor Sfin]ilor, zis` [i a Lumina]iei, [i doamna Roza, care s-a n`scut catolic`, \n familia func]ionarului de banc` Erwin Knobloch, se preg`te[te s` plece la cimitirul ortodox, ca s` aprind` lumn`ri la mormntul soacr`-sii, Maia Popescu, care era din Regat, s`raca. Maia Popescu a emigrat \n Maramure[ prin anii 30, [i a murit de b`trne]e \n urm` cu [ase ani, [i odihne[te al`turi de fiul ei, cumnatul doamnei Roza [i fratele so]ului ei, Cincinat Popescu, inginer tehnolog la fabrica de [uruburi din Sighetul Marma]ei, iar Fl`vi[or a disp`rut prematur la vrsta de opt ani[ori, r`pus de pneumonie: n veci nu te vom uita, \ngera[ul nostru, zice doamna Roza. Flavius l-a l`sat pe Cincinat unicul mo[tenitor al unei averi destul de consistente, care al`tur` mai multe p`duri [i p`mnturi \n ]inutul lor de ba[tin`, care este Cmpia Dun`rii, unor p`duri [i p`mnturi \n ]inutul care i-a adoptat, care este Maramure[ul: Vezi, de ce n-o s` te uit`m niciodat`, uuuh, Flaviuhuhuuus?, zice doamna Roza [i \[i [ terge o l`crimu]` ct un briliant de rou`, care i s-a prelins ho]e[te, printre pleoape. urm` de ar`t`torul drept [i trt energic \n`untru: Obr`znic`tur` mic`, \l alint` doamna. Doamna Roza \[i trage apoi furoul [i jupa, de aceea[i culoare neagr`, dup` care rochia ei din ca[mir vi[iniu, \ncununat` cu trandafiri roz [i cu frunzi[oare verzi-aurii, \i va ascunde trupul pn` mai sus de glezne.

n camer` e nemilos de cald [i doamna Roza se las` str`puns` de vocea Mari[c`i, fata din cas`, care o smulge din mrejele pl`cerii, de undeva din spatele u[ii: Doamn` Roza, a sosit domnul Popescu [i v` roag` mult s`-i spune]i repede dac` v-a]i tras ghetele [i sunte]i gata de plecare, c` el v` a[teapt` \n hol, deja ferchezuit [i cu p`l`ria pus` pe cap. Ce s`-i spun? Da, Mari[c`, r`spunde-i domnului c` m-am g`tit [i cobor acumaaah. Uuh, unde mi-am pus pardesiul [i p`l`riaaah? Strada Drago[ Vod` pare o strmtoare ce d` peste ghizduri de mul]imea care se prelinge spre cimitir, [i la orizont, nimbul Lumina]iei a \mpurpurat roata cerului. Peste cripta familiei Popescu s-a arcuit 12-13

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 coroana unei tise mature [i \ngera[ul din marmur` alb`, coco]at pe mormntul micu]ului Flavius, flfie vesel din aripi, ca un aeroplan care \nva]` s` zboare. Doamna Roza \[i aranjeaz` gulera[ul de mardurin` de la pa lton [i \[i trece degetele prin penele de stru] de la p`l`rie, \nainte de a scoate lumn`rile din po[et` [i a le aprinde una dup` alta, de la chibritul \ntins de domnul Popescu, [i de a le potrivi pe laturile unui p`trat, pe fiecare dintre cele dou` lespezi. Cnd ultimele moglde]e au p`r`sit cimitirul, domnul Popescu \i d` poalele peste cap [i o \mpinge u[or spre \nger, iar ea \i apuc` aripile cu n`dejde [i \[i propte[te pntecele \n cre[tetul lui buc`lat, ca \ntr-un cuib obi[nuit cu asemenea maniere de pas`re nedus` la biseric`: Ah, Cinci, nu m` cru]a [i fii fiar` cu mine! Timp de mai bine de cinci minute, cripta va fi zguduit` de [arjele domnului Popescu, atacnd pe la spate, iar bucile doamnei Roza Ce c`uta maramure[eanul Ivanciuc \n de[ert? C`milele [tiu r`spunsul. vor tres`lta frenetic \n lumina ireal` a lumn`rilor, acum mai pu]ine cu una, care dispare \ntre degetele domnului Popescu, culeas` din zbor de pe mormntul Maiei Popescu, din care \i pic` ceara pe noad`, iar pe carnea ei voluptatea sfrie ca desfrnata, desennd liniile dante[ti ale unei frunze de scaiul popii. Ct de cumin]i ]i-au fost aripile [i de data asta, Flavius, [i lumnarea va disp`rea \ntre picioarele doamnei Roza, ap`sat` u[or cu mna domnului Popescu, apoi scoas` [i \mpins` de mai multe ori la rnd. Fie-]i ]`rna u[oar`, mam`, c` doar [tii bine ct de mult` e nevast`-mea! zice domnul Popescu din Regat, \n timp ce se apleac` pe vine [i iedera doamnei Roza, n`scut` Knobloch, \i linge \nfrigurat` roua ultimelor cuvinte. Iart`-m`, soacr`, c`ci n-am [tiut ce fac, geme doamna Roza. Fii serioas`, Roz`, c` nu ne-a auzit, o asigur` domnul Popescu. {i dac` ne-a auzit, totu[i? Nu ne-a auzit, crede-m`, pe cuvnt, c` [i ct a tr`it, a fost o surd` notorie. mi garantezi tu c` nu ne-a auzit? Pe onoarea mea de inginer, \[i asigur` nevasta domnul Popescu [i \i s`rut`, ap`sat [i scurt, gulera[ul de mardurin`.

be]ivi vs. neveste

{ti]i gluma aia cu b`rbatul care vine acas` beat [i v`z\nd-o pe nevast` cu o m`tur` \n m\n`, o \ntreab`: Faci curat sau ai de g\nd s` zbori undeva?. Aceea[i replic` ar putea s` o dea [i nevestele: Ai venit acas` sau ai trecut doar ca s` te culci p\n` m\ine?.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Grupul nevestelor care beau doar ap`de la chiuvet` salut` be]ivii cu sat\rul! Simona TACHE Domnule, deci nu s\nt nevast`, dar c\nd am auzit c` e r`zboi \ntre ele [i be]ivi am hot`r\t s`-mi pun, la modul simbolic, bigudiurile [i trad i]ionalul capot cu flori, s` \n[fac cu hot`r\re cu o m\n` f`c`le]ul [i cu cealalt` oala aia mare pentru sarmale [i s` pornesc la lupt`. Pentru c` [i din acest moment m` voi adresa direct lor, be]ivilor b`i, nene, b`i, b`ie]i, a[a nu se mai poate, ne-a]i adus la cap`tul r`bd`rii pe noi, nevestele. Nu ne mai intereseaz` dac` s\nte]i din categoria timizi care, odat` alcooliza]i, cap`t` curaj , din grupa bl\nzi care, \n stare de ebrietate, pun m\na pe topor , din segmentul depresivi care, dup` 10 beri, devin Doru Octavian Dumitru , din regimentul duri care, dup` o navet`, devin pl\ng` cio[i sau din batalionul introverti]i care, dac`-i \mbe]i, spun [i ce au supt de la m`-sa . Nu ne mai intereseaz` nici motivele pentru care v` \mb`ta]i. Mersi, copil`rii nefericite am avut [i noi, [i via]a noastr` e de rahat, [i noi am fi preferat s` ne facem femei de afaceri \n loc de neveste de be]ivi, [i [efii no[tri s\nt ni[te idio]i, [i noi am vrea s` mergem la pia]` cu Maserati, [i noi am vrea s` fim Nicoleta Luciu [.a.m.d. A[adar, ne enerva]i [i, \n visele noastre cele mai secrete, vis`m c` v-am \mpu[cat \n cap, dup` care am tr`it fericite, p\n` la ad\nci b`tr\ne]i, mai \nt\i cu vecinul de la 3 [i, dup` aia, cu fostul nostru iubit din liceu care ne ducea la cofet`rie [i ne plimba de m\n` prin parc. Din nefericire, \ns`, c\nd ne trezim, trebuie s` ne ]inem de pere]i \n drumul c`tre tubul de Emetiral, singurul care ne mai poate salva de duhoarea infernal` cauzat` de respira]ia voastr` infect` de be]ivi. De fapt, ne este chiar interzis s` cr`p`m. E musai s` r`m\nem \n via]` pentru c` avem foarte mult` treab`. Trebuie s` v` ascult`m r`bd`toare v`ic`relile [i gemetele insuportabile [i s` v` c`r`m la pat tone de remedii pentru mahmureal`. Trebuie s` uit`m c`, azi-noapte, t\rziu, c\nd a]i venit (iar!) pe [apte c`r`ri, avea]i impresia c` s\nte]i sexy [i irezistibili [i ne-a]i alergat prin cas` chem\nd-o cu limba \mpleticit` pe Angelina Jolie la \ndeplinirea urgent` a angajamentelor conjugale. Trebuie s` uit`m c`, dup` ce a]i constatat c `, oricum, nu s\nte]i \n stare s-o face]i fericit` pe Angelina Jolie, ne-a]i povestit pentru a miliarda oar` via]a voastr` trist` care nu ne intereseaz`, printre altele, [i pentru c` o

[tim pe de rost. Trebuie s` ne prefacem, Pe Simona Tache nu o deranjeaz` s` se urce pe be]ivi, cu tractorul 16-17

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 sur\z`toare, c` n-a]i f`cut pipi \n farfuria c\inelui [i nu a]i pl\ns, \n Ce s` mai discut`m, adev`rul adev`rat, genunchi, \n fa]a televizorului \nchis pentru c` v-a]i amintit c` a b`i, nenoroc i]ilor, e c` v` dorim moartea. luat b`taie Steaua acum dou` s`pt`m\ni. Aaa, bine\n]eles c` \n Pentru c` nici m` car prostia aia cu in vino atribu]iile noastre de neveste de be]ivi intr` [i aceea de a-i explica veritas nu e valabil`. Ce dracu , dup` ce c` vecinei de la etajul inferior de ce i-a]i sunat azi-noapte (iar!) la u[` ne face ]i existen]a mizerabil`, ne mai lua]i [i [i de ce, dup` ce femeia v-a rugat politicos s` mai urca]i un nivel, de proaste! Parc` noi nu ne-am prins c`, i-a]i bor\t pe pre[ \n semn de protest. {i tot noi, fire[te, trebuie s` dac-ar f i valabil` chestia aia, ne-ar chema le convingem pe mamele voastre care v-au f`cut [i v-au crescut [i-n buletine Ang elina Jolie... Huoo! Jos cum v-au crescut c` nu s\nte]i disponibili pentru o convorbire telebe]ivii! Neva st` p\n` la moarte! Campi-oaaafonic` deoarece a]i f`cut multe ore suplimentare \ n ultima vreme, nelee, campi-oaaa-nelee! deci s\nte]i realmente rup]i de oboseal`, deci dormi]i. Omagiu doamnei Agopian Alin IONESCU Nu s\nt nici so]ie, nici de b`ut nu beau, dar am ales s` fiu de partea doamnei Agopian, so]ia scriitorului {tefan Agopian. Acum, pentru cei care n-au auzit de el (pu]ini la num`r, ar zice d\nsul), {tefan Agopian este un om m`run]el, care umbl` mai tot timpul sictirit [i cu musta]a pus`. St` u[or aplecat de umeri ca [i cum \n`l]imea l-ar incomoda s` treac` lejer pe sub tocul unei u[i. Pare tot timpul ]\fnos [i limba i se dezghea]` ca r\urile prim`vara doar atunci c\nd aroma unui vini[or ro[u sau m`car a unui Jidvei alb \i adie prin cerul gurii. Altfel, domnul Agopian e un om de toat` isprava [i dac` la o prim` privire furi[` [i neatent` poate p`rea ceva mai prost dispus, este pentru c` \n ziua aia ceva i-a mers prost. Adic` un m`run]i[, o nimica toat`. O m`tu[` care l-a sunat s`-l \ntrebe c\nd e ziua lui, un ziarist de la o revist` cultural` care i-a solicitat un interviu, un vecin care a sunat la u[` s`-l \ntrebe c\t e ceasul, toate aceste m`run]i[uri au darul de a-i strica dlui Agopi an buna dispozi]ie [i de a-l aduce \n situa]ia s` simt` nevoia de a bea ceva ca s` se binedispun` la loc. Principalele pl`ceri ale domnului Agopian pe lumea asta s\nt cititul, scrisul, b`utul [i vorbitul. Ordinea se poate schimba, dar asta e mai pu]in important acu

m. Esen]ial este c` la un moment dat, dup`

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) at\ta \nchidere \n sine, domnul Agopian simte nevoia s` ias` din momente, g\ndul meu se \ndreapt` c`tre cas` pentru a sta de vorb` cu diverse persoane agreabile, printre doamna Agopian , cea la care domnul Agocare m` num`r [i eu, despre cele citite, scrise, g\ndite. n astfel de pian se \ ntoarce seara dup` ce Bachus i-a ipostaze chipul domnului Agopian devine mult mai destins [i, dezlegat limba de o rice inhibi]ii. Iar a-l avea parc`, mai cald. De regul`, ziua asta de pomin` \n care dl Agopian \n preajm` pe acest om joi seara mi se pare catadicse[te s`-[i scoat` trupul din vizuin` pentru a se pune la disun act de er oism. Nu-mi pot imagina chinul pozi]ia lumii e joia. Invariabil, dup` [edin]a de redac]ie a la care poate fi su pus` aceast` femeie apublica]iei unde lucreaz`, dl Agopian se a[eaz` pe scaunul s`u din tunci c\nd dl Agopian nu se mai poate c\rciumioara Red Lion , al`turi de subsemnatul [i de colegul [i ab]ine de la a \ntr eba tot ceea ce-i trece prin amicul Viorel Mo]oc. {i-ncep palavrele. Se vorbe[te despre orice, cap \ntr-un ri tm de arm` automat`. Tocmai se trece de la una la alta aiurea [i f`r` nici un avertisment prealabil, de acee a am \ncercat s`-i aduc aici, \n acest iar discu]ia se scurge lent \n ritmul sticlelor de Jidvei [i al celor de text mi nor, a[ zice, dar plin de o empatie ap` mineral`. Uneori, atunci c\nd atmosfera atinge punctul maxim profund`, omagi ul meu celei care suport` de fierbere intelectual` [i, din diverse motive, opiniile difer`, dl consecin]el e unei combina]ii absolut haluAgopian devine din ce \n ce mai vorb`re], astfel \nc\t la un moment cinante: alc oolul [i gura lui Agopian. M` mir dat ajunge \n situa]ia de a sporov`i \ncontinuu, f`r` g\ndul c` cei c` exista]i, doamn` Agopian. doi amici ar mai putea fi interesa]i \n vreun fel de spusele lui. Practic, acesta este [i farmecul domnului Agopian. Dar, \n acele De ce beat clopotele, Mitic`? Alexandru DU}U n disputa dintre be]ivi [i neveste disperate p`rerea mea o poate uneori surprin de pl`cut chiar [i pe cele din urm` pleac`, din capu locului, cu [ansa a doua. Ca s` nu ea. n timp ce el las` impresia c` nu va termai spun c`, pe la 7 diminea]a, unele mai [uc`rite pleac` direct mina niciodat`. Ba mai mult, se poate \nacas`, cu tot cu [ansa ast a a doua, cu primul troleu sau cu ultimul t\mpla ca el chiar s` nu termine deloc . taxi, [i te las` dracului de t\mpit. De ce e a[a? P`i, lumea spune c` Faptul c` el se repet` din ce \n ce mai des, nu are rost s` te cer]i cu un om beat. Iar, \n genere, cine o face nu \n vorbe, g\f\ieli [i mai ales \n mi[c`ri, nu d` dovad` de prea mult` inteligen]`. Dac` vrei musai s` te ameseste chiar at\t d e plictisitor pe c\t ar p`rea. teci \n polemic`, po]i, eventual, s` \ncerci s` despar]i doi machitori Spre deos ebire de [pri]angii, suratele noasmai agresivi. Sau s` ascunzi cheile de la ma[i n` vreunuia dintre ei, tre nu se pot l`uda cu un Dumnezeu al [i cam asta e toat` gloria la care po]i spera. P`i, crede]i c` degeaba so]iilor . Dar \n momente precum cel reclama aia la bere nem]easc` spune r`spicat: Cheia e la tine! ? Se descris mai sus , ele \ncep s` vad` c` nu au

adreseaz` gagicilor care-[i r\d \n barb`: Cheia de la ma[in` e la suferit degeaba [i c` exist` un soi de justi]ie mine, p`pu[`! . Duduile mai zavragioaice ar trebui s` [tie c` un divin`, \mp`r]it` generos de Cel de Sus sau litigiu sau o ciocnire cu un b`rbat afumat dureaz` de obicei foarte de cel de de asupra lor. [i pot spune, deci: mult; de altfel, acesta nu este singurul fel de ciocnire \ntre o femeie tot r`ul spre bine; sau spre mine, m` rog. [i un b`rbat afumat care ]ine foarte mult. n astfel de partide C\t despre Dumnez eul be]ivilor , pot alcoolul d` masculului for]a de a-[i men]ine dreapt` o parte a s` v` spun, cu o m\n` pe inim`, cu una pe caracterului s`u, b`rb`]ia. {i chiar dac` partenera \i mai bag` ceva gard [i cu ambele m\ini ale unui prieten contre, pl`cute de altfel, el dovede[te o rezisten]` neb`nuit`, care sus]in\ndumi fruntea, c` oamenii ace[tia 18-19

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 s\nt foarte credincio[i. mi amintesc de p`]ania unui cunoscut de-al drept, aici e vorba de foste, dar tot un fel de meu, manechin consacrat la Vinalcool SA. n seara de nviere, dup` neveste s\nt [i ele p\n` la urm`. ce abia venise de luase lumin` , omul se chinuia s` protejeze focul ns` peste toat e efectele negative, sacru, cl`tin\ndu-se cu o sticl` de vin \n cealalt` m\n`. La ceas de alcoolului \i r`m\ne totu[i un mare merit. El mare praznic robul lui Dumnezeu Bogdan M. a gl`suit asemeni este un fel de psiha naliz` a s`racului. La unui Hyperion: ntr-o m\n` ]in lumina [i ridic` u[or lum\narea be]ie sco]i cumva afar` tot ce-i mai r`u \n , iar \n cealalt` ntunericul [i \nchin` c`tre enoria[i butelca. tine. Dai la bobo ci tot ce ai pe suflet sau \n Trebuie s` recunoa[te]i c` asemenea hierofanii anuleaz` distan]ele stomac. In vi no veritas. Or poate tocmai \ntre lumea sacrului [i cea a profanului. A[a cum, c\teva ore mai asta le deranj eaz` pe femei, despre care t\rziu, colegul meu \[i anulase toate leg`turile cu lumea real`. [tim bine ce vo r: Minte-m`, iubitule! MinS` revenim \ns` la conflicul fondator, cel \ntre fanii lui Johann te-m` frumos! . Iar noi ne trezim diminea]a Sebastian Bachus `sta [i consoartele mnealor. Cred c` aceasta este implor\nd: Mint e-m`, ur\to! . o problem` fals` sau, mai bine zis, una contraf`cut`. {i nu doar Acum, asta nu t rebuie luat` ca o invita]ie fiindc` a \nceput s` m` cam doar` capul. P`i, [tim cu to]ii c`, pe la la a v` be a min]ile. Dar dac` tot vre]i s` o 8 diminea]a, atunci c\nd depresia post-alcool \ncepe s`-[i arate face]i, m`car \ nainte m\nca]i-v` bine minr\njetul, bronfagii au obiceiul s`-[i sune fostele. Ce poate denota ]ile. Este recomandat mai ales pentru cei cu mai mult` grij` dec\t s`-]i \ncepi ziua cu un astfel de telefon? E ulcer. Sau de ce trebuie s` bei ca un porc Drago[ MU{AT Se dedic` lui IT sus]ii c` vei muri? Da! n seara asta? n seara asta spuse Sveon Hooplaankg seLa \nceput, moartea nu exista. nin, [i \ncepu s` c\nte la un acordeon. {i Oamenii munceau, f`ceau dragoste [i apoi disp`reau. De altfel, Sveon Hooplaankg c\nt`. La orele 11 ale nimeni nu era sup`rat pentru asta. nop]ii, Sveon Hooplaankg \nc` mai c\nta la Primul om care a murit fu Sveon Hooplaankg, lene[ul satului acordeon o melodie. Obosi]i de munca de din Laponia. El avertizase: Vede]i c` peste dou` s`pt`m\ni voi dup` zi, primii pl ecar` b`tr\nii. S` ne pomuri! . Nimeni nu l-a luat \n serios, astfel c`, timp de do u` vesti]i [i nou` m\ine cum a murit Sveon! s`pt`m\ni, oamenii din Laponia continuar` s` munceasc`, s` fac` le spuser` \n]el ep]ii satului, care \[i luar` dragoste [i, \n final, s` dispar`. c\inii [i merser` la nevestele lor ur\te ca s ` n preziua mor]ii, tinerii satului din Laponia se adunar` la casa fac` dragoste [i s` se culce, ca s` fie \n forlui Sveon Hooplaankg. Sveon, [i zi-ne acuma, m\in e ai s` mori, a[a m` pentru a doua zi de munc`. La 11 [i

cum ai promis? \l luar` \n batjocur` tinerii din sat. Da, da, nu jum`tate, plecar` [i femeile. Am mai v`zut r\de]i, m\ine voi muri! spuse Sveon Hooplaankg, dup` care noi din `[tia care mor! E plin` lumea de ei! \nchise poarta. Diminea]`, oamenii merser` ca \ntotdeauna la ziser` cu n`duf fet ele, care \[i ridicar` muncile lor, care la v\n`toare, care la cusut de piei pentru regele pieile pe ca re se \ntinseser` sub poarta vikingilor, care la f`cut dragoste. Mai mult, \ntre timp, al]i doi casei lui Sve on Hooplaankg [i o luar` \ncet b`tr\ni disp`rur` f`r` s` \i par` r`u cuiva din sat. \nspre cas`. Pe la 12 f`r` un sfert, mai Seara, \n fa]a casei lui Sveon se adun` toat` suflarea satului. {i r`m`seser` vre o doi-trei care nu aveau

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) somn [i care oricum abia a[teptau diminea]a, ca s` mearg` la lucru. Apoi, Sveon Hooplaankg \[i ]inu promisiunea [i, la 12 fix, muri. Cei doi-trei care mai r`m`seser` puser` m\inile pe g\tul lui Sveon [i constatar`: \ntr-adev`r, Sveon Hooplaankg murise, a[a cum promisese. Diminea]`, la \mp`r]irea muncilor, b`tr\nii fur` primii care \ntrebar`: {i zice]i, m`, chiar a murit Sveon nebunul? . Cei doi-trei care asistaser` la moartea lui Sveon confirmar`, cu fe]ele palide, c`, \ntr-adev`r, Sveon Hooplaankg murise, a[a cum promisese \ntregului sat. Ei, a murit Se d` [i el mare! Sigur o s` apa r` de undeva m\ine, cu c\inii! de obicei. se \ncurajar` laponii [i apoi merser` la lucru ca

Seara, la casa \n]eleptului satului se adunar` cam to]i b`rba]ii din sat, [i femeile. Nimeni nu \n]elegea ce se \nt\mplase, \ns` era clar c` ceva lipsea. St`tur` cam o or` f`r` ca nimeni s` zic` nimic, dup` care vrur` s` se \mpr`[tie fiecare pe la casa lui. {i se \mpr`[tiar`, \n final, \ns` \n seara aceea nimeni din sat nu f`cu dragoste cu femeia lui. Nu puteau. Parc` lipsea ceva. n nici un caz Sveon, pentru c` nimeni nu credea c` murise. Aceasta fu prima noapte c\nd \n Laponia nu fu conceput nici un copil. Diminea]`, ca de obicei, to]i se adunar` pentru \mp`r]irea muncilor. Veseli sau serio[i, to]i se bucurau de ce le d`dea Natura: ghea]` [i pe[te, iar care era mai norocos mai prindea c\te un pinguin pentru ciorb`. n a doua zi de c\nd muri Sveon Hooplaankg, oamenii se adunar` din nou la \n]eleptul satului. Da dac` chiar a murit Sveon? \ndr`znir` c\]iva mai tineri s` ridice vocea, dar fur` repede redu[i la t`cere de privirile dezaprobatoare ale celor mai b`tr\ni. n a treia zi, deja lucrurile luaser` o turnur` ciudat`. Nimeni nu mai avea chef de vorb` [i, mai mult, nimeni nu st`tea s` asculte vechile bancuri proaste cu vikingi. C\teva neveste chiar o luar` pe cocoa[` pentru c` ceruser` bl`nuri mai multe pentru c\inii care le \nso]eau. n]elep]ii satului de-abia reu[eau s` ]in` mul]imea \n fr\u. Deja \ncepur` s` se aud` primele voci care \ntrebau cutez`tor: Spune]i-ne, Sveon Hooplaankg chiar a murit? \ns` aceia fur` privi]i cu cea mai mare dezaprobare de c`tre mai-marii satului, care nu mai [tiau nici ei ce s` r`spund`, dar se bazau pe reputa]ia lor. Trecu cam o s`pt`m\n` de la moartea lui Sveon, \ns` nimeni nu primi nici un r`spuns conving`tor despre moartea lene[ ului satului. Oricum, era cel mai lene[ dintre noi! Oricum, era cel mai nefolositor dintre noi to]i! \ncercau \n]elep]ii satului s` le explice oamenilor, dar se vedea clar c` oamenii, [i \n special tinerii, nu erau mul]umi]i de acest r`psuns. S` ne bucur`m de ce ne d` natura: ghea]`, frig [i pe[te!

sunau toate predicile \n]elep]ilor din satul lui Sveon, dar se vedea clar c` nimeni nu \i mai credea. Dar nici unul nu \ndr`znea s` se revolte, pentru c` nu [tiau \mpotriva cui s` ia pozi]ie: a mor]ii? a lui Sveon? a \n]elep]ilor satului? Ar fi fost omor\]i , a[a c` cei mai mul]i \[i p`strau \ntreb`rile pentru ei. Apoi, \ntr-o sear`, fu Balul Laponilor. Laponii dansau cu femeile lor, apoi cu femeile celorlal]i, apoi cu b`rba]ii femeilor femeilor b`rba]ilor lor, apoi \ntre ei. Atmosfera era aceea[i \ntotdeauna: tiner ii dansau, b`tr\nii \[i priveau femeile cum dansau, tinerii \[i \mp`r]eau femeile pe care tocmai le cuceriser` cu prietenii lor, c\nd, de nic`ieri, [i de nicic\nd, ap`ru un ]igan. 20-21

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Nimeni nu [tia de unde era acest ]igan, \ns` fur` to]i fermeca]i de c\ntecul lui, care povestea despre moartea lui Sveon Hooplaankg. Adev`rul e c` nim`nui nu-i trecuse prin cap s` fac` un c\ntec cu Sveon Hooplaankg, pentru c` Sveon Hooplaankg, pentru ei, \nc` nu murise. Apoi, ]iganul scoase un burduf din care \ncepu s` \mpart` la to]i o licoare ciudat`. La \nceput, tuturor le p`ru acr`. Mai mult, c\]iva \[i v`rsar` ma]ele pe l\ng` Balul Laponilor, \ns` nici m`car acestora nu li se p`ru suficient. Drept pentru care \i mai cerur`, dar ]iganul le zise: Aminti]i-v` de Sveon Hooplaankg! , dar nimeni, dintre cei lovi]i de ciud`]enia licorii ]iganului, nu mai [tia cine este Sveon Hooplaankg. {i nici nu se bucurar`, [i nici nu se \ntristar` dar to]i mai vrur` din licoarea ]iganului. Iote-te c` nu mai este! zise ]iganul [mecher, dup` care le spuse: Peste dou` zile este ziua de na[tere a pe[telui meu, un ton pe nume M. Am s` dau o petrecere \n cinstea lui! Dac` mai vre]i din licoarea aceasta minunat`, l`sa]i-v` nevestele acas` [i veni]i dup` 12 noaptea \n fa]a casei lui Sveon Hooplaankg! , dup` care \[i \mpachet` sculele [i se f`cu nev`zut. Trecu o zi, trecu [i a doua. Ne\ncrez`tori, laponii se adunar` \n fa]a casei lui Sveon [i-l a[teptar` pe ]igan, dar pentru c` nu [tiau sau nu se g\ndeau, \nc`lcar` sfatul ]iganului [i venir` cu nevestele lor, machiate cu ulei de ren [i parfumate la su bra] cu parfum de sardele. La 12 noaptea, ]iganul \[i f`cu apari]ia, cu dou` care de licoare [i \nc` doi ]ig`nu[i cu acordeoane. V-am zis s` nu v` lua]i nevestele! le spuse ]iganul, dup` care \ncepu s` le toarne mesenilor din licoarea acr` pe care o c`ra cu el \n dou` butoaie mari. Iar laponii \ncepur` s` bea: o vadr`, dou` vedre, un butoi, un car. Apoi, laponii \ncepur` s`-[i aduc` aminte: c` nevasta lui cutare dansase cu t\n`rul nu [tiu care, c` t\n`rul nu [tiu care \i pusese m\na sub bl`nuri femeii lui cutare, dup` care \ncepur` s` se ia la har]`. Cei mai v\njo[i dintre ei chiar \[i luar` vecinul la lupt` dreapt`. Laponii scoaser` cu]itele. C\]iva dintre cei mai tineri fur` h`cui]i scurt pe sub mese. Astfel \ncepur` s` dispar` primii dintre laponii tineri. }iganul se uita la ei, c\nta \n continuare [i le tot spunea, pe c\nd cei mai b`tr\ni \i h`cuiau pe cei mai tineri: V-am spus s` v` l`sa]i nevestele acas`! {i v-am spus, laponi t\mpi]i se t\nguia ]iganul. Dup` ce to]i tinerii din Laponia fur` omor\]i, cei mai \n v\rst` \i spuser` ]iganului s` le mai toarne din licoarea cea blestemat`, dar at\t de bun`. Iar ]iganul continua s` c\nte: Sveoooon, Sveon Hooplaankg Apoi mesenii care r`m`seser` \n via]` \[i aduser` brusc aminte c` vor muri. Ca Sveon Hooplaankg. Nu mai era nici o \ndoial`:

moartea exista, iar Sveon Hooplaankg fusese primul dintre ei care murise cu adev `rat! {i, deodat`, \i apuc` o melancolie ie[it` din comun: \[i aduser` atunci aminte de Sveon, de ta]ii lor, de fra]ii lor care disp`ruser`, de nevestele lor care dansaser` cu to]i ceilal]i [i se \mbujoraser`, iar ei nu observaser` asta p\n` acum, de c\inii lor care muriser` pentru ei \nghe]\nd ca s` \i acopere cu c`ldura corpului lor \n zilele geroase de var`, de pe[tii pe care \i m\ncaser` ca s`

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) supravie]uiasc` milioane de pe[ti! , de mamele lor care laponilor , to]i \[i aduse r` aminte c` vor disp`ruser`, de prietenii care n-apucaser` s` le zic` Mul]umesc! , muri. Ca [i Sveo n Hooplaankg. Dup` ce le de soarele care nu ap`rea dec\t o dat` pe an Dar ei nu [tiau s` mai c\nt` poveste a vie]ii lor de trei ori, spun` astea cu cuvintele lor. {i \l rugar` pe ]igan. Iar ]iganul le c\nt` ]iganu l se \nfurie [i se preg`ti de plecare: povestea [i triste]ea vie]ii lor, le umplu iar`[i paharele de licoarea ceru caru l s`u [i vioara. aceea ciudat`, [i c\nt`. O dat`. De dou` ori, de parc` \i [tia fiec`ruia Apoi ]i ganul, f`r` ca nimeni s` vad` de povestea [i mama. {i a treia oar`. Apoi \[i puse sculele \ntr-un unde veni cu]it ul, fu omor\t. El le explicase recipient. Dar laponii \l rugar` s` mai stea. M`car o melodie. A mia oamenilor c ` moartea, pe care to]i o [tiu, melodie. Dar ]iganul le zise c` trebuie s` plece, pentru c` e t\rziu. chiar exis t`. }iganul fu al doilea mort din {i pentru c`, oricum, Sveon Hooplaankg murise. Atunci, laponii \l Laponia. Dup` moartea ]iganului, Sveon implorar` s` le mai c\nte despre moartea lene[ului satului: de ce Hooplaankg fu numit sf\nt \ns` \n anul murise, de ce tocmai Sveon Hooplaankg, de ce. }iganul le mai urm`tor nici un cop il nu se n`scu \n zodia c\nt` o dat`, apoi se \ntoarse cu spatele, semn c` avea s` plece de Scorpionului . n luna aceea din anul precedata asta. dent, nimeni nu f`cuse dragoste, ci se g\n}iganul fu din nou rugat s` mai r`m\n`. Pentru c` nimeni nu diser` to]i doar la moarte. Apoi licoarea [tia mai bine s` le spun` povestea lor. Pentru c` nimeni nu [tia s` ]iganului, c are se numea vin , fu interzis` pl\ng` cu adev`rat. Pentru c` nimeni nu [tia c` va muri. Pentru c` pentru vecie, pentru ca nimeni s` nu-[i mai tocmai atunci, c\nd ]iganul le d`du din licoarea miraculoas` care aduc` aminte d e moarte. Sveon Hoopse numea vin , dup` cum \[i amintesc ast`zi str`-str`-str`-nepo ]ii laankg tr`ie[te [i azi, \n Laponia. Be]ivii vechi [i noi sau A[chia nu sare departe de trunchi {tefan AGOPIAN N-am avut eu norocul `sta, dar nici departe n-am fost. S` m` sau romni, \n timpul `sta ea \[i putea face nasc \ntr-o c\rcium`, vreau s` zic. {i nu l-am avut fiindc` maic`-mii de cap. Ch estie care n-a \mpiedicat-o pe nu-i pl`cea c\rciuma, dar \i pl`ceau be]ivii. Taic`-meu se \ncadra maic`-mea, cu m spuneam, s` se \ndr`gosperfect la categoria asta, a[a c` viitoarea mea mam` ap roape s-a teasc` de taic`-meu, nu pentru mult` \ndr`gostit de el, cu toate c` era cu vreo optsprezece ani mai vreme desigur, da r destul` c\t s` aib` timp t\n`r`. i pl`ceau be]ivii pentru simplul motiv c` atunci c\nd el s` r`m\n` bor] oas` cu mine [i apoi s` se st`tea \n c\rcium`, la Odobescu sau la Mihalache , c\rciumi vechi laude la toat` lume

a c` a r`mas bor]oas` cu pe care le na]ionalizaser` comuni[tii [i le numiser` pur [i simplu Ar[ag, armean ul `la frumu[el, chiar dac` restaurant , dar toat` lumea le zicea dup` numele patronului care, mai b`tr\n, dar plin de bani [i cu g\ndul dac` nu era \n pu[c`rie, era angajat pe post de chelner \n fosta lui numai la pe treceri [i la curve. Numai c` c\rcium`, cum spuneam, la Odobescu sau la Mihalache , \n timuite, una din curvele ast ea care umpleau pul `sta c\nd el bea [i tr`nc`nea cu prietenii, fie pe armene[te, fie Bucure[tiu l \l p`c`lise. El se va opri o zi, pe turce[te, fie pe grece[te, dar [i pe romne[te, dup` cum se dou` din be]ii [i c rail\c [i se va \nsura cu ea nimereau prietenii s` fie \n seara aia, armeni, turco-armeni, greci la biseric`, a[a cum face orice b`rbat c\nd \i 22-23

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 cade cu tronc o muiere. A[a visa maic`-mea, numai c` tipul, taic`-meu vreau s` zic, n-avea nici un chef de biseric` [i popii \l enervau mai abitir dec\t chelnerii indolen]i. A[a a fost s` fie. S` nu m` nasc \ntr-o c\rcium`. Cu toate c` nu e loc mai frumos pentru a veni pe lumea asta dec\t o c\rcium`. Acolo po]i s` bei un ]ap cu bere [i s` m`n\nci ]\ri (eu) [i s` ascul]i pove[ti \nfrico[`toare despre ce au f`cut b`rba]ii pe frontul romno-sovietic [i cum au dezertat dup` aia, c\nd s-au \ntors lucrurile. Sau ce-au f`cut ru[ii c\nd au intrat \n Bucure[ti. Tot felul de chestii, care de care mai interesante: despre Crucea de Piatr`, de exemplu. Maic`-mea, cum spuneam, nu a reu[it s`-i pun` pirostriile pe cap, dar n-a disperat. Era t\n`r` \nc` [i, \n definitiv, mai fusese m`ritat` de dou` ori. Prima oar` o d`duse bunic`-mea dup` un cizmar din Craiova, c\nd nu \mplinise \nc` [aptesprezece ani [i, din c\nd \n c\nd, dup` mai bine de [aizeci de ani de la \nt\mplare, o mai admir \nc` pe maic`-mea \n poza \n care, mireas` fiind, m` prive[te u[or nedumerit`, a[ezat` ]eap`n` al`turi de un b`rbat oarecare, ce n-a apucat s`-mi fie tat`. Pentru simplul motiv c` viitoarea mea mam` l-a l`sat balt` \n apele lui [i a fugit la Bucure[ti ca s` se angajeze v\nz `toare la Magazinele La Fayette, pe Calea Victoriei. n timp ce f`cea pe v\nz`toarea s-a \ncurcat tot cu un cizmar, un Boris, [i a f`cut un copil (b`iat) cu el. ~la n-a luat-o de nevast` nici la biseric`, nici la Prim`rie, copilul a murit [i a \nceput r`zboiul. Atunci l-a cunoscut pe taic`-meu, al treilea cizmar din via]a ei. Pesemne o excita mirosul de piele, talp`, me[in` [i pap care \i \nv`luia pe cizmari. Cum spuneam, n-am avut norocul s` m` nasc \ntr-o c\rcium`, dar am avut norocul s` cresc \ntr-o c\rcium`. Asta din cauz` c` maic`-mea, \ntr-o binecuv\ntat` zi de aprilie, a hot`r\t c` trei cizmari reprezint` prea mult pentru o singur` via]` de femeie [i, dup` ce a \nc`rcat toate lucrurile \ntr-o c`ru]`, a pornit, m\ndr` [i ne\nduplecat`, spre o alt` via]`. Eu am privit c`ru]a care zdr`ng`nea pe pietrele cu care era pavat` Calea Mo[ilor, mi-am f`cut c\teva cruci cu limba (eram totu[i pionier [i nu se cuvenea s` amestec crucile cu cravata ro[ie care-mi at\rna la g\t) [i imediat m-am g\ndit c` \n Rai nu exist` mame. {i pe urm` mi-am \nchipuit Raiul ca pe o c\rcium` nesf\r[it`, un de mirosul mititeilor se amestec` cu mirosul mujdeiului, cel al fleicilor \n s\nge cu mirosul \mb`t`tor al ciorbei de burt`, al tuslamalei [i al rinichilor fragezi, abia perpeli]i pe gr`tar. Madam Nusenbaum, o evreic` ]\]oas`, nevasta dentistului Nusenbaum [i mama copilului Benedict, care tocmai se \ntorcea de la cump`r`turi, a privit [i ea c`ru]a [i a zis cu o urm` de invidie \n glas:

Femeia asta are pe dracu \n ea! , ceea ce nu era departe de adev`r, deoarece maic`-mea, \n afar` de faptul c` f`cea pe cro itoreasa jumulindu-[i clientele, cea mai mare parte a timpului [i-o petrecea f`c\nd vr`ji. Vr`ji care aveau, \n mare, un singur scop: s`-l fac` pe taic`-meu a[a cum visa ea c` trebuie s` fie un b`rbat adev`rat: prost`l`u c\t s` nu se vad` ceea ce vedea toat` lumea, muncitor [i supus ca un rob, s` \nghit` pe ner`suflate toate pove[tile pe care le inventa ea [i s` ocoleasc` c\rciumile cum ocole[te dracu bisericile. Dar nici broa[tele r\ioase, nici argintul viu n-au reu[it mare lucru cu bunul meu tat`, care a r`mas toat` via]a acela[i client fidel al c\rciumilor de cartier, [i nu numai.

dumnezeu vs. diavol

Ohohooo, `sta e un subiect \n care omul nu prea are ce s` caute. Dac` e s` ne raport`m la o scal` galactic`, pe Terra, \n anul 2006, omul e ca o furnic`, strivit de Dumnezeu [i tras \n jos de Diavol. Deci nu prea ai multe op]iuni, dec\t s` te duci \n Iad.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) n numele Cesiului, [i-al Potasiului, [i-al Propil-Benzenului, Acetil! Marius BOR}EA Nu [tiu de ce o fi crezut lumea c` eu a[ fi \n stare s`-i ]in partea lui Dumnezeu, da asta e acum, o s` \ncerc. Mai \nt\i a[ vrea s` spun c` Dumnezeu ar fi trebuit s` se ocupe singur de problem`, s` scrie El \nsu[i un text pentru Almanah, ba chiar un text cu har, fiindc` de-aia s-a f`cut Dumnezeu [i nu Ion Cristoiu. A[ mai vrea apoi s` spun c` nu-i deloc frumos s` scrii de bine despre diavol [i nici s` faci poante despre Dumnezeu. A[ mai vrea [i s`-i denun] pe cei care au scris Biblia hazlie: \ntre a face cu u[urin]` poante despre Dumnezeu [i a te ab]ine, e mult mai greu s-o faci pe a doua. De ce e mai bine cu Dumnezeu dec\t cu diavolul? Mi se pare foarte simplu. n primul r\nd, pentru c` e mai prudent s` ]ii cu \nving`torul. n al doilea r\nd, pentru c` despre Dumnezeu nu exist` bancuri ca acela cu pauza s-a terminat, capul la fund! . n al treilea r\nd, pentru c` e ca la fotbal: trebuie s` ]inem cu ai no[tri, indiferent c` ne intereseaz` sau nu fenomenul. n al patrulea r\nd, pentru c`, \n compara]ie cu Dumnezeu, diavolul n-are nici un haz. S` lu`m un exemplu de poant` f`cut` de Dumnezeu: femeia. A f`cut-o auster, dintr-o singur` coast`, [i apoi i-a inventat tot felul de farduri, creme [i coafuri, ca s` arate [i ea c\t de c\t. Alt exemplu: girafa. Trebuie s` ai mult haz ca s` creezi un animal at\t de caraghios [i nici s` nu-i dai apoi, a[a cum i-ai dat femeii, [ansa s` mai \ndrepte lucrurile. Dup` p`rerea mea, girafa este un fel de \mbun`t`]ire a poantei cu femeia, de care Dumnezeu n-o fi fost foarte mul]umit. A f`cut poanta cu femeia, a v`zut c` sfin]ii au r\s, dar nu foarte tare, [i, din ambi]ie, a f`cut dup` aia poanta cu girafa, ca s`-i dea gata. Alt exemplu: p`m\ntul rotund. El a f`cut de la \nceput p`m\ntul rotund, dar le-a zis oamenilor c` e plat. Omul a trebuit s`-l trimit` pe Columb la mama dracului, \n timp ce Dumnezeu st`tea relaxat \n ceruri [i paria cu ai lui: Ce zici, sfinte Toma, ajunge sau nu ajunge? Alt exemplu: teoria relativit`]ii. El o [tie, dar nu ne-o spune [i nou`. A \nceput s` i-o spun` lui Einstein, \ns` numai pe jum`tate, c\t s`-l oftice. Acum vin [i v` \ntreb, dragi colegi atei/simpatizan]i ai dracului: [tie dracul teoria relativit`]ii?; dar Darwin, Darwin o [tia?; ca s` nu mai \ntreb c\te girafe a f`cut Darwin, c` atunci chiar v-am \ncuiat. {i, la urma urmei, mi se pare plictisitor s` fii ateu pentru simplul motiv c`, dac` te-apuc` dorul s`-]i faci o cruce, n-ai ce s` zici mai mult de n numele Cesiului, [i-al Potasiului, [i-al Propil-Benzenului, Acetil! . 26-27

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Stili[tii lui Dumnezeu [i stilul preferat al diavolului Cornel IVANCIUC Ion Caftanat este un stilist din Ive[ti. Stili[tii sau staroverii sunt ortodoc[ii care ]in calendarul iulian decalat cu 13 zile fa]` de cel gregorian, iar Ive[ti sunt o comun` g`l`]ean` situat` pe rul Brlad, afluent al Siretului. Stili[tii din lunca Siretului sunt romni sadea, cu obiceiuri neao[ ruse[ti: poart` b`rbi venerabile, \nnodate pn` sub buric, rub`[ti peste care se \ncing cu un bru de ln` \n dou` culori, alb [i ro[u, cizme \nalte de cavalerist [i beau de sting de diminea]` pn` seara. n rest, nu \nceteaz` s`-l laude pe Dumnezeu [i s`-i \nchine Lui vie]ile lor nevolnice. n timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, Ion Caftanat a fost capturat de c`petenia beat` a unui pluton de ru[i, pe nume Ihor Galcenko, [i pn` atunci numele acesta nu cunoscuse \nc` \nfrngerea. nainte de a se face soldat pentru o cauz` pe care o considera mai mult obligatorie dect nobil`, Caftanat [i-a cump`ra t [ase umbre de pruni [i amintirile a opt mucenici, de la un arenda[ aflat pe un pat de moarte plin de scuipa]i de ]igani, din Br`ila. Pentru c` nu mai avea nimic de pierdut, [tiind c` de-acum \l a[teapt` ca lea cea lung` a gulagului siberian, Caftanat s-a apucat s`-i pomeneasc` pe to]i starover ii, ce au r`posat fiecare cu moartea lui de martir \n zilele de vineri [i smb`t`, \n numele dreptei credin]e [i acuma [ed la loc de verdea]` [i r`coare, \n ne\nc`p`torul sn al lui Avraam: pe protopopul Avvakum Petrov, cel mai \nsemnat frunta[ al cre[tinilor de rit vechi din veacul al XVII-lea, adormit la anul 1682; pe boieroaica Evdokia Morozova, de sfaturile c`reia a ]inut cont ]arul Rusiei pn` la o vreme [i care mai apoi a fost supus` de acela[i ]ar, cnd i-a \ntunecat Dumnezeu min]ile, la mari cazne [i persecu]ii [i priva]iuni [i pierderi de avere, [i a \nchis superbii ei ochi[ori alba[tri la anul 1675. Pe diaconul Aleksandr din Kerjene], a c`rui minte binecuvntat` de El a n`scocit una dintre cele mai nepre]uite opere polemice ale credin]ei staroverilor \ncercate \n foc [i l`murite \n lan]uri, prin care nu \ncet`m a-I l`uda Numele, R`spunsurile diaconului Aleksandr din Kerjene], ceaslov pe care Ion Caftanat n-a izbutit s`-l duc` dect pn` la pagina 6, \ntruct i l-a smuls vntul din mini [i i l-a azvrlit \n apele murate ale Siretului, care nu i l-au mai \napoiat, c` Siretul este un mare colec]ionar de lite

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) ratur` religioas` [i poart` \ngropate \n pntecele lui biblioteci \ntregi, mort ca martir la Anul Domnului 1720. Ciudat este c`, de[i Ion Caftanat f`cea pomenile \n cea mai neao[` limb` ruseasc`, nici unul dintre interlocutorii lui nu se gr`bea s`-l \n]eleag`, de be]i [i de atei ce erau, c`ci be]ia [i ateismul merg mn` \n mn`. Ca s` sensibilizeze o ]r` sufletele \mpietrite ale bol[evicilor care-l capturaser`, [i care nu pricepeau o iot` \n limba mumei lor, Caftanat s-a apucat s`-l pomeneasc` pe Herodot: Pomene[te-l, Doamne, [i pe robul T`u Herodot, care a zis att de mi[c`tor \n cartea a patra a Istoriilor sale Melpomene c` de-a lungul Niprului se afl` p`[uni frumoase cu iarb` uimitor de \nalt` [i c` apa lui este foarte dulce la gust [i curge limpede pe lng` ape mloase, [i la gura lui sarea se alege de la sine \n gr`mezi uria[e de bulg`ri, [i pe Arsenii {ve]ov, episcop, teolog starover, autor a zeci de opuri \nchinate ap`r`rii calendarului iulian [i b`rbilor venerabile care lungesc slava b`rbii Tale, Doamne, mort la anul una mie nou` sute opt. Pe bol[evicul din dreapta lui Caftanat \l chema Vassilii Hodakievsky [i era din stepa calmuc` [i \n ]inuturile lui diavolul arase nisipurile de[ertului cu un plug de sticl`, nisipuri care scoteau ni[te sunete \nsp`imnt`toare cnd le s`ruta vntul. Hodakievsky avea obrajii att de scoflci]i [i de palizi, \nct p`rea c` vampirii i-au supt sngele sute de nop]i de-a rndul. Pomene[te-l, Doamne, pe Osip Semionovici Goncear, adormit la anul una mie opt su te [aptezeci [i [ase, ataman al cazacilor nekrasovi]i din Dobrogea, pn` la 1864, anul trecerii \n nefiin]` a celei care ne-a fost organiza]ia c`z`ceasc`, de c`tre sultan, s` n-aib` parte p`gnul de odihna cea dreapt` [i dracul s`-i afume femurele la nesfr[it, deasupra unui cazan de smoal` topit`. Pe Ilarion Gheorghievici Kabanov zis Ksenos, renumit teolog starover \ntre cei mai renumi]i [i autor al unei cirezi \ntregi de opere de apologetic` [i isto rie bisericeasc`, mort la anul una mie opt sute optzeci [i doi. Pe bol[evicul Hodakievsky \l puse dracul pe \njurat, [i p`rea un animal pndit de jigodie, cu ochii \ncol]i]i de team`, cnd auzea numele Mntuitorului. Pomene[te-l, Doamne, pe episcopul de Kolomna, Pavel, primul opozant pe fa]` al reformelor nikoniene, mort la anul 1656. Hodakievsky era \nsurat cu o muiere n`r`va[` c`reia i se zicea Ascu]itoarea, pentru c` strunjise cu fofoloanca ei, d at` naibii, creioanele tuturor b`rba]ilor poten]i din ]inuturile dintre Nipru [i Don, Anatema o

chema pe numele-i adev`rat, care era dat de un tat` starover [i de o mam` vr`jitoare. Pomene[te-l, Doamne, pe Andrei Denisov, nobil [i ctitor al m`n`stirii de pe rul Vg din nordul Rusiei, n apropierea actualei grani]e cu Finlanda, ]ar` \n care vie]uie[te la Rovaniemi Mo[ Cr`ciun, un alter ego al T`u, Doamne, las`, las`, c` [tiu eu foarte bine care este adev`rul adev`rat, orict m-ai contrazice [i ai \ncerca s`-mi spui c` nu este a[a, [i \n care tr`ie[te un popor cu p`rul transparent [i sngele roz [i 28-29

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 a c`rui limb` seam`n` cu suspinele ursului alb, cu oftatul morselor ne\nfricat \ ntre voinici, care L-ai biruit cu [i cu murmurul renilor, a[ez`mnt c`rtur`resc de cea mai mare o[tile Tale de arhan gheli pe diavol [i L-ai nsemn`tate pentru staroveri \n veacul al optsprezecelea, autor al slobozit pentru o vreme \n lume pentru a-[i celei mai cunoscute opere polemice din acele nemaipomenite vreface lucrarea, teo log starover [i autor a muri, R`spunsurile din Pomorie, din care n-am priceput o iot`, c` numeroase oper e dedicate ap`r`rii dreptei nu m-a ajutat gleava, c` sunt s`rac cu duhul, vai de p`catele mele, credin]e. Pe Innokentii Usov, care n-a mierrepausat la anul una mie [apte sute [i parc` trei zeci [i ceva. lit-o nici el, s`r`cu]ul, auzi-m`, Doamne, [i Anatema era inadecvat` pentru a putea comunica exact cum iart`-m` c`-mi poate tr ece prin cap o \i era numele [i mut` de uimire \n fa]a f`lo[iei b`rbatului a[a asemenea prostie , c` are abia 49 de leat [i cum \i ar`tau porecla [i faptele , care o hipnotiza pur [i simplu. este episcop \ n floare, apologet de toat` Pomene[te-l, Doamne, pe Simeon Denisov, fratele lui Andrei isprava [i curajos lu pt`tor mpotriva ateisDenisov [i urma[ul lui la st`re]ia m`n`stirii Vg, pisar, gr`m`tic, mului, prezent aici de fa]`, prin reprezendragoman [i autor al unor opere f`r` seam`n pentru l iteratura relitan]ii s`i cei mai plin de rvn`, caporalul gioas` rus` din veacul al optsprezecelea, mort la anul una mie Vassilii Hodakiev sky, da, da, tovar`[e capo[apte sute patruzeci [i unu, dac` nu m` \n[eal` ]inere a de minte. ral, degeaba te ui]i la mine cu privirea aia La anul 1900 a pus Hodakievsky friele pe limba t`t`reasc`, tmp` de melc ame]it, c` la dumneata m` pentru a sc`pa de supliciul unei c`snicii care nu i-a adus absolut refer, c` [ti m noi doi bine c` `sta este nici o bucurie, [i nu le-a sl`bit pn` ce nu avea s-o struneasc` adev`rul gol-golu ], care e bol[evic sadea, pe temeinic, jurndu-[i s` nu se opreasc` din drumul s`u de soldat care rogu-Te s`-l \n]elegi c` e beat pra[tie [i dect la cap`t, oricare va fi fost cap`tul. nu [tie ce face, [i care a zis mai adi neauri c` Pomene[te-l, Doamne, pe Ignat Nekrasov, c`petenie temut` religia e opiul popoare lor. Pe Savva Moroa r`scoalei lui Bulavin dintre anii una mie [apte sute [apte [i una zov, mort la 1860, unul din cei mai de vaz` mie [apte sute opt, [i ataman al cazacilor de rit vechi [i tot mai industria[i r u[i staroveri, proprietarul unei vechi [i fondator al comunit`]ilor surghiunite mai apoi n acea adev`rate legiuni de fabrici, de uzine, de Dobroge ve[nic primitoare, ncepnd cu anul una mie [apte sute ateliere de reparat l ocomotive [i de b`nci patruzeci fix, mort la anul una mie [apte sute treizeci [i [apte fix. doldora de b`nu]i, din care [i-a hr`nit prePe contele Matvei Ivanovici Platov, general de cavalerie, ataman al cum hultanul puii, biserica Ta [i pe slujitorii cazacilor de pe Don, doctor honoris causa al Universit`]ii din ei, Doaaamne. Pom ene[te-m`, Doamne, [i Oxford, mort la anul una mie opt sute optsprezece. pe mine, robul T`u, Ion ini]i

ala tat`lui T`t`reasca se potrivea cu firea aspr`, de arm`sar s`lbatic, a lui Gheorghe Cafta nat, la dreapta Judecat` Hodakievsky tot att de bine cum se potrive[te biciu[ca cu botul de Apoi [i ap`r`m` [i izb`ve[te-m` de boului [i pintenii cu burta calului. bol[evicii `[tia un pic mai sp`la]i ca mine , Pomene[te-mi-l, Doamne, dac` nu-}i cer prea mult, [i pe care mi-au pus gnd r`u, [ i ascunde-m`, Feodor Evfimovici Melnikov, care n-a murit \nc` [i s-a n`scut la Tat`, \n r`coar ea siberian` a b`rbii Tale, 1874, Tu s`-l ]ii \n via]` cu s`n`tate [i \mbel[ugare \n bra]ele Tale pn` va trec e primejdia, acum [i-n vecii de Dumnezeu de n`dejde, de atlet \ntre atle]i [i de soldat vecilor, amin.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Nu mai cred \n Biseric`. Acum cred [i-at\t Iulian T~NASE Tata m` suspecta c` ajunsesem s` cred \n Dumnezeu din interes. M` \ntreba: Ai mai spune Crezul \n biseric`, dac` preotul nu ]i-ar mai da nici un ban? . Nu aveam mai mult de 9 ani [i [tiam la perfec]ie liturghia de duminic`, nu ratam nici una din aceste slujbe. C\nd pr eotul rostea cuv\ntul u[ile , inima \ncepea s`-mi bat` mai tare, m` desprindeam din locul unde m` aflam, m` apropiam de altar, \ngenuncheam [i spuneam, cu voce tare, Crezul. Tata avea dreptate: m-ar fi deranjat dac` preotul nu mi-ar mai fi dat, la sf\r[itul rug`ciunii, h\rtia aceea de 10 lei. Dup` o vreme, str\nsesem c\teva sute bune din Crezul pe care-l rosteam, \n fiecare duminic`, cu emo]ie [i intona]ie. Bombonel era un tip mic [i sfrijit, la vreo 40 de ani, cu o droaie de copii acas`, un fel de semi-pseudodasc`l, f`r` [coal`, dar cu o voce sub]ire [i pi]ig`iat`. Era un semi-alfabetizat talentat. C\nta \n stran`, al`turi de dasc`lul oficial al preotului [i de al]i amatori \ntr-ale fredon`rii ortodoxismului, printre care m` num`ram [i eu. Bombonel nu m` privea cu ochi buni. Eram un b`iat de 8-9 ani, dar sfrijitul cu voce pi]ig`iat` [i p`l`rie neagr`, ponosit`, vedea \n mine un concurent serios la h\rtia aceea de 10 lei cu care preotul \l miluia pe cel care spunea Cr ezul. La auzul cuv\ntului u[ile , Bombonel tres` rea, \l vedeam bine, dar jena \l oprea s` se repead` \n fa]a altarului, pentru a spune el Crezul. M` l`sa pe mine, c`ci eram un copil. Tata avea dreptate: rivalitatea dintre mine [i Bombonel era una hilar`. n timp ce st` team \n genunchi, spun\nd Crezul cu g\ndul la h\rtia de 10 lei, sim]eam de multe ori \n ceaf` r`suflarea pi]ig`iat` a lui Bombonel. ntr-o zi, sfrijitul `sta a l`sat la o parte jena, s-a repezit \n fa]a altarului [i a \nceput s` spun` Crezul. M-a deranjat, recunosc, dar, de[i nu aveam mai mult de 9 ani, l-am \n]eles: Bombonel era un am`r\t, \n timp ce tata era unul din cei mai gospodari oameni din sat, cu o situa]ie mat erial` mult peste medie. De[i r`mas f`r` sf\nta surs` de bani, am continuat, totu[i, s` cred \n Dumnezeu, [tiam pe dinafar` tot felul de psalmi [i alte rug`ciuni, pe care le g`sisem \n diverse c`r]i de-ale mamei, o religioas` convins`. Dup` ce am mai crescut [i m-am \nt\lnit, ca mai tot adolescentul, cu Cioran, 30-31

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Dostoievski [i Nietzsche, credin]a mea \n Dumnezeu, \n transcenden]a care d` fra gmentelor o coeDumnezeul acela care \mi b`ga \n buzunar c\te 10 lei pe s`pt`m\n`, ren]` [i \ntr egului un sens. Am re\nceput s` a disp`rut. Ajutat \n primul r\nd de Nietzsche, dar [i de al]i autori cred \n Du mnezeu, p`str\ndu-mi averpe care \i frecventam, am ajuns s` cred c` preo]ii s\nt ni[te [arlasiunea fa]` de popi [i biseric`. n definitiv, tani. Nu mai mergeam la biseric`, nu mai credeam \n Dumnezeu, de ce ar fi Dumnez eul cre[tin mai mi[to mi-era jen` c` s\nt cre[tin [i m` feream ca de dracul s`-mi fie mil` dec\t cel i slamist, de ce ar fi hinduismul mai de cineva. Singura iubire fa]` de aproapele pe care o practicam era atr`g`tor de c\t confucianismul, [i budismul aceea fa]` de fetele care se apropiau prea mult de mine. Era o trumai cool dec\t daoismul? n fond, religiile fie, desigur, din partea mea, s` m` cert cu Dumnezeu, personal, s\nt f`cute de o ameni, dup` cum i-a t`iat s`-i spun de la obraz c` a f`cut multe erori, c` propov`duie[te capul [i i-a tr` snit revela]ia. Religiile au o smerenia [i iubirea, dar tolereaz` trufia [i ura. Nu devenisem ateu, predispozi] ie evilsceral` c`tre extremisme, c`ci ateii nu se pot certa cu cineva care nu exist`, \ns` sigur pe c\nd credin]a pur`, care nu ]ine de vreo devenisem un fel de antiteu. La 24 de ani nu mai credeam \n religie anume, are o textur` agresivital`, nu Dumnezeu [i sim]eam c` nici Dumnezeu nu mai crede \n mine. agresiv`. ncercam s` -mi g`sesc argumente Atunci l-am f`cut pe Dumnezeu, pentru prima [i ultima oar`, prost. \n favoarea u nei credin]e rupte complet de Sim]eam \ns` c`, f`r` credin]`, nu po]i s` faci prea multe \n via]`. popi [i tot felul de al]i ideologi, ceea ce, \n Am \nceput atunci s` cred \n mine, g\ndindu-m` c`, dac` exist`, cele din urm`, s -a [i \nt\mplat. S\nt un creDumnezeu nu poate exista \n afara mea. n fond, eram un nenorodincios care, acum , se simte bine al`turi de cit ca to]i ceilal]i [i, a[a cum 1 con]ine toate cifrele din lume, a[a Dumnezeul intern, [i nu, nu mi-e deloc dor cum plec\nd de la un fir nisip po]i reconstitui anatomia unui \ntreg de vremuril e c\nd tata m` suspecta c` ocean, la fel [i eu puteam avea acces la arhetipuri, incon[tient mergeam la bise ric` din interes. Pesemne colectiv [i alte groz`vii reprezentative pentru to]i oamenii. Treptat, c` tata a vea dreptate. am re\nceput s` cred \n for]a aceea care ordoneaz` lucrurile, \n Triste]ea \ngerilor ce-au c`zut (text care \ncepe u[uratic, se face serios [i se termin` cu r\s) Nic SRBU M-am \ntrebat mereu ce dracu face (el \nsu[i, Prin]ul ntunetractuale concepute d e departamentul ricului), \n timpul lui liber C` eternitatea e destul de lung`, [i achizi]ii (de suflete disperate). Nu. Nu-i

sigur exist` [i timpi mor]i: oric\t de r`i ar fi oamenii, nu cred c` se dracu chi ar at\t de negru. Mai degrab` mi-l lucreaz` \n flux continuu nici acolo, jos. Mai ies [i demonii la c\te \nchipui a [ez\ndu-se obosit pe o piatr` o ]igar` (c` doar oameni s\nt [i ei), m`car \ntre marile conflagra]ii (cum zicea m, eternitatea e destul de mondiale. Iar avoca]ii sigur nu mor nici `[tia c\te unul pe lung`), cam ca G\ndi torul lui Rodin, sau secund` poate `la din Hamangia, doar c` prive[te \n sus, c`tre al nou`lea cer. {tie c` acolo Nu cred c` Lucifer ia o pauz` de la \ncins cazane, scoate bloc\ngerii se adun` d iminea]a [i seara s` notes-ul din buzunar, ia creionul chimic de dup` ureche, \l formeze corurile cel este. nc` \i sun` \n cap umeze[te pu]in pe v\rful limbii [i continu` s` fac` planuri de lini[tea acorduri lor divine, \ncearc` s` le cucerire a cerurilor. Sau \[i arunc` un ochi asupra clauzelor confredoneze \ncet , pentru el, dar nu aude

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) nimic. T`cerea \i sf\[ie urechile, precum trebuie s`-l fi durut [i pe Beethoven, privind corul simfoniei a noua la premier`, inhal\nd extazul spectatorilor. {i atunci diavolul pl\nge. E singura parte din el primit` \n rai. Pentru c`, \n \n`l]area lor, lacrimile se opresc la noi, cei din every-man s-land, noi le sorbim [i le ducem dincolo de nori, de unde au plecat. Este Golgota lui, asumat` c\nd s-a r`zvr`tit. nainte ca Prometeu s` pl`teasc` pentru micul dar al focului furat de pe Olimp, Luceaf`rul serii a c`zut, tr`g\nd dup` el o treime din stelele cerului, [i ne-a adus ceva infinit mai pre]ios: liberul arbitru. {i poate singura lui mul]umire e ste s` ne vad` folosind darul pe care l-a visat \ntotdeauna [i niciodat` nu l-a avut. A [tiut c` trebuie s` cad`, pentru ca noi s` vrem s` ne \n`l]`m. La fel cum Iisus a [tiut c` trebuie s` moar`, pentru ca noi s` PUTEM s` ne \n`l]`m. Spre deosebire de Prometeu, \ns`, care l-a avut pe Heracles s`-i rup` lan]urile, por]ile raiului s-au \nchis definitiv \n urma celui care va s` devin` diavolul. Am citit undeva c` singura justificare a unei revolte este victoria. Poate faptu l c` Lucifer a pierdut ne face s`-l demoniz`m at\t. Nu ne plac loser-ii. Sigur, \ntotdeauna s\ntem de partea celui mai slab, \ns` odat` c`zut, \l uit`m [i ne \ntoarcem f`]arnici s`-l felicit`m pe \nving`tor. {i mai ales uit`m c` el a fost primul rebel, \ntr-adev`r f`r` cauz`, a c`rui r`zvr`tire [i \nfr\ngere dau sens tuturor micilor noastre victori i. C\]i [tiu acum c` Lucifer \nseamn` purt`torul luminii ? P\n` la urm`, este exemplul LUI care este urmat de to]i marii creatori, de to]i cei \ndeajuns de bravi pentru a ridica pumnul \mpotriva statu quo-ului, pentru a schimba paradigmele. De la Giordano Bruno p\n` la Einstein, de la pictorii Altamirei p\n` la Chagall, prin Michelangelo, Darwin, Beethoven, to]i cei care prin crea]ia lor ne bucur` sufletul \i datoreaz` o p`rticic` din nemurirea lor. To]i avem un pact cu diavolul. Dar exist` [i un fineprint. O prieten` mi-a spus odat` c` ne displac la ceilal]i atributele propriilor noastre defecte. Singura problem` pe c are o are Lucifer este cu vanitatea oamenilor. Cum ar zice chiar el, mai degrab` st`p\ne[ti \n iad dec\t s` sluje[ti \n rai . Deci cred c` exist` \n contractele noastre o clauz`, mic` [i obscur`, de n-o [tiu nici cei din junior management-ul iadului, [i care spune a[a: \n eventualitatea \n care BENEFICIARUL (your name here) distribuie cu succes mai sus men]ionatele lacrimi ale FURNIZORULUI (eu, Lucifer) c`tre ter]e p`r]i (de ex . omenire [i/sau corul \ngerilor), toate prevederile prezentului contract devin nu le [i neavenite . Liberul arbitru. Curiozitatea. (S` nu

uit`m c` dup` ce Dumnezeu i-a pl`m`dit, 32-33

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 diavolul i-a f`cut oameni pe Adam [i Eva.) {i mai e ceva. Am primit z\mbetul din ceruri. R\sul ne-a venit dinspre subsol. Am eu o teorie mai veche, privind originea umorului. E \ncurcat` tare, are de-a face cu binele [i r`ul, [i presupune o mic` parantez`. (C\nd eram mai fraged, am citit o proz` scurt` SF. Pe o planet` oarecare, un virus distrusese aproape toa t` popula]ia masculin`. Paradisul care a urmat practic, islamic, cu c\te [apteze ci de virgine pe cap erect de locuitor i-a plictisit repede pe supravie]uitori. Au inventat o ma[ina pentru crearea de universuri paralele. Majoritatea [i-au creat paradisuri \nc` [i mai luxuriante, [i au murit \ncet de suprasaturare. Unul singur [i-a creat un iad hibernal, cu o scorpie de muiere, cu fiare s`lbatice [i cu pericolul real de a da de dracu . Concluzia fireasc` [i comun` de-acum era c` nu po]i aprecia paradisul dac` n-ai gustat din infern. Mi-a pl`cut enorm.) Revin la r\s: de ani de zile caut o excep]ie de la regula c` r\dem c\nd cuiva i se \nt\mpl` ceva r`u. Roadrunner \l omoar` pe Willy E. Coyote de trei ori pe episod. Stan arunc` o banan`, Bran alunec` pe ea. Regele animalelor nu [tie c` ariciul \i aduce un morcov. R\dem pentru c` nu ni se \nt\mpl` nou`, r\dem pentru c` se poate [i mai r`u. {i n-ar fi fost posibil f`r` diavol. S`-l l`s`m, a[adar, pe Lucifer s` pl\ng`. {i, r\z\nd, s`-i ducem lacrimile c`tre arhangheli. Gata. Am scris destul. {i m` cheam` un drac de fat`, ceva cu ni[te fructe. Dar \nainte de a pune punct, Rug`ciune la Tetelu: Doamne, m-o pus dracu [i m-am b`gat avocatul diavolului. Aj vrea ca Dom dea tare. {i aj mai vrea ca Iulian T`nase s` nu m` penalizeze cu 1 milion pentru \nt\rziere, c` banu-i ochiul dracului. {ef (adic` tata) s` nu

femei vs. b`rba] i

Femei contra b`rba]i. Sexul tare versus sexul frumos. Practic, nu e o lupt` clasic`. Adic` avem nevoie unii de ca s` facem alte sexuri tari [i alte sexuri frumoase. {i a[a. Mai bine ne tragem deoparte, `[tia cu sexul tare [i cu sexul frumos, [i l`s`m ca lupta s` se dea \ntre sexul [i sexul ur\t. Adic`, practic, o m\n` de b`rba]i care se \ntre ei.

al]ii tot astea moale ceart`

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Femeile, o etern` surs` de pizm` Alexandru DU}U nc` din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupa]i de femei; sau istoria femeilor se pierde \n negura vremurilor. Cam `sta era, invariabil, preludiul scolastic al oric`rei discipline de manual din t inere]ea mea studioas`. Preludiu..., cam st\ngaci; o tar` de care se resimte \n orice abordare ca de la b`rbat la femeie. Nu [tim exact c\nd au ap`rut primele femei. Poate c` \n China antic` sau \n Grecia protoistoriei arheologii vor fi consemnat ni[te dispozitive incipi ente [i instala]ii rudimentare care s` fi stat mai t\rziu la baza invent`rii femeii. Poate c` primul om de [tiin]` care a descoperit femei a cu ardere intern` a fost un b`rbat. Ardere intern` nu \nseamn` neap`rat c` se arde \n`untru. Misoginii ar spune c` primul inventator care a pus la punct o femeie... \n toate detaliile, a fost, evident un b`rbat, sau poate chiar c` prima femeie a fost un b`rbat. Ei, spre clamoarea `stora din urm`, trebuie s` v` reamintesc c` mai \nt\i se pare c` au fost femeile. {i nu at\t \n ordine cronologic`, ci structural`. Eu nu v` cunosc p`rin]ii, dar la prima \nt\lnire mai romantic` tat`l matale, \nv`luit \ntr-o melancolie violet`, s-a prezentat cu un trandafir ciordit din jardinierele aflate \ntre liniile de tramvai, o semicursier` ruseasc` second-hand de \mprumut, entuziasm, o umfl`tur` \n br`cinari, un [pri] \n nas [i 23 de cromozomi. Nu vom p`trunde cu bocancii \n intimitatea porumbeilor [i vom ignora primele 22 de perechi de cromozomi care s\nt absolut identice la ambele sexe. Mama dumneavoastr`, de[i de familie bun`, nu avea atunci, \n a 23-a pereche, dec\t doi cromozomi X. {i cam cu `[tia a r`mas toat` via]a, de[i nu era ur\t` deloc, dar n-a avut noroc, ce s`-i faci! X-ul `sta e un cromozom mare, ca un fund de v`dan`, [i este responsabil de multe alte sarcini \n afar` de fixarea caracterelor sexuale. De pild`, capacitatea de a dis tinge ro[ul de verde. De-asta e probabil ca [oferi]ele s` fie mai des \njurate de mam` [i nu de tat`. Dac` v` mai aminti]i, pe X `sta vi l-a strecurat, cu o c`ldur` m`t`soas`, s`rmana m`icu]` \n identitate. Tata a dat vinul, serviciul de cafea de la m`-sa, s-a f`cut c-a pl`tit l`utarii [i a depus \nc` un l`n]ic de-`sta de gene. Dac` tata a pus un X, atunci iese fat` (XX), nu meci egal cum credeam eu, mai ales c` el a jucat \n de plasare. Iar dac` tata a venit c-un Y, s` [ti]i c` nu e musai s` face]i armata. Ideea este c` \mb\rlig`tura asta genetic` (XX sau XY)

36-37

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 imprim` oric`rui embrion tendin]a funciar` de a evolua \n mod natural, firesc s` zicem, spre stadiul de femeie. {i numai dac` ceva intervine [i disturb` cumva acest proces ac]iunea vreunui Y mic lucrurile iau o turnur` diferit`. Dac` Y-ul `la mic, cople[it de colegul Goliath X, exist`, dar nu se manifest`, vom avea de-a face cu o femeie, care genetic este b`rbat. Fiziologul Jared Diamond, de la UCLA, descrie acesat` situa]ie cam a[a: Feminitatea poate fi privit` ca stadiul natural al umanit`]ii, \n contextul c`reia b`rba]ii s\nt doar o abera]ie patologic` ce trebuie tolerat`, din p`cate, ca pre] pentru producerea mai multor femei . Iar endocrinologul Alfred Jost spune: A deveni b`rbat este un proces de lung` durat`, dificil [i riscant; este un fel de lupt` \mpotriv` tendin]elor inerente c`tre feminitate . Unii vor merge mai departe [i vor caracteriza procesul de devenire a unui b`rbat ca un act de eroism, iar postura de femeie ca ocupare comod` a unei pozi]ii inferioare, pe canapea, cu fondantele \n m\n`. Paremiologia traduce adev`rul geneticii spun\nd c` un b`rbat trebuie s` fac` ceva ca s` devin` b`rbat, \n timp ce femeia este pur [i simplu femeie. O femeie poate s` nu fie moral`, de[teapt`, frumoas`, fermec`toare, bogat`, sau a ta, dar r`m\ne femeie. Un b`rbat risc` s` nu fie b`rbat, \n via]` ca [i-n genetic`. n alchimia lui XY, pe parcursul irumperii b`rbatului din femeie, ambiguit`]ile de identitate s\nt, de fapt, b`rba]i neispr`vi]i. Deci b`rba]ii rata]i r`m\n femei; sau mai jos de femeie nu pot s` cad`. Po]i c`dea frecvent la rigol`, \n dimine]ile r`coroase impregnate de aburii alcoolului. Dar \n aceste momente feminitatea care e cu tine func]ioneaz` ca o p las` de siguran]`, te culege [i te duce acas`. Sau dac` reu[e[ti s` te mobilizezi [i s` mergi pe propriii genunchi, fosta feminitate va fi \ntr-adev`r ultimul liman care s`-]i a line contactul cu realitatea crud` [i dubl`. Oric\t de jignitoare ar p`rea o asemenea manipulare a datelor [tiin]ifice, mitologiile (care zugr` viser` acest peisaj de nunt` cu mii de ani \naintea [tiin]ei) ofer` interpret`ri mult mai mature. Recunoa[tem \ndeob[te c` femeile nu au un apetit debordant pentru g\ndirea discursiv`. Cine mai are \nc` \ncredere \ n puterea logicii nu a stat de vorb` cu o femeie se spune. Dar tocmai exersarea nes`buit` a inteligen]ei bareaz` de multe ori accesul spre o anume de[tept`ciune sau \n]elepciune. De obicei, cele mai tari calit`]i a le cuiva pun \n lumin` [i cele mai mari defecte ale sale. Cam a[a stau lucrurile cu inteligen]a sublim` de tip masculin, care \n absen]a unui reglaj din`untru (de tipul unui termostat pe baz` de feed-back), se autosti muleaz` [i se tureaz` p\n`-i plesne[te chiulasa [i cade pe partea cealalt` a cal ului, din

sublim \n ridicol. Gloria omului este ra]iunea, dar gloria ra]iunii este c` [tie s`-[i circumscrie singur` limitele. Or, \n lumea de azi, intelectul, acest viclean copil de cas` b`iat bun, de altfel, da anturajul [i banii l-au stricat comite impenitent [i cu non[alan]` b`ie]easc` tot soiul de abuzuri [i pr ostii. Iar acest incontinent intelect, cu alur` de enfant terrible, are sinapsele m\njite p\n` la

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) cot de testosteron, iar \n ochi sclipiri de rachete ghidate prin laser, bombe cu fuziune nuclear` sau avioane invizibile. Andabatul scandalagiu, cu faim ` de Erostrat, mahmur de propria-i luciditate, se-nv\rte ca un testicoi \ntr-o c`ldare. Din p`cate, contraponderea feminin` a[teptat`, a cump`t`rii [i modera]iei, pare din ce \n ce mai anemic` [i chiar masculinizat`, dac` m` uit la manechinele aseptice din ziua de azi. Dac` gagicile ar fi pus m\n` de la m\n`, iar ciocnirea de azi dintre civiliza]ii ar fi fost negociat` la o cafea de americance [i ar`boaice ca-ntre fete, [i mai ales ca-ntre mame, poate nu se l`sa cu at\ta bor[ pe nas. Dar c\nd colo, ce crede]i c`-mi fac feministele din State? Americanii, corec]i politic, au cooptat \n trupele de comando cele mai hard femei. Dup` doi ani de r`zboi \n Irak, unit`]ile care lupt` \n cele mai dure [i riscante condi]ii de r`zboi, un fel de linia 0 a frontului, au raportat c` procentul femeilor care au murit este cov\r[itor mai mare dec\t al b`rba]ilor. Yankeii misogini au retras domni[oarele, hot`r\nd c` o astfel moarte e o chestiune care ]ine exclusiv de competen]a [li]ului. ONGistele au luat foc. Bine c` nu au propus o discriminare pozitiv`: pentru a se recupera decalajul istoric care a dus la incapacitatea de azi, pentru un timp se vor \ncorpora mai multe dudui. Eu credeam c` sminteala agresiv` este apanajul domnilor. {i dac` tot am ajuns la capitolul Ei vs. Ele , trebuie s`-mi exprim nemul]umirea fa]` de proasta croire a lumii `steia. n rela]ia dintre sexe, b`rba]ii s\nt victima unei nedrept`]i organice. {i anume: dac` un nene \ncearc`, prin diverse mijloace, s` fac` sex cu o tanti [i este refuzat, totul este aproape OK. Dar imagina]i-v` o femeie care se hot`r`[te, dup` \ndelungi ezit`ri [i deliber`ri, s` se d`ruiasc` unui b`rbat care, pus \n fa]a realit`]ii nude ca [i femeia, zice pas. {tim cu to]ii c` \n acel moment [i-a dat foc la valiz` [i [i-a c\[tigat un du[man de moarte. De[i nu are erec]ie, putem spune c` a cam belit-o. Etern-Femininul ne / Trage \n sus , cum spunea Goethe*, dar o parte esen]ial` din noi prive[te la bocanci, adic` se cam scoal`-n jos, [i nu trage deloc \n sus, de parc` i s-ar fi turnat plumb \n picioare, cum spun comentatorii de fotbal ai lu neam]u `la abia citat. Refuzul dumnealui atrage aproape \ntotdeauna dup` sine dec`derea drastic` din postura de b`rbat. n timp ce, \n mod cu totul asimetric, \n aceea[i situa]ie, femeia r`m\ne bine merci instalat` \n postura care a consacrat-o. Ca [i cum b`rb a]ilor nu li s-ar recunoa[te c\tu[i de pu]in dreptul de a alege. n adolescen]` mi se p`rea al naibii de greu s`-mi ticluiesc cuvintele care s` fac` o femeie s`-mi cedeze. Mai t\rziu am \nv`]at c` infinit mai greu este s`-]i g`se[ti cuvintele care trebuie s` evite, nu s` provoace o acuplare; s` vezi cum sco]i c` ma[a atunci c\nd, de fapt, vrei s-o p`strezi pe tine. Aceast` discriminare ontologic` \mi creeaz` frustr`ri de moarte, [i trebuie s` recunosc c` reprezint` un imens avantaj pentru care le pizmuiesc pe cucoane. n rest, ce-a[ mai putea spune: c` ele fac copii. Dar n-am spus-o de la \nceput fiindc`

a[a nu ar mai fi avut rost toat` discu]ia. Pentru c` \n fa]a acestui mic detaliu teluric [i ira]ional se duce dracului de r\p` toat` superioritatea masculinit`]ii, depozitar` a spiritului [i a ra]iunii. Sper `m totu[i la c\t mai pu]ine americance de-alea. S` ni se conserve m`car privilegiul de a m\nca b`taie [i de a muri \n r`zboaie pentru c\te o femeie, a[a cum ne place nou` de mii de ani. * (Chorus Mysticus) Alles Vergngliche / Ist nur ein Gleichnis; ... ... ... Das Ewig-Weibliche / Zieht uns hinan , Goethe, Faust 2, act V, 12.104-12.105; 12.110-12.111. (trad. {tefan Aug. Doina[); am devenit cu bun` [tiin]` prolix ca s` vede]i [i matale c`, \n astfel de situa]ii, oric\t` logoree \n german`, latin` sau trigonometrie din poe]ii romantici ai avea, dac` nu percutezi/marchezi/punctezi decisiv nu face doi bani. 38-39

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 De rerum naturae feminae (sau cherchez l infame) Nic SRBU Suspectez c` am ales tema asta mai mult din cauza [uturilor \n cur primite, \n trecut, de la diverse domni[oare pe care am f`cut gre[eala s` le plac mai mult dec\t era dezirabil. Pentru ele. B`iat finu], am crezut c` nu le \n]eleg suficient pentru a merita s` fim \mpreun`. De-a lungul tuturor acestor tribula]ii romantice, m-am \ntrebat mereu un lucru: ce vre]i voi, femeile? R`spunsul imediat ar fi c` nici voi nu [ti]i. Dar hai s` abord`m problema pu]in mai [tiin]ific. Conform unui studiu1 pe care l-am citit eu, pentru majoritatea femei lor b`rbatul ideal este, aparent, cam a[a: 1) le trateaz` frumos, 2) le face s` se simt` confortabil cu ele \nsele, 3) \i pas` de fericirea [i bun`starea lor, 4) este atent [i generos, 5) este dispus s` se angajeze \ntr-o rela]ie serioas`, 6) e cinstit [i de \ncredere, 7) este dispus s` coopereze, s` ajung` la compromisuri [i s` comunice, 8) este capa bil s` exprime [i s` accepte afec]iunea, 9) le respect` independen]a, dar [i vulnerabilitatea [i 10) le sus]ine \n loc s` intre \n competi]ie cu ele. B```i, mincinoaselor! Hai s` traduc [i pentru b`ie]ii mai naivi: 1) are bani, 2) are bani, 3) are bani, 4) are bani, 5) este de acord s`-i cheltuie doar cu ele, 6) pe bune! 7) le d` dreptate, 8) prefer` s` vad` Out of Africa \n loc de finala UEFA, 9) e de acord ca ele s` plece cu fetele la disco, dar nu le las` singure pentru un poker cu prietenii [i 10) le d` NTOTDEAUNA dreptate. ntr-un cuv\nt, ipocrizie. De la machiaj p\n` la simularea orgasmului. {i asta nu se opr e[te aici. C\te palme (morale sau propriu-zise) a]i dat iubitului pentru c` a \ntors capul dup` o tip` pe strad`? {i doar e normal s` te pleci \n fa]a frumuse]ilor naturii, nu? Pe c\nd dac` voi v` uita]i dup` fundul unui b`rbat (da, b`ie]i, chiar dac` nu a]i remarcat, se \nt\mpl`, le plac tipii cu personalitate ), nici m`car nu mai [tim dac` nu v` uita]i cumva la m`rimea portofelului. C\t despre palme, morale sau nu, nici nu poate fi vorba, c` intr`m la violen]` conjugal`. Dar sta]i a[a, c` tocmai mi-am adus aminte: ce satisfac]ie pervers` ob]ine]i din a ne repro[a, la fiecare m`runt` gre[eal`, [i faza aia de acum doi ani de zile, c\nd am \nt\rziat o or` fiindc` aveam pan` pe spate [i a]i intrat singure la Sp`rg`torul de nuci?

V` sun` familiar non bis in idem2? Normal c` nu prea, la ora de latin` era]i prea ocupate s` v` reface]i machiajul, c` se uita tipul din col], `la cu Kawasaki-ul nou parcat pe locul directorului liceului.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Pe de alt` parte, hai s` presupunem c` ce spune]i voi acolo e adev`rat. {ti]i unde g`si]i toate calit`]ile de mai sus? La b`rba]ii `ia care ajung nu \n patul vostru, ci \n sufragerie. A[a-zi[ii nice guys. S\nt sufletele alea pierdute care trebuie s` v` asculte lament`rile, de fiecare dat` c\nd motociclistul cu care v` culca]i \n s` pt`m\na respectiv` v-a dat papucii. {i de c\te ori tipii de treab` \ncearc` ceva mai mult, le repro[a]i c` nu se g\ndesc dec\t la sex. A[a [i este. Pentru c` singura chestie care se \nt\mpl` \ntr-o rela]ie de cuplu [i nu se \nt\mpl` \ntr-o prietenie, singura diferen]` esen]ial` \ntre genul de rela]ie pe care voi spune]i c` o c`uta]i [i rela]iile de prietenie cu tipii de treab` este sexul. {tiu, pentru c` am trecut [i eu prin asta. Fi]i sincere: de c\te ori nu s-a \nt\mplat s` interac]iona]i cu un tip, s` ajung` s` v` plac`, s` v` spun` asta [i s` \i servi]i celebrele cuvinte N-a[ vrea s` stric prietenia dintre noi ? Fetelor, s` v` spun un secret, pe care ar trebui s`-l [ti]i deja, c` toate v-a]i uitat la When Harry Met Sally (ee, haihai, c` unele l-a]i v`zut de c \teva ori, \l [ti]i sigur, `la cu Meg Ryan, din care a]i \nv`]at cum se simuleaz` orgasmul \n restaurante): dac` petrecem ceva timp cu voi, este dintr-u n singur motiv, [i anume sexul. {i s` n-aud c` am o gr`mad` de prieteni care nu vor s` se culce cu mine . N-ave]i. Cu excep]ia a dou` cazuri: 1) tipul are o iubit` mai fain` (asta e, nu pute]i fi toate Cathy Zeta-Jones) sau 2) e homosexual. Nu m` c rede]i? Face]i proba. Lua]i-l pe prietenul `la, care nu respect` criteriile de mai sus, duce]i-l acas` [i ie[i]i goale din baie, cer\ndu-i o noapte de sex. l [i aud: Scuze, honey, dar nu vreau s` afectez frumoasa rela]ie dintre noi cu aceste complica]ii sexuale . S-a \n]eles, fetele? Deci, mai u[urel cu prietenia, da? Pentru c` nu sim]im pornirea s` ne aplec`m prietenii peste masa din buc`t` rie [i s` \i regul`m p\n` la loc comanda... Iar \n \ncheiere, c\teva reguli care s` v` fac` [i vou`, dar mai ales nou`, via]a mai u[oar`: Nu mai interpreta]i tot ce spunem, c`ut\nd \n]elesuri ascunse. Noi nu facem din astea. {i e enervant la culme. Renun]a]i la sadismul de a ne face s` a[tept`m pentru c` nu v-a]i terminat machiajul. La 7 \nseamn` la 7 . Nu 7,15, nu 7,30 [i, cu siguran]`, nu 8. Dac` vre]i sinceritate, nu mai \ntreba]i crezi c` este mai fru moas` ca mine? . Unele s\nt. Noi nu \ntreb`m crezi c` o are mai mare? . C` doar nu s\ntem pro[ti. Nu mai proba]i zece rochii \nainte de o \nt\lnire. Chiar nu ne pas`. Dac` ie[im \mpreun`, \nseamn` deja c` singura chest

ie care ne intereseaz` la rochia respectiv` este cum se scoate. Aa, [i era s` uit: Take me to bed or lose me forever3, bitch4! 1. Dac` v` intereseaz`, trimite]i un e-mail la nic.sarbu@catavencu.ro [i m` ofer s` v` ofer detalii la o cafea. 2. Principiu juridic, stipuleaz` faptul c` o gre[eal` se pedepse[te numai o singur` dat`. 3. Meg Ryan c`tre Goose \n Top Gun. 4. De la to]i tipii de treab` c`tre toate femeile care au folosit vreodat` sintagma doar prieteni . 40-41

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 E greu s` fii femeie atunci c\nd e[ti b`rbat (elogiu femeii care m` anima, \n interior) Iuliana T~NASE Ce simplu ar fi dac` tot ceea ce a[ avea de spus despre mine s-ar putea rezuma la c\teva lucruri exterioare, de o subiectivitate perfect obiectiv` ! A[ face, \n acest caz, o impecabil` teorie (nici m`car!) a formelor f`r` fond, din care nu ar lipsi, totu[i, fondul de ten pe care nu m-a[ sfii, la o adic`, s` \l folosesc ca ultim argument. Eu s\nt femeie, recunosc, [i asta nu e pu]in lucru. Dac` a[ spune c` am 32 de ani [i o \n`l]ime de 1,81 m (lucruri perfect adev`rate!), ar \nsemna, oare, c` vorbesc despre mine? Bine\n]eles! Ar \nsemna, \ns`, c` vorbesc numai despre mine? Nicidecum, de[i m` \ndoiesc c` toate femeile de peste 1,80 m, c\te or fi ele, v`d lumea la fel. C\nd eram mic` \mi pl`cea s` dorm pe burt`. mi \ntindeam m\na dreapt` pe l\ng` [old, cu st\nga f`ceam un L exemplar, pe care \l a[ezam pe pern` al`turi de mine, [i visam ni[te lucruri pe care mi-era [i fric` s` le povestesc. Apoi am \nceput s` cresc, au \nceput s` \mi creasc` s\nii ei s\nt motivul pentru care de vreo 15 ani nu mai pot s` dorm dec\t \ntins` pe spate sau, \n cel mai fericit caz, \ntins` pe o parte (dreapta). Acum [i visele s\nt altele. Recunosc: nu pot dormi dec\t singur`. Recunosc: nu pot visa dec\t singur` [i neatins` de nimeni. ntr-o vreme mi se \nt\mpla de multe ori ca diminea]a, dup` ce m` trezeam, s` \ncep deodat` s` pl\ng. N-aveam nici un motiv s` fac asta, [i tocmai de aceea m` speriau dimine]ile c\nd, f`r` motiv, \ncepeam deodat` s` pl\ng. Apoi, brusc, am uitat cum e s` pl\ngi. S` v` spun ceva: c\nd ascult Kate Bush sau Laurie Anderson simt nevoia s` fumez. Dansul este [i el tot o nevoie din acea zon` care m` \mpinge s` \mi aprind o ]igar`. Feministele m` plictisesc asta nu are nici o leg`tur` cu fumatul [i nici cu dansul! Pe vremea c\nd eram o debutant` \ntr-ale menstrua]iei, \mi era team` c` mi se va scurge tot s\ngele din mine. mi era ciud` c` s\ngele menstrual nu iese afar` prin venele u[or \ntredeschise ale antebra]ului meu st\ng. Mi-a[ fi dorit mult s` am

un bra] menstrual, s` fiu singura femeie din lume care, o dat` pe lun`, s` umble prin lume cu bra]ul st\ng bandajat. C\nd vine un b`rbat la mine [i \ncepe s` \mi spun` tot felul de t\mpenii pe care el [i le \nchipuie drept complimente, \mi vin \n cap cele mai nea[teptate re]ete. n aceste momente, g`sesc de cuviin]` s` r`spund cu

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) fraze de genul: Uleiul de cui[oare, care este extras din muguri, din frunze [i din tulpin`, este foarte folositor, fiind un puternic antiseptic [i conservant . Sau: I ngredientele pentru aluat se fr`m\nt` [i se las` la odihnit o or`. Se ung roti]ele [i se unesc c\te dou` cu crem` . Sau, preferata mea: Se cur`]` carnea de pieli]e [i tendoane, se spal` bine, apoi se taie \n buc` ]i potrivite [i se pr`je[te \n ulei circa zece minute , [i a[a mai departe. Re]etele astea, v` asigur, le taie neaveni]ilor orice poft`. Eu, una, m`rturisesc c` m-a[ \ndr`gosti f`r` ezitare de b`rbatul care ar veni la mine [i ar \ncepe s` \mi vorbeasc` \ntr-o limb` absolut necunoscut`, cum ar fi limba bine sau chiar limba borbro. S\nt excentric`? M`car de-ar fi vorba despre asta! Cu oglinzile am o rela]ie tensionat`. Am \nt\lnit o singur` oglind` \n care m-am recunoscut, era ca un fel de dublu al meu, mi-era greu s` \n]eleg de care parte m` aflu. ntins` pe spate, am visat de multe ori c` m` transform \n b`rbat [i mi-a pl`cut atunci c\nd am citit undeva c` femeia care se viseaz` b`rbat este unul din rafinamentele specializ`rii profesionale. Mi-a pl`c ut, fiindc` nu o dat` m-am g\ndit c` a fi femeie (sau b`rbat) este, de fapt, o profesie. De mai bine de 10 ani eu s\nt femeie, o femeie \nalt` (dac` bine s-a re]inut) [i \mi pare r`u c` b`rba]ii de 1,60 m \mi pot fi cel mult prieteni, poate chiar prieteni de familie, iar cei de 1,70 m doar amici. P\n` la 30 de ani, v\rst` pe care \nc` o am, m-am culcat cu nou` b`rba]i. N-a fost dragoste, a fost atrac]ie [i at\t. Eu nu [tiu s` fiu sentiment al`, doar pasional`, de aceea [i s\nt singur`. Am multe straturi de piele [i nic i unul din b`rba]ii aceia cu care m-am culcat nu a trecut de primul strat. Pe EL nu l-am \nt\lnit, de[i \l cunosc foarte bine. B`rba]ii s\nt ni[te idio]i dac` \[i \nchipuie c` ceea ce au ei \ntre picioare, \ntre picioarele acelea nici m`car gra]ioase, este ceva cu care po]i da gata o femeie. De c\nd a avea dou` m\ini sau dou` picioare sau doi ochi reprezint` un atu pentru un b`rbat sau o femeie? P\n` s` \l cunosc pe el [i mult` vreme dup`, singur`tatea mi-a fost o foarte bun` prieten`. C\nd st`team mai mult timp singur`, mi se \nt\mpla adesea s` m` port ca un b`rbat, s` m` port ca \n visele \n care eram b`rbat. B`rbatul din mine st`tea de vorb` cu femeia care eram, era foarte curtenitor [i dr`gu], m` sim]eam

bine l\ng` un asemenea b`rbat care eram chiar eu. Nu o dat` mi-am dorit s` m` c`s`toresc cu b`rbatul care \mi ap`rea \n fa]a ochilor, atunci c\nd contemplam singur`, \n oglind` (alt` oglind`!), femeia din mine. Recunosc: m-a[ \ndr`gosti f`r` ezitare de b`rbatul care, povestindu-i un vis de-al meu cu el, mi-ar spune doar at\t: ]i mul]umesc c` m-ai visat! . Pu]ine femei ar putea \n]elege asta, cele mai multe sigur ar exclama: Vai, dar pentru a[a ceva nu se mul]ume[te! . Recunosc: \mi pl`cea de b`rbatul cu 42-43

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 care vorbeam \n vremea aceea, dar nu l-am l`sat s` m` ating`. Eram n loc s` v` spun toate aceste lucruri acas` la el, vorbeam, \l sim]eam contorsionat [i chinuit, privirea lui care, toc mai pentru c` s\nt adev`rate, s\nt m` str`pungea de parc` ne-am fi aflat \ntr-o carte po[tal` pe care o greu de cre zut, ar fi fost mult mai bine dac` [tiam eu. E-adev`rat, m` mi[cam greu cu toate acele cu]ite \n mine, m` descriam ceva mai impersonal, poate dar nu l-am l`sat s` m` ating`. I-am d`ruit, \n schimb, o poveste chiar la perso ana a treia, a[a cum se adev`rat`, mi-a fost recunosc`tor [i l-am pre]uit pentru asta. obi[nuie[te la ca sele mari, de la nr. 5: I.T. mi place s` tr`iesc la suprafa]a lucrurilor, pentru mine ad\ncul este o bucure[t eanc` de 32 de ani, care se este o pat` de culoarea pielii, ad\ncul este dincoace de suprafa]`, consider` \n c` t\n`r`. Are 1,81 m \n`l]ime [i ca un parfum. Eu s\nt indiferent` fa]` de via]`, nici nu [tiu, de pild`, dimensi unile 92-60-90. Ador` c`l`toriile, de c\nd nu am mai pl\ns. Totul a \nceput atunci c\nd, deodat`, nu dansul [i psih ologia, dorindu-[i, totodat`, am mai [tiut s` pl\ng, uitasem ceea ce, c\nd m-am n`scut, [tiam s` realizeze fot ografii din ce \n ce mai foarte bine. Pl\nsul acela inexistent a f`cut ca, \ntr-o bun` zi, pielea interes ante [i s` viziteze cele mai exotice mea s` \nfloreasc`. Pe suprafa]a ei s-au format mici noduli pe care locuri din A sia, Europa [i America, mai ales medicii i-au g`sit plini cu lacrimi. Asta e povestea pe care, c\]iva cea de Sud . ani mai t\rziu, am g`sit-o scris` \ntr-o carte. A[a \i enerv`m pe to]i de moarte Simona TACHE n caz c` nu v-a]i dat deja seama, dup` semn`tur`, vreau s` \ncet ca intensitate , dar p\n` diminea]`? \ncep prin a v` aduce la cuno[tin]` faptul c` s\nt femeie [i am ales s` iau partea b`rba]ilor \n r`zboiul dintre ei [i sexul c`ruia \i Zodiile. Pentr u c` s-au s`turat s`-[i apar]in. Apoi, a[ vrea s` men]ionez c` nu am must`]i, nu s\nt sune mama, la \nce putul fiec`rei noi cheal`, nu am 420 de kile, nu m` apropii de v\rsta pension`rii, rela]ii, ca s-o \ntrebe a nu [tiu c\ta oar` la de]in ambele picioare, am doar -0,25 la ochelari, \i port strict ocace or` s-au n`scut pe motiv c` noua zional (cam de dou`, hai, trei ori pe an), iar din]ii \i am, to]i, la locul iubi t` ]ine musai s` le calculeze ascenlor. La fel [i luciditatea, cu ajutorul c`rei a (de[i greu!) am reu[it s` dentul. E drept, l-ar putea ]ine [i ei minte con[tientizez cam ce \i enerveaz` pe ei, b`rba]ii, la noi, cam ce ne de la o rel a]ie la alta, dar le e [i-a[a destul face at\t de diferite [i, c\teodat`, insuportabile. Citi]i mai jos o list` de gr eu s`-[i memoreze zodia. a motivelor care le fac lor via]a mai plin`, mai alert` [i mai grea. Pisiceala. Pentru c` apare \n cele Lacrimile. Pentru c` par dr`g`la[e, interesante [i incitante mai nepotrivite mom

ente ale vie]ii lor. oric`rui b`rbat aflat la \nceputul vie]ii amoroase, dar \i Exemplu: enerveaz` cumplit pe cei care au asistat deja la v`rsarea a mai Ea (8/11/2005 2: 30:49 PM): BUZZ!! ce mult de zece g`le]i. Pentru c`, de[i universul se apropie cu pa[i faci, gindacel , muncesti? :-P mari de disolu]ie, ei n-au reu[it \nc` s` \nve]e cum s` Ea (8/11/2005 2:30:49 PM ): BUZZ! reac]ioneze atunci c\nd noi pl\ngem. Cum s` \nve]e, s`racii, din Ea (8/11/2005 2 :30:55 PM): BUZZ!! pimoment ce, dac` \ncearc` schema cu luatul \n bra]e, vom siii, de ceee nu r`spuuu unzi?:(( pl\nge [i mai tare pentru urm`toarele dou` ore, iar dac` aleg El (8/11/2005 2:31 :17 PM): treaba si tre datul cu basca de p`m\nt [i bocancii \n mobil`, vom pl\nge mai sa intru-n sedint a, vb mai tirziu

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Ea (8/11/2005 2:31:33 PM): nuuu, acuum, un piic :x Ea (8/11/2005 2:31:39 PM): hai, ma, puiut, ca ma alint si eu nitel. spune-mi ceva frumos si te las :-S Ea (8/11/2005 2:31:49 PM): BUZZ!! de ce nu ma bagi in seama? nu ma mai iubeeesti? :(( El (8/11/2005 2:31:56 PM): bai, intelege ca nu pot Ea (8/11/2005 2:32:00 PM): bineee :( Ea (8/11/2005 2:32:21 PM): pa, chiar m-ai enervat, sa stii }inutul \n bra]e. Pentru c` dac`, \ntr-o noapte, s\nt foarte obosi]i [i uit` s` doarm` cu noi \n bra]e, a doua zi diminea]` avem bot. Declara]iile de dragoste. Pentru c` trebuie s` r`spund` de minimum zece ori pe zi la \ntreb`rile M` iube[ti? [i C\t de mult? , iar dac` de la a opta oar`-ncolo r`spund plictisit, e nasol. Complimentele. Pentru c`, dac` nu observ` c` ne-am schimbat rujul, c` am fost la coafor sau c` avem o rochi]` nou` [i nu verbalizeaz` observa]ia prin ni[te cuvinte dr`gu]e ([i originale!), iar e nasol. Micile crizuli]e. Pentru c` punem bot din senin [i ne enerv`m dac` ei nu observ`. Iar dac` observ` [i ne \ntreab` ce am p`]it, nu vrem s` r`spundem. Iar dac` insist`, pl\ngem. Capriciile. Pentru c` ne apuc` pofta de biscui]i cu crem` la 1,36 noaptea. Pentru c` ne d`m cu fundul de p`m\nt c\te o s`pt` m\n` s` ne duc` la munte, iar cu o or` \nainte de plecare nu mai vrem s` mergem nic`ieri fiindc` ne doare burta [i avem o depresie. ntreb`rile. Pentru c` vrem s` [tim la ce se g\ndesc exact c\nd ei n-au chef s` vorbeasc` cu nimeni. Fi]ele. Pentru c` vrem s` ne umple pre[ul de la u[` cu flori, iar dac` se \nt\mpl`, facem figuri [i mai mari. Pentru c` plec`m la mama doar ca s` se roage de noi s` r`m\nem [i, dac` n-o fac, s\ntem de p`rere c` ne-au umilit. Absurdul. Pentru c` uneori \i iubim doar dac` ne arat` c` nu-i interes`m, iar dac` se poart` prea frumos [i curtenitor, \i consider`m blegi. Pentru c` dac` ne

\n[al` s\nt ni[te m`gari, iar dac` n-o fac ni se par cam papagali. Dramele amoroase ale altora. Pentru c` prietena noastr` cea mai bun` sun` exact atunci c\nd ei au chef de joac`, iar noi alegem s` pl\ngem \mpre 44-45

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 un` cu ea c` a p`r`sit-o porcul \n loc s` ne g\dil`m cu ei [i s` ne batem cu perne. Dezorientarea \n spa]iu. Pentru c`, dup` 30 de minute de explica]ii, tot n-am \n]eles cum se ajunge \ntr-un loc \n care am mai fost m`car de dou` ori. nt\rzierile. Pentru c`, dac` ei \nt\rzie patru minute, s\nt nesim]i]i [i nu ne respect`, iar dac` noi \nt\rziem 30 s\ntem prin]ese. Curele de sl`bire. Pentru c` \i plictisim cu ale noastre, iar dac` se \nt\mpl` s` ia [i ei un kil \n plus, \n frigider nu se va mai g`si dec\t iaurt. Mama. Pentru c` ne apuc` migrenele de c\te ori trebuie s` bif`m o vizit` la a lor, dar \i trimitem s-o ajute pe-a noastr` s` care saco[ele cu gogonele de la pia]`. Baia. Pentru c` le oferim mereu o baie supraaglomerat` de cosmeticale de-ale noastre pe care n-au voie s-o ude c\nd fac du[. Hainele. Pentru c` oric\t s-ar str`dui s` se \mbrace civilizat [i \ngrijit, noi tot mai g`sim ceva de comentat. Telefonul. Pentru c` dac` ne sun` doar de dou` ori pe zi, tragem concluzia c` nu ne iubesc suficient, iar dac` ne sun` de trei ori se cheam` c` ne bat la cap. Dispre]ul fa]` de fostele lor iubite. Pentru c`, de[i nu le-am v`zut niciodat`, ni le imagin`m curve, proaste, inculte, analfabete, pitice [i buboase. Vreau asta [i o vreau acum! Pentru c`, dac` le cerem un CD rar pe care ei s\nt nevoi]i s`-l comande unui prieten din America, ni se pare c` nu s\nt \n stare s` ne \ndeplineasc` imediat o dorin]`, deci nu-i interes`m, deci nu mai vrem nici un CD. Transferul de vinov`]ie. Pentru c`, de[i nu le-o spunem explicit, reu[im \ntotdeauna s`-i facem s` se simt` vinova]i de faptul c` noi am bu[it ma[ina, \ntr-un moment \n care ei erau pleca]i din ]ar`. Logoreea. Pentru c` ne ia 20 de minute s` le comunic`m o informa]ie care, \n mod normal, ar putea fi transmis` \n maximum 10 secunde. Uita]i-v`

la mine, am reu[it, f`r` mari eforturi, s` scriu un text dublu \n raport cu dimensiunea permis` de layout-ul acestui almana h. Iar dac` o s` m` pun` cineva s`-l scurtez, o s` pl\ng p\n` r`m\ne exact cum \l vreau eu.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Missy + joe = friky-friky Cornel IVANCIUC Hannah Pakula a numit-o ultima romantic` . Contele de SaintAulaire a \mpr`[tiat vorba prin toat` Europa c` Romnia avea un singur b`rbat, adic` pe ea. Pentru noi, a r`mas \n istorie drept Regina Maria. Pentru Nando, b`rbat su, adic` Ferdinand de Romnia, a r`mas drept Missy. Despre ea \ns`[i, Missy scria c` este o fiin]` electric`: n fiecare ceas al zilei sim]eam n mine via]a, ca o for]` aproape electric`. Acestea le [tia so]ul meu . A[a s-a confesat regina \n povestea vie]ii ei, reeditat` la Bucure[ti, la Editura Eminescu, \n 1991. S` fi fost Nando singura persoan` care [tia am`nuntele astea despre regin`? Dar prin]ul Barbu {tirbei de ce nu le-ar fi [tiut? Dar colonelul Joseph Boyle, zis Joe? {tia, de asemenea, c` felul meu de a discuta era decis [i ne[ov`ielnic, c` eram totdeauna gata de lupt`. Adic` Nando [tia. Astfel, luase ncetul cu ncetul obiceiul s` se ntoarc` spre mine cnd era nedumerit. Adic` Nando luase obiceiul `sta. C` Nando e ra din ce \n ce mai nedumerit. C` Missy era tot mai electric`. C` avea adic` exces de foliculin`. C` era decis` s`-i spun` [i prin]ului {tirbei chestia asta. C` era ne[ov`ielnic` [i gata s`-i cad` cu tronc lui Joe Boyle. C` lui {tirbei \ncepuse s` i se cam flfie de sarcina electrostatic` a reginei. Regele Ferdinand avea o fire sfioas`; nu-i pl`cea s` se impun` [i ar`ta o oarecare ncetineal` cnd trebuia s` ia o hot`rre. A[a scria Missy. Cea mai mare \ncetineal` o resim]i cnd trebuie s` te coco]i \n patul conjugal, cu sentimentul c` te-ai r`t`cit \ntr-o gar` de provincie, cnd tu, de fapt, c`utai toaleta. Nando era neam] [i legea salic` nu-i permitea s` recunoasc` \n public calit`]ile femeilor. Asta se poate transforma \ntr-un avantaj de negr`it, atunci cnd nevasta \]i pune o instala]ie din coarne de cerb de toat` frumuse]ea, a[a cum i le-a pus Missy, cnd s-a combinat cu alde {tirbei sau Boyle. Onoarea prusac` l-a obligat pe Nando s` nu recunoasc` ceea ce vedea un popor \ntreg. De unde [i vorba lui Missy din confesiuni: Avea ncredere n mine: eram o tovar`[` plin` de veselie, uneori cam nesupus`, care ns` niciodat` nu-l dezam`gea . Frumos, nu? nainte de a deveni regina Romniei, la 16 ani, Maria Alexandra Victoria a fost principes` de Marea Britanie [i Irlanda. Pn` s` ajung` \n Romnia, unde a devenit

amantul reginei, aventurierul Joe Boyle a c`utat aur \n Klondike, \n nordul Canadei. Pn` s` urce pe tron, n 1914, Missy a n`scut o ciurd` de copii, dintre care trei vor ajunge regi [i regine: pe Carol, viitorul rege al Romniei, pe Elisabeta, viitoarea regin` a Greciei, pe M`rioara, viitoarea regin` a Iugoslaviei, pe Nicolae, viitor regent al 46-47

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Romniei, [i pe Ileana [i Mircea. Pare-se c` Ileana era f`cut` cu {tircamfor, iar Nando se plimb` ca leul \n cu[c` bei, iar Maria cu o tn`r` uniform` militar`, cu trese de locotenent. prin iatac, [i pn` la urm` sor]ii decid ca Dar nu conteaz`, c` n-a stat nimeni s` stabileasc` paternitatea Boyle s`-l bat` la cap pe prin]ul Carol s` odraslelor cu probleme, c` ADN-ul nu se inventase \nc`, iar desfac` mariajul, [i el \l va convinge s` zvonurile r`ut`cioase cu privire la aventurile reginei [i la progenirenun]e m`ca r vremelnic la Zizi. turile ei par s` fi fost r`spndite de du[mancele de moarte ale lui Cnd comenteaz` \ntr-o scrisoare Missy, Zoe Sturdza [i Martha Bibescu. ultimele \ntmpl`ri, regina Maria amestec` Joe era cam bolnav [i b`trior cnd i-a c`zut cu tronc reginei, o englez` naiv` cu o francez` arhaic`, care era [i ea cam s`rit` deja de o juma de secol. La 19 iunie, dup` ambele pres` rate cu grosolane gre[eli graun zbor \n Basarabia, Boyle simte \mpuns`turile une i crize cardiace maticale, scriind c` Boyle este iubit la palat, [i va fi internat \ntr-un spital din Chi[in`u, iar mai apoi, regina l-a dar c` o anumit` parte a presei \i poart` instalat discret \ntr-o caban` de lng` Bicaz. smbetele: Boyle is tremendously bien M` fascinezi. i mul]umesc providen]ei c` mi te-a scos \n cale , vue by George and the whole english royal i-a susurat Missy \ntr-o scrisoare. family, but there is a set who give him une Prim-ministrul Marghiloman era de cu totul alt` p`rere, [i ar fi mauvaise presse; for me it is lucky heis preferat ca soarta s` nu i-l scoat` niciodat` \n drum pe Boyle, pe liked in the Palace . Missy respir` greoi \n care \l detest` [i \l ponegre[te \n toate mediile. englez`, viseaz` poticnit \n francez` [i scrie N-am s` te p`r`sesc niciodat`, Missy, regina inimii mele , a mai liber ca o ]`ranc` din Carpa]i. asigurat-o Joe. Zvonurile despre iubirea dintre regin` [i Strngerea ta de mn` este ca o promisiune c` nici un om sau Boyle zburd` acum \n lib ertate. zeu nu te vor face s` m` abandonezi, atta timp ct eu [i ]ara mea Presiunile asupra casei regale pentru avem nevoie de tine , i-a [optit regina \ntr-o alt` scrisoare. eliminarea lui devi n tot mai insistente [i I love you. ]i sunt recunosc`tor pentru sentimentele pe care perechea regal` acc ept` s` fac` jocul lui mi le por]i [i te ador enorm. Dar prefer, crede-m` pe onoarea mea, Br`tianu. De Snzienele anului 1920, Missy s` te [tiu al`turi de Nando [i Carol. Instruie[te-l cu grij`, \nva]`-l s` \l imp lor` s` p`r`seasc` ]ara cu prima fie b`rbat [i om. Suport`-l pe Nando \mpotriva tuturor lichelelor ocazie, [i el se va conforma, ca s` dea col]ul care mi[un` la palat , i-a r`spuns Joe. \n Anglia, pe 14 aprilie 1923, unde a fost Pe licheaua de serviciu o chema Marghiloman. Iar complet \ngropat la Hampton Hil l. n acela[i an sc`pat de sub control, prin]ul Carol o [terge la \nceputul lui sep-Missy i-a viz itat mormntul, lng` care a tembrie, cu un pa[aport fals, \mpreun` cu ordonan]a lui, locotes`dit o cruce vec

he de piatr` de rit ortodox, nentul Henry Serdici, din regimentul de vn`tori de munte de la la picioarele c`re ia se mai \ntrez`re[te conTrgu-Neam], unde \l ostracizase regele, la Odessa, unde se c`s`turul \nverzit de mu[chi [i licheni al literei tore[te \n cel mai teribil secret cu Ioana Maria Valentina Lambrino. M. Pe 29 iu nie 1983, Boyle va fi re\nhumat Casa regal` este disperat`, Missy s-a pr`bu[it r`pus` de migrene \n p`mntul Canad ei, cu tot cu crucea lui pe o sofa [i prin]esa Ileana \i apas` tmplele cu vat` \mbibat` \n Missy, care \i ]ine de urt.

cu armat` vs. f`r` armat`

Exist` o vorb` cum c` din armat` te \ntorci b`rbat. Practic, conflictul `sta de idei se d` \ntre oamenii care s\nt b`rba]i pentru c` s-au \ntors b`rba]i [i oamenii care s\nt b`rba]i, de[i nu au plecat niciodat`. Partea proast` este c`, din cauza expresiei `steia, armata pare un mare cabinet de chirurgie plastic` \n care totul e decorat stil camuflaj.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Armata, somnul, fasolea [i b`[ina Alin IONESCU Am picat la facultate [i de-aici a \nceput totul. To]i prietenii mei [i-au g`sit care o rud` la comisariat, care o hepatit` nedescoperit` dinainte, care un \nceput de platfus, numai eu a trebuit s` ajung s` simt mirosul unei caz`rmi de cinci stele, unde ordinea [i disciplina f`ceau parte din por]ia zilnic` de t\mpenie care era, [i cred c` mai e \nc`, armata romn` de pufani. Timp de un an [i patru luni am p`]it tot ce se poate numi nasol pe lumea asta. Atunci c\nd ai 18 ani, nu te-ai b`rbierit niciodat` [i ai ochelari c\t sifonul tra[i peste o fa]` de fost licean care inspir` arogan]` de tocilar, cel mai \mpu]it ghinion posibil e s` nimere[ti pufan \ntr-o unitate de gagii pe care nu i-a dus capul s` absolve mai mult dec\t o am`r\t` de [coal` profesional` de l`c`tu[imecanici. Fiindc` nici apevi[tii `ia c are se ocupau de \ncorpor`ri nu erau t\mpi]i [i lipsi]i de frustr`rile clasei muncitoare, a[a c` ne puneau \n caz`rmi ca pe sandvi[uri: ciclul unu cu liceul la baz`, ciclul doi cu [coala profesional`; un strat de muncitori, unul de intelectuali, astfel \nc\t ura de clas` se \nv\rtea de la sine, la nesf\r[it, ca un perpetuum mobile stupid \n care bunicii cu profesionala din ciclul doi b`teau ca dracii la pufanii ciclului unu de liceeni [i tot a[a p\n` suna apa-n cap tututor genera]iilor de fo[ti militari \n termen. {i totu[i, dincolo de toat` nasoleala asta, armata are delicii pe care nu le po]i reg`[i niciunde pe lumea asta, pl`ceri interzise muritorilor de r\nd care n-au s`rit \n via]a lor gardul unei unit`]i militare \n c`utarea unei sticle de bere [i a unui mic \nfulecat \n vitez` cu scobitoarea de pe un carton m\njit cu mu[tar apos [i acru ca pi[atul. O s`-ncep cu cea mai mare dintre toate pl`cerile lumii: somnul din armat`. Timpul c\t dormi acolo, printre zecile de picioare nesp`late [i miile de b`[ini de toate soiurile, face din trupul t`u care sfor`ie ghemuit un cet`]ean al celei mai s`n`toase democra]ii biologice. Nu ai co[maruri, nu ai vise amare, nici un g\nd nu-]i tulbur` mintea \nainte s` adormi ca o vit` \ntr-un staul originar. A a]ipi \n armat` e ca [i cum ai intra pe furi[ \n trupul lui Seneca tocmai c\nd s\ngele i se scurgea din vene \nro[ind apa cald` a termei, iar sufletul i se bucura de senin`tatea unei mor]i venite ca o adiere de aripi de albin`. Acolo, \n paturile alea de metal care alung` orice intimitate, devii doar trupul t`u care adoarme. Dup` cinci 50-51

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 sprezece ani \nc` n-am mai sim]it vreodat` somnul acela ca o carne spiritului pr intr-un hedonism elementar, \n crud` m\ncat` \n lumina focului pe[terii primordiale. Acum adorm care \]i con[ti entizezi instinctele ca pe niste \n fiecare sear` chinuit de g\nduri [i planuri pestri]e. Pe locul doi a mecanism e perfecte de supravie]uire. stat fasolea. Iahnie sau ciorb`, nu conta, fasolea la cazan era f`cut` Dup` ce-a m p`r`sit cazarma, nu m-am mai [i pus` \n farfurii de tabl` cu polonicul lui Dumnezeu. Ca s` nu mai b`[it nicio dat` cu at\ta libertate. n civilie vorbesc de aromele trupe[ti ale celor cincizeci de oameni din dortrupul ascult` de rigori, nu de sine. Instincmitorul comun care se transforma prin vot unanim \ ntr-o oaz` de tele se filtreaz` social [i fasolea \[i pierde libertate. Conven]ia asta ipocrit` antiflatula]ie, care ne va distruge gustul. M \ncarea revine \n farfurii de \ntr-o sut` de ani m`runtaiele, cade acolo ca o cortin` de cabaret. por]elan [i flatula]ia se transform` \n tabu. Dup` o mas` cu fasole, tol`ni]i \n paturi, cu bur]ile pline [i min]ile Pentru so mnul, fasolea [i b`[inile din golite de orice urm` de interes pentru vreo idee c\t de t\mpit`, asta cazarm` a[ mai face armata \nc` o dat`. devine reversul banchetului socratic. Poate o form` de purga]ie a Servici umilitar obligatoriu Viorel MO}OC Armata e bun`, b`! Te-nva]` s` fii ho], par[iv [i mincinos! , Era mai pu]in spectac ulos \n rigurozitatea zicea Ioan Costin, comandantul nostru de companie. S-a eliberat [i lui cazon` [i \l re]in mai ales prin ordinul pe el, la un an de zile dup` noi, c\nd a expirat contractul semnat cu care mi l-a d at pe c\mpul de instruc]ie din Ministerul Ap`r`rii, la \nceputul [colii militare. Cred c` i-a prins Ghencea: Exp lozie atomic` din direc]ia bine plecarea \n civilie, \ntruc\t cel pu]in pe vremea noastr` pu[c`ria de femei ! . Acum ar trebui s` fie omul d`dea semne evidente de inadaptare. C\nd se enerva, cel pu]in colonel. Nu m ai [tiu prea bine ce azv\rlea cu scaune [i b`ncu]e p\n`-n mijlocul dormitorului, iar la s-a \nt\mplat cu un alt ofi]er, supranumit controalele inopinate mai sp`rgea c\te o valiz` unde descoperea Mubarak. n tab` ra de preg`tire de la munefecte civile, flanele sau izmene chineze[ti aduse de a cas`. te, c\nd simulam o ambuscad`, [i-a \ndruBine\n]eles c` respectivele corpuri delicte erau imediat c`lcate \n mat plutonul \ntr-o direc]ie complet opus` picioare [i riguros sf\[iate, cu un fel de voluptate sadic`. O dat` [i, mult pre a t\rziu, c\nd i-a picat fisa, le-a ne-a alergat vreo dou` ore \n baza sportiv`, ne-a dat t\r\[uri [i culordonat b`i e]ilor Fuga, \napoi! , 270 de caturi prin noroi, cu masca pe figur` Altfel, comandantul nostru pa[i pe minut, p rin p`dure, pe o culme nu era un om r`u. Ba chiar a[ zice c`, \n felul lui mai abrupt, era un abrupt`, cu treij de kile \n spinare. La sf\rom bun. Dup` cum b`iat bun era [i nepotul lui

, caporalul Jenic` [itul exerci]iului, g\f\ind asudat, camaradul Ioni]`, adus \n unitate de la Regimentul de Gard`, ca s` ne instrumeu Liviu Ulei a zicea cu g\ndul la Mubarak: iasc` pe noi, bibanii de la T.R. M-a umilit [i m-a futizat c\teva luni (i Dac` er am pe front, \l \mpu[cam! . Ca se pusese pata pe mine, la muncile agricole) p\n` c\nd i-a venit [i zvon, am auz it c` bravul ofi]er ar fi fost r`nit lui sorocul s` se lase la vatr`. Ne-am desp`r]it f`r` resentimente. sau chiar uc is la Revolu]ie, dar sper s` nu se De fapt, fusesem [i eu cam obraznic atunci, pe c\mp, c\nd el mi-a fi \nt\mplat a [a ceva. Totu[i, [tiu cu certituordonat de c\teva ori Culcat! T\r\[! Drep]i! Culc at! Salt \nainte! , iar dine c` la Revolu]ie au c`zut c\]iva ofi]eri eu imediat l-am \njurat de mam`. C\t despre comandantul de pludin batalionul nos tru. C`pitanul Larger a ton, pe atunci locotententul-major Ilie, nu prea am ce s` povestesc. sc`pat doar cu ni[te r`ni \n tot corpul, pu]in

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) ciuruit de o rafal` tras` de militarii care ap`rau Comitetul Central de terori[ti. C\nd a reu[it s` ias` din TAB, s-a t\r\t s\nger\nd p\n` la comandantul plutonului de tr`g`tori, i-a pus pistolul la t\mpl`, i-a zis parola [i a[a a sc`pat cu via]`. Pap Larger venise la noi de la un deta[ament de munc`, diribau, unde apucase s`-i prind` pe ni[te grada]i care au cusut cu s\rm` buzele unui recrut prea vorb`re]. Era un tip chiar simpatic, aducea cumva cu actorul Pierre Richard f`r` p`r sau chiar cu acuma m` g\ndesc un B`sescu \n mizerie. Spre deosebire de el, al]ii nu erau chiar at\t de haio[i. Asum\ndu-mi riscul de a denigra glorioasa institu]ie a Armatei, pot afirma c`, \n r\ndul a[a-numitelor cadre , ofi]eri [i subofi]eri, am \nt\lnit o larg` concentrare de be]ivi, obseda]i sexual, mitocani, [p`gari, sadici, isterici sau pur [i simplu pro[ti. To]i oamenii `[tia trebuiau s` fac` din noi cum se zice b`rba]i. Dac` a fi b`rbat \nseamn` s` execu]i ni[te ordine stupide [i s` \nduri ni[te priva]iuni f`r` sens, atunci, da, [i-au f`cut bine treaba. Nu-s pu]ini `ia care mai cred [i acum c` ordinele superiorilor nu se discut`, se execut`, func]ia bate gradul [i, \n general, e bine s` ai o func]ie c\t mai mare, ca s`-]i [tie de fric` subordona]ii: te-au futut pe tine c\nd erai biban, fu]i [i tu c\nd e[ti veteran. Dar ca s` afli toate astea nu-i nevoie s` pierzi complet aiurea ni[te luni bune din via]`, la cea mai frumoas` v\rst`. Te prinzi [i singur, un pic mai t\rziu, c\]i dintre semenii no[tri consider` c` via]a civil` e un fel de armat` \n variant` soft, chiar dac` un pic mai extins` ca durat`. Sigur c`, pesemne, \ntre timp lucrurile s-or mai fi schimbat [i-n armat`. Totu[i, pentru un t\n`r care se g\nde[te c` armata te face b`rbat, r`spunsul meu va r`m\ne acela[i: nu-i nevoie, se poate [i altfel. C\nd s-a \ntors acas` \n vara lui 87, pu[tanul aiurit care se \nrolase \n septembrie \[i pierduse valiza de lemn, c\teva m`sele din gur` [i ni[te iluzii de adolescen]`. Mi-a trebuit ceva timp p\n` s` le recap`t, iar din]ii mi i-am pus [i mai t\rziu. De[i-s frumo[i, de por]elan, chiar ai mei nu mai s\nt. Dup` o lung` iarn` petrecut` la 2-3 grade \n dormitor [i -15 \n postul de gard`, acum m` cam dor genunchii. {i nici nu mai ]in minte ce anume am f`cut toat` vara, c\nd m-am \ntors din armat`. mi amintesc doar c` eram foarte bronzat, ca un ]igan, dup` o lun` de dat la sap` \n gospod`ria unit`]ii. A[a c` nici n-a mai fost nevoie s` m` duc la mare. 52-53

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 S` cre[ti AMR [i voinic! Daniel GOACE De ce s` nu faci armata? Uite, eu, spre exemplu, pentru c` am ulcer duodenal. ns` am prieteni care nu au f`cut-o pentru c` au avut fie platfus, fie o familie de \ntre]inut, cursurile la o a doua facultate, la o a treia, la o a patra, certificat de nebun de la Spitalul 9 sau un v`r la comisariatul militar. Ce este armata? Este a doua p\rghie important` prin care sistemul mai are o [ans ` de a-l supune (eufemism pentru \ndobitoci ) pe individul \nc` neformat, \n cazul \n care l-a ratat o dat` prin intermediul [ colii. E [utul \n fund dat acelora dintre tineri care \[i fac iluzii c` ei s\nt altfel dec\t restul. Armata este doza de umilin]` pe care t\n`rul trebuie s` o \ngurgiteze \nainte de a s`ri gardul \n via]a care-l a[teapt` de-acum \ncolo cu poarta \ncuiat` oricum. Armata e atunci c\nd e[ti obligat s`-]i serve[ti ]ara la momentul la care tu nu mai [tii cum s` fugi dracului mai repede din ea. Ce mai este armata? Este bocancul cu dou` numere mai mare sau cu un num`r mai mic care-]i revine la magazia de efecte al`turi de tunica rupt` \n fund [i ciorapii f`r` nasturi. Este musca moart` din ciorba de fasole cu pietricele de la popot`. Este pu[ca din primul r`zboi mondial cu care trebuie s` execu]i programul de instruc]ie [i, dac` se poate, s` \i supravie]uie[ti muni]iei expirate care, din cauz` c` percutorul e stricat, nu e exclus s`-]i treac` ceva prin cap \n momentul \n care tragi. Armata este WC-ul unit`]ii frecat cu periu]a (personal`) de din]i. Este adunatul apei a dou` g`le]i, v`rsate special pe jos \n dormitor, cu [iretul. Este trenule]ul pe ca re \l faci cu colegii pifani, merg\nd de-a bu[ilea prin fa]a geamului unit`]ii [i ]in\nd fiecare \n m\n` c\te o creang`, astfel \nc\t s` le creezi senza]ia bibanilor din`untru c` s\nt \ntr-un tren aflat \n mers. Sau metroul , atunci c\nd tu e[ti locomotiva [i valizele vagoanele pe care tu trebuie s` le \mpingi t\r\[, pe burt`, pe sub toate paturile din dormitor. Armata mai e mirosul de ciorapi nesp`la]i de trei s`pt`m\ni ai m\rlanilor cu care e[ti obligat s` fii coleg de camer`. Armata e concursul de b`[ini de la miezul nop]ii care mai ies [i cu stropi, c` nu pu]ea destul numai a transpira]ie \n salon. E laba f`cut` noaptea pe sub p`tur`, atunci c\nd la televizor se d` un film \n care apar femei goale, iar \n dormitor nu exist` nici un televizor. Tot armat` e [i atunci c\nd un cretin cu patru clase primare ajunge s` aib` la cheremul s`u un deta[ament de studen]i la

filosofie sau matematic`. {i c\nd moldoveanul ajunge s`-l aib` la m\n` pe ungur sau romnul pe ]igan. {i invers. De asemenea, armat` e atunci c\nd vreun frustrat care n-a avut animale \n copil`rie ajunge caporal sau sergent [i poate s` culcat/sculat [i \nainte, mar[ o unitate \ntreag` de bipezi. Armata e condi]ia necesar` pentru a putea ajunge \ntr-un post c`ldu] dac` tat`l lucreaz` \n vreun serviciu de informa]ii sau mama pe la Garda Financiar`. Armata e atunci c\nd toat` lumea se \mparte \n civili [i cadre militare. Armata mai e o gr`mad` de alte lucruri ur\te, din cauz` c`rora eu, unul, \mi cer scuze, da prefer s`-mi servesc ]ara la alt` mas`.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Calul Tony [i r`zboiul bunicului meu Cornel IVANCIUC Singurul personaj din familie care f`cuse r`zboiul era bunicul. St`team [i-l ascultam ca tmpitul ore \n [ir, \n timp ce-mi povestea c` a f`cut armata la vn`torii de munte [i a ajuns ordonan]a generalului de divizi e Leonard Mociulski, [eful Diviziei 3 vn`tori, a Corpului de munte. Toate amintirile lui, [i singurele de pe p`mnt, erau legate de armat`. De cum a fost el \n aplica]ie la Piatra Neam] [i a traversat creasta Carpa]ilor pe jos ca un apucat, din Mun]ii Rodnei pn` \n Mun]ii Ceahl`u; de ce om nemaipomenit era generalul; de cum au m`r[ `luit \n mun]i trei luni \ncheiate, \n care au f`cut tot felul de n`zbtii; de cum au locuit ei \n corturi [i nu s-au desc`l]at niciodat`, pn` la destina]ie, unde la marea aplica]ie a participat [i regele Carol II; de cum [i-a desf`cut moletierele [i a v`zut c` erau lipite de picior, [i a[a p`]iser` to]i solda]ii; de cum [i le-au dezlipit cu ap` fiart`, [i [i-au scos bocancii din picioare cu tot cu piele [i carne [i au pu]it z`rile o zi [i o noapte, [i s-au ofilit florile de duhoare [i au c`zut frunzele din copaci r`puse de miasme. Bunicul meu se ocupa, de fapt, de calul lui Mociulski, pe care \l chema Anton, [i-i zicea Tony. i d`dea de mncare ov`z, \l ducea la p`scut, \l ]es`la, \l peria, \l \n[eua, \l de[eua, \i piept`na coama [i i-o tundea scurt, ca la solda]i, \l \njura de mam`, \l suduia de tat`, \l l`uda, \l scuipa \n bot, \i cnta \n strun`, \l leg`na, \i spunea pove[ti cu calul n`zdr`van al lui F`t-Frumos [i \l adormea cu capul pe um`r [i apoi, a doua zi, o lua iar`[i de la cap`t, c` mai aveau ceva distan]` pn` \n Piatra Neam]. Nu l-au mobilizat pe avea acas` o ciread` Corpul vn`torilor a de-al III-lea Reich, bunicu , \ntruct de copii. n r`zboi, fost preluat de cel care l-a numit coman

dant pe generalul de corp de armat` Hugo Schwab, \n decembrie 1943. n Crimeea era o iarn` a dracului de grea [i trupele romno-germane au fost \ncercuite [i luate ca din oal` de cele sovietice \n istmul Perekop, \n noiembrie 1943. A[a a fost numit Schwab la comanda corpului o lun` mai apoi, [i Mociulski i-a devenit subaltern, cu tot cu hahalera aia de cal de care avusese grij` bunicul. Participarea bunicii mele la ma[ina de r`zboi a fost urm`toarea: \ntr-o bun` zi a

54-55

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 unui an neprecizat din timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, un genunchi spr ijinit pe enormitatea lui de cal de artilerie a fost atins de un glonte r`t`cit lng` gar` [i a decem`dular de culoarea gresiei, [i-a f`cut o dat pe loc. L-a t`iat \n buc`]i, l-a adus acas`, a f`cut din el chiftele cruce l arg` cu copita dreapt`, dup` care a [i le-a vndut Armatei Ro[ii, c` era dup` marea tr`dare de la 23 recitat extrem de mi[c`tor primele versuri august 1944, iar Armata Ro[ie a mai vrut [i a mai cerut, dar s-a terdin Moartea p oetului a lui Lermontov [i, minat calul, c` nu era chiar un cal uria[ [i inepuizabil, a[a cum ar \n timp ce murea, din m`dularul lui \nsp`iputea crede din neb`gare de seam` domniile voastr e. mnt`tor de mult [i de gros s-au prelins Calul Tony a dat col]ul \n eternitate la sfr[itul frumoasei veri a literele de sng e ale cuvntului kone], dup` anului 1944, la Storojine], \n apropiere de Cern`u]i, dup` ce armacare [i-a dat duhul, \ntr-un nechezat drata romn` \i tr`dase pe nem]i [i pactizase cu bol[evici i. Era o matic, \n timp ce o invoca pe Fecioar`, c` diminea]` rece [i v`l`tucii de cea]` se ridicau din toate cotloanele Tony, am ui tat s` v` spun, era de confemun]ilor. Trmbele de abur care ie[eau din n`rile cail or erau att siune catolic`: Ave Maria, gratia plena, de groase, \nct aveai senza]ia c` te po]i c`]`ra pe ele pn` la soare. Dominus tecu m, benedicta tu in muliCaii au [arjat ca la comand` [i de sub bur]ile lor au ][nit pe dreaperibus, et be nedictus fructus ventris tui ta s`bii sclipitoare, strnse \n pumnii aproape degera]i de frig. Iesus. Sancta Ma ria Mater Dei, ora pro Calul Tony, care tr`dase [i el, a fost r`nit de un obuz, care i-a despinobis pec catoribus, nunc, et in hora morcat crupa \n dou`. A \nceput s` plng` cu lacrimi de om, a cabrat tis nostrae. Ame n. ca o statuie ecvestr` c`l`rit` de un erou beat, s-a mototolit pe

capital` vs. provincie

Am cunoscut un tip care zicea c` provincia ar trebui ras` de pe fa]a p`m\ntului. Am cunoscut alt tip care spunea invers, c` Bucure[tiul trebuie exilat \n alt` ]ar`. P\n` la urm`, e bine s` ne \n]elegem cu to]ii ca fra]ii. C` dac` stai s` te g\nde[ti bine, [i Bucure[tiul tot \n provincie e.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Capitala e o curv` ajuns` la v\rsta a doua Doru BU{CU Capitala e o curv` pu]in trecut` de 40, \n]olit` ca nevasta burghezo-mo[ierimii \n filmele lui Sergiu, cu forme expirate, dar bine ambalate \n cute [i franjuri, o cocot` sclifosit` care \]i spune cu buzele ]uguiate pui[or , te ia de b`rbie [i-]i sufl` \n ochi fumul aluziv din port]igaret. Pentru boboci, cotoroan]a are farmec. {tiin]a clipitului cu sub\n]eles, oftatul intim, miorl`ielile care aproximeaz` orgasmul, atingerile calculate care par \nt\mpl`toare, decolteulamfiteatru [i p` tura groas` de parfum cu raza de cinci metri aprind imagina]ia provincialului t\n`r. Care, orbit de luminile ora[ului, se d` jos din tren \n Gara de Nord [i, ca s` nu rateze prima ]eap`, ia un pie]ar. Dac` asta e mama, s`-i c\nt`rim pu]in pe copii. Bucure[tenii s\nt m\ndri to]i de descenden]a lor urban`. Psihologic, aceast` mul]umire de sine e \nregistrat` ca o ascensiune personal` \n raport cu valorile jude]ene. Cei c\]iva centimetri de avans tehnologic, adu[i de ultimul model de troleibuz, de exclusivitatea metroului, de mall-uri sau de prezen]a coloanelor oficiale pe str`zi, le m`soar` lungimea zilnic` a vanit`]ii. nainte de moartea lui Ceau[escu, aerele de superioritate ale bucure[teanului erau ceva mai sonore dec\t azi [i miroseau ca ale unui c`prar deranjat la burt`. Cele dou`zeci de statui \n plus fa]` de ora[ul Mizil, silueta monstruoas` a Na]ionalului [i bulevardul stalinist preg`tit pentru Comitetul Central f`ceau din buletinul de Bucure[ti o legitima]ie de [mecher. Aceast` [mecherie era distribuit` \n geografia social` dup` clopotul lui Gauss: mai mult \n centru [i mai pu]in la periferii. Bunul-sim], prezent \n cantit`]i farma ceutice, era ostracizat, culmea, \n mahalale. Snobismul [i suficien]a bucure[teanului, bazate, cum ziceam, pe fantomele unei urbanit`]i \nchipuite, au z`cut [i mai zac \nc` \ntr-un recipient periculos cu otr`vuri. Licoarea [i-a mai pierdut din coroziune, dar, c\nd [i c\nd, bucure[teanul dependent simte nevoia s` mai trag` c\te o du[c`. Exist` a[adar un sevraj, o nevoie ca iluzia s` fie prelungit`. O cere s\ngele sub]iat prin 58-59

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 S`m\n]a vl`jganului neatent se risipe[te periodic \n pliurile [i volanele Capitalei cu generozitate [i dezinteres. Din ea se na[te speran]a reabilit`rii speciei urbane, \n ea zac energiile relans`rii. Ea poart` germenii vitali ai prospe]imii, ai inteligen]ei care respir` aer curat, ai umorului hr`nit [i ai bunului-sim] natural. F`r` violul consim]it al provinciei, metropola e infertil`. Lichidele coclite din burta Capitalei prod uc urma[i gata pierdu]i. F`r` mi[carea provincial` de [ale, ni[te [ale spirituale, desigur, mo[tenirea genetic` a bucure[teanului ar f i doar [mecherie [i ar]ag. Bucure[tiul se masturbeaz` \njur\nd provincia, dar \[i dore[te ca acest futai s` nu se termine niciodat`. \ncruci[`ri de familie, elaborate \n perimetrul concentra]ionar al Bucure[tiului . Degenerarea biologic` a fiilor Capitalei, tr`i]i \n praf [i poluare, enclaviza]i \n snobism [i \ncremeni]i \n suficien]`, se cere acoperit` cu pardesiul arogan]ei. Agresivitatea lor social` \ndreptat` contra provinciei imit` gesturi aristocratice goale, executate cu st\ng`cia parvenitului. Prostia cu fireturi are str`mo[i \n mahala [i se revars` asupra triburilor calme, sosite din provincie. Dac` numim Bucure[tiul, prin abuz de limbaj, metropol`, voi spune c` provincia e \n deplin`tatea farmecului ei c\nd se afl` suficient de departe de metropol`. La o distan]` sigur`, \n afara zonei de contaminare urban`, tr`ie[te o lume pictat` \n alte culori umane, cu o alt` geografie mintal` [i o meteorologie sentimental` complet diferit`. Provincia are mari rezerve de bunsim], e un depozit nesf\r[it de frumuse]e brut` [i o neobosit` furnizoare de recru]i pentru metropol` celebra carne de metrou. Dac` r`m\nem \n metafora curvei, provincia e un cioban v\nos, timid [i naiv care vine la ora[ s-o reguleze pe doamna [i s`-[i ia blugi.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Sunt c]iva mor]i \n ora[, iubito Drago[ BUCURENCI Sunt zile cnd nu v` mai suport. Cu regionalismele voastre. Cu saco[ele voastre de plastic trntite pe peronul g`rii. Cu pove[tile voastre de-acas`. Cu mncarea voastr` de-acas`. Cu po[irca aia din sticle de Borsec aduse de-acas`. Cu patriotismul vostru local. Cu sarmalele voastre locale. Cu fi]ele voastre de provinciali. M-am s`turaaaaaat! E momentul s` iau atitudine. Ani de zile m-a]i \ntrebat, ca s`-mi face]i un compliment, de unde sunt. {i v-am r`spuns, u[or ru[inat, c` sunt n`scut [i crescut aici, \n Bucure[ti. Ciudat, nu pari, mi-a]i zis cu voce mieroas`. Dar p`rin]ii [i bunicii, ei de unde vin? Aici mai scoteam [i eu c`ma[a: ei vin de peste tot. {i din Oltenia, [i din Ardeal, [i din Moldova. N-am eu un pedigree foarte curat, dar m`car nu sunt bucure[tean de mai mult de-o genera]ie. {i gata, cu asta rezolvam problema originii mele. Ca dup` aia s` v` apuca]i s`-mi povesti]i cum sunt bucure[tenii \n compara]ie cu oltenii, cu ardelenii, cu b`n`]enii, cu moldovenii M` rog, pn` la moldoveni. Pe asta cu moldovenii n-am \nghi]it-o niciodat`. Mi-am pierdut ore importante din via]` aflnd pentru a nu [tiu cta oar` cum [tiu ardelenii s` se poarte, ce vinuri au b`n`]enii, ce lubeni]e au oltenii, cum [tiu moldovencele s` fut`, ce parastase [tiu s` fac` oltencele, ce mare au const`n]enii, cum [tiu s` se bronzeze la piscin` ar`denii, ce mucenici gusto[i fac ie[enii, ce frumos vorbesc sibienii, ce club de club au timi[orenii, ce pogrom au f`cut or`denii, \n fine, ce super-discotec` au lere[tenii. Destul! Achtung, b`i provincialilor! V` vorbe[te un bucure[tean! (Observa]i, v` rog, pronun]ia curat`, f`r` accent.) Am crescut \ntr-un ora[ care are mai multe biblioteci dect num`rul de c`mine culturale de la voi din jude]. {i mai multe perspective profesionale dect ofer` vederea panoramic` de pe dealul Feleacului sau de pe oricare dintre colinele Ia[iului. N-are rost s` nega]i chestia asta, de-aia a]i venit puhoi la Bucure[ti, c` doar nu v-au dat perspectivele afar` din locul de ba[tin`. Doar c` v` e greu s` accepta]i c`, \n ciuda pozi]ion`rii pe ha rt`, Bucure[tiul e cel mai vestic loc din Romnia. M-am s`turat s` aud c` Occidentul \nseamn` cur`]enie [i polite]e. Londra nu e curat`. {i parizienii nu sunt politico[i. Capitalele sunt murdare [i agresive pentru c` se dezvolt` cel mai rapid, ora[ele mici 60-61

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 sunt curate [i politicoase [i plicticoase. De-acolo veni]i voi. Dar n-a]i \nv`]at, cu toat` polite]ea voastr` proverbial`, c` nu se face s` intri \n casa omului [i s` te plngi de praful de pe de mobil`, de [or]urile servitorilor [i de lipsa de gust a bucatelor. De fiecare dat` cnd v` vizitez \n provincie, v` laud taximetri[tii, v` admir cl`dirile, v` ridic \n sl`vi mnc`rurile [i vinurile [i v` ascult vechile istorii despre cum sunt bucure[tenii. Pe voi, \n schimb, nu v-am auzit nici m`car o singur` dat` vorbind de bine Bucure[tiul. Achtung! N-ave]i ochi? Nu v-a]i plimbat niciodat` pe Kisseleff noaptea? N-a]i mncat nici m`car o dat` pe malul Her`str`ului? N-a]i ascultat niciodat` un concert la Ateneu? A[, ]i-ai g`sit cu cine s` vorbe[ti. O ]ine]i una [i bun`: ora[ul vostru, jude]ul vostru, c`minul vostru. Sunte]i \ntr-a[a un hal de provinciali c` n-ave]i inim` s` iubi]i un ora[ mare [i frumos. Achtung! Cel mai nesuferit lucru \n Bucure[ti sunte]i voi! Perspectivele voastre meschine [i cultura voastr` minor` au ajuns s` dea tonul \ n Capital`. Cine sunt b`ie]ii de b`ie]i care paraziteaz` cu ma[inile lor de prost-gust intr`rile \n cafenele smb`t` sear`? Beizadelele baronilor locali. Cine sunt panar amele care fac cluburile de nefrecventat cu gen]ile lor Bucci [i parfumul Dihor? Odraslele de moravuri u[oare ale [tabilor d in provincie. Repet: sunt zile cnd nu v` mai suport. Cu provincialismele voastre ieftine [i nostalgiile voastre de neam prost. Sunt zile cnd mi-a[ face catrafusele [i m-a[ c`ra la Paris. Dar m` enerveaz` numai gndul la Cartierul Latin, unde-a locuit un mare provincial de-al nostru, un tip a c`rui retoric` plng`cioas` a reu[it s` arate c`, nici la Paris, provincia nu se dezminte. De fiecare dat` cnd mi-l imaginez pe Cioran plimbndu-se prin Jardin du Luxembourg [i repetnd obsesiv quoi bon avoir quitt Coasta Boacii? quoi bon avoir quitt Coasta Boacii? , \mi vine s`-l iau la palme [i s`-i spun de la obraz: Vraiment, ma\tre, quoi bon?

fum`tori vs. nefum`tori

Cum spunea un nene la televizor: {i ce dac` nea Cutare a fumat toat` via]a [i a tr`it 100 de ani? Dac` nu fuma, tr`ia 150. Este interesant cum to]i oamenii care ar tr`i 150 de ani se apuc` brusc de fumat c\nd s\nt tineri, ca s` nu treac` de sut`. Se pare c` via]a e, \ntr-adev`r, plictiseala dintre dou` ]ig`ri.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) S` v` fum! Gabriel DROGEANU Ca s` intr`m mai bine \n atmosfer` plin` de fum de ]igar`, evident v` propun o [ tire din 2004, care, de[i pare a fi una de la pagina 5, a ap`rut \ntr-un ziar ex trem de serios, nu conteaz` cum \i spune, nu insista]i: O maimu]` din China s-a apucat de fumat O maimu]` de la o gr`din` zoologic` din China s-a apucat de fumat. Feili, o femel` cimpanzeu de 13 ani, cer[e[te ]ig`ri de la vizitatorii gr`dinii zoologice din Zhengzhou, provincia Henan, [i \i scuip` pe cei care o refuz`. Norvegia. Vreme ploioas`. Valerenga-Steaua. Romnii s\nt condu[i cu 3-0. Coafura rezist`. Ovidiu Ioani]oaia nu mai rezist`: \[i aprinde o ]igar`. Un steward vine [i \i spune c` \l \n]elege, dar trebuie s` sti ng` ]igara. Romnia. Vremuri de rahat. n ]ar` curge (sau curg?) lapte [i scrumiere. B`ie]ii \[i aprind ]ig`rile. Dragi colegi, v` rog, stinge]i ]ig`rile. Vre]i s` m` sup`r pe voi? Unii ru[ina]i, unii surprin[i de faptul c` fumau care mi-ai dat, b`, ]igara asta nenorocit`?! , al]ii de-a dreptul sc\rbi]i, b`ie]ii le strivesc sub bocanci. S\nt \nduio[at. Ba chiar \mi pare r`u c` am putut fi at\t de crud. Nu meritau. Hai, m`, c` am glumit, nu trebuie s` m` lua]i \n serios. Serios, n-am vrut, nu [tiu ce mi-a venit De fapt, mie \mi place s` miros a fum de ]igar`, vreau s` m` ung pe corp [i pe pl`m\ni cu fum de ]igar`, ca s` fiu galben-maroniu, precum t\mpl`ria asta alb` de PVC din birou la care am frecat asear` cu o ton` de Pronto; dup` ce po[te[te cu voi c\teva milioane de ]ig`ri pe zi, p`rul meu luce[te [i e gras, deci s`n`tos; abia a[tept s`-mi \nec privirea \n apa cea opac` [i dizgra]ios curg`toare [i neagr` ca un fu nd de sob` care iese din hainele alea \mpu]ite cu care plec de la serviciu. }ine]i-o tot a[a, b`ie]i! Hai, c` n-am vrut s` v` sup`r, eu zic s` ne a[ez`m [i s` fum`m \mpreun` pipa p`cii. P\n` la urm`, cine s\ntem noi, nefum`torii, s` protest`m? Sus ]igara, jos mafia! Ce-o s` facem, o s` cerem universit`]i pentru nefum`tori, locuri \n Parlament, a utonomie teritorial`, prefect nefum`tor, emisiune \n limba nefum`torilor?

64-65

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Uite, am observat c` fumatul s-ar putea s` fie chiar o form` de respect pentru cei din jur: eu c\nd n-am ap` acas`, ca s` fac un du[, cobor s`-mi cump`r la fel procedeaz` [i colegii mei: c\nd r`m\n f`r` ]ig`ri, coboar` s`-[i cumpere. Corect? Singurul lucru care m` \ngrijoreaz` este c` tot apar ni[te cercet`tori, binecunoscu]ii cercet`tori americani sau britanici, care, periodic, descoper` roata: cic` fumatul este, probabil, pe primul loc \n topul activit`]ilor care nu aduc nici un beneficiu. Ba dimpotriv`: am auzit c` dac` avansezi \n cariera asta de fum`tor ri[ti ca la un moment dat ]igara de dup` s` devin`, simplu, ]igara . Hai, nu v` speria]i. Uite, ca s` \nchei pe un ton pozitiv, v` propun o alt` [tire, probabil la fel de inventat` ca aia de la \nceput, dar care mie mi-a demonstrat c` se poate. Deci, se poate: O maimu]` s-a l`sat de fumat dup` 16 ani Un cimpanzeu femel` din China a reu[it, dup` 16 ani, ceea ce pentru mul]i oameni este doar un vis: s` renun]e la tutun. AiAi, n vrst` de 23 de ani ( ) a fumat [i mai multe ]ig`ri pe zi. ngrijitorii de la Qinling-Safaripark din provincia Shaanxi [i-au dat seama c` este timpul s` ia m`suri [i au supus-o pe fum`toarea mp`timit` la o cur` intens` de dezintoxicare, cu plimb`ri regulate, terapie cu muzic` [i exerci]ii de sport. De[i la nceput a fost destul de dificil, maimu]ica a nceput u[or-u[or s` nu mai duc` dorul ]ig`rilor. Demitizarea anti-miturilor despre fumat C`t`lin MATEI Sta]i a[a, s`-mi aprind o ]igar`. Mitul 2: Fumatul nu d`uneaz` nim`nui Mi-am aprins o ]igar`, am deschis o pagin` de web [i am tasaltcuiva dec\t mie. tat \n fereastra de Google: 9 mituri despre ]ig`ri. Hmm. Ia s` Anti-mitul 2: Fum atul pasiv omoar` de vedem dac` anti-miturile s\nt adev`rate. la 35.000 la 65.000 de oameni \n fiecar e an. Anti-anti-mitul 2: Fumatul real omoaMitul 1: S` renun]i la fumat poate fi dificil pentru al]i oameni, r` milioane. ~ [tia 35.000 s\nt victime coladar eu pot s` fac asta oric\nd. terale. Anti-mitul 1: De fapt, 35 de milioane de oameni \ncearc` s` se lase de fumat \n fiecare an, dar numai 7% reu[esc \ntr-adev`r. Mitul 3: Fumatul mic[oreaz` tensiunea Anti-anti-mitul 1: Am un prieten care are un prieten care are arterial`. o metod` infailibil` de a te l`sa de fumat. Fumezi timp de o lun`, Anti-mitul 3: Nu e adev`rat. Dimpotriiar toate mucurile de ]ig`ri ]i le depozitezi \ntr-un bo

rcan cu ap`. v`, \]i cre[te presiunea arterial`. Dup` o lun`, bei. Dup` ce bei, vomi]i instantaneu tot [i dup` ce Anti-anti-mitul 3: {i atunci c\nd pierd creierul t`u trece prin trauma aia, cic` n-o s` te mai apropii nicioautobuzul \m i cre[te presiunea arterial`. Ce dat` de ]igar`. Dar nu v` imagina]i c` metoda asta va fi trecut` vremai conteaz` dac` \mi aprind o ]igar` p\n` odat` pe vreun afi[ dintr-o farmacie. Mai bine \]i scot ochii cu la urm`torul au tobuz? Mai prelungesc un fumatul. pic tensiunea arterial`. Ce, sexul nu se

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) bazeaz` pe aceea[i idee? Anti-anti-mitul 7: P`i, normal c` ajung. Asta e [i ideea. Dac` nu ajungeau, Mitul 4: Fumatul \]i \mbun`t`]e[te starea de spirit. sugeam aer printr-un pai. M am`, dar greu Anti-mitul 4: Un studiu a demonstrat c` adolescen]ii care fu-v` mai prinde]i. Or icum, m` simt mai bine meaz` s\nt de patru ori mai susceptibili la depresii dec\t cei care nu acum, c` am aflat c` am discutat p\n` aici fumeaz`. despre ]ig`ri f`r` filtru. Pfuu, mi s-a luat o Anti-anti-mitul 4: Adolescen]ii care fumeaz` s\nt de patru ori piatr` de pe pl`m \n. mai susceptibili pentru c` au de patru ori mai multe motive: nu au bani de ]ig`ri, nu fumeaz` niciodat` dup` sex pentru c` nu fac sex, Mitul 8: Fum atul m` face s` ar`t cool [i \i mai sup`r` diriga c\nd \i prinde fum\nd [i ]ig`rile se scumpesc de sexy. la o zi la alta, via]a fiind tot mai scump` \n Romnia. Anti-mitul 8: Fumatul \]i \ng`lbene[te din]ii, \]i face riduri [i face g`uri \n hainele Mitul 5: Dac` fumez numai c\teva ]ig`ri pe zi, e OK. tale. ntr-un sondaj recent , 86% dintre adoAnti-mitul 5: Nu e OK. Fiecare ]igar` con]ine 1 p\n` la 2 lescen]i au afirmat c` mai degrab` s-ar miligrame de nicotin`, care ajung la creier \n 10 secunde dup` ce \nt\lni cu un nefum`tor dec\t cu un inhalezi. fum`tor. Anti-anti-mitul 5: Hai, c` am \nceput s` m` enervez. Dar ce Anti-anti-mitul 8: n primul r\nd, s\nt s\nt eu, euglen` verde, s` \mi fac probleme pentru 1 sau 2 convins c` dac` sonda jul era realizat \n miligrame de nicotin`? r\ndul adolescen]ilor care fumeaz`, 86% Mitul 6: Cancerul de pl`m\ni este singura afec]iune de care pot suferi. Anti-mitul 6: Fumatul poate cauza mult mai multe afec]iuni, cancer la pancreas, rinichi, vezic`, boli de inim` etc . Anti-anti-mitul 6: Cam nesigur` afirma]ia. Poate cauza . Adic` nu e nimic sigur. Poate s` nu cauzeze , de ce s` nu vedem paharul plin? A[adar, propun s` fim optimi[ti [i s` scriem pe pachete: Fumatul poate s` nu cauzeze cancerul . Oricum, nefum`torii nu le citesc. De ce s` nu facem o bucurie fum`torilor? E prea mult? Pe avioane de ce nu scrie Acest avion poate c`dea ? Mitul 7: Dac` fumez numai ]ig`ri cu filtru sau mentolate, o s` fiu \n siguran]`. Anti-mitul 7: Fum`torii de ]ig`ri cu filtru au tendin]a s` exagereze [i s` fumeze mai mult. n ciuda filtrului, nicotina [i alte substan]e ajung totu[i \n pl`m\n.

66-67

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 dintre ei s-ar fi \nt\lnit mai degrab` cu un fum`tor. n al doilea r\nd, Altmint eri, nu o s` mai am bani s` tr`iesc din]ii nu mai conteaz` dac` ai o limb` mi[to. n al treilea r\nd, \nc` 5 ani. Or icum, [tiu cu siguran]` c` ridurile s\nt sexy. {i \n al patrulea r\nd, e o mare diferen]` de verti-Nostrada mus a zis c` un arab sau un chinez, calitate \ntre a ag`]a o gagic` cu textul: E[ti frumoas` ca un m`r nu mai ]in mint e, o s` fie st`p\nul lumii c\nd [i a o ag`]a cu Ai cumva un foc? . eu o s` mai am 5 ani de tr`it. {i la c\t` shaorm a [i pui cu ananas bag \n mine acum, chiar Mitul 9: Fumez de ani de zile, a[a c` nu are sens s` m` opresc nu o s` mai merit e s` tr`iesc \nc` 5 ani. S` acum. tr`iesc \nc` 5 ani doar pentru un porc cu Anti-mitul 9: Dac` fumezi, \]i tai ani din via]`. Un om de 35 de ciuperci urechi de lemn , mai bun? Naa. ani va tr`i cu 5 ani mai mult dac` se va l`sa de fumat. Anti-anti-mitul 9: Mda. Aici nu am de comentat. Am zis clar c` m` las de fumat c\nd trec ]ig`rile de 50.000 de lei/pachetul.

ingineri vs. arti[ti

Toat` lumea [tie gluma aia etern` cu inginerii care nu [tiu s` comunice, dar au privirea inteligent`. Dac` e s` discut`m [i despre arti[ti, d in acela[i punct de vedere, putem spune c` arti[tii s\nt cam la fel. Nu [tiu s` comunice dec\t prin art`, dar au ni[te crea]ii inteligente.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) n ap`rarea inginerului romn Doru BU{CU n 212 \.e.n., dup` asediul Siracuzei, o sabie roman` a perforat pl`m\nul st\ng al celui mai cunoscut inginer din toate timpurile. Arhimede s-a ar`tat prea absorbit de precizia cercurilor sale din nisip, insult\ndu-l astfel, prin apatie, pe centurion. Corpul \n agonie al \nv`] atului s-a pr`bu[it peste bisectoare [i tangente, a deranjat definitiv simetriil e desenate pe p`m\nt [i a acoperit o problem` de geometrie a c`rei solu]ie ne f`cea poate s` tr`im ast`zi mai comod. Pus` fa]` \n fa]` cu matematica, ignoran]a soldatului a avut nevoie de pu]in` gimnastic` de pedepsire. Aceast` interven]ie ostil` \ntr-o chestiune a min]ii, care \ncepe s` defineasc` tipul recuno[tin]ei publice fa]` de savan]ii-tehnicieni, este o sugestie \narmat` pentru ceea ce vor p`]i inginerii peste dou` mii de ani. Polivalentul Arhimede e prototipul istoric [i intens mediatizat al inginerului care, pentru a-[i pune opera \n func]iune, pentru a-[i face mecanismele s` mearg`, pentru a ridica P`m\ntul cu un singur punct de sprijin, a str`b`tut marile \ntinderi ale [tiin]elor exacte. Adierea legendei ne ofer`, peste milenii, un Arhimede genial [i predispus la anecdote, cu toate c`, aproape sigur, c\]iva poe]i contemporani \l priveau de sus pentru finalitatea practic` a g\ndirii lui [tiin]ifice. Trei mii de ani \naintea celebrei \njunghieri, inginerii au fos t trata]i cu simpatia tipic` a epocii. C\nd [i c\nd, ei erau \ngropa]i la temelia edificiului sau decapita]i ceremonial la inaugurarea unei m a[ini de r`zboi, dar nimeni n-a v`zut \n asta premeditare sau consens. Ba dimpotriv`, execu]iile de rutin`, \ntemeietoare, la care au fost supu[i inginerii antici se \ncadrau mai degrab` \n stilul momentului, erau practicate cu sinceritate [i nu aveau c\tu[i de pu]in germenii persecu]iei culturale de azi. Prigoana organizat` asupra inginerului a \nceput dou` milenii mai t\rziu, \n vremuri c\nd ea era baza politicii de stat, a unui stat care administra frustr`rile [i la[it`]ile de popor mic, est-european, cu reparti]ie balcanic`. Aici, miori]a stalinist` a exp lodat \ntr-o mul]ime de comportamente [i patologii sociale cu un grad ridicat de castrare public`. Prin imita]ie [i prin complexul tiraniei r`sturnate, o parte a mediului universitar romnesc [i o parte a produselor sale din anii 70- 90 s-au n`pustit asupra politehnicii cu o ironie rea. Fire[te c`, statistic, inginerimea exprima, \n acea perioad`, un exces, dar un exces al politicii, nu al profesiei. Contextul, \ns`, n-a contat. Procuratura universitar`, adic` studen]imea cu studii ne-inginere[ti, a intentat procese de insuficien]` cultural` unui inculpat c`ruia, totu[i, i se datora \mbl\nzirea zilnic`

a materiei [i formula palpabil` a lumii 70-71

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 domestice. Dou` decenii [i ceva, centurionii locali au \nfipt cu]itul ziu [i lic eu. Spaimele min]ii din \nv`]`m\nbatjocurii \n spinarea unui Arhimede romn supran umerar, distul secundar, c\nd Pitagora [i Newton erau creditat de ambi]iile tehnologice ale socialismului [i de ridicolul mun]i de net recut, compun contraforturile unor elanuri care nu erau ale lui. [i zid`ria acestei cazemate ipocrite. nS`-i examin`m \ns` pe prigonitori. Ei s\nt, \n primul r\nd, copiii frico[at de e cua]ii, urechiat de Gheba [i sclifosi]i ai [colii umaniste, trecu]i prin facult`]i f`r` cifre, studen]ii Oliv otto, cotonogit de trigonometrie, poalunga]i de matematici \n bra]ele nuvelei, f ilfizoni cu profesii porul fricii s-a repliat \n cetatea f`r` de cribazate pe or tografie [i lecturi. Nu doar fugi]i din calea culegerilor terii. La ad`postul to leran]ei reciproce, de fizic` [i nu doar izgoni]i de legea Boyle-Mariotte, ci \ngrozi]i de v`ic`real a devine ideologie [i imn, iar tot ce \nseamn` logic` [i rigoare, de tot ce presupune un rezultat sl`biciunea a junge un soi de vinul casei. exact. Spaima de verdictele categorice, exprimate \n litere grece[ti Be]ia de gr up devine agresiv` [i se apuc`, sau \n propozi]ii ireductibile, i-a f`cut refugia]i \n teritoriile vagului, fire [te, s`-i \njure pe cei ce pot. Pe ingineri. \n f\[ia Gaza a frazei literare, \n teritoriile ocupate deja de toleran]a A[a c` , atunci c\nd, instalat \n confortul semenilor refugia]i [i ei. Aici, \n ]ara f`g`duin]ei poetice, unde obiectelor fe rmecate care \]i u[ureaz` exisorice dobitoc scoate un volum de versuri f`r` s` s e pr`bu[easc` un ten]a, \]i vine s` ironizezi un inginer, g\npod, aici unde ecua ]iile sofisticate ale lui Maxwell nu ridiculizeaz` de[te-te, drag` filologule, c ` din v\rful aceslentoarea de g\ndire a nici unui scriitor, aici unde prostia se tor piramide casnice te privesc cinci milenii nuan]eaz` prin metafora de breasl`, aici unde, \n absen]a de inginerie. F`r` ele , scriai poezii pe penumerelor, impostura e joc de societate, aici unde, f`r` pa za milire]ii unor pe[teri, te [tergeai la cur cu tar` a [tiin]elor naturii, frustrarea [i insuficien]a logic` se v\nd ca pietre [ i te ironizai cu ursul brun. produse culturale, aici e cartierul general al prigoanei inginerului. Zidurile de protec]ie s\nt ridicate la comun, din amintiri de gimnaApocalipsa merge [i a[ a Drago[ BUCURENCI Cnd vezi o mutr` uimit` privind piramidele [i \ntrebndu-se egiptene confort II cu materia prim` de pe cum au reu[it egiptenii s` care toate pietroaiele alea, e bine s` te [antierul ` sta. Pe inginer nu-l intereseaz` fere[ti pentru c` tocmai a deschis gura un inginer. Dac`-l provoci, ct de poetic locuie[te faraonul, e cel mult e \n stare s`-]i spun` pe loc num`rul de ore de munc` pe care ar curios s` afle cum locuie[te el acolo f`r` trebui s` le presteze o sut` de echipaje de constructori pentru a bideu. Cnd nu e bntuit de platitudini termina lucrarea. Totul \n valori medii, cu o eroare ignorabil`, pe absolute, in ginerul e fr`mntat de curio-

care n-au dect s-o calculeze statisticienii, care a \nv`]at [i ei carte. zit`]i m eschine. Inginerul n-are gust pentru nuan]e, a[a cum n-are \n]elegere pentru simboluri: b eneficiarul a cerut un mormnt neconven]ional, Dar inginerul nu trebuie condamnat P+24, interior piatr`, scar` exterioar` pe toate laturile [i acces prin pentru s tupizeniile pe care le debiteaz`, subteran, inginerii vremii au pus la punct cteva inova]ii tehnolopentru c` meseri a lui ingrat` e s` lucreze cu gice [i lucrarea s-a f`cut. Pe inginer nu-l nelini[te[te ritualul funetot felul de prostii. Gndi]i-v` c` vorbim de rar al regilor-zei, cel mult \l contrariaz` risipa: dom le, `sta era un un individ care nu poate admite failibilisconduc`tor iresponsabil, p`i f`ceam cteva mii de locuin]e mul [tiin]ei dect cu riscul de a-[i pierde

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) slujba. Pe m`sur` ce construie[te noi [i noi aplica]ii pentru teorii de mult fumate \n rndul oamenilor de [tiin]`, inginerul \l fug`re[te pe bietul savant pe culoarele academiei, \l trage de redingot` [i se l aud`: ia uite, dom le, ce idee mi-a mai venit! Iar savantul \i \ng`duie verbozitatea academic` \n lazareturi special amenajate, numite universit`]i politehnice , pentru ca nu cumva tinerii cu IQ peste medie s` le confunde cu adev`ratele academii. ntr-o civiliza]ie dezvoltat` armonios, inginerii \[i cunosc foarte bine locul, dar cultura romneasc` a ajuns \ntr-un hal de minorat deplorabil, \n care clasa intelectualilor e compus`, faute de mieux, din doctori, avoca]i [i ingineri. Adic` din tot felul de me[te[ugari, oameni c`rora, prin natura profesiei lor, le este interzis accesul la idee. ntr-o ]ar` \n care doctorii sunt \nvesti]i cu sacerdo]iul, iar avoca]ii devin izvoare de drept, era fatal ca inginerii s` ocupe locul rezervat filosofului-rege. Timp de 50 de ani, inginerii au alc`tuit o masonerie proletar`, lucrnd la propriu cu echerul [i compasul \ntru gloria marelui arhitect al comunismului neao[. n ultimii 15 ani s-au repliat \ntr-o fals` adormire [i au continuat s`-[i exercite influen]a pe toate nivelurile, m`surnd politica cu [ublerul [i dreptatea cu firul de plumb. Pericolul legionar, gol`nia activi[tilor civici, moftul propriet`]ii au fost mostre necenzurate de gndire inginereasc` [i nu anacronisme kaghebiste, cum le-a pl`cut multora s` cread`. Cnd a scris Republica, Platon a comis un artificiu poetic [i a vorbit despre sufletul omului ca despre o cetate, a comparat pasiunile cu poe]ii [i le-a izgonit din alc`tuirea sa teoretic`. Oameni obi[nui]i s` citeasc` dic]ionare, manuale [i ghiduri, inginerii l-au conspectat pe Platon mai mult pe s`rite [i nu s-au sfiit s` le cear` poe]ilor s` ias` la munc`, nu la-ntins mna. ntr-o cetate ideal`, oamenii de [tiin]` le-ar fi s`rit \n ajutor exila]ilor, pentru c` dispre]ul fa]` de metafora artistic` e un simptom al suficien]ei mentale. Cel obi[nuit s` desconsidere o pictur` abstract` cu exclama]ia dom le, a[a ceva nu exist` nu se va sfii s` se manifeste la fel de necioplit [i \n fa]a balivernelor unei noi teorii [tiin]ifice. Dar \n ]ara me[terului Manole, oamenii de [tiin]` zapeaz` mai frecvent pe canalul Discovery dect pe Arte, a[a c` inginerii au fost l`sa]i s` scoat` poe]ii la produs [i s`-i disciplineze cu bta cnd au avut tupeul s` ias` \n strad`. Cnd inginerii \[i vor \ncheia tura de lucru pe [antierul numit Romnia, ne vom trezi cu o ]ar` proiectat` \n \ntregime de politehni[ti: balamalele [i teoriile noastre vor scr]i, iar din ]evile [i din poeziile noastre se va scurge un lichid greu, urt mirositor.

72-73

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Sfr[itul biocalculatorului din Kutub Cornel IVANCIUC n istoria antic` a Indiei, regele Asoka, nepotul lui Chandragupta, a impus o figur` de neuitat. Supranumit calculatorul viu, Asoka p` rea mai degrab` artist dect inginer, de[i era capabil s` numere toate frunzele dintr-un copac din goana calului. Nu o dat` f`cea pariuri cu curtenii c` eroarea de calcul nu va dep`[i cifra de zece frunze, \n plus sau \n minus. Dar nici o eroare nu poate desfrunzi mintea mai eficient ca istoria. Dup` ce regele trecea ca vijelia pe lng` copac, solda]ii \i rupeau frunzele [i \ncepeau s` le numere pe \ndelete cotoarele. F`r` excep]ie, Asoka a c[tigat toate pariurile. Detractorii au scos la iveal` urm`torul detaliu: regele \[i alege copaci din familia platanului sau a pipalului, care au frunze mari, num` rate scrupulos cu o sear` \nainte, de o armat` de sclave cu mult` dexteritate \n recoltarea ceaiului, [i prin aceasta s-a v`dit c` mintea lui de inginer o \ntrecea pe cea artistului. Asoka n-a negat acuza]iile, dar a cerut s` fie dus \ntr-o p`dure de deodari, cu cetina dezvoltat` luxuriant, care sunt cedrii mun]ilor de sub Himalaya [i difer` vizibil de pipali, [i acolo a repetat opera]ia, uimindu-[i \nc` o dat` asisten]a cnd a \nregistrat o eroare de numai dou` cifre. Nimeni n-a reu[it s` clarifice taina abilit`]ii regelui. Ilustrul matematician american de origine rus` George Gamow, care a transformat matematicile \n art`, a \ndr`znit s` afirme, printre pu]inii, c` A soka num`ra doar frunzele unor copaci simetrici, ceea ce dup` teoria probabilit`]ilor u[ureaz` nesperat efortul calculului. Psihologii moderni au atacat o alt` pist`: gndirea hindusului difer` radical de cea a europeanului, [i este una eminamente abstract`, adic` de tip ingineresc, care utilizeaz` zona cerebral` ce guverneaz` sediul opera]iunilor logice. Ei n-au putut s-o [i d emonstreze, dar au argumentat c` jum`tate din personalul NASA este de origine indian` [i c` hindu[ii exprim`, \n chip str`lucit, forma cea mai rafinat` pe care o cunoa[te prelungirea min]ii umane \n computer. n 1992, hindusul Swami Harikesa Kutub se convertea la Islam, sub ibn Yaqub ibn Ghazni, scrbit de pe care trebuia s` le aduc` unor din numele Ali jertfele zei pe

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) de-a-ntregul mor]i [i total neconvins de tribula]iile conduitei cre[tine. Localitatea Kutub, de lng` New Delhi, este celebr` prin coloana ei de fier, pe trupul c`reia n-au \nflorit mugurii ruginii de mai bine de dou` milenii. La scara timpului, o mie de ani \nseamn` niciodat`, iar dou` mii, o ve[nicie. Ali ibn Yaqub ibn Ghazni a sus]inut c` Asoka era, de fapt, autist [i c` mai toate calculatoarele vii, capabile s` uimeasc` pr in rapiditatea cu care fac din minte opera]ii matematice complexe, acuz` problem e psihice, fie c` se refer` la sechele ale meningoencefalitei, fie la diverse forme de epilepsi e. Ali ibn Yaqub ibn Ghazni era un admirator sincer al lui Asoka, dar a deplns limitele min]ii umane [i ale calculatorului viu, supus unui sever proces de degenerescen]`. Ibn Yaqub este considerat, \ndeob[te, descoperitorul biosiliciului, un izotop complet necunoscut al acestui element ch imic, biodegradabil \n timp. Maestrul s`u spiritual, Abu l Baraqa ibn Baraqa ben Baraqa, l-a descusut dac` descoperirea poate s` fie pu s` \n slujba Organiza]iei. Orice inven]ie apar]ine Organiza]iei , i-a r`spuns sobru Ibn Ghazni, [i a continuat zmbind: Dac` mintea are limitele ei biologice, fiind pndit` de nebunie [i e biodegradabil`, [i computerul le va avea de acum \nainte. O s` facem o arm` teribil`, prin care Organiza]ia va distruge civiliza]ia inform a]ional` din temelii, a[a cum n-a f`cut-o nici un virus . Cel mai nevisat proiect al omenirii a primit numele de opera]iunea Anti-Silicon Valley , iar planurile lui au fost ad`postite \ntr-o pe[ter` de pe \ntinderile ]inutului Paktia-Paktika, din ]ara Aryana. Implementarea planului consta \n fabricarea, de acum \nainte, a unor cipuri din biosiliciu, extras din paie de graminee, care vor duce la distrugerea progresiv` a tuturor calculatoarelor de pe p`mnt. Ele vor fi realizate \n Malagamba, ]ar` islamic` cu mn` de lucru ieftin`, [i unul dintre cei mai importan]i parteneri ai Statelor Crucii \n produc]ia de microelectronic`. ntr-o bun` zi, a unui an neprecizat din viitor, a izbucnit un conflict intertri bal \n regiune [i, dintr-o regretabil` eroare, planul AntiSilicon Valley a nimerit \n minile du[manilor lui Ali ibn Yakub ibn Ghazni. La scurt` vreme, teribilele p`s`ri de foc ale crucia]ilor au bombardat zile \n [ir Aryana, [i trupele speciale ale mai multor state ale Crucii au des`vr[it cur`]enia, nel`snd viu nici un membru al Organiza]iei. Corpul sf[iat de o grenad` al lui Ali ibn Yaqub ibn Ghazni, n`scut Swami Harikesa, a putut fi v`zut, zile \n [ir, expus \ntr-una din pie]ele ora[ului Kabura, pe o stiv` de hoituri de studen]i rebeli, din care se \nfruptau vulturii. Un martor ocular sus]ine c` din ]easta cr`pat` a lui ibn Ghazni s-a scurs, \nc` de la primele ceasuri ale instal`rii mor]ii, un lichid biodegradabil

, ce aducea aminte de ceea ce fusese cndva un creier de hindus, sedus de o himer`. 74-75

h e t e r o vs. gay

Alt subiect care a st\rnit valuri de discu]ii \n [edin]a de preelaborare a alman ahului. Nici noi nu [tim de ce a st\rnit valuri de discu]ii pentru c` deocamdat` s\ntem to]i heterosexuali. Dar se pare c ` nu e deloc greu s` te pui \n locul unui homosexual. Nu trebuie dec\t s` te \mbraci bine. Sau nici m`car at\t. Oricum, ai numai colegi hetero care n-ar \n]elege efortul.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Totul e invers (homocomedie tragisexual`, \n trei acte [i patru cadavre) Iulian T~NASE Personaje Mario (pu]in st\njenit, c`tre Rudolpho): Scuze, tat`, n-am [tiut c` s\ nte]i aici. Rudolpho, tat` [i gay, aproximativ 50 de ani Costi: Ne scuza]i, n-am [tiut c` s\ nte]i Cerasela, mam` [i lesbian`, aproximativ 45 de ani aici. Mario, fiu [i gay, aproximativ 25 de ani Rudolpho (c`tre Mario): Nu face nimic, Consuela, fiic` [i lesbian`, aproximativ 20 de ani fiule. Pute]i s` r`m\ne]i, da c` vre]i. Ne Stephano, iubitul lui Rudolpho, 45 de ani cunoa[tem doar. Ingrid, iubita Ceraselei, 35 de ani Mario: Nu, nu vrem s` deranj`m. Costi, iubitul lui Mario, 30 de ani Costi: Nu, nu vrem s` deranj`m. Carmen, iubita Consuelei, 25 de ani Rudolpho: Nu deranja]i. Rudolpho \l s`rut` pe Stephano. C`tre Costi: Ar`]i Un interior foarte luxos. Pe pere]i at\rn` tablouri originale de foarte bine, Co sti. Dal, Picasso, Goya, Vermeer, Rembrandt, Van Gogh, Nicolae Costi: Mul]umesc, Rudol pho, [i tu ar`]i Grigorescu. Camera, care arat` ca o \nc`pere de muzeu, este foarte bine. \mp\nzit` de statui [i statuete, de Rodin, Michelangelo, Paciurea, Stephano (c`t re Rudolpho): Nici Mario Brncu[i. O muzic` rafinat`, poate clasic`, poate preromannu arat` deloc r`u. tic`, poate jazz, se va auzi \n surdin`. Peste tot s\nt \mpr`[tiate Mario: Mul]u mesc, Stephano, [i tu pari c`r]i de filozofie, beletristic`, psihanaliz`, gr`din`rit. n prima fi \ntr-o ex celent` form`. plan, dou` fotolii de epoc`, cu tapi]erie opulent`. n st\nga o canapea de epoc`, \n dreapta o canapea de epoc`, identic`. Mario [i Costi ies pr in st\nga, nu Peretele din fundal este o oglind` imens`, care va multiplica \nainte de a se s` ruta. Cei doi tineri nu le imaginile, personajele, gesturile [i cuvintele acestora. Toate per-v`d pe Cerase la [i Ingrid, care \n tot acest sonajele s\nt \mbr`cate \n smoking, b`rba]ii, [i \n rochii de timp \[i v`d de ta ndre]urile lor. n sear`, femeile. De preferat ar fi ca toate femeile s` fie \mbr`cate \nc`pere int r`, prin st\nga, Consuela [i \n rochii identice. Carmen, ]in\ndu-se de m\n`. Dau cu ochii de Cerasela [i Ingrid. Actul I Consuela (pu]in \ncurcat`, c`tre CeraPe canapeaua din st\nga, Rudolpho [i Stephano se ]in de sela): Scuze, mam`, n-am [tiut c` s\nte]i m\n`, se m\ng\ie, se s`rut`. Rudolpho [i Stephano pot s` stea, pe aici. r\nd, unul \n bra]ele celuilalt. Pe canapeaua din dreapta, Carmen: Ne scuza]i, n -am [tiut c` s\nte]i Cerasela [i Ingrid se ]in de m\n`, se m\ng\ie, se s`rut`. Cerasela aici. [i Ingrid pot s` stea, pe r\nd, una \n bra]ele celeilalte. Din c\nd Cerasela (c` tre Consuela): Nu face \n c\nd, cuplurile \[i arunc` priviri [i \[i fac cu m\na. Tandre]unimic, draga m ea. Pute]i s` r`m\ne]i, dac` rile pot dura 2-3 minute. vre]i. Ne cunoa[tem doar.

n \nc`pere intr`, din dreapta, Mario [i Costi, ]in\ndu-se de Consuela: Nu, nu v rem s` deranj`m. m\n`. Dau cu ochii de Rudolpho [i Stephano. Carmen: Nu, nu vrem s` deranj`m. 78-79

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Cerasela: Nu deranja]i. Cerasela o s`rut` pe Ingrid. C`tre Carmen. Ar`]i splendid, Carmen. Carmen: Mul]umesc, Cerasela, [i tu ar`]i minunat. Ingrid (c`tre Cerasela): Nici Consuela nu arat` mai pu]in minunat. Consuela: Mul]umesc, Ingrid, [i tu pari a fi \ntr-o excelent` form`. Consuela [i Carmen ies prin dreapta, nu \nainte de a se s`ruta. Cele dou` tinere nu \i v`d pe Rudolpho [i Stephano, care \n tot acest timp \[i v`d de tandre]urile lor. Actul II Acela[i interior. n fotoliul din st\nga, Rudolpho \mplete[te un pulov`r. n fotoliul din dreapta, Cerasela repar` un pick-up vechi. Rudolpho: S\nt foarte fericit, am \nt\lnit, \n sf\r[it, b`rbatul vie]ii mele, Stephano este o feti]` foarte ascult` toare, ne \n]elegem foarte bine, vrem s` facem un copil \mpreun`. Cerasela: {i eu s\nt fericit`, am \nt\lnit, \n sf\r[it, femeia vie]ii mele, Ingrid este foarte b`rbat. A[ putea s` spun chiar c` este mult mai b`rbat dec\t tine. Rudolpho: }i-am f`cut, totu[i, doi copii minuna]i. Nu [tiu ce alt gay ar mai fi f`cut una ca asta. Cerasela: Am fost o proast`, de[i \mi iubesc foarte mult copiii. Rudolpho: La \nceput nu i-ai iubit. Cerasela: M-am sim]it \n[elat`. C\nd ne-am \nt\lnit atunci, \n acel bar, p`reai cea mai frumoas` femeie din lume, aveai o rochie str`lucitoare, roz cu buline verzi, \nc` mai visez noaptea acea rochie. Rudolpho: {i tu p`reai cel mai dr`gu] b`rbat din lume, aveai un costum foarte [ic, galben cu dungi mov. {i must`cioara aceea la Dal , erai irezistibil. Nici nu mi-am dat seama c` e[ti femeie. Cerasela: Nici nu mi-am dat seama c`

e[ti b`rbat. Mi-am dat seama abia dup` nou` luni, c\nd l-am n`scut pe Mario. Rudolpho: Dup` 5 ani ne-am \nt\lnit din nou, \n alt bar. Cerasela: Dup` 9 luni de la a doua \nt\lnire am n`scut-o pe Consuela. Rudolpho: Iubitul meu de atunci, Carl Gustav, un elve]ian de 1,99 metri, sensibil ca o c`lug`ri]` abstinent`, era c\t pe ce s` \nnebuneasc` de durere c\nd i-am spus c` am doi copii. Mi-au trebuit c\teva ore ca s`-l lini[tesc. Cerasela: Iubita mea de atunci, Mizuko, o japonez` foarte viril`, virgin` shintoist` din Nagasaki, c\nd a v`zut c` \mi cre[te burta, m-a jignit foarte tare, m-a f`cut c`]ea heterosexual`. Apoi m-a p`r`sit. N-a[ putea spune c` nu am suferit. mi pl`cea s` v`d galben \n fa]a ochilor. Rudolpho: A[a cum am v`zut eu c\nd

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) ne-am \nt\lnit prima oar`. Ingrid se a[az` \n bra]ele Ceraselei, o Cerasela: N-ai ce spune, purtam un costum b`rb`tesc foarte frus`rut` pe gur`. mos. Gianni Versace m-a sunat timp de doi ani de zile, \n fiecare sear`, ca s` i-l v\nd. I l-am v\ndut p\n` la urm`, mi-a oferit 1 milion Ingrid ( Ceraselei): Ce faci, m`mic` nede dolari. Tu mai ai rochia aceea roz cu buline verzi? bunatic`, ]i-a fost dor d e mine? Rudolpho: Nu, i-am v\ndut-o lui Naomi Campbell, m-am trezit Cerasela (d\ndu-i lu i Ingrid o palm` cu ea la u[`, o adusese un iubit de-al meu, un critic de fashion din peste fund) : Sigur c` mi-a fost, b`rb`]el catiNew York, Naomi mi-a dat 500.000 de dolari pe rochie. felat, ce \ntrebare e asta ?! Cerasela: Numai at\t?! O zg\rcit`! Rudolpho: S-a pus \n genunchi \n fa]a mea, a pl\ns, a \nceput s` Actul III m` s`rute pe jean[i, era transpirat` toat`, mirosea a femeie, i-am dat rochia, am luat banii [i am poftit-o afar`, ca s` nu-mi \mput` Acela[i inter ior. n fotoliul din st\nga, casa cu feromonii ei ciocolatii. Mario. Are o fa]` r`v`[it`, descompus`. Cerasela: Trebuia s` \i dai num`rul meu de telefon. Este disperat. n fotoliul d in st\nga, ConRudolpho: Naomi e prea hetero, nu e genul t`u. suela. Are o fa]` r`v`[it`, desco mpus`. Cerasela: O plicticoas`! Este disperat`. n surdin`, se aude un Rudolpho: Nu e fat` rea. requiem. Cerasela: O arogant`! Rudolpho: Jose Mourinho e mai arogant dec\t ea. Mario: Totul s-a sf\r[it. Cerasela: Nu [tiu cine e Mourinho. E cel care a scris Consuela: Nu-mi vine s` cr ed c` poate fi Alchimistul? adev`rat. Rudolpho: Nu, `la e Coelho. Mario: Dac` am putea da timpul Cerasela: Mereu \i \ncurc. \napoi Consuela: M`car ziua de ieri s` o putem n \nc`pere intr` Stephano, iubitul lui Rudolpho. da \napoi. Mario: Ast`zi s` fie ieri, ieri s` fie m\ine Cerasela: Stephano, ce pl`cere s` te rev`d. [i poim\ine s` fie alalt`ieri. Stephano (\ntiz\ndu-i m\na Ceraselei, care i-o s`rut`): Bun` Consuela: Din p`cat e, nu este posibil. seara, Cerasela, ce pl`cere! L-am sunat pe Stephen Hawking, l-am rugat s` ne ajute s` d`m timpul \napoi, mi-a cerut Stephano se duce la Rudolpho, \l s`rut` pe gur`, se a[az` \n zece milioane de do lari. De unde s` bra]ele lui. str\ngem at\]ia bani? Mario: E clar, totul este invers, totul ne Rudolpho (lui Stephano): Ce faci, pisoi? }i-a fost dor de mine? este \mpotriv`. Stephano: Sigur c` mi-a fost, prostu]ule, ce \ntrebare e asta?! Consuela: Ce-ai f`cut cu cadavrele? Mario: N-am f`cut nimic, le-am l`sat sus, n \nc`pere intr` Ingrid, iubita Ceraselei. \n dormitor. Tu ce-ai f`cut cu cadav rele tale? Ingrid: Bun`, fetelor! Bun`, iubito! Consuela: Nimic, le-am l`sat \n dormiRudolpho (\ntinz\ndu-i m\na lui Ingrid, care i-o s`rut`): torul de al`turi. Bun`, scumpo! Mario: Nu pot s` cred c` tata [i Costi au Stephano (\ntinz\ndu-i m\na lui Ingrid, care i-o s`rut`): putut s`-mi fac` una c a asta. nainte de a-i Bun`, fato! \mpu[ca, i-am \ntrebat, se iubeau de un an, n-am [tiut nimic.

80-81

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Consuela: Nici mie nu-mi vine s` cred c` mama a putut s`-mi caschet` de poli]ist . fac` tocmai mie a[a ceva. S` \mi fure iubita, pe Carmen a mea, Mario (mirat): St ephano?! incredibil. nainte de a le \mpu[ca, le-am \ntrebat, de doi ani se Consuela (mir at`): Ingrid?! \nt\lneau pe ascuns, nici prin cap nu mi-ar fi trecut una ca asta. Stephano (lui Mario): n numele dragostei, al legii [i-al sf\ntului trup, e[ti Se aude, o dat`, soneria. Mario [i Consuela se ridic` speria]i. arestat. i pune c`tu[e. Ingrid (Consuelei): n numele Mario: Cine o fi? dragostei, al legii [i-al sf\ntului trup, e[ti Consuela: A sunat o singur` dat`. arestat`. i pune c`tu[e. Mario: Po[ta[ul sun` \ntotdeauna de dou` ori. Consuela: Nu e po[ta[ul. Stephano \l ia pe Mario de bra], \l trage dup` el, \l culc` pe canapeaua din st\nga Se mai aude, o dat`, soneria. Mario [i Consuela r`sufl` [i \ncepe s`-l s`rute, s `-l m\ng\ie. Mario u[ura]i. este \n extaz. Ingrid o ia pe Consuela de bra], o trage dup` ea, o culc` pe canaMario: A sunat de dou` ori, e po[ta[ul, s\ntem salva]i. peaua din dreapta [i \nc epe s` o s`rute, Consuela: M` duc s`-i deschid. s` o m\ng\ie. Consuela este \n extaz. Requiemul de la \nceputul actului se n \nc`pere intr` Stephano, iubitul lui Rudolpho, \n smoking, transform` \ntr-o muzic` triumfal`, optiare m`nu[i negre, din piele, [i caschet` de poli]ist. Este \nso]it de mist`. Ingrid, iubita Ceraselei, \n rochie, are m`nu[i negre, din piele, [i Cortina Homo non-sapiens vs. Homo Sexualus Nic SRBU Am participat, \n San Francisco, la o orgie homosexual` interbrii/membrele (ho! neru[ina]ilor, la fete m` na]ional`. (Poate nu [ti]i, Frisco e capitala tuturor celor pe care refer) s` se s`rute, pe gur`, cu implicare plictico[ii care nu [tiu dec\t pozi]ia misionarului \i numesc activ` a limbii. B ine, dac` nu eram noi sufi devian]i sexuali .) cient de torpila]i, nu ne b`gam, c` l e [tiam De fapt, \mi trebuia o introducere impetuoas` (la textul `sta, de [mechere, dar perspectiva combin`rilor obseda]ilor! Numai la prostii v` g\ndi]i! Da uite c` v-am captat de patru luate c \te dou` = [ase french kissaten]ia), a[a c` am exagerat pu]in. Nu era \n San Fra ncisco, ci pe-auri \ntre tipe era mult prea tentant`. proape. {i n-a fost chiar o orgie homosexual`. Doar interna]ional`. Evident, ele au tri[at, [i a trebuit s` ne exe{i nici m`car nu a fost o orgie. Hai s` v` exp lic: jucam un joc infancut`m. Dup` c\te [ase shot-uri de tequila til, dac` v` spun c` era derivat din sitcom-ul Prietenii t`i o s` r\de]i (pentru curaj [i uitare), ne-am preg`tit de mine. Deci nu v` spun. Eram patru b`ie]i [i patru fete, [i chiar ]ig`rile de dup`, [i am trecut la treab`.

eram de peste tot: Europa, Americi, Iran, ba chiar [i Thailanda. Se Precum vede] i, faza cu uitarea n-a ]inut, dar juca pe echipe (ele vs. noi), iar pedeapsa perdan]ilor era ca memn-a fost nevoie . Nu ne-a c`zut p`rul de pe

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) piept, nu am \nceput s` purt`m haine \ncurcubelate, ba mai mult, pentru efectul artistic, unul dintre noi l-am dat pe spate pe altul, ca \n filme. {i am r`mas la fel de afemeia]i (aveam to]i b`rbi, c` altfel cine [tie ). Povestea asta real`, adev`rat` [i autentic` este pentru {efu , care a \ntrebat, la alegerea subiectelor, dac` am s`rutat vreodat` un b`rbat. Nu unul, ci patru. E bine, dom Mihaiu? Iar acum s` intr`m \n subiect (z\mbete \n sal`. B`i, s\nte]i incorigibili!). De ce \i ap`r pe homosexuali? Foarte simplu: 1) am destui prieteni gay de ambele sexe [i \mi ap`r \ntotdeauna prietenii, [i be) am o real` problem` cu dictatura majorit`]ii [i c u aplicarea principiului chimi[tilor `lora de Le Chatelier [i Brown \n sociologie. Hai, c` abia mai \nv`]a]i [i voi. E `la cu reac]iunea sistemului spre minimizarea abaterilor de la echilibru. Care s\nt trase \napoi \n front de plictico[ii `[tia de mediocri. Uneori cu parul. De fapt, m` adresez mai mult b`rba]ilor homofobi. Care, \n machismul vostru, s\nte]i, poate, [i motivul pentru care femeile par mai \n]eleg`toare cu \nclina]iile homosexuale ale prietenelor lor. P`i, normal! O femeie [tie cum vrea s` fie atins` [i \ncins`, iar tot ce [ti]i voi e pe la spate, pe la spate, c-a[a vor fetele toate . Am auzit de en[pe mii de ori de la `[tia ca voi c` dac` un homosexual v-ar face avansuri, a]i m`tura barul cu el. Ce ]`rani! Ar trebui s` zice]i mersi, omul v` face, \n esen]`, un compliment! Ciudat \ns`, nu p`re]i a avea aceea[i aversiune pentru cuplurile de lesbiene. V` imagina]i \ntre ele, \n cea mai banal` fantezie masculin`, nu? Dac` , \ns`, doi b`rba]i se s`rut` sau se ]in de m\n` pe strad`, imediat s`ri]i \n sus. V` oripileaz` poate ipostaza de participant activ (sau pasiv)? Da ce, v-a \mpins cineva \ntre ei? Sau poate v` deranjeaz` doar afec]iunea, c` de marinari, de pu[c`ria[i, de c`lug`ri sau de preo]ii catolici nu pomeni]i niciodat`. La b`rba]ii `[tia adev`ra]i homo-sexul e mai u[or de \nghi]it (no pun intended), datorit` condi]iilor de izolare? (Bine, la clerici e grav, dar aici religia e di vin`, iar \nainte de a ajunge sfin]i s\ntem oameni, [i trop`ie hormonu-n noi.) Aaa, nu e natural ? Dar pe delfini, r`]oi sau c\ini, pinguini, gorile [i somoni (c\teva din aproape cinci sute de specii cu comportament homose xual documentat) i-a]i \ntrebat? La oameni este cu at\t mai natural, cu c\t s\ntem cam singurii pentru care pl`cerea sexual` a d evenit scop \n sine, [i nu doar un stimulent pentru perpetuarea speciei. {i atunci, ce e mai firesc dec\t pl`cerea provocat` de cineva care-]i face pl`cere? Fie el [i de acela[i sex? Poate v-a]i b`ga mai pu]in picioarele \n coastele lor de homosexuali, dac` a]i \ncerca s` vi le b`ga]i \n pantofii lor. { i lua]i-o

personal, c` \n grup to]i s\nte]i tari. Dac` vine cel mai bun prieten, sau fratele, [i v` zice c` e gay, refuza]i s`-i mai str\nge]i m\na? Nu v` fie fric`, nu e molipsitor. {i r`m\ne exact acela[i om. Oricum, ce se \nt\mpl` \n dormitorul lui (sau sufrageri e, sau pe masa de buc`t`rie) nu e treaba voastr`. El nu vine s` v` stigmatizeze pentru cele trei minute de misionariat oferite partenerei (sau mai degrab` vou`). Cum e cu 82-83

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 proverbul `la, cu prostul care moare de grija altuia? Am p`strat pentru final ar gumentul Hai s` v` dau o list`, lung` dar distins`. Pe devian]ii `[tia nu-i suprem care a r trebui s` v` fac`, dac` nu mai pute]i lua la b`taie (au cam murit, dar s\nt mai vii ca voi): mai \n]eleg`to ri, m`car mai toleran]i. B```i Socrate, Platon, Alexandru Macedon, Virgiliu, Traian, Sf. Anselm, \ncuia]ilor, f iecare cuplu de homosexuali Donatello, Mahomed al II-lea, Leonardo da Vinci, Michelangelo, \nseamn` \nc` dou ` femei disponibile pe Cellini, Montaigne, Marlowe, Shakespeare, Humboldt, Byron, care s` le plictisi]i [i stresa]i voi \n baruri cu Gogol, Whitman, Ceaikovski, Henry James, Rimbaud, Wilde, Gide, textele voastre r `suflate [i cu apropourile Proust, Diaghilev, Mann, Maynard Keynes, T.E. Lawrence, voastre f`r` perdea, [i care, din lips` de Wittgenstein, Cocteau, Garca Lorca, Eisenstein, Sir John Gielgud, op]iuni mai bun e (sau a banilor), poate v` Visconti, Tennessee Williams, Bernstein, Truman Capote, scot din monotonia labei `leia triste cu Foucault, Warhol, Ginsberg, Nureyev Ei nu v-ar cere s`-i iubi]i, Hustler-ul \n fa ]`, deschis la pictorialul cu doar s`-i l`sa]i pe ei s` se iubeasc`. lesbiene. Cafeaua a fost descoperit` de un fustangiu, la asediul Vienei, \n cortul unui sodomizat Cornel IVANCIUC Petrecut \n anul de pomin` 1683 [i condus de marele vizir Kara tau eroic, de[i a rtileria turceasc` f`cuse pe Mustafa, asediul Vienei a al`turat o oaste de dou` mii de alocuri ni[te g`uri att de vizibile \n moldoveni, a domnitorului Gheorghe Duca, la alte patru mii de creneluri, \nct put eai trece lini[tit prin ele munteni ai lui {erban Cantacuzino. Printre solda]i erau, a[a cum se c`lare pe o c`mil` \nc`rcat`. Cum osmanlii \ntmpl` la oaste, oameni b`rba]i [i oameni femeie. Aleksa r`m`seser` f`r` muni]ie , au \nceput s` Tarangul, un rus de origine t`t`reasc` cu snge de moldovean, recupereze noaptea g hiulelele pe care le n`scut \n Moghilo [i ajuns mai trziu sfetnic de tain` al principelui tr`geau ziua [i care nu se \nfigeau \n ziduri. Dimitrie Cantemir, comanda o trup` de geni[ti \ns`rcinat` cu con-R`zboiul acela ciudat \ncepuse s` semene struc]ia unui pod care n-a mai fost terminat niciodat`, ca mai toate deja cu ni[ te tentative de viol e[uate. n proiectele ambi]ioase ale Evului Mediu romnesc, \ncremenit [i el clipele acelea d e grea cump`n`, \mp`ratul \n proiect. n]ele[i cu austriecii, prin ambasadorul Germaniei \n Germaniei, Kar l de Lorena, se g`sea pe Constantinopol prin care ]ineau leg`tura, romnii i-au abandonat malul stng al Dun` rii \mpreun` cu regele pe turci cnd le-a fost lumea mai drag`: n-au luptat nici de partea Jan Sobieski a

l Poloniei [i cineva trebuia s`-l lor, dar nici n-au avut curajul s`-i refuze, prefernd s` prind` ultimii anun]e, i ndiferent cum, c` Viena are nevoie fluturi ai toamnei, ce \nro[eau h`]i[urile de dracil` crescute ca o grabnic` de ajutorul lui. barb` de imam pe malul drept al Dun`rii. Cantemir nu avea Un srb muieratic, care umpluse lumea \ncredere \n romni [i se bizuia, \n cele mai sensibile afaceri, exclude copii din flori, pe nume Kolschitzky, siv pe cre[tinii de origine t`t`reasc` de care s-a \nconjurat mai toat` angajatu l unei companii de m`rfuri colovia]a, ca \ntre faldurile unui halat de m`tase br odat cu siluete de niale din Levant [i care vorbea perfect turcacodemoni [i stim falide. ce[te, [i-a oferit serviciile pentru a-l \n[tiin]a Pe la \nceputul lui septembrie 1683, zidurile Vienei \nc` rezispe \mp`rat c` foa mea prjole[te ochii

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) vienezilor de mai bine de dou` s`pt`mni. Deghizat \n straie de l`ncier oriental, el a traversat tab`ra turceasc`, pentru a se l`sa atras \ntr-un cort, din care adia o muzic` mieunat` de oud, de mna moale a unui locotenent sodomizat, ce i-a \ntins mieros o cea[c` de cafea de por]elan pictat` cu sori [i luceferi aurii pe fond alb`strui, complet ame]it de cntecul lui de filomel`, cu care Kolschitzky \[i croise drum printre primejdii. M` cheam` Amad Al-Tani, i-a zis locotenentul, [i sunt sirian din Palmyra. Mi-am f`cut p`gubosul obicei de a gndi logic, doar sub cerul \nstelat. Asta m-a costat pre]ul unui picior, pe care aveam s`-l pierd \ntr-o b`t`lie purtat` sub bolta unei zile \nnorate, \nainte de a calcula consecin]ele nes`buite ale unui atac pornit cu totul nelatimpul lui. R`mas singur pe cmpul de b`t`lie, piciorul m-a chemat \napoi cu lacrimi \n ochi [i schel`l`ituri \n glas o bun` bucat` de vreme, ca un cine credincios, care [i-a urmat pn` atunci pretutindeni st`pnul, \ns` nu mai aveam urechi s`-l aud [i ochi s`-l v`d, c`ci se l`s` noaptea [i gndii a[a sub valtrapurile cerului pe care scr]ia oi[tea luminoas` a Carului Mare: un cine [chiop este mai bun dect un leu mort. Azi, \mi ]ine loc de picior un trunchi de pin de Alep. Fii iubitul meu. Capul lui Amad Al-Tani p`rea \nf`[urat \n turbanul unui surs resemnat, iar pe degetul dragostei purta un inel mare de argint, acoperit cu lespezi groase de onix, ca ]iglele unui turn \ntunecat de cetate. Avea ochii de culoarea unei r`ni deschise [i capul lui mic [i ascu]it nu sem`na cu al nici unei rase umane. Kolschitzky [i-a sorbit con]inutul ce[tii ca [i cum [i-ar fi s`rutat ibovnica, apoi s-a aruncat \n Dun`re cu hainele pe el, furi[ndu-se printre obuzele camarazilor care-l luar` drept inamic [i, ajuns prin dreptul satului Nudorf, linia lui de \not`tor greoi [i noptatic aducea deja cu cea a unui strigoi \nghe]at. S-a pr`bu[it stors de vlag` \n fa]a \mp`ratului [i i-a transmis cu o voce de \necat mesajul celor din cetatea \mpresurat`, din care o ureche atent` [i o minte pe m`sur` ar fi deslu[it o seam` de cuvinte pline de \ndr`zneal`, dup` care a le[inat exem plar pentru \ntia oar` \n vie]i[oara lui plin` de mirosuri de muiere [i lipsit` pn` atunci de orice fel de evenimente faste, pentru a se trezi \ntr-un alt timp [i \ntr-un cu totul alt destin. mp`ratul i-a ordonat lui Sobieski s`-i salveze pe vienezi [i victoria lui fulger`toare i-a ajutat pe turci s`-[i abandoneze toate proviziile \n corturi, pentru a-[i sc`pa sufletele. Drumul regelui polon nu avea s` se mai opreasc` dect \n iatacul lui Gheorghe Duca, principele Moldovei, pe care l-a smuls dintr-u n somn lene[ de putoare levantin`, \n care se visa c`l`rind pe de[elate iapa sultanului printr-o sem`n`tur` de linte, ca s`-l desc`

p`]neze dou` s`pt`mni mai trziu \n Lvov, pentru atac cu mna armat` \mpotriva cre[tin`t`]ii. Timp de [apte zile [i [apte nop]i vienezii [i-au r`zbunat foamea, desf`tndu-se 84-85

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 cu cele mai alese mnc`ruri din buc`t`ria lui Allah. Pe Kolschitzky aib` mirosul s `rat al valurilor m`rii prin \l umplur` de bani [i de onoruri, l`sndu-l s` practice absolut orice preajm`, se va \mbog`]i peste noapte. Pe 27 meserie i-ar fi fost pe placul inimii. El a g`sit o mul]ime de saci plini februa rie 1684, pe Domgasse, la num`rul 6, de ni[te misterioase gr`un]e cafenii, cu miros de menstrua]ie de a deschis prima cafenea din Viena, botezat` fecioar` fr[erot`, pe care le-a luat drept mncare pentru c`mile. spre anul 1700 La butelca albastr` . Cnd Abia cnd le-a amu[inat cu luare aminte [i-a dat seama c` din ele se aburii cafene lei te luau \n primire cu nuprepar` licoarea aceea \mb`t`toare, cu care \i ame]i se n`rile locotemele `sta, Kolschitzky era deja mort [i nentul turc sodomizat, [i care \l f`cu s` viseze la o c`l`torie pe \ngropat de z ece ani \n l`cri]a str`mo[ilor m`rile Sudului. Legenda spune c` cine viseaz` a[a ceva, ziua \n s`i, care plutea ca o sticl` trist` de naufraamiaza mare [i f`r` absolut nici o leg`tur` cu real itatea, [i f`r` s` giat pe oceanul \nnegurat al mor]ii.

pisicari vs. c\inari

M-a \ntrebat cineva recent dac` vreau s` \mi d`ruiasc` o iguan`. Ce s` fac eu cu o iguan`? am \ntrebat. Nu am destule probleme cu c\inele? Dac` o s` \nceap` iguana s` latre pe hol? Dac` o s` \nceap` s` se scarpine [i s` bat` cu piciorul \n p`m\nt? Sau dac` o s` intre \n c`lduri [i o s` vrea s` c`l`reasc` cu penisul ei mic [i verde maidanezele din cartier? Nuu, frate, nu m` risc la iguane.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Tase Dan STANCIU De-a lungul vremii (care mai mult pleac` dec\t vine), au locuit \mpreun` cu mine, pe r\nd la r`u [i la bine al`turi st\nd , felurite feline. Nu p ot spune exact ([i n-a[ vrea s` m` fac de ru[ine) de unde se iveau (din ce zone cumva str`ine), pentru ce \mi erau trimise ([i cu ce g\nd) sau de c`tre cine. Erau menite, poate, a recl`di ceva din ruine ori a-mi reda cur\nd pierduta (de-at\tea ori) culoare a unei v\rste senine, f`r` de nori. Aruncate, cel mai adesea, de m\ini haine, de muncitori (din blocurile vecine), \n voia unei soarte meschine (de-]i venea s`-i omori, \n chinuri [i suspine, pe autori), toate erau [i au r`mas mereu regine. (Fie ele masculi cu aere leonine [i pasul greu sau femele divine cu pa[ii u[ori, cuv\ntul regine li se cuvine, cred eu, ca unor f`pturi st`p\ne peste vaste comori.) {i toate aveau pe retine aur, smaralde [i rubine, iar \n priviri str`lucirea aceea (pe care-o are un zeu) a unei alte lumine. (De-ar pre]ui-o cum ar trebui adic` de n-ar da-o pe un leu [i de-ar avea orbiri mai pu]ine, lumea s-ar opri din mersul ei, de rabl`, pe vechile-i [ine \n dosul aceleia[i cortine de tabl` [i-ar trece apoi de la sferele goale c`tre sferele pline.) n pas vioi, l`s\ndu-mi pe obraz lacrimi [uvoi [i un puhoi de regrete, unele au plecat de timpuriu dintre noi, spre alte (mai de soi) planete. Au fost [i unele (ce-i drept, rare) care ne-au dat mie [i celei ce \mi e so]ie prilejul de-a ne socoti eroi [i privilegiul de-a-mp`r]i cu ele, am\ndoi, sc\ndura tare sau a[ternuturi moi, un timp mai \ndelungat. Dar (\ndeob[te, \ntr-un anotimp cu ploi), c\nd ceasul le-a sunat, [i astea s-au supus vreunei legi de-a lor [i duse-au fost. {i ne-au l`sat f`r` odor, cu ochii goi, t\njind amar [i neafl\ndu-ne un rost, p\n` c\nd ap`rea dintr-un neant, de undeva, asemeni unui dar un nou pisoi. Acum (fiindc` \ntotdeauna un acum ne poart` [i ne l`s`m purta]i de el), conlocuim cu Tase, un motan rebel, un tigru c\t o p`l`rie (nu mai mare), dar fioros de zici c`-l are chiar pe dracu-n oase [i o [tie. n felul s`u de a dormi se vede (dac` te pricepi s` vezi) adev`rata-i m`iestrie. C`ci doarme ([i uneori \]i pare c` visezi c\nd el viseaz` ) a[a cum doarme, vara, un m`r pe o tipsie cu-ntreaga lui fiin]` adormit`, dar cu r`suflar ea treaz` (auzi, \n fiece clipit`, cum \i palpit` nara). Doarme \ncovrigat (ca [arpele Ouroboros care-[i \nghite coada), pe pat sau pe o foaie de h\rtie, alb` ca z`pada. Pe un ziar de ieri (pe care l-a citit atent cu gheara) sau pe dulap, unde c\nd toarce parc` [i-ar acorda ghitara. Iar c\nd se-ntoarce pe o parte [i te prive[te (de ac olo, dintre vise) cu ochiul lui cel clar, sim]i cum cite[te-n tine ca-ntr-o carte un abecedar,

cu toate tainele deschise. Tase (pentru care, c\ndva, lumina aruncase polen), aici (pe a sa canapea ) \ntr-o atitudine Zen 88-89

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 De ce iubim pisicile Iulian T~NASE Pe pisica mea o cheam` Herta [i, \n timp ce eu scriu aceste r\nduri, Herta st` \n bra]ele mele [i se uit` la ceea ce scriu eu aici. n vederile ei largi care, cu totul, \nsumeaz` 280 de grade mai intru [i eu uneori. Dar, din motive numai de ea [tiute, brusc m` v`d expulzat din generosul ei unghi de vedere, [i atunci Herta \[i vede de-ale ei [i eu \mi v`d de-ale mele [i continuu s` scriu despre ea [i despre altele, continuu s` scriu despre aceast` umanitate pisiceasc`, numit` pisicitate. Herta este nefum`toare, lucru obi[nuit pentru pisicile de v\rsta ei. Ori de c\te ori \mi aprind o ]igar`, Herta m` dezaprob` vehement [i devine foarte serioas`. ns` oric\t de mult mi-a[ iubi pisica, nu m` pot l`sa de fumat. Prefer s`-i pl`tesc Hertei desp`gubiri pentru fiecare ]igar` fumat`, prefer s`-i dublez ra]ia de pe[te dec\t s` renun] la ]ig`ri. Herta pare s` accepte acest schimb, de[i cum \mi aprind o ]igar`, cum fuge din bra]ele mele. Herta \mi tolereaz` fumatul, [i asta pentru c` m` iube[te. Dup` ce sting ]igara, Herta se \ntoarce \n bra]ele mele. i s\nt recunosc`tor c` m` accept` cu toate defectele [i viciile mele. {i, totu[i, de ce iubim pisicile? Eu le iubesc pentru c` s\nt mai feminine chiar dec\t \nse[i femeile, femei pe care, uneori, le iubim doar pentru c` s\nt aproape la fel de feminine [i de senzuale ca [i pisicile \nse[i. Iubesc pisicile pentru c` au un schelet miraculos; pentru c` \ntotdeauna cad \n picioare; pentru c` au nou` v ie]i; pentru c` v\neaz` cu mult` gra]ie, pentru c` v\neaz` f`r` s` se foloseasc` de arme; pentru c` s\nt subtile [i fertile; pentru c` o pisic` poate na[te, \n cele nou` vie]i ale ei, 28 de pui, [i acest num`r se suprapune peste durata ciclului selenar; pentru c` s\nt un exemplu de independen]`; pentru c` s\nt fiin]e libere; pentru c` se pot dresa doar \n m`sura \n care un tigru poate fi dresat; pentru c` detest` sclavia, \n care c\inii se complac, vai, at\t de mult; pentru c` pisicile l-au \nv`]at pe om s` priveasc` dincolo de ceea ce poate fi v`zut; pent ru c` pisica a fost primul animal divinizat de egipteni; pentru c`, \n antichitate, pisicile au fost purt`toarele mesajului divin [i, poate, \nc` mai s\nt; pentru c` pisica i-a salvat via]a, \n de[ert, profetului Mahomed; pentru c`, pentru pisic`, \ntunericul nu exist`; pentru c` Gellu Naum iubea pisicile; pentru c` e foarte adev`rat ce spunea Gellu Naum despre diferen]a dintre pisici [i c\ini, citat aproximativ: Una e s` fii st`p\nul unei

fiin]e libere [i alta e s` fii st`p\nul unui sclav ; pentru c`, scormonind \n blana pisicii, oamenii \[i g`sesc lini[tea; pentru c` Eugne Ionesco iubea pisicile; pentru c` pisicile s\nt poe]i, \n timp ce c\inii s\nt cel mult esei[ti; pentru c`, \n timp ce murea, regele Brenger, din Regele moare, [i-a amintit de pisica lui iubit`, [i povestea este una foarte frumoas`, trebuie s` o [ti]i: Aveam o pisicu]` ro[cat`. O poreclisem Ovreicu]a. O g`sisesem pe c\mp, fusese furat` de la maic`-sa, se s`lb`ticise de-a binelea. Avea cincisprezece zile, poate ceva

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) mai mult. {tia s` zg\r\ie [i s` mu[te. Era ca o fiar`. I-am dat de n-avea \ncred ere, sau du[mani de care se m\ncare, am dezmierdat-o, am luat-o cu mine. A devenit pisica cea temea. Nu se s im]ea bine dec\t cu noi. Noi mai bl\nd`. O dat`, s-a ascuns \n m\neca hainei unei musafire. Era eram familia ei. De oameni nu-i era fric`. Le f`ptura cea mai politicoas`, o polite]e fireasc`, o prin]es`, nu altces`rea pe u m`r pe nea[teptate, \i lingea pe va. Venea s` ne salute, cu ochii c\rpi]i de somn, c\nd ne \ntorceam p`r. Credea c` noi s\ntem pisici [i c` pisicile la miezul nop]ii. Se ducea iar s` se culce, buimac`. Diminea]a ne s\nt altceva. ntr-o bun` zi, totu[i, [i-a zis c` trezea ca s` se culce \n patul nostru. ntr-o zi a g`sit u[a \nchis`. A trebuie s` ias` [i ea \n lume. A fost omor\t` \ncercat s-o deschid`, o \mpingea cu spatele, s-a sup`rat foc [i a de dul`ul vec inilor. Era ca o pisic`-juc`rie, o f`cut un t`r`boi nemaipomenit; o s`pt`m\n` a stat bosumflat`. i pisic` ce g\f\i e, cu ochiul scos, cu o lab` era groaz` de aspirator, era o pisic` fricoas`, lipsit` de ap`rare, o rupt`, da, ca o p`pu[` stricat` de-un copil pisic`-poet. I s-a cump`rat un [oricel mecanic. A \nceput s`-l sadic. Ce r`u mia p`rut dup` ea! Era bun`, miroas`, cam speriat`. C\nd am \ntors cheia [i [oarecele a pornit-o era frumoas` , era cuminte, toate calit`]ile. din loc, a \nceput s` scuipe [i a dat fuga s` se ascund` sub dulap. {i m` iubea, m` iubea. S`rmana mea pisic`, C\nd s-a f`cut mare, alte pisici se tot foiau pe l\ng` cas`, \i f`ceau singura m ea pisic`! . curte, o chemau. Asta o f`cea s`-[i piard` cump`tul, nici nu se mai Pentru toate aceste motive [i pentru clintea din loc. Am vrut s-o fac s` cunoasc` lumea. Am pus-o pe tromulte alte mo tive, care acum nu se las` tuar, l\ng` fereastr`. Era ab`tut`. n jurul ei zburau porumbeii; \i era transcr ise, iubesc eu pisicile, [i bravo fric` de porumbei. M-a chemat disperat`, gem\nd, lipit` de perete. miaaaaaau, pa rdon, bravo mie! Animalele, ca [i celelalte pisici, erau pentru ea fiin]e stranii, \n care Pisici exotice [i cini molosoizi terorizeaz` ]inuturile romne[ti Cornel IVANCIUC Ghepardul este o pisic` cu ghearele neretractile, foarte ata[at` de om, care a putut fi v`zut` sporadic \n Carpa]i, pn` la \nceputul secolului trecut. Principele Gheorghe Rkczy I, unul dintre cei mai respectabili vn`tori ai vremii sale, folosea pentru vn`toare inclusiv ghepardul persan, pe care transilv`nenii \l confundau, de pro[ti ce erau, cu pantera. Ghepardul a fost descris \n scrisoarea lui Francesco Massaro, secretarul oratoriului Vene]iei la Buda, c`tre Zuan Batista Ramusio, secretarul dogelui Antonio Grimani, din 1 florar 1520, ca un animal care avea p`rul, aspectul [i r`getul ca de leu, de nuan]` alb` cu pete mai \ntunecate pe sub pntece, cu coada scurt` [i vrful negru [i cu smocuri lungi [i negre de floci pe sfrcurile urechilor [i cu c`c`rezele compacte de culoarea curcubeului. Ramusio a citit scrisoarea oratoriului c`lare pe servanta lui, Irene, o sicilianc` cu must`]i ct fuioarele de cnep`, cu ]]ele ct

dou` t`rt`cu]e [i cu bucile ct o desag`, pe care o poseda pe la spate, gfind ca un cine, transpirat ca o trifoi[te, [i cu mna dreapt` petrecut` lene[ pe dup` umerii unui pocal de argint b`tut, din care d`dea pe gt cte o du[c` mic` de Chianti o dat` la un sfert de ceas, nu mai mult de atta. n acest timp, pe partea oriental` a Carpa]ilor, moldovenii utilizau \n total` cuno[tin]` de cauz` ciob`nescul romnesc, care a fost inventat de str`mo[ii romnilor, printre care se num`r` [i agatr[ii, de[i pot`ile agatr[ilor nu sunt relevante pentru evolu]ia molosoizilor, adic` a raselor na]ionale, reprezentate de ciob`ne[ti. Pe molosoizii romne[ti \i durea \n toh`s de problemele Evului Mediu [i de r`cirea climei. Indiciile despre ghepardul persan, 90-91

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 importat din Persia [i folosit pentru vn`toarea regal`, apar \n Transilvania pn` \n 1550 [i dispar pentru aproape o jum`tate de mileniu, ca s` \nfloreasc` \n toat` speldoarea lor \n insula Ada Kaleh, la Anul Domnului 1906 [i 1284 de la Fuga Profetului. La Congresul de la Berlin, din 1878, participan]ii uit` s` dezbat` [i situa]ia insulei Ada Kaleh, astfel c` \n 1906, teritoriul apar]inea de jure Imperiului Otoman, dar de facto, Romniei. Insula va intra \n componen]a Regatului Romniei \n urma referendumului din 1920. Un c`l`tor austriac, pe nume Alois Povlevsky, consemneaz` la 1906 c` ostrovul era o adev`rat` arc` a lui Noe, \n care erau crescute maimu] e, cameleoni, papagali, pitoni, varani, ichneumoni, un ghepard pe nume Re[id [i o himer` botezat` Iblis. Leul Melhisadik, \n etate de aproape trei decenii, decedase la anul 1904, [i duhul lui se al`turase sufletelor zbuciumate ale str`mo[ilor s`i, \n Raiul leilor, care \[i are s`la[ul \n constela]ia cu acela[i nume [i care seam`n` \n chip izbitor cu Abisinia, [i fusese ultimul leu de \mb`rb`tare de pe ostrov. Ada Kaleh era singurul loc de pe \ntinderile Imperiului Otoman care mai p`strase acest str`vechi obicei, cnd \ntr-o anumit` zi, numit` a mb`rb`t`rii, era purtat \n les` un leu, de jur \mprejurul zidurilor cet`]ii, de [apte ori la rnd, [i \n care se crede c` for]a animalului s e r`sfrnge asupra pietrelor, insuflndu-le curaj [i \mb`rb`tndu-le \n timpul asediului. Dac` se \ntmpla ca leul s` se Natur` vie cu un motan cu blan` ]in\nd \n bra]e un ziarist cu barb` pi[e pe vreo umbr` de piatr` de la temelia zidului, gestul era interpretat ca semn al unei izbnzi sigure. Ghepardul Re[id fusese cump`rat ca pui \n Assmara, liman la Marea Ro[ie, \n urm` cu 15 ani, de marinarul Refik Nureddin, [i crescut de atta amar de vreme printre oameni, devenise mai blnd ca o m]` [i mai sp`imos ca un iepure, mai cu seam` c` era [i jug`nit, iar \n balegile lui de culoarea curcubeului, vr`jitoarele ghiceau ursitul fetelor de m`ritat. n timpul zilei, umbla ca n`uc, de-a lungul [i de-a latul ostrovului, oprindu-se adesea \n fa]a tarabelor cofetarilor, pe care-i privea cu o c`ut` tur` plictisit`, \ntr-un fel aproape omenesc, dup` care se c`ca curcubee, iar noaptea dormita \ntr-o volier` din lemn de salcm. St`pnul s`u Refik \l hr`nea cu m`runtaie de oaie [i cu ciolane de bou, [i se \ntrecea pe sine ca s`-i dea bojocul [i prapurul cel mai ar`tos. Cnd Refik Nureddin \l cump`r` din Assmara, Re[id mai [tia \nc` Tat`l nostru \n ge ez, limba sfnt` a cre[tinilor etiopieni. Se oprea \n coad` [i \ncepea s` latre [i s`

csie rug`ciunea, din morm`ieli, miorl`ieli [i schel`l`ituri muzicale, a[a cum \i auzise, poate, pe c`lug`rii cop]i din Axum [i Lalibella: Abuna za ba samajat. Jet qaddas semeka temsa mangeschteka. Wajekun faq adeka bakama basamaj kamahu bameder. Sisajana zalala elatena habana jom. Hedeg lana abbasana wagegajana kama nehnani nehdeg laza abbasa lana. Itabeana egzio westa mansut alla adhenana wabalehana emkwellu ekuj, Amen . Ca s`-l treac` la Islam pe ghepard, Refik l-a \nfometat pn` ce-a uitat Tat`l nostru [i i-a dat de mncare abia cnd Re[id a \nv`]at chemarea la rug`ciune a muezinului, c` acuma, de cnd \l cump` rase, considera c` dihania trebuie s` treac` la dreapta credin]` a Profetului: Allaaahu

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Akbar! Allaaahu Akbar! Allaaahu Akbar! Allaaahu Akbar! Ashhadu an la ilaha illa Llahu wahdahu la sharikalahu wa ashhadu anna Muhammadun Rasulu Llah! , a[a \l puteai auzi pe ghepard zicnd dimine]ile. n acest timp, pe partea oriental` a Carpa]ilor, moldovenii utilizau \n total` cuno[tin]` de cauz` ciob`nescul romnesc, care a fost inventat de str`mo[ii romnilor, printre care se num`r` [i agatr[ii, de[i pot`ile agatr[ilor nu sunt relevante pentru evolu]ia molosoizilor, adic` a raselor na]ionale, reprezentate de ciob`ne[ti. Pe molosoiz ii romne[ti \i durea \n toh`s de problemele Congresului de la Berlin [i de tulbur`rile de erec]ie ale ghepardului Re[id din Ada Kaleh. ntr-o zi, pe insula Ada Kaleh s-a comis o crim` de mutilare f`r` autor, [i vina c`zu pe umerii bietului ghepard, pe care l umea voia acum s`-l lapideze. Ca s`-l scape de umilitoarea moarte, st`pnul s`u Re kif hot`r\ s`-l exileze \n tain` \n Romnia. Ajuns la m`n`stirea Topolni]a, ghepardul fu \ncredin]at apocrisiarului Galaction, [i acolo Re[id auzi pentru prima dat` \n via]a ei slujbe cre[tine[ti \n grai romnesc, din glasul c`rora \l recunoscu pe Me sia [i ochii-i l`crimar` de fericire cnd \i deslu[i Numele. {irul \ntmpl`rilor care s-au precipitat \n ultimele luni ale anului 1906 este de un absurd grotesc. Un raport al trupelor de gr`niceri austrieci, cantonate \n punctul strategic Domogled, de pe frontiera cu Romnia, aminte[te c` oltenii posed` cini ciob`ne[ti, de talia [i aspectul unei pantere. n acest timp, pe partea oriental` a Carpa]ilor, moldovenii utilizau \n total` cuno[tin]` de cauz` ciob`nescul romnesc, care a fost inventat de str`mo[ii romnilor, printre care se num`r` [i agatr[ii, de[i pot`ile agatr[ilor nu sunt relevante pentru evolu]ia molosoizilor, adic` a raselor na]ionale, reprezentate de ciob`ne[ti. Pe molosoizii romne[ti \i durea \n toh`s de problemele Imperiului Austro-Ungar [i de crizele de hernie ale \mp`ratului. Raportul gr`nicerilor a fost pus la p`strare \ntr-un fond al arhivei secrete a Ministerului de R`zboi de la Viena, care consemneaz` eveniment ele de pe frontiera militar` a imperiului, [i scos pentru a fi dat publicit`]ii \ntr-un mod v`dit distorsionat [i \ntr-un context cu att mai nefericit, cu ct va fi tip`rit abia \n anii 60, \n plin r`zboi rece. Karl Popper, autorul articolului publicat \n subsolul ultimei pagini a lui Kurier Wien, n-a v`zut documentul origiDul`ul Ilie veghind la lini[tea [i bun`starea pisicilor Corinei M\]` nal, mul]umindu-se cu relatarea oral` a unui arhivar costeliv, cocrjat [i resentimentar, pe care a redat-o ad litteram, \ntr-un text lapidar [i stupid, intitulat Reportaj de nic`ieri : Comuni[tii din Est au r`mas, dup` mii de ani, acelea[i popoare s`lbatice, aducndu-[i cu ei din Asia, din timpuri imemoriale, obiceiurile stranii pe care le p`streaz` [i ast`zi cu sfin]enie, [i nu ne face nici o pl`cere s` ne referim aici la

crdurile de pantere dresate, care le p`zesc oile. Senza]ia de jen` [i stupoare pe care o \ncerci cnd le str`ba]i ]inuturile este c` te afli \n Afganistan sau \n Ka[mir . n acest timp, pe partea oriental` a Carpa]ilor, moldovenii utilizau \n total` cuno[tin]` de cauz` ciob`nescul romnesc, care a fost inventat de str`mo[ii romnilor, printre care se num`r` [i agatr[ii, de[i pot`ile agatr[ilor nu sunt relevante pentru evolu]ia molosoizilor, adic` a raselor na]ionale, reprezentate de ciob`ne[ti. Pe molosoizii romne[ti \i durea \n toh`s de tribula]iile r`zboiului rece [i de \nc`lzirea global` a climei. 92-93

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Animalele din via]a mea C`t`lin MATEI E clar, eu fac parte din categoria iubitorilor de viet`]i. Deci, prin ghearele mele au trecut urm`toarele animale. C\inele Scaunus, maidanez cu acte, \mprumutat de la un coleg de [coal` general`. Scaunus avea cap de lup [i corp de vulpe gri, dar \mi pl`cea de el c` m` urm`rea. A stat la mine la bloc cam jum`tate de zi, dup` care a disp`rut cu totul din lumea asta. Complet misterios [i f`r` urm`. Un p`ianjen cu cruce de care eram \ngrozit. l ]ineam \ntr-o cutie transparent`. Mi-l prinsese un b`iat de la bloc. Mi-a fost at\t de fric` de el, chiar [i \n cutie, \nc\t l-am aruncat p\n` la urm`. Pisicile Costic` [i \nc` una al c`rei nume nu \l mai re]in. Costic` a fost prima mea pisic` alb-negru. Cealalt` era gri, dar nu conta. Vizite foarte scurte pe la mine prin cas`. Pasagere uitate de istorie. Un gup (pe[te mic [i ieftin, paria acvariilor) primit de la alt coleg de [coal` general`, c` lui \i n`scuse gupoaica [i avea cam 800.000 de gupi minusculi. Gupul meu a stat \ntr-un borcan o vreme. De revelion, pentru c` m` plictiseam, m-am uitat la el, mi Dup` cum se vede [i din expresia fe]ei, Jazz (c\inele lui Matei) nu era de acord cu set`rile de luminozitate ale aparatului foto, dar nu a putut s` zic` nimic. s-a p`rut apa cam rece [i am pus borcanul pe calorifer. {i l-am uitat acolo pentru c` se d`dea ceva mai interesant la revelion. Gupul a fiert p\n` a doua zi, c\nd l-am aruncat [i am m\ncat cozonac. Doi pui de g`in`. Erau un coco[el portocaliu [i o g`inu[` alb`. G`inu[a alb` am c`lcat-o eu de i-au ie[it ma]ele pe fund c\nd am cobor\t de pe balcon. Coco[elul a tr`it destul de mult, \mi prindea g\ndacii de buc`t`rie noaptea, c\nd aprindeam lumina. l chema Grigore. l puneam pe nas [i el se uita \n ochii mei. ntr-o zi a disp`rut [i `sta. Motiva]ia a fost c` cic` a m\ncat detergent. Eu am m\ncat pui, de[i la vremea respectiv` nu am f`cut leg`tura. Un vierme de m`tase. Nu avea nume. C\nd am fost cu forma]ia Valurile Dun`rii din Br`ila, unde interpretam orice fel de muzic` la chitar` [i mandolin`, la un moment dat am avut un concurs de interpretare la Ciocile. ntre forma]ii, eu am ajuns \ntr-o hal` \n apropiere de C`minul Cultural din Ciocile, unde erau mul]i viermi de m`tase care o frecau. Am luat unul, mare

[i alb, [i l-am dus acas`. L-am ar`tat la [coal`, am fost zeu printre colegi. P\n` m-am \ntors acas` de la [coal`, viermele deja \ncepuse s` \[i construiasc` un cocon. L-am luat din cocon [i l-am b`gat \n borcanul unde fiersese gupul. Dup` o vreme, din coconul `la gri-maroniu \nchis a ie[it un fluture gri-maron \nchis, foarte trans pirat, care a stat o vreme a[a, cu aripile ude, dup` care a t`iat-o undeva prin cartierul Hipodrom din Br`ila, unde tr`ie[te [i azi. O broasc` ]estoas`. Am fost la un concurs de [ah la Clubul Pionierilor [i am pie rdut toate meciurile. C\nd am plecat, \ntr-o

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) lad` era o broasc` ]estoas`, iar cei de acolo mi-au spus c` trebuia s` i se fac` diferite sec]iuni de c`tre micii biologi. Speriat de moartea broa[tei, am luat-o \n geac` [i am dus-o la [coal`. Am fost zeu din nou. Seara, a venit tat`l colegului de la care \l luasem pe Scaunus [i a dus-o la Gr`dina Zoologic`. Pisica Mi[u. Dup` cum se vede, de mic aveam probleme cu identificarea sexului. i ziceam Mi[u, era portocalie, o strecuram \n fiecare diminea]` \n cas` s` \i dau jum`tate din laptele meu praf cu cacao. I-l puneam \ntr-o scrumier` pe care nici \n ziua de azi nu \n]eleg cum nu uitam s` o sp`l. Vorbea foarte mult pisica asta. ntr-o zi, a r`mas \ns`rcinat` cu un motan f`r` coad`, care mirosea foarte ur\t. Pot s` jur c` am v`zut-o noaptea sub motan, st\nd am\ndoi \n pozi]ia misionarului. Mi s-a p`rut incredibil c` pisica st`tea cu fa]a \n sus sub motan, dar nu conteaz`. Ceea ce conteaz` este c` a r`mas bor]oas` [i a luat-o o vecin` la ]ar`, unde m-a min]it c` a murit n`sc\nd, de am pl\ns aleg\nd fasole. Papagalul Tom. Era verde. A avut [i partener`: Betty. Betty a fost o ]eap` albastr`, \n sensul c` era s`lbatic` [i b`tr\n`. Nu numai c` se d`dea cu capul de to]i pere]ii dac` \i d`deam drumul, dar a [i mierlit-o la scurt timp dup` ce am luat-o. Tomi]` a tr`it mult [i bine, p\n` a r`cit la mine \n buzunar, c` \l tot duceam iarna la vecinul Gabi, s ` \l vad` [i el. De-asta, ori de b`tr\ne]e, ori de frig, a murit. M-am trezit \ntr-o diminea]` [i, \n timp ce \mi beam cafeaua cu lapte f`r` Mi[u, am observat c` a disp`rut din cu[c` papagalul. Am \ntrebat: Unde e Tomi]`? . Taic`-miu mi-a r`spuns: A zburat la cer . Am \nceput s` pl\ng [i, cobor\nd privirea, l-am v`zut pe Tomi]` \n g`leata de gunoi, sub ni[te coji de cartofi. O alt` pisic`, f`r` nume, pe care a luat-o maic`-mea de la o prieten` ca s` ne s cape de un [oarece. Pisica asta avea epilepsie, \n sensul c` mergea c\t mergea [ i brusc c`dea lat` undeva, [i era perfect ]eap`n`. C\nd era s` o duc la gunoi, crez\nd c` e moart`, se trezea [i pleca, leg`n\ndu-se. Dup` care iar \n]epenea. {i tot a[a. A[a ne-a p`c`lit [i a ajuns afar`, \ntr-un copac de unde nu a mai cobor\t niciodat`. {oarecele pe care trebuia s` \l prind` pisica epileptic` m-a chinuit multe nop]i pentru c` venea la mine \n spatele patului [i rodea patul. Eu tocmai v`zusem primele dou` filme de groaz` din via]a mea [i credeam c` erau fie extratere[tri, fie un p`ianjen gigant care zg\ria cu piciorul o ma[inu]` de fier forjat. Dup` aia a urmat Mi]a, care este cea mai tare pisic` din lume [i care tr`ie[te [i azi. Nimeni nu mai [tie c\]i ani are, arat` ca o par` pentru c` am sterilizat-o dup` 6 genera]ii de pisoi care mi-au epuizat toat e numele care \ncep cu M din memorie.

Opa. Iat` \nc` unul: prea t\rziu.

Memory . Hmm. E

Dup` aia a fost un cocker destul de trecut, de care voia s` scape st`p\na [i pe care l-am dus \napoi dup` o or` pentru c` deja distrusese dou` perechi de papuci [i voia s` m` omoare pentru c` nu \i d`deam de m\ncare. Acum este basset-ul Jazz, care dac` ar fi femeie, l-a[ lua m\ine de nevast`. A[a nu putem dec\t s` fim fra]i. Nu putem s` ne d`m cu p`rerea despre problema pisicilor pentru c` el nu a v`zut a[a ceva dec\t la veterinar. El nu le \n]elege, iar eu \ ncerc s` le uit. 94-95

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Planeta pisicilor Drago[ BUCURENCI S` zicem c` pisicile sunt mai inteligente dect noi, cum le tot place pisicarilor s` sus]in`. n cele ce urmeaz`, am \ncercat s`-mi \nchipui ce-ar fi f`cut pisicile dac` ar fi ajuns \n fruntea speciilor. Sunte]i liberi s` privi]i textul meu ca pe o simpl` ipotez`. El a fost \ns` scris ca un \ndemn la revolt`. Dar mai \nti s` arunc`m o privire spre realiz`rile noastre ca specie-conduc`toare. De j de sute de mii de ani muncim ca dispera]ii pentru c` ne \nmul]im ca iepurii. Iar strategia noastr` de lupt` \mpotriva muncii a fost gre[it` de la bun \nceput. Ce-am f`cut pn` acum ca s` sc`p`m de ea? Am automatizat uneltele [i i-am convertit pe vechii muncitori cu sapa [i ciocanul \n muncitori cu butonul [i maneta. Adic` i-am l`sat a[a cum i-am g`sit: muncind. Ast`zi sper`m s` cre`m inteligen]` artificial`, pentru ca industria automatizat` s` lucreze singur`. Cum spuneam, o strategie de cacao. Ne chinuim s` gref`m inteligen]` regnului mineral. Am uitat complet c` cea mai mare realizare \n epoca primitiv` a fost domesticirea animale lor, adic` a unor fiin]e inteligente. n loc s` le folosim ca pe ni[te unelte vii, pe care s` le \nv`]`m s` munceasc` inteligent \n locul nostru, am preferat s` confec]ion`m unelte din piatr`, fier [i siliciu. S` m` pupe Henri Bergson undeva, dar omul va mai crea \nc` zece mii de ani unelte de creat unelte [i tot nu cred c`-i va plezni prin minte prototipul uneltei de creat timp liber. Unealta care s` m` lase naibii s` m` odihnesc. Pentru c` omul e att de prost \nct s` spere c` siliciul va munci \ntr-o zi de unul singur. Acum, ce cred eu c` au f`cut \n locul nostru pisicile, dac` ne-au dep`[it cu adev`rat \n inteligen]`? Dup` ce-au domesticit maimu]ele, adic` pe noi, [i ne-au \nv`]at s` le prindem pe[te, s-au prins c` ele pot s` toarc` lini[tite \n timp ce noi ne chinuim s` le asigur`m hrana. Dac` s-ar fi oprit aici, le-am fi prins pe[ti [i \n zilele noastre, \n timp ce ele s-ar fi chinuit s` ating` culmi neb`nuite ale progresului cibernetic. Dar pisicile au fost mai inteligente dect noi. Probabil c` s-au prins [i ele c` diviziunea muncii e porti]a de ie[ire din era primitiv`. Dar au v`zut [i neajunsurile care vin odat` cu deschid erea porti]ei inegalitatea social`, orele peste program, con[tiin]a de clas` [i cafeaua decofeinizat`. A[a c` au scos castanele din

foc cu minile (pe atunci labele) noastre. Ne-au l`sat pe noi s` ne dezvolt`m [i s` s` domesticim animale mai proaste ca noi, pe care s` le folosim f`r` prea mult` imagina]ie. Pisicile au continuat s` toarc` \ n timp ce noi ne-am apucat de f`cut unelte [i unelte de creat unelte. Nu s-au oprit din tors nici m`car cnd am inventat motorul cu aburi, pentru c`, de[i lor nu le folosea la nimic, nou` ne mai d`dea ct de ct o ocupa]ie. n tot timpul `sta, ele au continuat s` tr`iasc` pe lng` a[ez`rile noas tre, iar

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) noi le-am \ndestulat nevoile de hran`, ad`post [i securitate. A]i \n]elepciune, c` nu le folose[te la nimic ca v`zut vreo pisic` mul]umind pentru hrana care i se ofer`, cum fac, noi s` [tim c ine ne conduce, pentru c` asta de exemplu, cinii cnd dau din coad`? Nici n-o s` vede]i. A[a cum nu poate duce dect la revolt`. Oamenii n-o s` vede]i vreo ]`ranc` mul]umind vacii pentru c` i-a dat lapte. liberi munce sc mai bine [i mai eficient E o simpl` chestiune de a[ezare \n lan]ul trofic. Vaca e sub noi. Noi dect sclavi i. A[a c` pisicile ne-au redat suntem sub pisici. liberul arbitru [i ne-au l`sat s` credem c` muncim pentru noi. Ne d`m de ceasul Bun, dar dac` suntem, cu adev`rat, domina]i de aceast` specie, mor]ii s` facem r ost de mncare, de cas`, cum se face c` noi nu suntem con[tien]i de lucrul `sta? De ce nu de ma[in`, de c redit la banc`, de ]oale [i de ne informeaz` pisicile, ca pe Moise: Noi suntem zeii vo[tri ? De ce educa]ie pentru copii [i, \n timpul `sta, nu primim ordine de la pisici? Cum de suport` s` le c`lc`m uneori primim o pisic ` \n cas`, \i d`m s` m`nnce, cu ma[inile? Cum de permit progeniturilor noastre s` le trag` de \i cur`]`m con[ tiincio[i excre]iile, o sc`rpicoad` pe progeniturile lor? Ei bine, lucrurile nu au fost dintotdeaun`m cnd are chef [i nu a[tept`m \n schimb na a[a. Exist` dovezi c` omul venera pisicile \nc` din neoliticul timdin partea ei nici m`car un Miau! . Din puriu. Iar un basorelief din mileniul IV \.Chr. ne arat` pedepsirea perspectiva evolutiv` a pisicilor, am ajuns oamenilor de c`tre feline. ntre timp, \ns`, pisicile au ales s` se ni[te vite c u multiple extra-op]iuni. Am retrag` \ntr-o domina]ie t`cut`. E posibil s` fi aflat, \n marea lor ajuns uneal ta perfect`. C\inar p\n` la moarte Alexandru C~UTI{ S\nt c\inar cam din clasa a treia, c\nd am auzit o poveste de la tovar`[a \nv`]`toare, cu un c\ine ciob`nesc care s-a proptit cu labele pe st`p\nu-s`u [i nu l-a l`sat s` intre \n colib`. Ciobanul s-a enervat, a vrut s`-i dea cu b\ta-n cap c\inelui, dar nu a apucat, c`ci s-a st\rnit un cutremur. De la cutremur, o st\nc` s-a pr`v`lit peste colib` [i a f`cut-o ]`nd`ri. Atunci a \n]eles ciobanul ce c\ine sofisticat are, c\ine seismograf. Fiindc` nu am auzit la acea v\rst` pove[ti cu pisici care presimt cutremure [i \[i mut` puii din locurile periculoase, cu g `ini care \ncep s` cotcod`ceasc` cu cinci minute \nainte s` se zguduie p`m\ntul, nu am devenit pisicar convins, nici g`inar (m` rog, cu mici excep]ii), ci m-am f`cut c\inar convins. {tiu toate rasele de c\ini, dup` blan`, \n`l]ime, culoare, pot s` spun zona geografic` de origine, depistez \ncruci[`rile dintre rase [i toate astea nu-mi folosesc la nimic. Mi-am \nc`rcat memoria cu un lucru inutil, din dragoste pentru c\ini. Contrar \nt\mpl`rii din desenul animat 101 dalma]ieni, eu nu am ag`]at niciodat` vreo fat` cu c\inii mei [i cu cuno[tin]ele mele despre c\ini. Am avut \ns` un coleg care a z`p`cit o gagic` cu cuno[tin]ele lui despre viermii de m`tase. Ai lui cre[teau viermi [i b`iatul a \nv`]at f`r` s` vrea tot felul de lucruri despre ei, care i-au

folosit la cucerirea singurei fete de 15 de pe glob, dintr-o discotec`, pasionat` viermi de m`tase. O dat` \n via]`, deci, spune c` am regretat c` nu m-am f`cut [i viermar-m`t`sar.

ani de pot eu

Bun, revin la c\ini. Ce foloase aduce omului un c\ine? Nu ou`, nu br\nz`, nu l\n`, nu lapte, uneori carne. Principalele foloase aduse de c\ine s\nt l`tratul [i mu[catul. S\nt l`tr`turi [i mu[c`turi de calitate [i s\nt unele mai de doi lei (vechi). Depinde de ras`. A[a cum o vac` din rasa Hollstein d` mai mult lapte, la fel [i un c\ine din rasa Pitbull d` mai mult` mu[c`tur`, iar unul din rasa Mioritic, s` zic, d` mai mult l`trat. Fiind ahtiat dup` l`trat [i mu[cat de calitate, mi-am luat numai c\ini care promiteau rezultate bune. Am ales ciob`ne[tii carpat ini, nu d-a[tia cu pedigree, \ndosaria]i, standardiza]i, f`cu]i la indigo. Ci carpati ni cu istorie 96-97

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Alexandru C`uti[, un ziarist cu c\ine la cap \n spate, cu vitejia-n s\nge, cu p`rin]i care-au mu[cat din urs, lup, porc mistre], c\ini f`cu]i la st\n`, dup` criterii naturale, nu cu inten]ii de show-dog. Or fi fost c\inii mei lei]i la caracter cu p`rin]ii lor, dar odat` adu[i \n ora[, deda]i la joac`, obi[nui]i s` alerge mingiuca, [i nu vreo n`luc` din p`dure, s` mu[te a prietenie m\na celui care-i m\ng\ie [i le face o poz` [i nicidecum s` sf\[ie, bravii mei c\ini ciob`ne[ti au c`p`tat aptitudini de c\ini de circ. Le-au r`mas \nfior`toare doar alura [i l`tratul gros, ca tunetul \ntr-un butoi. Cine-i vede [i aude pe ursulini se sperie, se crispeaz`, sare-n l`turi, iar c\inii mei iau asta drept tonul de \nceput de joac` [i \ncep s` se gudure, uria[ii. C\inii mei par r`i [i fioro[i o singur` secund`, la primul contact cu un om de pe strad`, \n rest s\nt de plu[. Pe aceast` cale \i invit pe to]i ho]ii din lume la mine acas`. Pot intra lejer, pot lua ce vor ei, c\inii mei \i vor privi emo]iona]i, cu ochii umezi. N-or s` zic` nici p\s. Veni]i, dragi ho]i, v` primesc cu c\ine [i sare! A, am uitat s` zic un am` nunt, neimportant, cred. C\inii mei s\nt ghidu[i cu oricine doar dac` s\nt [i eu de fa]`. C` altfel, la orice intrus apare \n lipsa mea, uria[ii mei de plu[ \[i amintesc brusc cine s\nt, din ce neam de s`lb`ticiuni vin [i rup lan]ul, pap` ho]ul cu totul, de ru[ine, cred, fa]` de bunicii [i p`rin]ii lor, care a[a i-au \nv`]at pe la st\ni s` se poarte [i le-au zis s` nu se gol`neasc` la ora[ [i s` devin` bol\nzi ca ni[te pisici castrate. La c\ini, cei [apte ani de-acas`, m` rog, cele dou` luni de-acas`, \nseamn` invers dec\t la oameni: s` se poarte c\t mai ur\t. Un c\ine bun e un c\ine care e r`u. C\inele e angelic, iar pisica e feminist` Alin IONESCU {ti]i cum \[i \ncep antisemi]ii discursurile despre poporul ales \n]elegi ce are . n schimb, pisica e o fiin]` spun\nd c` n-au nimic cu evreii, dar... A[a [i eu cu pisicile! N-am metafizic`, un animal care tr`ie[te \ntr-o nimic cu ele, dar le consider o ras` enervant`. Nu, p`rerea asta lume paralel` c u a noastr`. Ea e sinonimul n-are nici o conota]ie fascist` [i nu vreau s` crede]i c` fac din pisic` animal al femeii sau chiar al extraterestrucauza dec`derii economiei mondiale [i a \nmu ierii moravurilor lui. Pare s` n-aib` nici o treab` cu noi, c`]eilor. Nu, dar pur [i simplu pisica \mi face r`u. Am alergie la ea oamenii, [ i cel mai adesea tr`ie[te \n lumea [i atunci c\nd o v`d simt un ghemotoc de p`r imaginar, c\t o claie ei, ermetic`, autist`, mereu \nconjurat` de de f\n, care mi se pune \n g\t. {i de-aia am fost nevoit cumva s` dezo aur` de d

eta[are care frizeaz` dezinterevolt [i o teorie antipisicist` cu care s`-mi just ific bete[ugul. A[adar, sul. E, cum ar veni, un animal monad` pende ce prefer c`]elul [i m` feresc de pisic`? P`i, \n primul r\nd, tru care difer en]a dintre un picior de mas` c`]elul e un animal compatibil cu rasa noastr`, pare s` fi fost creat [i unul de om este neglijabil`. Afec]iunea ca s` dea din coad` printre oameni. Oric\t ar fi de prost, po]i s` ai este un se ntiment pe care pisica [i-l ia din cu el o comunicare, \n]elege de vorb` din prima, ascult` de st`p\n mediul \nconj ur`tor atunci c\nd are ea chef. [i, cel mai important, are o fire transparent`. Te ui]i \n ochii lui [i Pare s` n-aib` nevoie de st`p\n, care e un fel

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) de supus al ei, un personaj decorativ \n via]a-i de suveran` r`sf`]at` V` imagin a]i ni[te persane puturoase, care [i plin` de ifose. Din c\nd \n c\nd o apuc` plictisul [i se coboar` pe nu se sco al` c\t e ziua de lung` de pe lumea asta ca s` m`n\nce sau s` miorl`ie isteric, f`r` ca nici ea s` calorifer, s`rind la g\tul ursului [i risc\ndu-[i [tie prea bine de ce. Vede]i, pisica seam`n` prea mult cu un anuvia]a? H`, h`, s ` fi]i voi s`n`to[i! Ca s` nu mit gen de femei pe care nu prea le agreez: pisicitele. ntre pisici [i mai zic de povestea aia din copil`rie cu solpisicite nu e prea mare diferen]`, poate doa r c` femeile din specia datul care moare [i c\inele lui se a[eaz` pe asta nu las` at\ta p`r, precum surorile lor cele feline. {i mai e o marginea mor m\ntului, r`m\n\nd acolo chestie pe care trebuie s-o spunem pe [leau: c\inii se dreseaz`, iar fl`m\nd [i \nsetat p\n` la cap`t. O pisic` n-ar pisicile ba. Iar eu ca fiin]` suveran`, ca st`p\n consacrat al lumii anista l\ng ` tine nici cinci minute \ntr-o astfel malelor, ca specie cu verv` comunicativ`, am nevoie de supu[i de situa]ie. Ar fa ce st\nga \mprejur [i s-ar credincio[i [i inteligen]i, c`rora s` le ofer oase, cr`n]`nele, aciua la prima f arfurie de lapte \nt\lnit` \n afec]iune [i mai ales vorbe. {i vreau ca animalele s`-mi r`spund` la cale. De-ai a zic, c`]elul e o \ntrupare anger\ndul lor cu aceea[i moned`. S` \n]eleag` un {e zi! , un Aport! , lic`, pe c\nd pisica e chipul femeii \n regnul un Ho]u ! [i s` m-ajute \n via]` la ceva. De-aia omul s-a apucat \n animal. Hai, z\t de-aici cu cozile voastre laspaleolitic sau mezolitic, nu mai [tiu exact, s` dr eseze c\ini [i nu picive [i insidioase, c`-mi umple]i textul cu sici. Ce s-ar fi f`cut ciobanii ancestrali cu o droaie de pisici la st\n`? fire de p`r! De ce nu iubesc c`]elele Daniel GOACE (Hot DG) Bun` ziua, domnilor [i, respectiv, v` ling m\na, doamnelor! Eu la c`ldur`, da io o s` r`m\n aici la -15 grade, s\nt pisica vecinei lui Daniel Goace. C\teodat`, c\nd st`p\na mea te-n cap p` m`ta! N-ai o bucat` de salam? las` geamul deschis la balcon, mai traversez parapetul [i m` duc s` Ham-ham! . A[a , [i \n timp ce tu dai s` te m` mai joc cu mouse-ul de la calculatorul lui. ...Mam`, ce m` mai aperi de c\ine cu saco[a [i nu [tii cum s` te enerveaz` c` [i-a luat mouse optic! Mou[ii optici n-au nici un mai faci c` apuci de pe jos s` dai dup` el, farmec. Cine naiba o fi venit cu ideea s` \nlocuie[ti o bil` dr`gu]` apare o tan ti care \]i zice s` vorbe[ti cu de cauciuc pe care po]i s-o rostogole[ti pe mas` cu o lumin` ro[ie c\inele. P`i, s` nu-i dai cu c\inele \n cap? care nu fuge nic`ieri? n fine, altceva voiam s` v` spun. ntr-o zi am v`zut c` se apucase s` scrie un text \n leg`tur` cu c\inii, a[a c` am 2) n al d oilea r\nd s\nt fal[ii a[teptat s`-i sune telefonul [i, c\t timp s-a dus s` vorbeasc`, am tasiubitori d e c\ini. tat eu cu l`bu]ele chestia asta [i apoi am dat Send pe mail la ~ia care trebuie s` se \mprieteneasc` cu office@catavencu.ro. Dup` p`rerea mea de pisic`, iubitorii de javrele din parcar e ca s` poat` s` se urce

c\ini (vorbesc de cei maidanezi) se \mpart \n mai multe categorii: diminea]a \n ma[inile personale, respectiv s` nu doarm` seara pe bancheta din spate, 1) n primul r\nd s\nt `ia din specia Vorbe[te cu ei, din cauz` c` maidanezii din parcare s\nt mam`, c` nu-]i face nimic! h`mesi]i. Pe `[tia \i vezi cobor\nd din bloc Cum s-or sim]i oamenii atunci c\nd vin obosi]i de la servici [i \i cu felii zemo ase de jambon din `la de \nt\mpin` o ditai javr` \n fa]a blocului, care latr` de mama focului? 164.000 de lei rupt din senvi[u pentru la Acu , fie vorba-ntre noi, dobitocul nu latr` a r`utate, c` eu mai [coal` al lu `la micu . Sau cu cutii mari de \n]eleg c\te o boab`, deoarece maic`-mea a stat la curte cu c\ini. De Chappy [i Pedigree cump`rate special, de cele mai multe ori, c\inele zice Mrrr... omule, tu intri acum \n cas` r\d c\inii de ei [i cu fundu . 98-99

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 3) Dup` aia mai s\nt iubitorii de c\ini care nu i-ar omor\. Adic`, nu le-ar da m\ncare, nu ar vorbi cu ei dec\t la nevoie [i nici nu i-ar lua acas`, nu mai zic de m\ng\iat pe sub bot... ns`, c\nd se pune problema s` vin` hingherii s`-i ridice de sub balcoane din cauz` c` s-au \nmul]it peste m`sur`, se opun cu vehemen]`: Hai, dom le, c` s\nt ni[te suflete [i ei l`sate de la Dumnezeu! Nu e vina lor c` s-au n`scut. Ia pune-te [i mata \n locul lui! Dac` ar veni cineva [i te-a r b`ga \ntr-o cu[c`? H``?! . Adic` cu ce a gre[it omul `la s` trebuiasc` s` se pun` \n locul c\inelui? Sau s` trebuiasc` s` vorbeasc` cu el? 4) n al patrulea r\nd s\nt iubitorii de pui de c\ini. Doamne, ce mici [i ce dr`gu]i s\nt! Uite cum dau din c`pu]! Pisi, nu lu`m [i noi unul acas`? unde Pisi nu s\nt eu, s` fie clar. Ci t`l\mbul de so] care se uit` \nsp`im\ntat cum mama dr`gu]ilor de puiu]i \i ferfeni]eaz` tivul pantalonului \n timp ce so]ia sa m\ng\ie c\inu]ii pe burtic`. 5) S` nu-i uit pe chinezi, unii dintre cei mai mari [i mai mul]i amatori de c\ini. ~[tia nu-mi plac pentru c` eu am avut [i ni[te experien]e nepl`cute cu ei. Ni[te prietene cu care mai organizam bairrrram e \ntr-un pod de pe M\ntuleasa au ajuns \ntr-o sear` \n meniu la restaurantul chinezesc. De-atunci nu-mi mai plac nici r esturile de m\ncare chinezeasc`. 6) Ar mai fi [i iubitorii de c\ini pe bani. Adic` `[tia de pe la asocia]iile pentru protec]ia animalelor at\ta vreme c\t exist` fonduri de-afar` alocate \n acest scop. ...Din p`cate, trebuie s-o tulesc \napoi pe balcon, c` se-ntoarce omul la calculator. {i-a[a v`d c` zice de vreo jum`tate de or` numai Bine, mami! Bine, hai c`... Da, da, bine, las c` mai vorbim noi... Aha, bine... Am ce s` m`n\nc, da! E plin frigiderul! Nu trebuie s`-mi aduci nimic... Bine... Mai vorbim... Aha... .

dragoste vs. sex

Dragoste versus sex. S` faci dragoste versus s` faci sex. O disput` etern`. Totu[i, dac` e s` iei ad litteram aceste dou` expresii, nici una dintre ele nu are sens. Dragostea nu se face, se \nt\mpl`. C\t despre sex, nu po]i s` faci, efectiv, sex. Po]i doar s` faci sexul s` se simt` bine. Sau s` faci sexul opus s` te simt` bine. Dac` ai noroc.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Dragostea Viorel MO}OC Draga mea, }i-am mai zis: dup` cercet`ri \ndelungate [i laborioase, ni[te savan]i occidentali, angaja]i \ntr-un colectiv de studii multi-pluridisciplinare , au ajuns la o concluzie c\t se poate de interesant`. Dragostea, sus]in ei, reprezint` cel mai patologic moment din existen]a fiin]ei umane. Nu presupune morbiditate [i nici boal`. nseamn` doar folosesc cuvintele lor pierdere de sine. Or, \n societatea contemporan`, unde individualismul [i performan]a personal` s\nt valori foarte importante, se poate spune c` exist` mul]i b`rba]i [i foarte multe femei care n-au cunoscut niciodat` acest sentiment. M` rog, tu niciodat` nu ]ii minte ce-]i povestesc eu Dar fii sigur` c` altfel m-a[ \n]elege cu copilul nostru (orice, numai b`iat s` fie!), \nc` de c\nd s-ar na[te. L-a[ zg\l]\i zdrav`n \n leag`n [i i-a[ striga: ndr`goste[te-te, fiule, \ndr`goste[te-te! Pe urm`, c\nd ar cre[te mare ce mai, ditamai fl`c`ul! a[ \ncerca s`-l conving de utilitatea acestui, ca s`-i zic a[a, sentiment. (Apropo, tu ai observat cum s\nt pu[tii din ziua de azi? Tot timpul \ntreab`: Da chestia asta la ce-mi folose[te? .) Ne-am duce, deci, \n buc`t`rie, ca s` nu te deranj`m, ne-am turna c\te un p`h`rel [i am porni o discu]ie serioas`, ca \ntre b`rba]i. A[ \ncepe \n primul r\nd prin a-i spune c` dragostea, \n sine, nu folose[te la nimic. Lucru care mi se pare supercool, marf` de marf`. Dar, a[a cu m o fi ea, dragostea prezint` o serie de avantaje. Nu neap`rat \n opozi]ie cu sexul, care [i el e bun, ba chiar, uneori, bun-bun de tot. Totu[i, s` fim sinceri, cam c\t dureaz` cea mai tare partid` de sex? O or`, dou`, trei, hai, o noapte [i \nc-o zi dup-aia, cu inevitabile pauze. n schimb, c\nd e[ti \ndr`gostit, iube[ti tot timpul. S-au v`zut cazuri c\nd o dragoste adev`rat` a durat o via]` \ntreag`. Ar fi, deci, problema duratei. {i, ca s` fiu un pic m`gar, mi-a[ \ncheia expunerea la acest capitol, zic\nd verde, tot ca \ntre b`rba]i: Partea mi[to cu dragostea, fiule, este c` nu termini niciodat` prea devreme . M-a[ dedica apoi explic`rii aspectelor de ordin sanitar [i medical. Dragostea, a[a, patologic`, cum zic cercet`torii `ia c-ar fi, folose[te din plin s`n`t`]ii. Se [tie doar c\te boli se transmit pe cale sexual`. Or, ce naiba po]i p`]i dintr-o dragoste curat`? Cel mult s` te alegi dulce suferin]` cu o grip` zdrav`n`, dup` o plimbare pe ploaie sau ninsoare. Aici, pesemne, copilul nostru va replica [i m` va informa c`, de decenii bune, s-a inventat prezervativul. Va fi un bun prilej pentru mine s` trec, subtil, la lec]ia urm`toare. n

miezul problemei. i voi mai turna [i lui un pahar [i-i voi zice: P`i, vezi c` nu te-ai prins, b`i fraiere?! C\nd te \ndr`goste[ti de-adev`ratelea, te \ndr`goste[ti neprote 102-103

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 jat! . A accepta dragostea \nseamn` un gest de suprem curaj. N-ai \n buc`t`rie, p\ n` c\nd te-a[ auzi c` m` de unde s` [tii ce ]i se poate \nt\mpla [i, cu toate astea, accep]i chemi iar`[i la tine, iubita mea mereu imapierderea de sine. Dragostea zicea mai de mult un prieten de-al ginar`. Stai s` termin ]igara [i-]i voi spune meu este singura iluzie acceptabil`. Cel care iube[te [i/sau este c` te iubesc l a fel ca-n prima zi, [i chiar mai iubit mi se pare cel mai mare [mecher. La o adic`, aproape oricine mult, de c\nd m-am convins care-i treaba cu poate pl`ti pentru sex. Pe c\nd dragostea este gratuit`, prin \ns`[i dragostea: \n fond, n-ai nimic de pierdut. {i natura ei, [i tocmai de aceea n-are pre]. Cu acest ultim argument chiar dac` e s ` te g\nde[ti la cel mai r`u de factur` economic` (cred c` ai observat [i tu c\t de aten]i s\nt la lucru care ]i se poate \nt\mpla, glumesc, bani `[tia micii) mi-a[ \ncheia \nv`]`turile c`tre fiul nostru descoperi c` nu-i mai r`u dec\t \n sex. nen`scut. R`m\ne doar, cel mult, triste]ea de dup`. El ar zbughi-o iute \n ora[, cu b`ie]ii, eu a[ mai r`m\ne o vreme Dragostea e mai tare ca sexul Alexandru C~UTI{ Aten]ionare Acest text nu v` face s` v` \ndr`gosti]i brusc, nu d` metode de \ndr`gostire pentru \ncep`tori, nu ofer` teste de dragoste pentru avansa]i, n u d` topul celor mai \ndr`gosti]i oameni din lume [i nu \ngra[`. Dac` apar reac]ii adverse, adresa]i-v` medicului, farmacistului sau amantei (amantului). Autorul articolului men]ioneaz` de la bun \nceput c` informa]iile pe care le ve] i afla \n continuare nu au fost verificate cum cere deontologia jurnalistic`, prin \ndr`gostirea de trei surse. Orice asem`nare cu realitatea trebuie luat` ca o simpl` coinciden]`. Dragostea este posibil` [i este permis` la orice v\rst`. Nu e deplasat [i nici periculos dac` un copil sau un puriu se \ndr`gostesc. Pe c\nd sexul e complet aiurea, s` zicem, la 3 ani [i devine aproape imposibil de la o anumit` v\rst`. P entru cine mai e totu[i \n stare de un zv\c sexual [i la 70 de ani, apare o alt` problem`: sexul poate fi fatal, c`ci sculatul de diminea]` d`uneaz` grav s`n`t`]ii, \n special cardiacilor [i hipertensivilor. ndr`gostitul cap`t` o for]` fantastic`, se spune c` poate muta [i mun]ii din loc. Pe c\nd sexistul, \n afar` de muntele lui Venus,

pe care-l zg\l]\ie doar, nu e \n stare de lucruri ie[ite din comun. (Apropo, tuturor b`ie]ilor le place s` se laude cu mun]ii de fete \n care [i-au \nfipt ei alpen[tocul. E la... \ndem\n`, ca s` n-o zic p-aia dreapt`, care uneori poate fi [i un pic str\mb`, s` faci sex cu multe partenere \n via]`. Nici nu cost` mult \n Romnia. Se practic` din totdeauna, mare scofal`! Dar e, cum s` spun, o com

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) peti]ie stupid`, fiindc` to]i ader` la ea. Ca [i cum pe lume ar exista Recordul e stabilit pentru totdeauna. un singur sport, caiac-canoe, [i toat` lumea, indiferent de epoc`, numai asta ar practica [i nu [i-ar dori altceva dec\t s` dea la rame. Iube[ti [i e suficient. Mult mai interesant` mi se pare o competi]ie nou`, de iubire. Se Nu ai nevoie s` -]i faci opera]ie de m`rire poate juca pe echipe sau individual. Pe echipe: se iau dou` cupluri a dragostei, s`-]i bagi silicoane \n dragoste, [i se las` s` se \ndr`gosteasc` \n paralel. Se apreciaz` viteza cu care ca s-o f aci mai tare. (E drept, cei tr`da]i \n s-au \ndr`gostit. Se d` proba de rezisten]` \n care se vede care dragoste simt u neori nevoia s`-[i mic[oreze cuplu e \n stare s` se iubeasc` mai mult timp. Se bag` [i cursa de profund iubir ea fa]` de tri[or, ca s` le fie obstacole ap`rute \n via]`. Individual: se pun doi concuren]i s` u[or s` se rup` de el. Dar [i aceasta constiiubeasc` aceea[i persoan` [i se m`soar` performan]e le de iubire tuie o diferen]` fa]` de sex, unde nu prea se dup` un criteriu simplu: iese c\[tig`tor concurentul care reu[e[te solicit` oper a]ii de mic[orare.) s` iubeasc` mai intens, mai mult timp persoana respectiv`, aten]ie, \n condi]iile \n care ea \l respinge [i-l prefer` pe cel`lalt. M` rog, P.S. E o tactic` a b`ie]ilor s` aga]e fete probe de iubire se pot inventa multe, mai multe chiar dec\t vr`jindu-le cu texte de iubire, cu ce bun`-i pozi]iile de f`cut sex [i ar fi mult mai originale dec\t de-to]i-practidragostea [i cum mai [tiu ei s` iubeasc` de catul tu c\te-ai avut, m`? ) profund. Spre lini[tirea so]iei mele, dragi cititoare frumoase, v` avertizez c` nu ]in s` n dragoste, ca [i la sex, num`rul conteaz`. v` cunosc. Accept totu[i [i so]ia m ea \mi n continuarea celor de mai sus, performan]a \n iubire, ca [i \n d` voie s` prim esc din partea voastr` pe sex, se num`r` pe degete, cu abacul, cu calculatorul, cum vre]i. Dar mail felici t`rile pentru text, cu num`rul dvs. e o num`r`toare diferit`. n sex, cu c\t ajungi la un num`r mai mare de telefon, ca s` v` pot suna [i, bine\n]eles, de partenere (parteneri), cu at\t e[ti mai tare, deci recordul r`m\ne mul]umi pe ntru felicit`ri. deschis tot timpul. n dragoste, performan]a maxim` e cifra 1. jos iubirea, sus Sexul! Alex. Leo {ERBAN Poetul englez W.H. nu?) c` po]i zice e mult mai greu s` mine diminea]` la Auden a spus odat` (v` place cum ncep, te iubesc a[a, la modul general [i absolut, dar c` afirmi ceva simplu [i concret, gen: te iubesc ora 8 ...

M` rog, probabil c` nu se referea la sex. Pentru c` oricine [tie c` e foarte u[or s-o faci: sexul de diminea]` pune zmbetul pe fa]`. O pui, ]i-l pune. Nu mai e nevoie de gimnastic` matinal`; de fapt, chiar e gimnastica matinal`! ncepi ziua re-montat. Iar dac` o mai [i termini a[a, te culci [i mai re-montat. Exist`, ns`, un du[man definitiv al sexului, [i acela este iubirea.

Din cte mi-am dat seama, exist` un singur beneficiu imediat al acestei activit`]i: sl`be[ti. Cnd e[ti ndr`gostit pn` peste cap unde se vede c` ndr`gostirea dep`[e[te puterea de n]elegere a

de

unui om [i se duce n sus, probabil n nori , ncepi s` suferi din orice: c` nu trece mai repede timpul ntre dou` ntlniri, c` v-a]i v`zut, dar timpul a trecut prea repede, c` v-a]i v`zut, dar n-ai avut timp s`-i spui tot ce-ai fi vrut, c` suni, dar nu r`spunde ca s`-i spui tot ce-ai uitat, c` nu te sun`, [i n-ai nici un r`spuns la chestia asta dect c` nu te mai iube[te, c` nu-]i r`spunde la sms, de[i tu-i scrii att de des, c` parc` ]i-a vorbit a[a, mai nu [tiu cum, de[i tu i-ai vorbit la fel ca-ntotdeauna, c` parc` te-a privit ntr-u n anume fel, iar tu ]i-ai dat seama c` nu era-n acela[i 104-105

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 fel, c` sim]i c` nu mai e la fel ca la-nceput, c` ce bine era atunci, la nceput, c` totul s-a sfr[it, dar de ce, de ce s-a sfr[it, DE CE A TREBUIT S~ SE SFR{ EASC~... De la marii clasici la O-Zone, literatura pe acest subiect este nesfr[it`: toat` lumea sufer` din dragoste sufer` att de mult [i de lung, 24/24, c` te [i ntrebi cnd mai au timp s` fac` [i chestia ailalt`. Dar o fac, c`ci amorul platonic nu mai e la mod` [i e mai bine s` suferi nainte sau dup` dect n loc de. Unii s-au sinucis din amor (vezi Werther), de unde se mai vede c` ndeletnicirea asta are nc` o calitate: restabile[te echilibrul demografic. n general ns`, iubirea este ceva care se consum` repede, ca un fast food; nu prea exist` veterani ai amorului adic` indivizi ncremeni]i ntr-o adora]ie perpetu`, cu nasu-n aceea[i sup`, care iubesc cu intensitate egal` din momentul 1 [i pn` la moarte. Ace[tia se numesc misionari sau sfin]i [i, dup` cum se [tie, snt pu]ini. Dac` vorbim ns` de oamenii obi[nui]i, ace[tia consum` de regul` amorul nainte sau dup` pat. Bunicii no[tri se-ndr` gosteau pn-ajungeau n pat; noi la pat; cnd deja se trece de pat, se cheam` c`snicie [i asta rimeaz` cu silnicie. Iubirea de partener devine o form` de m`mo[enie, dovad` chestiile gen Mami, unde mi-ai pus papucii? sau Nu mai avem unt, pui! . Aici intervin [i diminutivele ( iubi]el , pisoia[ , pufule] etc.), care snt primii copii ai cuplurilor. Cu ct un cuplu avanseaz` cu rela]ia nspre deplina maturizare , cu-att coeficientul latent de infantilizare este mai mare. Iubirea adult` , aceea n care se contopesc trupul [i sufletul [i se distribuie responsabilit`]ile cuplului, nu este dect o gr`dini]` cu program prelungit n care copiii au nv`]at s` fac` o contabilitate ca la carte; din cnd n cnd, n zile [i la ore fixe, copiii consum` [i sexul, pentru c` este inclus n meniu. Dar nu este dect un meniu, c`ci sexul la carte este rezervat liberti nilor. Sau se consum` n afara c`s`toriei. S` revenim. Problema cu amorul (`la f`r` sex, sau cu sex mult la-nceput [i tot mai pu]in dup`) este c` n-are un orar fix. Or, n lumea tot mai haotic` n care tr`im, chestia asta pune capac! Care va s` zic` tu te ndr` goste[ti, OK, exist` [i catastrofe mai mari; ntrebarea este cum procedezi mai departe. Toate manualele, toate sfaturile practice snt ni[te mari bullshit-uri: e ca [i cum ]i s-ar recomanda s` fii punctual cnd ejaculezi... Regula este, tocmai, c` nu exist` nici o regul`. Totul e varz`. Inima n-are ceas. Numai mintea (de pe urm`) are ceas de[ tept`tor: te anun]` c` ai intrat n prelungiri [i c` partida e pe terminate. Iar acest moment trebuie salutat ca lucrul cel mai de[tept care ]i se poate ntmpla dup` ce

n-ai fost de[tept atta amar de timp. Dup` ce ai considerat c` merit` s` sacrifici orice pentru I*U*B*I*R*E: dac` e[ti cu capul pe umeri, [tii c` nu merit`; dac`-]i revine capul la locul lui, afli c` nu merit`; iar dac`, dup` ce ndr`gosteala te-a aruncat n afara creierului (de unde rezult` c` iubirea e-un fel de tumb` peste urechi), nc` mai e[ti

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) amator de sporturi extreme cu capul propriu, ]i meri]i soarta. n acest din urm` caz, vei repeta acelea[i gre[eli over & over. Vei fi servit cu aceea[i varz` f`r` program fix. Vei fi o ve[nic` pagub` colateral` a acestui instrument de tortur` numit inim`. Reclama ar putea suna cam a[a: Vrei s` nu mai dormi, s` nu mai m`nnci, s` nu mai po]i lucra, s` pierzi vremea visnd la ce-a fost, la ce (nu mai) e, la ce-ar fi putut s` fie? ncearc` LOVE minus ! ]i ia capul cu mna. Da, [tiu ce-o s` spune]i: c` Omul nu poate tr`i f`r` Iubire! C` e-un sentiment sublim [i n`l]`tor, n vreme ce sexul e o activitate riscant` [i degradant`... Iar eu o s` v` spun c` nu [tiu de unde v` lua]i informa]iile astea, da-s varz`, frate! n primul rnd, a[a o sta treaba cu Omul nu [tiu, nu l-am cunoscut , dar n ce-i prive[te pe oameni, `[tia nu prea zic pas la sex [i, de cte ori s-au ndr`gostit ca urmare a acestei activit`]i (riscante, vezi mai sus), s-au cam fript, iar acum sufl` [i-n iaurt. Amorul e sublim ? O fi, dar ce-i lipse[te (cu des`vr[ire) este m`sura; dac` ]i-ar spune cineva Ia fii atent(`) aicea: te-ndr` goste[ti pe 11 aprilie la ora 18,21 [i te dezndr`goste[ti pe 4 noiembrie la ora 21,08, snt convins c` doritorii de amor ar sta la coad`... (Adic`, totu[i [i face [i omu ni[te planuri, nu? ) [i-apoi, sublim` e [i Venus din Milo, dar n-am auzit s` se fi ndr`gostit cineva de ea. (Admit c` bra]ele pot fi o problem`.) n`l]`tor ? Da, mersi! Pn` peste cap . Toat` lumea [tie c` cine umbl` cu capu-n nori d` n gropi. Sau mai r`u d` o ma[in` peste tine, na[pa r`u de tot. Po]i cunoa[te ora, minutul, secunda precis` cnd pam! te treze[ti din ndr`gosteal` pe trecerea de pietoni, pe culoarea ro[ie a semaforului, nainte s` fie prea trziu? Nu! Stai acolo strivit sub ro]i, ca un cine, [i nimeni n-o s` [tie c-ai murit din dragoste (De parc-ar mai conta ) n ce m` prive[te, chiar n-am nici o dilem`. Sexul bate de departe ndr`gostelile. Nu zic, au fost bune [i astea, c` acum [tiu cu ce se m`nnc` [i vorbesc n cuno[tin]` de cauz`. {i ce nu te omoar` te face mai puternic, blabla. Am r`mas prieten cu fostele iubiri am dat focul mai mic, acu merge a-ntia! Dar n-a[ mai trece nici mort prin chinurile iubirii (noroc c-au fost pu]ine), [i cred c` cei care-[i doresc a[a ceva snt pu]in masochi[ti. Sau, nu [tiu, au inima prea mare un exces de ventricul sau de auricul, parc` a[a le zice. Un sfat: ori apela]i la chirurgie, ori ncerca]i [i pozi]ia cealalt`. V` spun eu, e mai s`n` toas`. Masoch sucks, [i to]i cei care ne-au b`gat pe gt amorul ca re]et` a fericirii au fost ni]el scrnti]i, p`rerea mea. Nu, n-are nici un sens s` iube[ti pentru ca apoi s` suferi. {i n-are nici un rost s` suferi pentru c` nu iube[ti sau nu e[ti iubit(`). Exist` destule chestii care s` te fac` s` suferi

(Boala, Moartea etc.), e total aiurea s` mai suferi [i din dragoste Dac`-]i place cineva, pune-o. Pam-pam! Dar cnd sim]i c` devine o chestie serioas` , arde-o la goan`: e-un semn c` nea Masoch a venit n vizit`. {i, cum spunea [i biata Lady Di, trei e cam aglomerat, ntr-o rela]ie . Dar e num`rul ideal pentru a ncepe un sex. 106-107

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Triumful sexului (anti-comedie \ntr-un singur act static) Iulian T~NASE Personaje: Domnul Pu: M` bucur c` ne \n]elegem Domnul Pu (f`r` v\rst`) \n pat. Avem un pat foarte \n]eleg`tor. Doamna Pi (f`r` v\rst`, so]ia domnului Pu) Suport` totul cu mult stoicism. Doamna Pi: Patul nostru este abstinent Actul I [i ultimul de mai bine de 114 ani. Domnul Pu: Nu mai este nici el t\n`r. Non-ac]iunea se petrece \n dormitor. Domnul Pu cite[te Doamna Pi: A fost vreodat ` t\n`r? ziarul, \ntins \n pat. Doamna Pi cro[eteaz`, \ntins` \n pat. Domnul Pu: Nu cred. Am\ndoi s\nt pe jum`tate goi, transpira]i, g\f\ie de parc` tocmai Doamna Pi: A[a zic [i eu. ]i mai aminar fi \ncheiat o partid` de sex. Poart` ochelari de soar e. n dorte[ti c\nd am g`sit patul peste canapea? mitor este aproape \ntuneric. Domnul Pu: Da, patul nostru a iubit mult la via]a lui. C\nd a murit canapeaua, a Domnul Pu: Nu am mai f`cut de mult sex. M` \ntreb de ce. suferit enorm, i-au s`r it mu[tarul, patru Doamna Pi: Da, am l`sat-o cam moale cu sexul \n ultimii ani. M` arcuri [i trei n asturi. \ntreb [i eu de ce. Doamna Pi: Nu e u[or s` fii pat \n ziua Domnul Pu: {i p\n` c\nd? de azi. Doamna Pi: {i cum e posibil a[a ceva? Domnul Pu: Trebuie s` supor]i tot felul Domnul Pu: {i de ce ni se \nt\mpl` tocmai nou`, care ne iubim de lucruri. n pat se \nt\mpl` lucruri de c\nd ne [tim, [i chiar \nainte de asta? cumplite. Lumea este condus` din pat. {i Doamna Pi: Chiar a[a: noi de c\nd ne [tim? este condus` din ce \n ce mai prost. Domnul Pu: P`i, s` tot fie vreo 237 de ani. Doamna Pi: Crezi c` patul nostru est e Doamna Pi: Numai at\]ia? Eu credeam c` ne iubim de-o mai fericit acum? ve[nicie. Domnul Pu: Nu [tiu. Domnul Pu: A[a credeam [i eu, \ns` nu s\nt dec\t 237 de ani de Doamna Pi: A[a zi c [i eu. c\nd ne cunoa[tem [i cel mult 235 de c\nd ne iubim la nebunie. Domnul Pu: M` buc ur c` ne \n]elegem, Doamna Pi: Timpul trece greu c\nd iube[ti. \ns` nu mi-a fost deloc u[or c\nd a t rebuit Domnul Pu: Eu a[ fi zis exact contrariul: timpul trece u[or c\nd s`-l castr`m. U n pat castrat este un pat nu mai faci sex. m\ntuit. Doamna Pi: Tot aia e. Doamna Pi: De c\nd l-am castrat, patul Domnul Pu: A[a zic [i eu. nostru nu mai umbl` pe str`zi, nu mai intr` Doamna Pi: M` bucur c` ne \n]elegem at\t de bine \n pat. \n casele vecinilor, nu mai sparge magaDomnul Pu: Ne ajut` [i patul, avem un pat foarte comod. zinele cu mobil` fin`. C rezi c` aude ce vor-

Doamna Domnul Doamna Domnul Doamna

Pi: Pu: Pi: Pu: Pi:

P`cat c` nu \l mai folosim dec\t pentru dormit. bim acum? Nu mai s\ntem nici noi tineri. Domnul Pu: Sigur c` aude, doar nu e Am fost vreodat` tineri? surd. Nu cred. Doamna Pi: {i nu se simte prost c` vorA[a zic [i eu. bim despre el \n prezen]a noastr`?

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Domnul Pu: Nu cred. Doamna Pi: A[a zic [i eu, m` bucur c` ne \n]elegem \n pat. P`cat c` nu \l mai fo losim dec\t pentru dormit. Domnul Pu: Ne iubim prea mult. Doamna Pi: Dragostea ne ocup` tot timpul, nu mai avem timp s` facem sex. Ce p`cat! Domnul Pu: Ce fericire! Doamna Pi: A[a zic [i eu, ce bine ne \n]elegem la pat! Domnul Pu: Ne \n]elegem at\t de bine la pat, \nc\t nici nu mai merit` efortul. Doamna Pi: Nu mai merit` deloc efortul s` facem sex. Domnul Pu: {i-apoi de ce s` mai facem sex, c\nd deja avem c\te unul? Doamna Pi: Eu am un sex. Domnul Pu: {i eu am tot un sex. Doamna Pi: n total, avem dou` sexuri. Domnul Pu: Diferite. Doamna Pi: De[i sem`n`m foarte mult. Domnul Pu: Am [i petrecut ni[te ani \mpreun`. Doamna Pi: 237 de ani reprezint` o via]` de om, a[a cum a fost ea. Domnul Pu: Timpul trece repede c\nd faci sex [i dragoste \n acela[i timp. Doamna Pi: Acum nu mai facem dragoste, nu mai facem sex, nu mai facem cump`r`turi, nu mai facem reclama]ii la Avocatul Poporului, acum ne iubim [i-at\t. Domnul Pu: S\ntem foarte ferici]i. Doamna Pi: Avem o v\rst`, ne permitem s` fim foarte ferici]i. Domnul Pu: Ne [i \n]elegem foarte bine. Doamna Pi: Din priviri. Domnul Pu: S\ntem orbi. Doamna Pi: Am orbit am\ndoi \n aceea[i zi.

Domnul Pu: Parc` [i v`d ziua aceea: diminea]a am luat micul dejun, la pr\nz am luat masa de pr\nz, seara am luat masa de sear`, apoi am orbit, nu \nainte \ns` de a face sex [i dragoste, \n acela[i timp. Doamna Pi: Dragostea e oarb`, iar noi ne-am iubit prea mult. Domnul Pu: Am f`cut sex, am f`cut excursii \n str`in`tate. Doamna Pi: Am v`zut lumea [i apoi am orbit. Domnul Pu: Nu mai aveam ce vedea. Doamna Pi: {i eu zic la fel. Domnul Pu: C\nd f`ceam dragoste, ce preferai s` facem: dragoste sau sex? Doamna Pi: Sex. Domnul Pu: {i eu zic la fel. Doamna Pi: {i eu zic la fel. Domnul Pu: {i eu zic la fel. Doamna Pi: {i eu zic la fel. Domnul Pu: C\nd faci sex, nu suferi. Doamna Pi: C\nd faci dragoste, ri[ti foarte mult. Domnul Pu: C\nd iube[ti, timpul trece greu. Doamna Pi: C\nd nu faci sex, timpul trece foarte repede. Domnul Pu: {i eu zic la fel. Ce bine ne \n]elegem noi \n pat! Doamna Pi: P`cat c` nu \l mai folosim dec\t pentru dormit. Domnul Pu: Noapte bun`! Doamna Pi: {i eu zic la fel. Cortina 108-109

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Iubita mea [i curvele lui Tata Cornel IVANCIUC Taic`-meu a fost un fustangiu sinistru. Ion Margine. Un cordaci f`r` scrupule. A \n[elat-o p` maic`-mea ct tr`ia, cu sor sa, var sa [i nepoat`-sa. Asta, \n zilele lui bune. n alea rele, s-a \ncurcat cu cine s-a nimerit. Cu flor`reasa nebun`, Bzsy Varga, care cump`ra garoafe doar de la Grigoreni. Lua un bra], smbetele [i duminicile, [i le vindea \n restaurante. Se oprea pe un maidan [i le cur`]a de bobocii de la baza tulpinei. Apoi Taic`-meu a prins-o \n mreje pe Mari[ca, zis` Rogneanca, o v`duv` de o jum`tate de secol, \ntre picioarele c`reia p`ianjenii \[i f`cuser` pnze de treizeci [i ceva de ani, c` n-o mai \ntreba nimeni dac` are chef de b`rbat. C` Mari[ca era cea mai a naibii femeie din univers. Cu Mari[ca nu te puteai pune. Era o v`duv` de o]el. O femeie b`rbat. Construise la via]a ei [ase case. Toate din c`r`mid`. F`cut` de ]igani, \n cuptoarele lor ca \n India. Mari[ca i-a cedat lui Taic`-meu, \ntr-o sear` umed` de septembrie. Apa ploilor, care nu mai conteneau, i-a distrus cuptorul de ntr-o via]` anterioar`, Cornel Ivanciuc sus]ine c` a avut un tat` negru. c`r`mid`. S-a prelins prin acoperi[ul lui de carton asfaltat. S-a strecurat printre rndurile de sus, pn` la vatra \n care se pe rpeleau bl`nile de lemn de fag, lungi de un metru [i ceva. A sfrit apa, ca ceapa pr`jit` pe vatr`. A bolborosit \nfundat, ca varul pus la stins, \ntr-o lad` mare de lemn. A distrus c`r`mida, a compromis-o iremediabil, a f`cut-o una cu p`mntul. Mari[ca s-a \ncovoiat de plns. S-a luat cu minile de cap cnd a v`zut paguba. A c`zut f`r` sim]ire la p`mnt. S-a trezit cu mna lui Taic`-meu mngindu-i p`rul, pe sub batic. Mna lui s-a plimbat \n voia ei pe obraji. I-a [ters lacrimile. A cobort la vale [i s-a \ntlnit cu un sn adormit. Eu urm`ream scena ascuns \ntr-o glug` de p`pu[oi, f`cut` \nainte de vremea t`ierii porumbului. Mna lui Taic`-meu era extraordinar de priceput`. I-a desf`cut nasturii unul cte unul. Uneori se oprea \n pauze lungi, de cteva zeci de secunde [i se f`cea c` ascult` cntecul panicat [i aduc`tor de nenorociri al unei cucuvele prip`[ite \ntr-un pod din preajm`. C`ma[a Mari[c`i s-a desf`cut \n dou`, ca o u[` batant` de magazin de lactate. I-a luat sfrcul \ntre degete. I l-a masat u[or, ca pe un uger de capr`, cnd \l speli cu ap` rece \nainte de muls. I l-a luat \n gur`

[i l-a supt \n vr`jm`[ie. Eu am avut senza]ia c` beau lapte cov`sit. Mama era moart` de trei ani. Am scuipat din reflex, ca atunci cnd bagi \n gur` un pumn de vi[ine \nc` necoapte [i le azvrli cu limba f`cut` catapult`. Plpitul fl`c`rilor cuptorului, atta ct mai r`m`sese din ele, desena vag spatele lui taic`-meu, \n timp ce o fr`gezea pe Mari[ca. Asta a fost mi[carea unu a lui Taic`-meu. La mi[carea doi, degetele lui i

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) s-au strecurat pe sub fust`. Mari[ca a icnit. Eu mi-am dus mna la cinci, Mari[ca i-a zis s`-[i schimbe pozi]ia. prohab. Aveam treisprezece ani. Mna lui Taic`-meu i-a ridicat Mari[ca s-a \ntors \n patru picioare ca o fustele. Mari[ca a r`mas pe jum`tate goal`. Avea o pitulice ro[ie c`]ea, iar Tai c`-meu a \nc`lecat pe ea ca pe \ntunecat`, cu penele ca m`tasea porumbului, pus` la uscat sub o biciclet`. Cnd s -a ridicat, pitulicea ei strea[ina casei, ca s` faci din ea un ceai bun pentru toate ro[ie \ntunecat`, ca un [omoiog de m`tasea bole[ni]ele din lume. Eu mi-am desf`cut prohabul. Cnd a murit, porumbului, a sc`p `rat ap`sat [i a aprins mama avea cancer la sn. La mi[carea trei, trupul Mari[c`i a fost pentru o clipit` \ntunericul nop]ii. Mari[ca acoperit de spatele lui Taic`-meu, care a \ngenunchiat peste ea, ca gui]a [i Tat a a prins s` groh`ie ca un porc pe mormntul bunicii mele, de ziua Tuturor Sfin]ilor, cnd \i \njunghiat. La un mome nt dat, a scos un aprindea lumn`ri, plngea din to]i r`runchii [i o bocea a[a: r`get att de puternic, \nct m-am speriat [i Mam````, cui m-ai l`sat?! . Pi]igoiul mi s-a zb`tut neputincios \ntre am luat-o la fug` \n patru genunchi prin degete. Mari[ca se sprijinea cu piciorul drept de cuptor, iar cu stngluga de coce ni, am ie[it pe partea cealalt` gul \i ara [i gr`pa spinarea Tat`lui meu, cu degetele r`[chirate. Am [i m-am opr it cu fruntea \ntr-un gard umed. terminat \nainte de Tata. Am nechezat ca un mnz \n]epat de un t`une. La mi[carea patru, Tata mai era \nc` ocupat. La mi[carea Mai avem timp s` facem dragoste din cauza sexului? Iulian T~NASE & www.sicktir.org Aceasta este o mas` rotund` sicktirit`. Pe mas` se afl` dou` farfurii p`trate, una albastr` [i una roz. n farfuria albastr` st` dragostea \n suc propriu. n cea roz se afl` sexul, tot \n suc propriu. n jurul mesei, \n picioare, care \mbr`ca]i, care dezbr`ca]i, se afl` doamne, domni, domni[oare, fete [i b`ie]i. Cineva \ntreab`: ce-a fost mai \nt\i, oul sau dragostea, sexul sau g`ina? Ceilal]i r`spund, care cum le vine la socoteal`. DOMNUL SICK: Eu cred c` sexul a ap`rut atunci c\nd unul din ei s-a g\ndit mai \nt\i la m\ncare. A dansa la o nunt`, obligat [i st\ngaci cu asta pot compara eu sexul acum. FANTOMA LUI URMUZ: Poate c` n-ar fi r`u dac` la nun]i s-ar fura doar sexul miresei, c` doar `la conteaz`, nu? Ce zici, domni[oar` V? DOMNI{OARA V: C\nd faci dragoste, s`ru]i fiecare milimetru de piele, fiecare aluni]`, fiindc` le iube[ti, fiindc` fac parte din persoana iubit `, tr`ie[ti fiecare moment al`turi de ea, sim]i c` te tope[ti \n bra]ele ei, \n c`ldura ei Sexul, \n schimb, e ceva mecanic [i foarte practicabil \n ziua de ast`zi. DOMNUL GRIM: Am avut [i eu o perioad` \n care credeam \n

diferen]e de genul `sta Probabil, [i pentru c` pe atunci nu aveam prea mult` expe rien]`. De aceea, combinat cu faptul c` nu \mi p`sase de persoanele cu care fusesem p\n` atunci, \mi creasem iluzia c` f`cusem sex [i c`, \n momentul \n care o s` fac dragoste, o s` fie mult mai bine. Concluzia dup` x ani de atunci? Nu exist` a face sex [i a face dragoste, exist` diferite tipuri de sex, [i aici clasifica]i cum vre]i: bun sau prost, tandru sau mai dur, \ncet sau mai repede etc., depinde de potrivirea dintre cei doi (sau mai mul]i dac` vre]i) sau, mai bine spus, de cum se adapteaz` [i se citesc unul pe cel`lalt. DOMNUL ILCHE: Cred c` astfel de antinomii, sex-dragoste, ascund ad\nci frustr`ri . Avem nevoie de filozofie c\nd ne lipse[te via]a. n fond, chestiunea devine comic` dac` realizezi c`, a[a cum se \nt\mpl` ade 110-111

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 sea, totul se reduce la disputa lexical`, despre semantic`. A]i fi surprin[i c\t e r`zboaie, divor]uri [i avorturi au fost declan[ate din cauza problemelor de interpretare. FANTOMA LUI TERENTE: Sexul e tare, dragostea te mole[e[te. Hai, Br`ila! DOMNUL ILCHE: A face sex sau a face dragoste? Grea dilem`. Acum, sfatul meu este s` o face]i oricum. S` nu se ghideze via]a dup` semantica vorbelor, ci acestea din urm` s` \ncerce, pe c\t posibil, s` urmeze via]a. Elibera]i-v` de cli[ee lexicale [i tr`i]i [i, uneori, mai [i fute]i-v`. DOMNI{OARA OVER: Eu a[ spune c` majoritatea face sex e f`r` obliga]ii, responsabilit`]i [i alte b`t`i de cap. Tr`im \ntr-o lume \n care oamenilor le este fric` s` mai iubeasc`. S` fie din cauza costurilor?! A m senza]ia c` majoritatea are preten]ia c` a g`sit persoana potrivit` c\t trece p\n` \[i d` seama c` s-a \n[elat?! Foaaaaarte pu]in, luni, chiar s`pt`m\ni, [i c`utarea \ncepe din nou. DOMNI{OARA NE: Cred c` ast`zi facem mai mult sex dec\t dragoste, e OK, ne sim]im bine [i apoi plec`m fiecare \n alt` direc]ie. Sim]i atingerea, dar nu m\ng\ierea. Nu mai sim]im acel tremur, acea uitare de sine, care apare numai c\nd facem dragoste. DOMNI{OARA ARKA: Eu am timp s` fac sex. Primesc \ntre 5 [i 7, pe-nserat. DOMNI{OARA GOGO: n perioada interbelic`, unde mi-am petrecut cei mai mul]i ani din via]`, nimeni nu zicea nimic despre sex. Toat` lumea se iubea . Deh, o chestiune de lexic, de bun-sim] [i respect mai degrab`. Azi, mai rar. Azi s\ntem pro[ti. DOMNUL MICRO: Creierul decide [i d` drumul la hormon! DOMNUL SLEDGI: Nu [tiu de unde g`si]i voi curajul s` folosi]i asemenea cuvinte Sexul nu este rezultatul unui izvor de dezinformare, al unei anomalii genetice, o muta]ie nou`, people enjoy fucking, mereu a fost a[a, [i chiar am convingerea c` \n zilele noastre oamenii s\nt mai liberi s` iubeasc` dec\t \nainte. Sexul este o dorin]` ad\nc \nfipt` \n creierul nostru [i nu e corelat` cu dragostea. Dar, combinat` cu dragostea, are, e drept, alt feeling, mult mai intens. Dar nu po]i s` m`n\nci mereu budinc`. Dragostea [i sexul s\nt dou` nevoi diferite. Dar, cum dragoste exist` [i f`r` sex, [i sexul poate exista f`r`

dragoste. DOMNUL UAT: Facem dragoste, iar dac` nu se mai g`se[te, facem noi rost cumva! C` doar s\ntem romni, nu etiopieni. DOMNUL JEAN: Ideal e \nt\i s` o fu]i pe una [i, pe urm`, s` faci dragoste cu ea DOMNUL ILCHE: Eu a[ reformula: mai avem nu timp, ci mai avem LOC s` facem dragoste din cauza sexului? Apropo, am auzit ultima b\rf` \n ora[, cic` s-a \ndr`gostit dragostea de sex. Cu c\t da]i k ilu de dragoste, domnu ? FANTOMUL ELENEI LUPESCU: Dragostea e un num`r cu so], sexul e f`r` so]. DOAMNA Z~: B`i deprimatule, las c` te \nsori tu [i probabil vei face [i dragoste. DOMNI{OARA Z : Trebuie s` fii c`s`torit ca s` faci dragoste? DOMNUL OI}A ROZ: Eu fac jumate sex, jumate dragoste, dar nu m` pune]i s` spun cu care \ncep!

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) DOMNUL NOL: Dragostea este un fel de sex cu perversiuni. culinare \n domeniul se xului Oricum, eu DOMNI{OARA GOGO: making love [i having sex Cred cred c` sexul mai trebuie rumegat. \n continuare c` e o chestiune de lexic. DOMNUL ILCHE: Ce rost are s` mai fac sex c\nd am unul deja? n acest moment, sex ul sare din farDOMNI{OARA QUER: Sexul f`r` dragoste este ca [i cum ai furia roz \n farfuria alb astr`, lu\nd m\nca o pr`jitur` stricat` \n final, provoac` grea]`. Dragostea f`r` dragostea [ i \ntreaga asisten]` prin sursex este ca [i cum ai m\nca prea multe pr`jituri \n final, ajungi tot prindere. Aplauze, \mbr`]i[`ri, muzic`. la grea]`. DOMNUL ILCHE: ntotdeuana am poftit dup` metaforele Str`-str`bunicul meu avea harem Cornel IVANCIUC M` numesc Alin Avram. Din partea mamei am snge turcesc. Pe str`-str`bunicul meu l-a chemat mer Abibulla, era poreclit Salamalekum [i a fost aga sangeacului Novi Pazarului. Era un ins cu pielea g`lbuie, must`]i ct veveri]a [i nesfr[it de \nalt, umbla \mbr`cat \n haine nem]e[ti [i nu obi[nuia s` poarte fesul dect \n geamie [i de s`rb`tori, c\nd simpla lui prezen]` umplea inima muierilor de o team` nedeslu[it`, care este, de regul`, fie \nceputul respectului, fie al unei nel`murite dorin]e trupe[ti, ce le jil`vea p`s`relele. Avea un mers alegoric, [i picioarele lui de lungan vorbeau despre at rocit`]i, despre r`ni dobndite \n r`zboaie, [i niciodat` \nchise pe de-a-ntregul, ct [i despre amintirea unui c`l`rit din vremuri imemoriale, c` asta p`straser` picioarele lui r`[chirate, amintirea acelei spin`ri arhetipale de cal, care-l cr`c`nase cu totul [i de pe care p`rea c` se d`duse jos cu o clip` \nainte, dup` sute de ani de galop de-a proasta, prin pustiurile Asiei. Lui Salamalekum \i era foarte greu s` se \mpart` \ntre sex [i dragoste. Pe cea mai b`trn` [i iubit` dintre nevestele lui o chema Nadire, zis` Tamarisca mea \n floare. Salamalekum, care era aproape surd [i s`rit h`t bine de 60 de ani, mai ]inea \nc` dou` neveste, pe Bb\ [i pe Blbl. Cu Tamarisca mea \n floare, o bab` p`trat` [i must`cioas`, ai c`rei sni o luaser` la vale ca puhoaiele, se consulta \n treburile casei; cu Bb\, care era o muiere de nici 30 de ani, poreclit` Um`rul pe care plng smb`t` seara, \[i amintea c` e b`rbat, o dat` la cel mult dou` luni, cnd \[i \nmuia stamina lui stafidit` \n pistilul ei \necat \n uleiuri durdulii [i b`lane, [i f`cea ca o mr]oag` care mai necheaz`, pentru ultima oar`, \nainte de a-[i da duhul; iar cu Blbl, zis` Ciocrlie sau privighetoare?, o codan` de aproape 17 ani, cu ochii migdala]i [i ]]ele ]uguiate, [i care nu cunoscuse \nc` b`rbatul, se giugiulea pe sub corlatele cu p`pu[i de tutun negru, puse la uscat printre migdalii [i cai[ii din livad`. Pesemne c` port \n snge haremul str`bunului meu, de[i o ador pe Pupy, ne-

vast`-mea. La 32 de ani, pe care abia i-a \mplinit, Pupy se consider` deja o bab `. Cum mai mult ca sigur c` b`trne]ea este \nceputul ve[niciei, bag sam` c` [i prostia a re partea ei de eternitate. Mai mult dect de moarte, lui Pupy \i este cel mai fric` de prostie [i ar da orict de pe lume s` nu \mb`trneasc`, [i pentru asta \[i stinge umbrele spaimei \n tinctur` de dre]e. Cnd era mic`, Pupy credea c` m`riti[ul este ceva dureros. n ultima vreme o doare doar cnd n-o mai pic cu cear` [i nu-i biciuiesc fesele cu r`bdarea unui gde. Dup` ce \i fac carnea zdren]e, Pupy umbl` la borcanele de alifii, \[i \nmoaie degetul \n pomada de odolean [i se plimb` cu el \n lungul [i-n latul feselor, \nfiorndu-se de pl`cere. 112-113

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Suferin]ele lui Pupy sunt ceva mult prea complicat de descris \n cuvinte, deoarece \ncep ca o senza]ie dureroas` [i se termin` ca o pl`cere cu mai multe grade de intensitate. E ca scara de la beci obi[nuiesc s` zic adesea care are zece trepte. Cea mai intens` este ultima, de pe care am \ntotdeauna impresia c` m` ca]`r direct \n pat, printre picioarele lui Pupy. Afar` ciripesc vr`biile [i ai zice c` bate vntul, dar nu este dect o iluzie, deoarece vecinul Mi[u Pogonat \[i bate covorul [i apoi nevasta, c` a g `sit tot felul de pretexte pentru a nu bate ea \ns`[i covorul. Ilonka, fata \n c as`, se spal` \n baie [i crede c` trupul ei este un m`r, pentru care nu s-a g`sit \nc` gura care s`-l mu[te cu sete. Carnea profesoarei de englez` a lui Pupy, Caroll Aldrin, o ameri canc` lung` ca o pr`jin`, este un m`r cu attea urme de guri pe el, \nct \]i vine s`-l arunci scrbit la gunoi. Pupy are attea feluri de carne pe trupul ei, \nct ar fi putut \ndestula cele mai \nfometate guri de pe p`mnt. Se zice c` cele mai nepotolite sunt gurile solda]ilor, urmate \ndeaproape de cele ale matelo]ilor [i abia pe urm` de cele ale intelectualilor. Eu am amintiri de c`tan`, gur` de marinar st`tut [i pofte de [oarece de bibliotec`. Cnd \mi \nfig minile \n carnea lui Pupy, nechez ca o c`tan`, asud ca un matroz [i gfi ca un universitar. n biografia mea intim` \[i flfie aripile de gaie hr`p`rea]` anumite zile, cnd cele trei personaje se suprapun \n poftele mele \ntreite [i cnd fiecare \n parte, att soldatul, ct [i matelotul [i cu att mai mult i ntelectualul, \[i cere violent dreptul la existen]`. Pentru c` o ador pe Pupy, alalt`ieri m-am destr`b`lat pn` la ziu` cu ea, \mpreun` cu profesoara Caroll [i cu servanta Ilonka. Coco[ismul meu ascunde o pl`m` deal` destul de slab`, un caracter uneori de la[ [i o sumedenie de complexe, unul mai p`gubos dect cel`lalt, dar de mine este numai spurcata asta de gur`, care-mi turuie \ntruna. Avantajul e c` [tiu s` [terg, pe parcursul unei partide de sex \n grup, toate diferen]ele culturale dintre o americanc`, o unguroaic` [i o romnc`, dar nimeni nu-mi d` nici o medalie pentru atari performan]e, care \n diploma]ie ar fi r`spl`tite cu \ns`rcin`ri de ambasador extraordinar [i plenipoten]iar.

scunzi vs. \nal] i

Diferen]a dintre scunzi [i \nal]i nu e o mare chestie, p\n` la urm`. Totul se rezum` la un punct de vedere. La oamenii \nal]i, punctul de vedere este mai sus, la cei scunzi este mai jos. Totu[i, exist` [i excep]ii. Cunosc oameni scunzi care au un punct de vedere foarte sus, dar [i oameni \nal]i care, \n ciuda faptului c` au un punct de vedere foarte jos, nu au g`sit niciodat` mai mult de 1.000 de lei pe jos. Chestie de noroc, [i \n`l]imea asta.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Alice \n }ara Piticilor Liviu MIHAIU Motto: Big is normal / Small is beautiful / Beauty is evil nal]ii. Hmm... Dintotdeauna m-a enervat standardul `sta hollywoodian de frizeri e de lux: dark, tall and handsome. Pentru un singur motiv, unul singur: Eu. Eu sunt blond, small and interesting. E clar?! Ad ic` s` fii nu numai tall, dar [i dark pe deasupra!?! Cu brune]ii n-am avut emo]ii niciodat`: impresia de virilitate a celor care au avut bunici negri. Nici nu-]i trebuie prea mult antijoc \n cazul latinoizilor. Brune]ii nu reu[esc s` m` complexeze, a[a cum [obolanii albi, prefera]ii savan]ilor, nu s-au sinchisit prea tare, \n confruntarea de laborator, de [obolanii gri. n plus de asta, F`tFrumos, Alexandru Macedon, John F. Kennedy [i Brad Pitt sunt blonzi. Blonde is rare, dark is ordinary. n schimb, asta cu \nal]ii m` cam scie. {i ca s` v` demonstrez c` nu v` mint: de foarte multe ori, cnd m`-ntlnesc cu oameni pe strad`, m`-ntmpin` urm`toarea replic`: Domnu Mihaiu, am crezut c` sunte]i mai \nalt dup` cum ar`ta]i la televizor! Cum s` nu te enervezi?! Sau, mai r`u, cnd frumoasa de nevast`-mea, vorba aia, sufletul pereche, r`mne gravid` [i-mi spune generic, dar delicat: Sper ca `sta micu s` fie \nalt! \]i vine s` ie[i \n strad`, s` dai o lovitur` de stat \n lume [i s` faci un holocaust cu `[tia \nal]i. Ah, gata, i-am desfiin]at! {ti]i care-i cel mai \nalt om din lume? Yeti! {ti]i care-i cel mai celebru \nalt al Hollywood-ului? Tarzan! {ti]i care-i cel mai \nalt membru al redac]iei Academia Ca]avencu? Un subaltern! Sau, ca s` fie pe via]` [i pe moarte: [ti]i care sunt cei mai longevivi dintre \n`ltu]i [i `[tia mai mici? A]i ghicit! ~[tia micii! Cic` noi suntem mai inimo[i dect \n`ltu]ii pe moti v c` sngele circul` mai des \n scunzi dect ajunge s` urce, \n ciclu complet, \n \nal]i. Ca s` nu mai spunem c` sunt mai mul]i oameni mari mici dect oameni foarte mari mari. Eminescu [i Napoleon au fost ni[te pitici insuportabili, ca s` v` dau dou` exemple de oameni mici care au f`cut ]`rile mari. E adev`rat, de[ira]ii aga]` mai bine, mai cu u[urin]` dect noi (s` recunoa[tem, ei au inventat femeile minione), dar, nu-i a[a, sunt destule organe, organisme, scule [i divaisuri pentru a cuceri o femeie [i f`r` s` ai 1,85 metri. Ce mai, am rezolvat disputa [i mi-am umilit complexul: lungani i sunt efemeri, mai pro[ti [i mor mai repede.

116-117

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 n`l]imea mea, G`bi] ` Gabriel DROGEANU Poftim?? Zi mai tare, c` de acolo, de jos, nu se aude!! A, s` scriu un text despre Bine, scriu, de ce s` nu scriu? Uite, m` a[ez pe scaun, \n fa]a calculatorului, [i m` apuc de scris. Asta \n timp ce unii, \n loc s` se a[eze, trebuie nu? s` se urce pe scaun. Ca s` fie limpede pe ce pozi]ii ne afl`m, ]in s` fac \nc` de aici, din al nou`lea cer, o precizare: avantajul nostru fundamental \n fa]a scunzilor este acela c` noi putem fi [i \nal]i [i scunzi, pe c\nd scunzii pot fi doar scunzi. De aceea, pe unii dintre ei \i \n]eleg. Se [tiu ei. Cum ar veni, noi, \nal]ii, s\ntem un fel de doi \n unu . M-am g\ndit s` l`muresc problema asta pentru c` am fost \ntrebat, adesea, dac` m-am t rezit, brusc, cu 196 de centimetri pe cap. Mai mult C\nd va cre[te mare (acum n-are dec\t 1,96 metri), Gabriel Drogeanu va putea privi girafele \n ochi de-at\t nu cred s` fi avut vreodat`, dar mai pu]in, da. Uite, o iau a[a, ordonat, matematic, [i povestesc vreo dou`-trei etape din cariera mea de \nalt. Din prima etap`, \n care am jucat pe gazon propriu, la maternitatea din Medgidia, nu mai ]in minte mare lucru. Presupun \ns` c` eram cel mai \nalt dintre (super)bebelu[ii lansa]i de barz` \ntr-o frumoas` zi unui septembrie s`n`tos, copt [i ro[u \n obraji ca strugurii `ia de la Murfatlar (cunoscu]i [i \n str`in`tate). Nu conteaz` anul maxirecoltei mele, istoriei \i va fi de ajuns s` re]in` c` a fost un an bun. Etapele au trecut, centimetrii s-au adunat, am crescut \ntr-un an c\t al]ii \n vreo cinci [i, \n scurt timp, \n`l]imea mea a devenit aproape o certitudine. Conform directivelor din epoc`, am dep`[it planul, dar nu la hectar (ha), ci la \n`l]ime (h). Confirmarea a sosit [i pot s` pun pariu pe vreo 5 centimetri c` nu v-a]i fi a[teptat la a[a ceva cu autobuzul. Autobuzul cu care mergeam la liceu (da, existau autobuze \n Medgidia!) era un 3 barat pe care-l prindeam \ntotdeauna la limit`, c\t s` intru la or` la un minut dup` profesorul de matematic`. Uria[` coinciden]`, profesorul

sau noapte

de la sf\r[itul

Ga]achiu era poreclit pe alocuri, pentru stilul s`u de roac`r sup`rat [i pontos, Ga]avencu *. Ei bine, \n momentul \n care n-am mai \nc`put \n autobuz am \n]eles c` lumea nu mai poate ]ine pasul cu mine. Am plecat \n lumea larg`. Am v`zut multe blocuri \nalte [i multe decolteuri ad\nci, dar [i mult` m`trea]`. Academia Ca]avencu era la eta

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) jul 6, a[a c` ne-am \n]eles destul de bine. Cur\nd, mi-a fost dat s` aud [i poante bune despre \nal]i. Exemplu: Bine, m`, c` e[ti tu \nalt! . Totu[i, punctul culminant al carierei, echivalentul cadrului \n care Bruce Willis mai salveaz` un avion de la moarte, a fost \n perioada \n care am constatat c` a[ fi putut s`-i las fratelui meu mai mare hainele care-mi r`m\neau mie mici. Observa]i, v` rog, c`, \n afar` de micile r`ut`]i de la \nceput, nu m-am apucat s` discut aici despre semenii mei care au ales s` nu fie at\t de \nal]i, de[i titlul almanahului este oarecum instigator. Despre scunzii complexa]i a[ putea umple un almanah, dar nu `sta este scopul pentru care ne-am adunat aici. De aceea, voi da un exemplu de scund de treab`. La fel ca [i colegul Matei care mai are pu]in [i m` \ntrece am trecut \n fa]a necunoscu]ilor, mai ales a celor str`ini, drept american, englez, rus, s\rb, t`tar [i a[a mai departe, v\rful graficului fiind \n dreptul op]iunii german . Unde vreau s` ajung: \ntr-un lift din UE, unde un pensionar german cu schnaps-ul \n nas se mir` r\z\nd c` mai am pu]in [i dau cu capul de tavan. R\d [i eu, e simpatic nazistul `sta cu pensia ceva mai mare dec\t salariul meu. M` \ntreab` dac` s\nt baschetbalist; nu, dar am fost fotbalist. H`, h`, [i vedeai mingea? H`, h`, bun`, am r\s \mpreun`. Dar v`d c` mi-a ie[it un text cam \nalt, a[a c` mai bine \nchei. nainte, \ns`, da]i-mi voie s` observ c` omul a avut \ntotdeauna o \nclina]ie dac` pot spune a[a c`tre \n`l]imi. n`l]imea l-a fascinat. De-aia se [i spune Cea mai \nalt` treapt` a podiumului , nt\lnire la nivel \nalt , De \nalt` precizie , De \nalt` fidelitate sau nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie . De aceea s-au str`duit oamenii s` cucereasc` cele mai \nalte v\rfuri din mun]i. {i tot de aceea n-au spus niciodat` Citius, Scundius, Fortius . * Iat` [i un exemplu din Ga]avencu , rememorat zilele trecute \mpreun` cu domnul av ocat C`t`lin T\rziu (are 1,75 m, dar mi-a zis s` scriu 1,76 m), fostul meu coleg de banc` din liceu: Mar]i, la ora de matematic`, profesorul Ga]avencu g`se[te pe jos, \n clas`, o moned`; se uit` la ea, \ntreab` a cui e, nu zice nimeni nimic, o bag` \n buzunar. Miercuri, \n[ir`m mai multe monede \ntre u[` [i catedr`; le vede, le adun` [i \ntreab`: Ale cui s\nt astea? . Noi doi, [mecheri: Ale Statului! . El: Statul s\nt eu! . {i le bag` [i pe astea \n buzunar. (Precizare: dup` fiecare din cele dou` ore, monedele au r`mas pe catedr`.)

118-119

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 De ce e \n`l]`tor s` fii \nalt C`t`lin MATEI Da, s\nt \nalt [i e bine. Adic` e bine [i foarte rar nu e bine. Dar \n general \mi place s` fiu \nalt. mi place mult. E una din chestiile la care m` \ntreb mereu: Ce am f`cut ca s` merit asta? Sigur am f`cut o fapt` bun` pe la 15 ani, c` m-am n`scut \nalt . Filozofia mea despre \n`l]ime cunoa[te multe aspecte. S` m` explic. n ciuda sentimentelor de negare prin care trec oamenii scunzi, chiar este mai bine s` fii \nalt. S` nu ne mai am`gim. S` punem punct acestei [arade. Exist`, totu[i, o industrie de film care tr`ie[te din a face actori mici s` par` \nal]i. n rest, e Pixar. Succesul televiziunii se datoreaz` \n mare parte tocmai lipsei de referin]`. Nimeni nu s-ar mai uita la Mircea Radu dac` ar [ti c` are 1,60. C\t despre via]a de zi cu zi, exist` ceva unic [i magic \n \nt\lnirea dintre Ghi]` Mure[an [i-a dorit s` fie la fel de \nalt ca Gabriel Drogeanu [i C`t`lin Matei la un loc. {i a reu[it! doi oameni \nal]i. Oamenii \nal]i s\nt showman-ii trec`torilor. Nimic nu e banal la 1,90. B`rbat cu b`rbat, femeie cu b`rbat, mo[ cu bab` sau tat` cu fiu, \n`l]imea face aceast` experien]` a cunoa[terii sau a re\nt\lnirii mult mai intim`. S` m` explic. C\nd doi oameni \nal]i se \nt\lnesc, din start exist` \ntre ei quelque chose, o comunicare nonverbal` a centimetrilor lor. E ca [i cum s-ar \n]elege din priviri: Aha, deci [i tu e[ti \nalt. Cool. Uite, avem ceva \n comun. Sigur vom fi prieteni . Cu at\t mai mult \n cazul femeilor. S` treci pe l\ng` o femeie \nalt` la metrou, \n pasajul de la Unirii, \nalt fiind, \nseamn` c` ai cu 89% mai multe [anse s` se uite la tine [i s` z\mbeasc` dec\t altui b`rbat sub 1,80. Po]i s` fii [i descul], ochii se opresc la nivelul lor. E o chestie din priviri. Uite un tip mai \nalt ca mine. El chiar ar putea s` m` protejeze . Chiar dac` n-ar putea. O s` zice]i c` femeile \nalte se pot da, la fel de u[or, [i piticilor cu bani. Posibil. ns` ele or s` iubeasc` \ntotdeauna \n secret un tip \nalt [i s`rac, care nu le-a dezvirginat, dar le-a s`rutat [i le-a pip`it \n parc cu m\na lui cea mare. nt\lnirile trec`toare dintre doi oameni \nal]i s\nt asem`n`toare cu \nt\lnirile dintre posesorii de VW broasc`. De[i nu se cunosc, se fla[ureaz` cu farurile, se apreciaz` recipr oc [i se reg`sesc unul \n cel`lalt. E o experien]` \n`l]`toare.

{i ca s` \nchei \ntr-o not` optimist`, ]in s` spun doar at\t. Chiar [i atunci c\nd voi muri, iar convoiul meu funerar se va \nt\lni cu convoiul funerar al unui om scund, iar eu voi fi c`rat \n ARO cu platform`, iar el \n Mercedes cu perdelu]e, sicriul meu tot va fi cu 30 de centimetri mai lung. Na.

st\nga vs. dreapta

De obicei, se spune c`, \ntr-un stat ideal [i echilibrat, st\nga ar trebui s` coexiste armonios cu dreapta, iar doctrinele opuse s` se corecteze reciproc. Totu[i, tr`im \ntr-o ]ar` care a inventat expresia Nu [tie st\nga ce face dreapta. Ar fi [i `sta un caz ideal. Din p`cate, st\nga [tie ce face dreapta: joac` fripta c u st\nga [i cam at\t.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Cine st` la dreapta Tat`lui nu st` niciodat` la stnga Lui Liviu MIHAIU Nu e bine s` fii de dreapta [i nici de stnga \n ]ara noastr`. Nemaipunnd la socoteal` c` starea de a fi orice \n Romnia, sus sau jos, inginer sau poet, prost sau de[tept, ru sau ram, bogat sau s`rac nu e prea confortabil`. Nu [tiu dac` po]i auzi vreo categorie, vreun regn sau vreo falie afirmnd: eu sunt vatmani]` blond` [i nic`ieri nu e mai bine pentru blondele care s-au f`cut vatmani]e ca \n Romnia. Poate m\rlanii s` fac` excep]ie. Dac` e[ti de stnga pesemne c` e[ti ori vreun muncitor c`ruia ]i-a dat StatulMam`[iTat` cas`, serviciu [i metrou [i uneori ]i-a f`cut rost chiar [i de nevast` (tovar`[e Costel, a[ vrea s` ]i-o prezint pe tovar`[a Lenutza! E destoinic`, s` [tii!), ori vreun intelectual cu ascenden]` \n regimul comunist, ori vreun colabora]ionist \mbog`]it peste noapte cu principii , ori vreun pensionar nostalgic ce-[i va admira necondi]ionat tinere]ea, ori \n ce hal va fi fost ea. Adic`, ori e[ti neo, cripto, gauche-caviar sau pur [i simplu o fosil` comunist`, e[ti, de fapt, un sinistru (din latinescul sinister, stnga). Pentru natul nostru traumatizat de comunism nu este un mare ghe[eft s` fii nici de dreapta, a[a cum, nici h`t \n Fran]a Monic`i Lovinescu (citi]i-i, v` rog, Jurnalul), dect s` fii un fascist de dreapta, ai fi dat mult mai bine dac` erai un porc de stnga ca Jean-Paul Sartre, care se-mb`ta cu conducerea CC al PCUS. Chiar dac` \n epoca interbelic` intelectualitatea romn` a fost preponderent de dreapta, chiar dac` marele }u]ea spunea c` e bine s` fii de stnga pn` la 30 de ani, dar dac` o ]ii tot a[a [i dup` e[ti un idiot, stigmatul dictaturilor de dreapta interbelice [i al mi[c`rii mistico-legionare inhib` chiar [i ast`zi orice chef de a te declara un om de dreapta. A fi de stnga a ap`rut mai \nti ca o rela]ie spa]ial` \n St`rile Generale franceze din 1789, unde, mai \nti, oamenii din popor st`teau \n stnga regelui, pentru c` nobilii de]ineau pozi]ia de onoare, \n dreapta lui, pentru ca mai apoi, \n timpul Revolu]iei franceze, s` devin` un obicei ca radicalii [i egalitari[tii s` se a[eze \n partea stng` a s`lii, fa]` de locul pre[edintelui. Care va s` zic` unde exist` onoarea este dreapta, unde exist` sl`biciunea (mna stng` este, \n mod normal, mai slab` dintre cele dou`) este stnga. {i \n cel`lalt stat, cel religios, \n Biseric`, b`rba]ii (sexul tare) stau pe dreapta, femeile (sexul slab) pe stnga, Iisus, Mntuitorul nostru, st` la dreapta Tat`lui, iar Sfntul Duh la stnga Sa. Pn` [i tlharul r`stignit odat` cu Mntuitorul [i de-a dreapta Sa era mult mai de treab` dect cel r`stignit la stnga Sa. n ordinea principiilor politice, a fi de stnga include urm`toarele orient`ri: egalitarism, sprijin pentru clasa muncitoare (organizat`), sprijin pentru na]ionalizarea industriei, ostilitate fa]` de \nsemnele ierarhiei, opozi]ie fa]` de politica ex tern`, ap` rare na]ionalist`. Simplificnd abrupt, a fi

de stnga \nseamn` s` fii de partea celor slabi [i mul]i, a fi de dreapta \nseamn` s` fii de partea celor puternici, ale[i [i de 122-123

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 onoare. Voi, oportuni[tii mei cititori, cam pe unde vre]i s` fi]i \n f`cut istor ie [i progres influen]ndu-le. aceast` \mp`r]eal` universal`? S` nu veni]i s`-mi spune]i c` sunte]i Mozart f`r` orchestr` ar r`mne poate un de centru, c` nu sunte]i nici de stnga, nici de dreapta, c` s` fii om geniu neasc ultat, dar ce-ar fi orchestra f`r` conteaz` cel mai mult! Mozart? Ronaldinho, de exemplu, joac` Eu, unul, m-am hot`rt de ceva vreme: sunt de dreapta. \ntr-o echip`, \n fa]a trib unelor, a sute de Suntem pu]ini, de-a dreptul minoritari, \n fine, \ntotdeauna vor fi milioane de oameni, dar, cum ar zice mai multe femei sau c`r]i urte dect frumoase [i mai mul]i pro[ti marele om de gioa le [i dude Cornel Dinu, dect de[tep]i. el face diferen]a pe teren . De cele mai multe ori, f`r` s` dezavu`m for]a unei colectivit`]i, Acum te-ai hot `rt cu cine votezi? a unei na]iuni, individul, de oriunde ar fi el, a dominat masele, a Cum am intrat, cu st\nga, \n r\ndul celor drep] i Alexandru DU}U Nu [tiu al]ii cum s\nt, dar eu nici frumos p\n` la 20 de ani nu am Privind la ci racii dreptei, am observat c`, fost, nici de st\nga p\n` la treizeci de ani (c-am tr`it \n Romnia), paradoxal, c el mai mare du[man al omului nici de dreapta dup` 30 (c` nu am \mplinit \nc`) n-am fost, [i cred de dreapta e ste tot omul de dreapta [i nu c` nici bogat p\n` la 40 nu voi fi. Dar tare mi-e c` nici n-o s` m` dea cel de s t\nga, a[a cum mi se p`rea mie dup` s`r`cia afar` din vile [i ma[ini. Vilele altora, \n care intri doar spumele de l a gura inamicilor socialismului. noaptea, de te alearg` c\te-un Iovan cu pu[cociul. Dar mai s`rac cu P`i, g\ndi]i -v` c` pre[edintele lui General duhul [i mai indecis ca anul acesta, ca anul trecut, [i ca de c\nd Motors, s` zi cem, ar fi pus s` aleag` cam [i c\t de bogat m` [tiu, parc` n-am fost niciodat`. Habar nu am, a[a: prefera]i s` nu mai existe \ntreg sindica extrem` ascuns`, pe ce parte a politicii joc. Ap ropo, dac` politicatul tr\ntorilor `lora scandalagii [i bol[evici ca este o curv`, cu cine ar fi mai bine s` te destr`b`lezi: cu o t\rf` din indus tria auto sau v-a]i dori ca m\ine s` de st\nga sau cu una de dreapta? A[a cum uneori mai mult \nseamdispar` de pe fa] a p`m\ntului firma conn` mai pu]in, tot a[a mai la st\nga poate \nsemna, de fapt, mai la curent` Ford sau Chrysler, reprezentat` de dreapta, sau invers. Curat` criz` de identitate, coane F`nic`! B\ntui o m\n` de oameni de dreapta ca matale? deci \n zona unde extremele se \nt\lnesc [i anuleaz` \ns`[i proble-S\nt convins c` ar alege f`r` ezitare a doua ma: s\nt un extremist de st\nga [i de dreapta, dar mod cert un variant`, fiindc` cele mai multe insomnii i le extremist. Poate, dac` m` mai maturizez, voi reu[i s` evoluez spre provoac` resp

ira]ia din ceaf` a concuren]ei. extremismul de centru . Dar, de dragul conven]iilor rutiere, voi Las`, nene, c` m`n]eleg eu cumva cu sindimerge pe dreapta p\n` m` provoac` vreunul la dep`[iri \n tromb`, catul `sta, o dregem noi, c`-i prostesc mai sau la derapaje teribiliste. Plus c` iner]ia mea decizional` e tulbuu[or p-`[tia dec\t pe banditul `la! Deci, rat` de semnale nu tocmai m`gulitoare. Nevast`-mea mi-a zis: Fii [i dup` ura pe care o resimt uneori fa]` de cei tu, m`i mototolule, mai de dreapta, ce dracu ! Uite [i tu la `la de la mai mul]i o ameni de dreapta \nt\lni]i, a[ 3 ce g`leat` de gunoi de dreapta [i-a luat. Prietenii mei, oameni spune ca s\nt foarte de dreapta. Admir afaproactivi, dinamici, \ntreprinz`tori, st`p\ni pe pro priul destin, ceri[tii adapta]i , dar asta la o cafea [i-un mi-au aruncat-o de la obraz: Ce naiba, nene, ai [i tu o v\rst`! A[a c` [pri] ide ologic, pentru c` nu mi-ar conveni m-am hot`r\t. M` bag la `[tia. \n ruptul capului s`-i am parteneri de

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) negocieri. Prefer \ns` o mas` amorf`, cu mai pu]in` con[tiin]` b`noas` de sine, de st\ngi[ti ideali[ti cu o priz` mai moale la bani, ca atitudine, [i cu o apeten]` diminuat` pentru ca[caval. Pe urm`, m` simt de dreapta fiindc` \mi place profitul. {i \mi place at\t de tare, \nc\t de dragul lui a[ fi \n stare s` fiu [i de st\nga. Dac` a[ avea o firm` de propagand` (acum \i zice PR), de dragul bilan]urilor c\t mai pozitive, nu m-a[ da \n l`turi de la a promova cea mai de[`n]at` ideologie tro]kist`. Totul cu factur`, t`ticu , legal, civilizat, cu plata impozitelor! Ba, mai mult, a[ pune um`rul la i nstalarea unor guverne de st\nga, dac` asta s-ar traduce \n c\[tiguri consistente pentru mine. Dac` a[ lucra cu statul, a[ v ota oric\nd pentru o politic` de solidaritate social` care m`re[te impozitele, pentru c` numai a[a vor dospi mai bine fondurile publice din care m` hr`nesc. Cineva \mi [opte[te c` \n cazul acesta a[ deveni, \n realitate, un pilon al st\ngii. Dar eu m` consider de dreapta, din moment ce profitul este catehismul meu. Problema e c` cifrele nu au culoare sau ideologie [i pot glisa u[or dintr-o extrem` \n alta. S\nt de dreapta fa]` de to]i cei mai s`raci dec\t mine, fiindc` nu a[ vrea s`-mi \mpart averea cu ei [i m-a[ desconsidera compar\ndu-m` cu ei. Dar s\nt nevoit s` fiu de st\nga \n raport cu cei mai boga]i ca mine, pentru c` mi-ar prinde bine s` se redistribuie, par]ial-exclusiv c`tre mine, o parte din averile lor. {i mai am [i un motiv de echilibru interior sau de amor propriu, nu doar cel al eficien]ei. S\nt mai vanitos din fire, asta pentru c` am \ncredere \n for]ele mele [i \n valoarea mea. Cred c` fiecare prime[te ceea ce merit`. Deci, dac` eu a[ avea o ma[in` de 25.000 de euro s` zicem a[ avea toate motivele s`-mi alimentez orgoliul, fiind convins c` s\nt de 5 ori mai valoros dec\t unul cu o ma[in` de 5.000. Dac`-i prost [i lene[, ce s`-i fac eu?! Cum?! Ce spune]i? C` s\nt unii care au ma[ini de milioane de euro? Deci, dac` accept aceast` logic`, trebuie s` accept c` eu, de fapt, s\nt de sute de ori mai fraier ca `ia? C`, practic, de la \n`l]imea miliardelor `lora, s\nt un vierme ca [i `sta cu Dacie sau Tico? Nu e, dom le! ~ia au furat, d`-i naibii de arogan]i. Societatea nu e just`. Nu exist` dreptate social`. Unii muncesc [i al]ii fac bani. HUUUOOO! Respectul pentru om, Umanitatea, solidaritatea, sistemul de valori, principiile, cultura. Asta-]i d` valoare, nu banii, d`-i dracului de bani! Cum? Ce spune]i? C\te c`r]i am citit? C\te principii am? P`i, ce s` faci, nene, cu principiile sau cu ceasloavele matale? P`i, degeaba cite[te ei p` latine[te sau p` elve]iana aia a lor. Dac` nu face bani, degeaba are cultur` [i principii. Acu \n capitalism, e[ti de[tept, faci bani, nu, la revedere, r`m\i aurolac, cu tot cu morala [i cultura ta. Dup` cum observa]i, exersez o versatilitate care [i

pe mine m` uime[te, \i spune adaptabilitate. Parez metodic [i abil arogan]a celor de deasupra mea cu gargar` st\ngist`. n timp ce cu cei 124-125

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 de sub mine aplic programatic o fatuitate de serviciu, dar, mai ales, acolo-n Eu ropa? Se extindea cancerul de timp liber. ntruc\tva chestia asta m` indispune, sincer. Sper s` st\ngii \n lume?! Eeee, ce s` spun, c` dac` ajung \ntr-o bun` zi st`p\nul tuturor bog`]iilor de pe planet`, pen-nu era]i voi ...?! {i-a[a n-a]i f`cut vreo br\nz`, tru c` atunci, urm\nd aceast` logic`, \mi voi permite luxul s` fiu c` tot s-a ex tins. (acu pe ton ridicat) Ce, ai doar de dreapta, a[a cum \mi place mie. ceva cu oamenii care fac bani? Voi s\nte ]i Ce m-a mai adus la `[tia. S\nt mai conservator, tat`, de felul comuni[tii! Huuuo oo! Hai, c` m-ai albit cu meu, c` fizicu [i mentalu nu mi-au permis s` joc v\rf \mpins sau Procesul Comunism ului. Nu ]i-am zis demijloca[ ofensiv. {i mai s\nt cu religia. {i cu familia. Bu nicu , at\tea ori c` s-a f`cut un market research [i Dumnezeu s`-l ierte, pe care Securitatea \l b`rbierea cu cle[tele [i acum nu ar fi rentabil? Nu e momentul, \i f`cea pedichiura cu patentul periodic, ca erou de r`zboi [i ca fost cum zicea [i-un pre[edinte de la ei. Dai tu t\n`r legionar, p`stra mereu, ca pe o icoan`, o... icoan`; pe care o banii, pent ru caii verzi pe pere]i [i din capul purtase \n buzunarul de la inim` pe toat` perioada frontului, de la t`u?? Ta-taie (accentueaz` sugestiv-didacCotul Donului, unde-[i dezlipea carnea de pe t`lpi fiind \ncercuit tic fiecare s ilab`), ascult`-m` cu aten]ie tu de ger, de foame [i de ru[i, p\n`-n Mun]ii Tatra. Icoana avea \n ea [i to]i ramo li]ii t`i de dreapta, chipurile, gaura unui glon] care n-a mai reu[it s`-[i s`v\r[easc` menirea care habar n-ave] i s` deschide]i un mail: uciga[`. Tocmai de-asta el a avut [ansa s`-mi povesteasc` primul Lumea se mi[c`, frate! . P`i, v`d, zice Ryan, despre acele lucruri pe care, laolalt` cu periu]a de din]i [i trusa de c` [i noi ne cam r`sucim \n morm\nt. Nu b`rbierit, trebuie s` le iei cu tine peste tot: libertatea, democra]ia, cred c` l-a mai auzit, fiindc` managerul proprietatea privat`, vot liber, libera exprimare, capitalism (el chiar tr\ntise deja telefonul. Urmeaz` un schimb le-a luat cu el \n morm\nt) [i, mai presus de toate, americanii, pe de priviri d escump`nite \ntre Ryan, Rizea [i care i-a a[teptat p\n`-n ultima lui clip`. Lumea spunea c` a fost bunicu-meu. Ma i harcana, pe prispa unei boier sau industria[ v\ndut [i de-asta e c\rcota[. mi pare r`u c` nu bodegi d`r `p`nate, Lenin, care auzise tot, mai tr`ia c\nd, \n sf\r[it au venit yankeii, dar eu fac afaceri cu ei pr`p`dindu -se de r\s, le spune: V-am zis io, acum \n memoria lui. Ei, proasp`t desc`leca]i, [i cu mine, facem m` fraierilor, cu americanii vo[tri! Hai afaceri, mai nou, cu cine al]ii dec\t cu alde Ristea Priboi. Pe motiv \n`untru s ` v` dau o cafea [i-un trabuc c` biznismanul patriot e eficient [i produce bani av\nd rela]ii cubanez. {i nu m ai pune]i la inim`. Hai, (connections, le spun ei) \n teritoriu. I-am spus asta la morm\nt lu veni]i, c` p este o or` m` v`d cu cretinul `la tataie. Era gagiul la un tabinet cu alde soldatul Ryan, [i p`l`vr`geau de Ceau[e

scu. S` vezi ce-o s` r\d` c\nd o s` tot de-ale lor din armat`, cu libertate, dreapta, tra-la-la-uri. Schimb i povest esc de Priboi, care le e mai drag de experien]` \ntre cele dou` r`zboaie mondiale. i [ti]i c`-s cam capitali[tilo r dec\t voi, apostolii dreptei. senili oleac`, da simpatici foc. B`tr\nei, ce s` le faci? Elisabeta Rizea Lenin n u se poate ab]ine [i-n treac`t \l mai le aducea c\te-un pahar de ap` [i-o dulcea]` pe furi[, noaptea, s` tachineaz` o dat` pe bunicu-meu imit\ndun-o vad` Dej. C\nd a auzit Ryan de Ristea `sta s-a sc himbat un pic l pe managerul `la: Ce vrei, dom le, dac` la fa]`, dar p-orm` a z\mbit, semn c` \n]elesese gluma. Pune m\na are viziune, a re proiecte [i face bani?! . pe telefon [i-l sun` pe un nepot de-al lui de cuscru vitreg, mare Da las` c` am e u grij` s`-i fac hat\rul [i executiv pe la o multina]ional` \n extindere: Ce f`cu[i, m`?! Iote anacronicului `stuia de bunic, c` mi-e drag ce-mi spune un prieten tovar`[ de-al meu de-aicea P`i, m` faci de el, chit c` n-a \n]eles idealurile dreptei. de r\s la oamenii `[tia? A[a te-am educat eu? . ~la de la cap`tul fi-Angajez o fir m` specializat` de consultan]` rului \ncepe s` zbiere la mo[ulic`: Dar ce vrei, dom le? Ce-ai cu care, cu o campan ie de promovare bun`, \i Priboi `sta? Face bani, se descurc`, are viziune [i proiecte? Parc-a]i trece pri n urechile acului [i c`mila, [i crimi\nnebunit cu securi[tii vo[tri! (acu-l imit `, sc`l\mb`indu-se [i vornalii comuni[ti, [i securi[tii. bind pe nas) V-am str\ns de[tele la u[`, am luptat cu totalitarismul comunist niiiee-niiiie, niiiee-niiiee. Ce, te-am trimis io s` debarci

stat vs. privat

Excelent` potrivire de cuvinte, care reflect` \ntocmaisitua]ia de zi cu zi. Munc a la stat e ca atunci c\nd stai, normal, pentru c` fiind o \ntreprindere pe stil vechi, nu tesupravegheaz` nimeni . La privat e mai greu s` g`se[i opotrivire. Singura care \]i vine \n minte este c ` e privat, adic` ]i se asigur` un loc, un job, un autoturism doar al t`u\n care s` stai.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) B`t`i \n dialog (pricini de g\lcea v` la romni) Statul e o inven]ie Marius BOR}EA Statul este de departe cea mai neinspirat` inven]ie a omului. Dec\t s` inventeze statul, omul mai bine ar mai fi inventat o dat` roata. Ar fi avut la momentul respectiv dou` ro]i cu care ar fi putut pune ceva \n mi[care pe c\nd cu statul n-a mi[cat niciodat` mai nimic. Teoretic [i practic, statul este cea mai p`guboas` inven]ie. Statul a f`cut \n Romnia 80-90% din Top 300. Dar nu asta-i principala problem` a statului. Din cauza mi[c`rilor greoaie [i a lipsei de eficien]`, statul a \nceput s` aib` concuren]i serio[i. Exist` \n ziua de azi companii multina]ionale mai puternice dec\t statele. De altfel, probabil c` \n scurt timp multina]ionalele vor prelua rolul [i func]iile statelor. {i atunci s` vezi distrac]ie: Panasonic va invada Adidas ca s`-i ia resursele de cash-flow, OMU (Organiza]ia Multina]ionalelor Unite) se va autosesiza [i va trimite inspectori prin birourile agresorului, iar Coca-Cola [i Bentley vor interveni pentru a restabili ordinea [i pentru a \nl`tura dictatura de la Panasonic. CEO-ul dictator de la Panasonic va fi judecat de un tribunal interna]ional, iar expertul contabil, adev`ratul autor al agresiunii, va fugi s` se ascund` prin mun]ii de bilan]uri contabile, c`lare pe un m`gar. Fire[te, b`ie]ii no[tri nu se vor putea ab]ine, astfel c` Silcotub [i Antibiotice Ia[i vor participa, al`turi de Coca-Cola [i Bentley, la for]a de men]inere a p`cii [i profiturilor din zona cu probleme Panasonic. De asta ]in \n acest moment cu statul, pentru c` nu vreau s` fiu guvernat de multina]ionale. Chiar nu am chef s` merg d in 4 \n 4 ani s` votez CEO-ul, CA-ul [i brandmanagerul. Al doilea motiv pentru care ] in cu statul: pentru c` m-am s`turat de curajo[ii care \njur` statul din toate pozi ]iile, statul fiind, a[a cum se [tie, o proast` care tace [i \ncaseaz` [i nici nu te spune familiei. Al treilea motiv este c` trebuia s` ]in` cineva [i cu statul \n Almanahul `sta, [i nu prea s-a \nghesuit nimeni. n fine, ultimul motiv pentru care ]in cu statul este c`, din cauza \nt\rzierii la predare a acestui text, [`fu care se ocup` de Almanah m-a amendat cu un milion ROL. Statul m-ar fi iertat sau m`car m-ar fi ree[alonat. 128-129

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Am stat degeaba [i-am citit Alin IONESCU S` aperi statul are o oarecare logic` doar dac` lucrezi sau ai lucrat pentru el [i ai reu[it s` extragi c\teva avantaje minore din treaba asta. Altfel, se [tie, statul e cel mai prost patron. {i asta atunci c\nd nu e un mare ho]. Dar s` d`m cuv\ntul avocatului ap`r`rii statului, angajat din oficiu \n treaba asta ingrat` \n care nu s-ar fi angajat nimeni de bun`voie. A[adar, am lucrat patru ani ca func]ionar public \n Ministerul Culturii, la Secretariatul de Stat pentru Culte. Dup` ce am c\[tigat concursul [i mi-am luat \n primire biroul, o bibliotec` plin` de c`r]i vechi, nu m-a mai \ntrebat nimeni nimic timp de [ase luni. Veneam diminea]a la 8 [i jum`tate [i intram \n birou. Apoi \ncepea o zi obi[nuit` de munc`. mi f`ceam cu meticulozitate o cafea la fierb`tor, apoi \ncepeam s` citesc ziarele p\n` pe la ora 11. St`team tol`nit \ntr-un fotoliu vechi [i frunz`ream presa \n timp ce [efii mei f`ceau acelea[i lucruri prin birourile lor. Mai suna c\te cineva ca s` m` \ntrebe fel de fel de lucruri plictisitoare [i \l expediam trimi]\ndu-l cel mai adesea la texte de lege care \i cereau s` completeze o ton` de formulare [i apoi s` le depun` la secretariat. l asiguram c` se va rezolva, asta bine\n]eles dac` \n dosare se reg`sesc toate h\rtiile pe care le cere legea. Normal c` nu erau. Pe la 11,30 \mi invitam colegii din alte birouri la [uet` [i puneam de urm` toarea cafea. Sporov`iam la ralanti despre situa]ia politic`, ne \njuram [efii, le b\rfeam resentimentar [oferii [i secretarele. Pe la 13 mi se f`cea foame [i ie[eam s`-mi cump`r c\te una-alta. Reveneam pe la 14, c\nd m` apucam s` citesc vreo carte, mai jucam un joc pe calculator, mai vorbeam la telefon cu un coleg din facultate [i uite a[a se f`cea ora 16, c\nd d`deam s` spargem poarta institu]iei. Se dusese \nc` o zi de munc` f`r` s` fac nimic. Regimul `sta de via]` a durat [ase luni, \n care huzurul [i salariul au mers m\n` \n m\n`, f`r` nici o treab`. n final, au \nceput [i ei s` se prind` c` nu am nimic de f`cut [i, \n loc s` m` dea afar`, au \nceput s`-mi dea de lucru chestii perfect inutile. M-au pus s` pun \n ordine colec]iile de ziare, apoi de c`r]i [i, \n final, s` fac baze de date pe care nimeni nu s-ar fi \nvrednicit vreodat` s` le consulte. Asta cu bazele de

date e o chestie pe care n-am \n]eles-o niciodat`. A[a c`, dincolo de inconvenientele pe care le ofer` munca la stat, po t s` spun cu m\na pe inim` c` exist` [i avantaje destul de mari. Avantajul cel mai mare este acela de a fi pl`tit, chiar [i mizerabil, pentru a citi ni[te c`r]i.

]`rani vs. or`[eni

Cum se face c` a ajuns cuv\ntul ]`ran o injurie, nu o s` \n]eleg niciodat`. }`ranii duc o via]` foarte s`n`toas`, fumeaz`, m`n\nc` [i beau s`n`tos, respir` aer curat, stau devorb` cu animalele s `n`toase, tr`iesc o sut` de ani. Acum, de c\nd cu conservele astea cu E-uri, sper`m [i noi, or`[enii, s` mai reducem din handicap.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Ni[te ]`rani de pripas [i ideile lor socialiste Cornel IVANCIUC Timp de un deceniu, \ntre 1870 [i 1880, Romnia a fost o cloac` imund` a emigran]ilor politici ru[i [i, \n loc s`-[i vad` de treburi [i s` se dedice onorabilei \ndeletniciri de geamba[, ace[tia au preferat s` se cons acre agita]iilor anarhiste. Liderul lor era Constantin Dobrogeanu-Gherea, un ]`r`noi n`scut \n 1853 \n localitatea Slaveanka, din gubernia Ekaterinoslav, care la 17 ani \[i \ncepe activit`]ile subversive, sub acoperirea firmei unui atelier de potcov`rie. Ct peaci s` fie \nh`]at de agen]ii Ohranei, se evapor` la timp \n Crimeea, unde se pite[te o vreme \n snul comunit`]ii germane din Sevastop ol, pe cnd mai to]i tovar`[ii lui de crez [i ac]iuni vor fi ridica]i de poli]ie, judeca]i \n prip` [i atrna]i \n [treang. Scap` cu fuga din nou \n Romnia, \n 1875, ascuns printre boccelele puturoase ale unei cete de contrabandi[ti de arme [i ]ig`ri, [i intr` ucenic la patronul unei dughene de cizm`rie din Ia[i, apoi apare \n Berna, unde marteleaz` decoruri de sc`ri forjate \ntr-un atelier al unui maistor italian. [i continu` periplul la Geneva, unde ia contact cu cercul revolu]ionarilor ru[i, ce-[i f`ceau veacul \n crciumile de pe Riviera, iar peste doi ani revine iar`[i \n ]ar`, pentru a supraveghea un transport clandestin de manifeste [i bro[uri anarhiste destinate Rusiei [i contacteaz` cercurile intelighen]iei de la Ia[i. n toamn`, sosesc din Rusia fra]ii Arkade]ki [i Ciubarov, doi periculo[i agitatori, da]i \n urm`rire pe o suprafa]` de un milion de kilometri p`tra]i, dintre care cel de-al doilea se va re\ntoarce \n lumea tulbure a limanelor de la Marea Neagr`, pentru a activa la Odessa sub numele conspirativ C`pitanul . Aici este prins, \n sfr[it, condamnat definitiv [i ridicat \n [treang, \n dosul cur]ii unei garnizoane militare, lng` o latrin` desfundat` \n care se b`l`ceau mangali]ele. Gherea se mut` la Bucu re[ti, unde conspir` pe mai departe, sub firma unui atelier de l`c`tu[erie [i, \mpreun` cu dr. Russel, un or`[ean ceva mai sp`lat al emigra]iei ruse[ti, pune bazele cercului socialist din capital`, pe care \l mut` la Ploie[ti, \n mediul uvrierilor de la schelele de extrac]ie a ]i]eiului. n timpul r`zboiului ruso-romno-turc \[i procur` un pa[aport american fals, pe numele Robert Jenkes, nume de vierme ce-[i pierduse banii [i via]a la jocurile de baccara [i poker din tripourile Bucure[tilor, \ntr-o \nc`ierare cu crupierii pe care i-a acuzat c`-l fur`. Autoritatea militar` rus` din Bucure[ti \nghite momeala cu pa[aportul [i \i acord` lui Gherea concesiunea de a sp`la rufele

132-133 Cornel Ivanciuc are de ce s` fie mul]umit: anul acela a fost unul bun pentru p`trunjel.

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 spitalelor ruse[ti din Ploie[ti, Buz`u [i Br`ila. Cnd va comite \ns` un [ir nedefinit de agita]ii \n spatele frontului ]arist [i va fi suspectat de a cte de spionaj [i propagand` revolu]ionar`, va fi invitat, printr-o fals` telegram`, \n numele Crucii Ro[ii, la Constan]a, iar cnd va fi scos de pe teritoriul Romniei, va fi \nh`]at de ru[i [i deportat la \nchisoarea Petru [i Pavel din Petrograd. Dup` o judecat` obiectiv` [i o sentin]` \nc` mult prea blnd`, soldat` cu un exil pe via]` \n colonia Mezeni de lng` Arhanghelsk, pe ]`rmul M`rii Albe, singurii s`i interlocutori, pe care nu-i mai poate \ns` agita, c` nu le [tie limba, sunt ur[ii albi, balenele albastre, morsele gestante [i o iarn` tiranic`, dezumanizant`, f`r` mam` [i tat`, care dureaz` pe pu]in trei sferturi din zilele unui an. Cu fondurile deturnate de la Crucea Ro[ie rus`, Gherea a mituit paznicii [i a evadat din Mezeni, \mpreun` cu deportatul Preferanski. O balenier` norvegian` \i va pescui de pe coastele Arcticii, \n dreptul taberei Navolok, unde se refugiaser` dup` un mar[ de o s`pt`mn`, \ntr-un ad`post de vn`tori, \n care au lins untura rnced` de foc` [i au lip`it scoicile putrezite lep`date de valuri [i algele albastre ce \mb`lo[au falezele de granit. Vasul \i va depune, aproape epuiza]i [i cu gingiile roase de scorbut, \n portul Narvik, de unde Gherea se va \ntoarce \n Romnia \n septembrie 1879, pe care nu o va mai p`r`si de-atunci niciodat`, iar Preferanski o va lua pe drum ul pierzaniei, spre temni]ele Belgiei, din care nu va mai ie[i dect cu picioarele \nainte, pentru atac cu mna armat` \mpotriva unui ciopor de babe din Bruges, pe care le-a jefuit de banii de co[ni]` [i de scufiile de dantel`. Ob]ine de la autorit`]i concesiunea restaurantului g`rii din Ploie[ti, sub motivul c` i-a ajutat pe emigran]ii moldoveni din Basarabia, c` le-a f`cut rost de acte false, de bani de buzunar [i de bilete de c`l`torie, de culcu[uri prin magherni]e, poduri [i demisoluri [i de locuri de munc` la c`ile ferate romne. Cu veniturile atrase finan]eaz` mi[carea revolu]ionar` din Rusia [i , din ce-i r`mne, \[i continu` agita]ia socialist` \n Romnia. n 1880, public`, sub pseudonimul Caius Grachus, Scrisoare deschis` c`tre I. Br`tianu, Ministru-pre[edinte , care este prima platform`-program a mi[c`rii socialiste, iar \ntre 1882-1884 scoate Contimporanul. Lupta lui \mpotriva intereselor romne[ti va fi omagiat` de Leon Tro]ki, care nu uit` s`-l t`mieze [i pe Hristo Racovschi, un alt ]`r`noi sinistru, ce [i-a ortografiat mai apoi numele \n Cristian Rakovski: Racovschi nu este romn, ci bulgar, din acea parte a Dobrogei care a fost anexat` la Romnia dup` tratatul de la

Berlin din 1878. A vrut istoria ca Racovschi, bulgar de origine, francez [i rus dup` educa]ia sa politic`, cet`]ean romn dup` pa[aport care a fost expulzat din Romnia de mai multe ori pentru activitatea sa intransigent` revolu]ionar` s` ajung` \n fruntea guvernului sovietic din Ucraina, cu care Romnia este vecin` apropiat` [i are rela]ii neclare. Trebuie s`-]i cuno[ti vecinii, mai ales pe aceia care sunt att de nesiguri ca Romnia . Tro]ki a vizitat Bucure[tii \n vara anului

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) 1913 [i a r`mas profund mi[cat de aspectul occidental al capitalei loc mai multe manifesta]ii de strad`, dintre Romniei, despre care ru[ii aveau \nc` vii \n memorie \nsemn`rile care cel pu]in u na a fost dublat` de o condin jurnalul lui Tolstoi, consemnate cu aproape o jum`tate de veac tramanifesta] ie energic` a oamenilor de \n urm`, \n care acesta descrie un cap`t de lume pr`fuit [i puturos, bine, care au cerut ordine [i lege [i au cu uli]ele desfundate [i femeile de pl`cere cotropite de mai toate prosl`vit pol i]ia [i guvernul. bolile venerice. Tro]ki l-a c`utat apoi pe Gherea la Ploie[ti, \mpre-Num`rul emi gran]ilor ru[i spore[te cu un` cu Rakovski, prilej cu care a comunicat cu fo[tii matelo]i de pe \nc` vreo ct eva sute, dup` debarcarea vasul Potemkin , r`zvr`ti]i \n 1905, [i a participat la o \ntrunire a potemkini[til or. n iulie 1905, matelo]ii de g`zarilor de pe Valea Prahovei, care huiduiau pe str`zi interven]ia pe cuirasatu l Potemkin \[i ucid comanRomniei \n r`zboiul balcanic. La finele lui august se deplaseaz` la dan]ii [i se refugiaz` cu vas cu tot \n portul Constan]a, ca oaspete al lui Gherea, [i ceva mai trziu a scris c` la Constan]a, u nde cer permisiunea s` gar` au fost \ntmpina]i de un potemkinist, Kozlenko, care servea debarce \n ora[. La r`spunsul negativ al ca vizitiu la mo[ia unui prieten medic bulgar, cu care c`l`toream C`pit`niei, am enin]` c` vor bombarda por\mpreun`. Dup` ce m-am sc`ldat \n mare [i am cump`rat pentru tul [i, ca s` dea [i mai mult` greutate drum ni[te fructe de la un albanez, am plecat pe \nserate \ntr-o inten]iilor lor , trag dou` salve de tun de tr`sur` mic`, ce m-a zdruncinat teribil. Drumul este cam rusesc [i intimidare, a proape paralel cu ]`rmul. Pn` pr`fuit, \ntocmai ca acela de lng` Kersonul nostru, [i chiar g`inile la urm`, aut orit`]ile accept` s` negocieze se \mpr`[tie de sub copitele cailor \ntr-un mod aidoma rusesc, iar dolean]ele ma telo]ilor tocmai cu Rakovski. \n jurul gtului cailor sunt legate m`rgele ruse[ti, iar umerii lui El urc` la bor dul cuirasatului [i \i asigur` pe Kozlenko tot ruse[ti sunt , a consemnat or`[eanul Tro]ki \n jurr`zvr`ti]i c` pot c obor\ lini[ti]i \n ora[, f`r` nalul s`u. riscul de a fi extr`da]i \n Rusia, dac` renun]` Rakovski a f`cut liceul \n Bulgaria, fiind eliminat pentru propala amenin]`ri. R omnia se treze[te cu o gand` socialist`. [i va p`r`si ]ara, iar mai apoi va urma cursuri uniplea[c` de 700 de criminali pe cap, pu[i pe versitare \n Fran]a [i Elve]ia. La Geneva s-a intersectat cu cercul cele mai negn dite rele. O parte dintre ei, sociali[tilor ru[i, condus de Plehanov [i Vera Zasulici, [i a publicat condu[i d e matelotul Matu[enko, vor \ncerarticole incendiare anti]ariste [i antiruse[ti, sub numele de \mpruca \n lunile urm`toare s` pun` bazele unei mut H. Inzarov. Va fi expulzat din Berlin \n 1894, pentru leg`turi celule comuni ste \n Constan]a, dar proiecprimejdioase cu anarhi[tii ru[i. Dup` terminarea stu diilor vine \n tul e[ueaz` \n clipa \n care Gherea [i Romnia, [i de aici pleac` \n Rusia, unde se amestec` direct \n Rakovski \l momesc pe Matu[enko cu docmi[c`rile subversive. Este expulzat din Petrograd, la 1900, ca s` trina socialis t`, pe care o \nghi]iser` deja revin` \n capitala Rusiei pentru \nc` un an, dup` ce a corupt c]iva mai toate cen trele proletariatului romfunc]ionari din poli]ie. Apoi se duce \n Fran]a, de unde

revine \n nesc. Ca mai to]i membrii echipajului de pe Romnia, \n 1903. Din ini]iativa lui Rakovski [i cu concursul perma Potemkin , [i muji cul Matu[enko era nent al lui Gherea, mentorul care i-a supravegheat atent pa[ii, la 9 membru al s ectei scopi]ilor, dar nu renunianuarie 1905 \ncepe s` fac` agita]ie printre munc itorii din ]ase niciodat` la coaie, pe care [i le purta ca Bucure[ti, care se \ntrunesc public pentru a exprima condolean]e pe o boccelu]` a trnat` la gt, la cap`tul poporului rus oprimat , \n urma revolu]iei ruse[ti din ianuarie, unui lan] gros de argint, laolalt` cu un crutransformat` \ntr-o baie de snge. Amorseaz` greve prin tre muncicifix din lemn de chipru. torii din factoreriile de tutun [i chibrituri din Constan]a, unde au 134-135

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Giorgi [i Gheorghe Alin IONESCU Pentru unul care a copil`rit la ]ar`, printre ]`rani de la coada dracu ]`rani, se mi[c` ca mor]ii. Ea se vacii, care m`turau \n fiecare diminea]` \n fa]a cur]ii sau care gr`be[te c`-nt\ rzie la banc`. A[a e-n afaceri, adunau baleg` de cal de pe uli]` [i-o amestecau cu lut galben timpul \nseamn` ba ni. Au fost [i-n Grecia ob]in\nd astfel o mastic` antiseptic` cu care \[i cur`]au podelele de anul `sta \n vacan]` [i a fost extraordinar. p`m\nt ale caselor, noul ]`ran de ora[ plin de bani e o provocare [i Au cheltuit o gr`mad` de bani, dar a merio jignire. La urma urmei, mai to]i or`[enii `[tia de adop]ie s\ntem tat. Atunci Giorgi [i Gina [i-au dat seama c` descenden]i ai primei sau, cel mult, celei de-a doua genera]ii de via]a pentru a sta e f`cut`: s` c`l`tore[ti, s` ]`rani care [i-au c\[tigat p\inea din p`m\nt. Tocmai de aceea, vezi lumea. C` o via]` are omu [i, p\n` la eticheta de ]`ran trebuie cur`]at` de arogan]a gonflat` a celor care urm`, d-aia stau ei de diminea]a p\n` seara p\n` mai ieri [tergeau vaca la fund, iar acum nu suport` s`-[i sprila firm`. M`c ar \n concediu s` ias` afar`. La jine m\inile dec\t pe un volan de piele. Asta e povestea lui anul Gina vrea s` m earg` la Paris, s` se Gheorghe care, \ntr-un interval prea scurt pentru inteligen]a [i plimbe [i ea pe {an]elize, s`-[i cumpere de obrazul lui, a ajuns s` se recomande George, sau mai pe engleze[te la Faiet ni[t e fusti]e, c\teva bluzi]e mai Giorgi. Cine este, de fapt, Giorgi [i ce m` enerveaz` cel mai tare la decoltate, c`, na, are ce s` arate. {i nu vor el? P`i, Giorgi m`n\nc` stridii, apoi \[i d` seama c` nu s-a s`turat [i s` plece doar ei doi. Vor s-o ia [i pe mama comand` ni[te sarmale. Lui Giorgi \i place s` umble \mbr`cat la Ginei s-o \mbrac e de la Paris, de la boucostum; asta i se pare culmea elegan]ei [i, mai mult, e convins c` tique. Acest cuplu pe care-l vedem zilnic trebuie s`-[i asorteze singurul costum scump cu ciorapi albi, prin ora[ele patri ei e un exemplu c` din impecabili. Asta ca s` arate c`-s cura]i, s` sublinieze c`, de c\nd a acel Gheor ghe a lu Pizdoc al copil`riei plecat din sat, de la ai lui, e un dandy, se aranjeaz`, ]ine la imagine. mele sa ales praful. Gheorghe umbla \n Plus c` Giorgi are grij` de rudele sale [i vrea tot timpul s` le arate gumari to at` s`pt`m\na, iar duminic` c` el, [i nimeni altul, e `la care are grij` de ei, care se ocup` s`-i diminea]a , c\nd o lua pe nevast`-sa [i aranjeze, care cunoa[te oriunde pe cineva, care [tie s` se descurce mergea la bi seric`, \[i punea pantofii. [i s` fac` rost. Totul e s`-i dai un bip pe mobil, c` te sun` el. Gheorghe \[i iub ea vaca [i nu se ru[ina c` Giorgi tr`ie[te cu Gina. Gina a terminat un liceu veterinar, dar nu p`rin]ii lui n-aveau dec\t patru clase, dar

i-a pl`cut s` stea la coada v`cu]ei, a[a c` a plecat la Bucure[ti [i s-a muncise r` toat` via]a p\n` s` vin` comudescurcat. L-a \nt\lnit pe Giorgi la firma unde a venit s` se angajeze ni[tii s` le ia tot. Lui Gheorghe \i pl`cea s` secretar` [i, dup` o s`pt`m\n`, s-a culcat cu el. Se \n]eleg bine, mai mearg` la femei [i d-aia lumea \l numise a ales c` Giorgi e un domn, \i cump`r` inele de aur, o duce la superlu Pizdoc . Dar G heorghe nu s-a smintit la market, \i ia chilo]i scumpi, d-`ia la care face reclam` R`duleasca. cap [i nu s -a g\ndit s` plece la ora[ [i s` se La \nceput a l`sat-o s` duc` ea facturile la banc`, dar acum Gina a fac` gigolo. A r`mas l\ng` nevasta lui [i a f`cut ni[te cursuri de marketing la o particular` [i are [i ma[in`, un continuat s` mulg` vaca din grajd. {i s` Opel, cu care conduce nebune[te. Intr` pe contrasens, se bag` [i iubeasc` femeil e din sat. \njur` mai ceva ca atunci c\nd m\na vaca cu nuielu[a la ea \n sat. Ai

tineri vs. b`tr\ni

Hahaha. Tineri versus b`tr\ni. P`i, dac` s-ar duce o lupt` corp la corp a tinerilor \mpotriva b`tr\nilor, ar c\[tigatinerii de departe. Sin gurul lucru pe care ar miza b`tr\nii arfi experien]a. Dar degeaba. Nu mai au v\r sta la care s` sesuie pe dealuri [i s` arunce cu buc`]i de st\nc` \n tinerii car em`r[`luiesc prin trec`toare.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) B`tr\nii s\nt muritori (para-comedie dramatic`, gerontofob`, \n dou` acte, unul mai scurt, altul mai lu ng) Iulian T~NASE Personaje \ntinerim \mpreun`. T\n`rul: B`tr\ne]ea nu are v\rst`. T\n`rul (\ndr`gostit) T\n`ra: Nici tinere]ea nu are v\rst`. T\n`ra (\ndr`gostit`) T\n`rul: Dac` ne iubim, dragostea nu B`tr\nul I (pensionar) mai conteaz`. B`tr\nul II (pensionar) T\n`ra: Dac` \mb`tr\nim \mpreun`, Iulian T`nase (coordonator almanah) tinere]ea nu mai are nici o importan]`. B`tr\na I (maseuz`) T\n`rul: Dec\t o iubire nesigur`, mai B`tr\na II (maseuz`) bine o b`tr\ne]e f`r` griji. T\n`ra: Dec\t o dragoste necoapt`, mai Actul I bine o v\rst` \naintat`. T\n`rul: Pisi, vrei s` fii b`tr\na mea, p\n` Un local, cu trei mese. La masa din dreapta stau doi tineri c\nd tinere]ea ne va desp`r]i? \ndr`gosti]i. Vorbesc \n [oapt`, se ]in de m\n`, fumeaz`. T\n`ra: Da, pisi, da, vreau s` fii b`tr\nul Celelalte dou` mese s\nt, deocamdat`, goale. O muzic` \n surmeu, p\n` c\nd via]a ne va desp`r]i, la bine din`. [i la greu. T\n`rul: A[ vrea s` \mb`tr\nesc \mpreun` cu tine. Cei doi se s`rut` prelung. n timp ce se T\n`ra: {i eu a[ vrea s` \mb`tr\nesc \mpreun` cu tine. s`rut`, \n local intr`, \ n v\rful picioaT\n`rul: n ochii t`i minuna]i v`d viitorul, m` v`d pe mine relor, B`tr\nul I, c u o saco[` \n m\n`. Se b`tr\n, cu o saco[` \n m\n`, plin` ochi cu cartofi, ]elin`, leu[tean, apropie de masa tinerilor, se uit` la ei cu br\nz` [i bile]ele de dragoste pentru tine. dispre], face un gest a lehamite, d` o T\n`ra: Pe mine m` vezi \n ochii mei? b`[in` zgomotoas` [i iese gr`bit din local . T\n`rul: Sigur c` da. n ochii t`i te v`d [i pe tine, e[ti o b`tr\nic` Tinerii c ontinu` s` se s`rute. n local dr`gu]`, stai \ntr-un fotoliu ponosit, ]ii \ntr-o m\n` un roman de intr`, \n v\r ful picioarelor, B`tr\nul II, cu Kafka, \n cealalt` m\n` un roman de Coelho, iar la picioare ai mai dou` saco[e \ n m\ini, se apropie de masa multe medicamente pentru inim`, minte, reumatism [i literatur`. \ndr`gosti]ilor, se uit` la ei cu dispre], T\n`ra: {i tu ce faci? Tu unde e[ti? face un gest a lehamite, d` o b`[in` zgoT\n`rul: Eu m` uit la televizor, la un meci din UEFA Champions motoas` [i iese g r`bit din local. Tinerii League. Beau ceai [i citesc Academia Ca]avencu. continu` s` se s`rute, ca [i cum nu s-ar fi T\n`ra: Crezi c` o s` mai existe Academia Ca]avencu peste 50 \nt\mplat [i nu ar fi auzit nimic. de ani? T\n`rul: Sigur c` o s` mai existe. Actul II T\n`ra: De unde [tii? T\n`rul: P`i, nu [tiu, s\nt convins. Acela[i local. Aceia[i \ndr`gosti]i, care T\n`ra: mi place c` e[ti un b`rbat cu convingeri. mi doresc continu` s` se s`r

ute [i s` practice diverse foarte mult s` \mb`tr\nim \mpreun`, de[i a[ prefera mai degrab` s` gesturi tandr e. La masa din centru se afl` 138-139

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Iulian T`nase, autorul acestei paracomedii gerontofobe. Bea un pahar de vin [i fumeaz`. Arunc` o privire \nspre st\nga, c`tre masa \ndr`gosti]ilor, [i z\mbe[te. La masa din dreapta se afl` cele dou` b`tr\ne care discut`, la \nceput \n [oapt`. Iulian T`nase se \ntoarce spre dreapta, le arunc` o privire b`tr\nelor, face o grimas` [i \ncepe s` vorbeasc`. Iulian T`nase: B`tr\nii `[tia s\nt \n]elep]i, e-adev`rat, dar \[i cam dau aere. n local intr`, \n v\rful picioarelor, B`tr\nul I, cu o saco[` \n m\n`, se apropie de masa \ndr`gosti]ilor, se uit` la ei cu dispre], face un gest a lehamite, d` o b`[in` zgomotoas` [i iese gr`bit din local. Iulian T`nase: Babele astea din spate or fi ele \n]elepte, dar s\nt insuportabile, Harms avea dreptate c\nd spunea c` ar trebui prinse cu arcanul. B`tr\nii prea au aerul c` le-au v`zut [i auzit pe toate. n local intr`, \n v\rful picioarelor, B`tr\nul II, cu dou` saco[e \n m\ini, se apropie de masa \ndr`gosti]ilor, se uit` la ei cu dispre], face un gest a lehamite, d` o b`[in` zgomotoas` [i iese gr`bit din local. local. B`tr\nele de la masa din spat e se uit` admirativ c`tre B`tr\nul I. Vorbesc Iulian T`nase: Am devenit gerontofob a[a cum Beckham a tare. Iulian T`nase le as cult` cu aten]ie [i devenit fotbalist. Sau a[a cum Michael Jackson a devenit megastar. se enerveaz`. Pentru a ajunge gerontofob, ai nevoie de [ans`. Eu am avut [ansa s` fiu violat de o b`tr\n` \ntr-un moment c\nd [ansa de a ajunge fot-B`tr\na I: Frumos t\n`rul cu saco[`, nu balist \mi sur\dea din ce \n ce mai mult. Eram t\n`r, nu \mplinisem p`rea s` aib ` mai mult de 80 de ani. \nc` 121 de ani, c\nd s-a \nt\mplat povestea asta. nc` mai am \n B`tr\na II: Av ea un aer foarte pl`cut. L-a[ n`ri mirosul de femeie b`tr\n` \n c`lduri. B`tr\nele \n c`lduri au un cam fi lua t acas`, s`-i fac o ciorbi]`, cum [tiu miros strident de rexona, naftalin`, ceap`, busuioc, scor]i[oar`, eu. bergamot, banane, foi de dafin, ghimbir, mu[tar mentolat [i guani-B`tr\na I: Eu i-a[ fi f`cut [i un felul doi. lat de sodiu. E un amestec foarte pl`cut, n-a[ dori nim`nui a[a ceva. Poate chia r [i-un desert. B`tr\na II: Eu i-a[ fi f`cut [i un masaj. n local intr`, \n v\rful picioarelor, B`tr\nul I, cu o saco[` \n B`tr\na I: Eu i-a[ fi f`cut un masaj erotic.

m\n`, se apropie de masa \ndr`gosti]ilor, se uit` la ei cu dispre], B`tr\na II: Eu nu m-a[ fi sup`rat dac` face un gest a lehamite, d` o b`[in` zgomotoas` [i iese gr`bit din s-ar fi dat l a mine.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) B`tr\na I: Eu n-a[ fi a[teptat s` se dea el la mine. M-a[ fi dat eu la el. B`tr\na II: Eu i-a[ fi f`cut un strip-tease de relaxare, pe muzic` l`ut`reasc`. B`tr\na I: P`rea un b`rbat foarte bine. B`tr\na II: P`cat c` a p`r`sit localul at\t de repede. B`tr\na I: Da, mare p`cat, iar o s` m` culc singur` [i ast`zi. B`tr\na II: Da, foarte mare p`cat, iar o s` m` culc singur` [i ast`zi. n local intr`, \n v\rful picioarelor, B`tr\nul II, cu dou` saco[e \n m\ini, se apropie de masa \ndr`gosti]ilor, se uit` la ei cu dispre], face un gest a lehamite, d` o b`[in` zgomotoas`, arunc` o privire \nspre masa b`tr\nelor [i iese gr`bit din local. Iulian T`nase continu` s` le asculte pe b`tr\ne [i devine din ce \n ce mai iritat. B`tr\na I: Ai v`zut? B`tr\na II: Da. B`tr\na I: Ce b`rbat minunat! B`tr\na II: S-a uitat la noi. B`tr\na I: P`cat c` nu a \ndr`znit. B`tr\na II: Avea dou` saco[e pline. B`tr\na I: Nu era fitecine. B`tr\na II: Avea un aer foarte pl`cut. L-a[ cam fi luat acas`, s`-i fac o ciorbi]`, cum [tiu eu. B`tr\na I: Eu i-a[ fi f`cut [i un felul doi. Poate chiar [i-un desert. B`tr\na II: Eu i-a[ fi f`cut [i un masaj. B`tr\na I: Eu i-a[ fi f`cut un masaj erotic. B`tr\na II: Eu nu m-a[ fi sup`rat dac` s-ar fi dat la mine. B`tr\na I: Eu n-a[ fi a[teptat s` se dea el la mine. M-a[ fi dat eu la el. B`tr\na II: Eu i-a[ fi f`cut un strip-tease de relaxare, pe muzic` l`ut`reasc`. B`tr\na I: P`rea un b`rbat foarte bine.

B`tr\na II: P`cat c` a p`r`sit localul at\t de repede. B`tr\na I: Da, mare p`cat, iar o s` m` culc singur` [i ast`zi. B`tr\na II: Da, foarte mare p`cat, iar o s` m` culc singur` [i ast`zi. Iulian T`nase trage din ]igar`, se \ntoarce spre cele dou` b`tr\ne, le arunc` o privire ur\t`. Iulian T`nase: Gura sau v` omor! B`tr\nele tresar. Iulian T`nase: Da, a]i auzit bine: gura sau v` omor! B`tr\na I: Cum adic`, ne omori? Iulian T`nase: Uite-a[a! V` omor [i gata. Eu v-am f`cut, eu v` omor! B`tr\na II: Cum adic` dumneata ne-ai 140-141

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 f`cut, dumneata ne omori? B`tr\na I: Poate chem`m poli]ia Iulian T`nase: n piesa asta, nu exist` poli]ie. B`tr\na II: Nu exist` poli]ie? B`tr\na I: Nu exist` poli]ie? Tinerii se opresc din s`rutat. T\n`rul: Nu exist` poli]ie? T\n`ra: Nu exist` poli]ie? Iulian T`nase (c`tre \ndr`gosti]i): Nu, nu exist` poli]ie. B`tr\na I: {i pe noi cine ne ap`r`? S\nt at\]ia violatori pe aici. B`tr\na II: Iar o s` fim violate singure ast`zi. Iulian T`nase (c`tre b`tr\ne): Am spus: gura sau v` omor! Ce \nseamn` gura sau v` omor ? B`tr\na I: Gura sau v` omor orice clip`.

\nseamn` c` am putea muri \n

Iulian T`nase se ridic`, scoate un pistol [i trage dou` focuri de arm`. B`tr\na I cade. n local intr`, \n v\rful picioarelor, B`tr\nul I, cu o saco[` \n m\n`, se apropie de masa b`tr\nelor, d` o b`[in` zgomotoas` [i \ncepe s` pl\ng`. B`tr\nul I (\n genunchi, l\ng` B`tr\na I, moart`): G\sca mea nepre]uit`, ai murit, pensia mea nu mai are acum nici un sens. B`tr\na II (aparte, privindu-l pe B`tr\nul I): Ce b`rbat frumos, nu cred s` aib` mai mult de 80 de ani. T\n`rul (c`tre B`tr\nul I): Hai, tataie, las` vr`jeala, c` n-a p`]it nimic. Iulian T`nase (c`tre B`tr\nul I): Cine nu exist` nu poate s` moar`. T\n`ra (c`tre B`tr\nul I): Dup` ce c` te-ai v\nturat pe aici [i ne-ai luat aerul, acum vrei s` te credem B`tr\nul I: O iubeam foarte mult, \mi f`cea un strip-tease de te lingeai pe degete. T\n`rul: Las`, tataie, c` exist` strip-tease [i dincolo. Iulian T`nase (c`tre B`tr\nul I): Dac` te mai smiorc`i, te omor!

B`tr\nul I (pl\ng\nd din ce \n ce mai tare): Abia divor]asem de ea, dar \nc` ne mai iubeam. Era cea mai experimentat` maseuz` a Asocia]iei de locatari. B`tr\na II (c`tre B`tr\nul I): Ba eu eram cea mai experimentat`. Pre[edintele Asocia]iei mi-a [i f`cut o reducere de 30 la sut` la \ntre]inere dup` ce i-am f`cut un body-masaj, pe muzica lui Pink Floyd. Iulian T`nase (c`tre B`tr\na II): nseamn` c` ]i-ai tr`it via]a. Trage dou` focuri de arm` \n B`tr\na II, care cade f`r` via]`. n local intr`, \n v\rful picioarelor, B`tr\nul II, cu dou` saco[e \n m\ini, se apropie de masa b`tr\nelor, d` o b`[in`

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) zgomotoas` [i \ncepe s` pl\ng`. Iulian T`nase (c`tre cei doi b`tr\ni): Gata, am dep`[it de mult num`rul de B`tr\nul II (\n genunchi, l\ng` B`tr\na II): Maseuza mea semne, trebuie s` v` om or. Trage un foc de nepre]uit`, privighetoarea mea cu p`r alb, ai murit, de ce ai murit, arm`, B`tr\ nul I cade. nu puteai s`-]i ]ii gura, doar te-a avertizat domnul Iulian T`nase, nu T\n`rul ( se a[az` \n genunchi l\ng` exist` poli]ie \n piesa asta, s\nt distrus, s\nt falit, mi-am dat to]i banii B`t r\nul I, pl\nge): Bunicule, de ce ai pe ulei de masaj, dou` saco[e pline ochi, s\nt distrus. Scoate din murit, cine \ mi mai face masaj de relaxare?! saco[e c\teva flacoane cu ulei de masaj, se dezbrac` p\n` la br\u B`tr\nul II (c `tre T\n`rul \ndurerat): [i se unge cu ulei. ]i fac eu. T\n`rul (c`tre B`tr\nul II): Hai, tataie, las` vr`jeala, c` mai Iulian T`nase (c `tre B`tr\nul II): M` exist` [i alte priveghetori care fac masaj de relaxare, masaj erotic, \ndoiesc. Trage un foc de arm`, B`tr\nul body-masaj [i ce mai vrei matale. II cade. B`tr\nul I (c`tre B`tr\nul II): {i mie mi-a omor\t-o domnul T\n`ra (se a[az` \n genunchi l\ng` Iulian T`nase, [i doar o avertizase s`-[i ]in` gura. S\nt distrus. B`tr\nul II, pl\nge): Bunicule, de ce ai B`tr\nul I [i B`tr\nul II (\n timp ce dau b`[ini): Dintre sute de murit, cine \m i mai face masaj erotic? maseuze, care las` corpurile, c\te oare le vor sparge v\nturile, va-Iulian T`nas e (c`tre cei doi tineri): lurile Trebuia s`-mi fi spus c` s\nt bunicii vo[tri, Iulian T`nase (c`tre cei doi b`tr\ni): S\nte]i ni[te b`[ino[i poate \i l`sam \n via]`. patetici! T\n`rul [i T\n`ra (\mbr`]i[\ndu-se, B`tr\nul I [i B`tr\nul II (\n acela[i timp): Ala-baba-portocaba. pl\ng\nd): Nu n e-am dat seama dec\t \n Jingle-bell cu p`rul cre] fur` apa din ocean. Ala-baba-portocaba, ultimul moment . pac, hop, ]op, zv\rrr, m\rrr, ah, oh, vai, au, miau, miorlau. Iulian T`nase: Hai , gata, nu v` mai Iulian T`nase (c`tre cei doi b`tr\ni): Gura, c` v` omor! smiorc`i]i, c` am dep`[ it de mult num`rul T\n`rul: B`tr\nii s\nt ni[te tineri ceva mai \n v\rst`. de semne. Nu mai e spa]i u. T\n`ra: B`tr\nii s\nt ni[te copii de v\rsta a treia, mult mai \n v\rst` dec\t copiii din clasa a patra. B`tr\nul I [i B`tr\nul II (\n acela[i timp): Ala-baba-portocaba. Cortina Jingle-bell cu p`rul cre] fur` apa din ocean. Ala-baba-portocaba, pac, hop, ]op, zv\rrr, m\rrr, ah, oh, vai, au, miau, miorlau. 142-143

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Tn`r [i nelini[tit printre babe Cornel IVANCIUC Am fost crescut de surorile mai mici ale bunicii mele, Flavia [i Aura Margine. Dou` fete b`trne, ciudate [i suspicioase. Dou` teroriste \mpu]ite. Cu tabieturi din alte vremuri. Nu pune mna! , asta \mi auzeau urechile de diminea]a pn` seara. Treci la col] [i stai \ntr-un picior, pn` la loc comanda! era cel mai frumos compliment de care ave am parte. Iar Stai cu genunchii pe boabe de porumb, orfan nesuferit ce e[ti! devenise un fel de alint sau cntec de leag`n. Ca [i S` nu-mi vii dup` opt seara acas`, c` jar m`nnci. C`, dac` mai deschizi gura, Lulule, te trimit la [coala de corec]ie. S` mor io. S` nu m` mai cheme pe mine Flavia Margine, dac` nu m` ]in de cuvnt. Parol, Lulule! . {i nici pe mine Aura Margine, dac` te mai prind c` te masturbezi pe sub p`tur`, Lulule. Casa baborni]elor era o cazarm`. Educa]ia lor, o administra]ie militar`. Toat` copil`ria am fost terorizat de b`b`ciuni. Abia mai \ncolo, m-am prins c` diferen]a dintre mine [i restul fraierilor se datoreaz` milit`riei b`b`ciunilor. C` \n timp ce eu am ajuns un domn adev`rat, c`lit [i discret, colegii mei nu erau dect ni[te boi ieftini, jug`ni]i [i tri[ti. Ni[te c`c`nari pro[ti. Ni[te pu]oi oarecare. Cnd am v`zut diferen]a, din clipa aceea, m-am mndrit cu hoa[tele [i n-am \ncetat s` le laud \n public. Le regret dispari]ia [i acuma. Flavia a mierlit-o \n somn. Gura i-a \mpietrit parc` tot \ntr-o comand` militar`. Parc` papi]a ei de pe urm` ar fi zis a[a: M`tur` casa, Lulule, executarea, c` te sparg! . Aura a dat col]ul \n drum spre cas`. Venind de la pia]`. C`rnd pl`[ile de gogonele pentru mur`turi. S-a pr`v`lit \ntrun genunche [i a r`mas stan`, ca o statuie de general turc, \nfrnt \n luptele de la Plevna. Gogonelele au evadat din pl`[i. Au luat-o la vale [i s-au oprit \ntr-o gur` de canal. A dreacu [i cu b`b`ciunile astea, Flavia [i Aura Margine. S` le fie ]`rna u[oar`. Executarea, ]`rno!

nudi[ti vs. textili[ti

Atunci c\nd e[ti nudist, nu prea mai ai multe de spus. Corpul t`u gol le spune despre tine. Adic` e clar, atunci c\nd te ui]i la un om gol, cam ce vicii [i posibilit`]i are. {i chiar dac` ar spune ceva, tot nu ai putea fi atent. Adic` oricine ar prefera oric\nd s` se uite la un om gol, dec\t s`-l asculte. De-aia nu exist` casete audio cu pornografie.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Textila ucide visele Drago[ BUCURENCI Presocraticii, zeii greci [i \ngerii lui Michelangelo au fost nudi[ti. Cardinalul Carafa, iacobinii [i jandarmul din Saint-Tropez au fost ni[te textili[ti plictico[i. n textilism, e[ti condamnat s` crezi. n nudism, e[ti liber s` cercetezi. Textilistul e robit modei prt--porter [i cnd merge la plaj`: trei sferturi sau slip, deuxpices sau bikini, tan ga sau budig`i. Nudismul, \n schimb, e singurul catwalk pe care colec]ia haute-c outure nu se schimb` niciodat`. Textilistul d` bani ca s` semene cu al]i zeci de purt`tori de slip de pe litoral, nudistul \[i permite s` arate original f`r` s`-l coste un leu. Textilismul e moartea pasiunii Mie, de exemplu, \mi place mai mult pielea brun` dect culoarea sp`l`cit` a rasei albe. Nimic nu mi se pare mai caraghios dect o pereche de sni parc` trecu]i prin clor [i lipi]i de un corp altfel bine bronzat. Ca s` nu mai vorbesc de triunghiul albicios care semnalizeaz` circula]ia \n ambele sensuri din zona median`. Trebuie s` ai mult tupeu ca s` te prezin]i nud` [i \nsemnat` ca pentru pro[ti la ceasul copula]iei: iubi, aici am r`mas alb` pentru tine! Nu trebuie dect s` urmezi linia punctat` pentru a ajunge la maaaaaaaaareeeeleeeee premiu! ( n parantez` fie spus, cred c` de-aia s-au inventat sutienele cu [nur \n fa]`, ca s` [tie limba care-i mersu ) Admit c` exist` metode pentru a ignora imperfec]iunile corpului feminin: dar nu s-a inventat \nc` scandilicul care s` te lase discromat pentru o noapte. A[a c` bietele textiliste sunt condamnate la oricare dintre urm`toarele dou` perversiuni: sex cu perna pe sni [i cear[aful pe pubis sau sex cu lumina stins`, care e cea mai trist` cucerire a contrarevolu]iei sexuale. Nudismul e triumful metafizicii Cnd iese din ap`, textilistul se scarpin` \ntre picioare, pentru c` filosofia lui de via]` \l \ndeamn` s` nu cread` dect \n existen]ele care se las` atinse cu mna. Eliberat de fantomele pozitiviste care-l bntuie pe purt`torul de slip, nudistul se las` prad` reveriei. Privirea lui scarpin` sensurile ultime ale transform`rii podoabei virile \n trom pa microscopic` pe care o recunoa[te ca f`cnd, totu[i, parte din alc`tuirea sa. Triste]ea nudistului la ie[irea din ap` are aceea[i consisten]` cu mirarea din care se zice c` s-a n`scut filosofia: contempla]ia nimicului. Cu fiecare textilist care-[i trimite gheara \n c`utarea integrit`]ii scrotului, pitorescul \[i \ngroa[` obrazul. Cu fiecare nudist care-[i pune \ntreb`rile ancestrale De unde venim? , Unde m`-ta ai disp`rut? , Ce vin` am eu pentru toate astea? , se na[te un poten]ial metafizician. Sunt convins c`, atunci cnd textili[tii vor triumfa [i nudi[tii vor disp`rea cu totul, filosofia se va sc`rpina tacticoas` \ntre picioare.

146-147 Drago[ Bucurenci face nudism computerizat.

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Nud de mireas` la Cavarna, lng` Balcic Cornel IVANCIUC Ori de cte ori fac nudism la Cavarna, lng` Balcic, \mi aduc aminte de povestea bunicului meu, petrecut` \n urm` cu mai bine de 70 de ani, prin p`r]ile astea. Niciodat` aerul n-a frem`tat mai magic ca \n acea zi , \mi povestea bunicul, [i nic`ieri iarba nu p`rea mai scnteietor de verde ca \n acel loc, [i nicicnd misterul mai de nep`truns ca \n acele \mprejur`ri, cnd aveam s-o v`d pentru prima dat` pe cea care avea s`-mi devin` so]ie, pe Ondine. {i crede-m` c` ceea ce am s`-]i m`rturisesc n-am mai spus-o nim`nui, dintr-un sentiment de jen` care nu m-a sl`bit o clip`, de cnd m` tot \ncearc` [i m` roade f`r` mil`. n acea zi de pomin`, cnd m` plimbam aproape f`r` nici un rost pe malul stng al Tisei, am asistat f`r` voia mea la un spectacol unic, care mi-a marcat complet existen]a. Ajuns cam \n dreptul gr`dinii lui Mar]ole, venind pe marginea porumbi[tei, crescut` deja prin iarba aceea de culoarea smaragdului ca la un stat de copil, aud un plesc`it ciudat, asem`n`tor \ntructva cu aruncatul unui n`vod \n ap`. Cnd m` aplec imediat dup` aceea peste mal, v`d ceva absolut cutremur`tor [i, cum asta m` face s` cred c` asist f`r` de voie la o tain` cumplit`, aproape un ritual p`gn, m` arunc instantaneu la p`mnt, pndind \n continuare priveli[tea aceea \ngrozitoare, \ntins pe burt`. Plesc`itul venea de la p`rul Ondinei, care era pe vremea aceea o copili]` ca la vreo 16 ani. Cei patru veri ai lui Mar]ole o ]ineau pe Ondine de mini [i de picioare, o ridicau ct puteau de sus, pe deasupra capetelor, \i f`ceau vnt de mai multe ori, dup` care ea \[i rotea brusc capul, azvrlindu-[i pletele \n ap` [i abia \n clipa aceea am realizat c` n`vodul era p`rul ei, ce parc` nu se mai sfr[ea, \ntr-att era de lung, de neobi[nuit de lung. Dup` patru sau cinci minute de a[teptare, care mi s-au p`rut anii ve[niciei, timp \n care Ondine nu \nceta s` fie sprijinit` pe bra]ele haidamacilor, acum ceva mai sl`bite de efort , le f`cea semn s` fie l`sat` la p`mnt [i ei o coborau u[or, [i o a[terneau cu burta pe iarb`, dup` care \i tr`geau podoaba din ap`, dac` alc`tuirea aceea de alge, de m`taseabroa[tei [i de r`g`lii de tot felul mai putea fi numit` p`r, din care scoteau, dup` lungi

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) c`ut`ri cu latul palmei, \n care \i despicau [uvi]ele \nclcite \ntr-o atunci doar \n limba scalzilor, [i sfr[ind cu re]ea dens`, raci, cleni [i mrene. Au continuat s` trag` din ap` cei schimbarea alimenta]iei, ea mncnd [i aproape trei sau chiar patru metri de p`r ai Ondinei, care p`reau bnd pn` atunci d oar pe[te crud [i zeam` s` nu se mai termine, [i cum nu m-am putut ab]ine, m-am ridicat de alge. Ceva ma i \ncolo, s-au mutat \ntr-o \n picioare [i i-am \ntrebat aproape r`stit dac` nu-mi vnd mie fata cas` de \n`l] imea, f`lo[enia, adncimea [i aceea goal` pu[c`. Ei mi-au r`spuns c` trebuie s` discute mai \nti misterul unei doctrine acvatice, iar maestru cu Mar]ole, [i au f`cut-o de fa]` cu mine, iar Mar]ole mi-a cerut pe le-a fost p atul, mare ct o \mp`r`]ie, \n care ea patru galbeni. I-am zis c` m` \nvoiesc, dup` care i-am pus o legea sim]urilor \[i f`cea mendrele, ca acas` sumedenie de \ntreb`ri fire[ti, legate de originea fetei, de p`rin]i [i \n elize ul apelor, atta doar c` Ondine i-a rude [i a[a mai departe. cerut s`-i pun` baldachinul vremurilor de Tot mai \ncurcat, Mar]ole mi-a zis c` fata este rusalc`, [i ei a[a odinioar`, [i bunicul meu i l-a f`cut din au pescuit-o din apele Tisei, \n urm` cu dou` veri. nota goal` pe m`tasea-broa[ tei, la st`ruin]a ei expres`. valuri [i cnta \ntr-o limb` necunoscut`, care i-a p`rut c` sem`na ncepnd de atunc i, afar` de r`s`ritul \ntructva cu germana. Au momit-o [i au tras-o de limb` s` le lunii, noaptea n-a m ai pus nimic interesant spun` cine l-a \necat pe un alt v`r de-al lui \n Tisa, \n urm` cu [ase deoparte pentru ei. Nunta lor a fost o nebus`pt`mni. {i ea nu zicea nimic, \[i vedea pe ma i departe de scald`, nie mai m`rea]` dect orice \nchipuire, [i f`r` s` \i bage \n seam`. n timp ce Mar]ole o ]inea de vorb`, verii au f`cut-o la Cavarna, lng` Balcic. Bunicul lui s-au repezit acas`, au adus n`vodul [i au ridicat-o din valuri meu era \mbr` cat \ntr-un costum de mire \ntr-o clipit`, ca pe-o \ncre]itur` de val, \ntr-att era de u[oar`, [i ea luat de la Paris, iar Ondine era cnd goal`, n-a zis nici ps, nu s-a zb`tut, n-a ]ipat [i nici n-a c`utat s` scape. cnd \nve[mnt at` \ntr-o rochie de mireas` Mar]ole a scos-o cu dou` degete din n`vod, a a[ezat-o pe iarb` \n alc`tuit` din aripi de pesc`ru[ \n zbor. Ca picioare, iar rusalca s-a uitat la ei cu fa]a numai zmbet [i le-a dat nunta[i, au avut un crd de [aizeci de narde \n]eles din gesturi [i priviri c` \n]elege s` fi e pedepsit`, atta vali veni]i anume din Oceanul Boreal, pendoar c`, pentru a-[i p utea duce cazna la bun sfr[it, trebuie s` tru a le s`rb`tori fericirea. Supranumi t m`nnce [i s` doarm` \n ap`. Apoi au \ntrebat-o la ce se pricepe cel inorog de mar e, narvalul era vnat pentru mai bine, [i rusalca le-a f`cut semn c` la pescuit cu p`rul de pe col]ul lui r`s ucit, lung de doi stnjeni, din cap. care regii Danemarcei \[i f`ceau stlpii balBunicul [i-a cump`rat nevasta [i a adus-o acas` la ad`postul dachinului nup]ial. Nunta[ii au petrecut unei cale[ti cu perdelele trase [i pe c`i ocolite, pentru a o proteja al`turi de \nsur`]ei, la c]iva pa[i de ]`rm, de orice indiscre]ie, c`ci avea fa]a albastr` [i p`rul verde. Din clipa trei zil e [i trei nop]i \ntr-o baie de spum` aceea s-a trezit \n mijlocul unei \ntmpl`ri care avea s`-l antreneze alb`, care l e-a fost [ampania, dup` care s-au

\n activit`]i nea[teptate, \ncepnd cu menajul, cu \ngrijirea [i \ntors acas` \n N ordul \ndep`rtat, \n Ultima educa]ia unei s`lb`ticiuni a naturii, c`reia i-a fost deopotriv` [i Thule. mam` [i tat`, [i sor` [i frate, [i pe care a trebuit s-o \nve]e cele mai elementare lucruri, ca de pild` vorbitul, ea vorbind [i cntnd pn` 148-149

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 un nud hot`r\t nudismului Marius BOR}EA Niciodat` n-am \n]eles nudismul la Vama Veche. Dup` mintea mea, nudismul la Vama Veche se bate cap \n cap cu b`utul-p\n`-nepi[`m-pe-noi la Vama Veche. i \ntreb pe vamaio]i: cum v` mai pi[a]i pe voi dac` face]i nudism? Asta nu pot s` \n]eleg: cum e posibil ca Vama Veche s` fie plin` de nudi[ti [i de pi[a]i-pe-ei \n acela[i timp? Personal, n-am mai fost la nudi[ti de c\nd aveam 4 sau 5 ani (iar la Vama Veche de vreo 4 ani, ceea ce \mi doresc \n continuare). Ce-mi amintesc de atunci: un bo[orog onanist [i coco[at c`ruia \i at\rnau diverse, printre care sexul [i restul pielii de pe corp; o gras` cu fundul at\t de l`sat c` r`m\neau d\re pe nisip \n urma ei; alte grase, alte grase, al]i onani[ti [i lista ar putea continua. Cum ar veni, omenirea s-a chinuit at\tea veacuri s` fac` cruciade, catedrale, ora[e-porturi [i geci FUBU (parc` a[ trece pe lista marilor realiz`ri ale omenirii [i podul de M`r`cineni) pentru ca o m\n` (e vorba de dreapta) de ochelari[ti [i de nerase s` ia acum cu asalt plajele, cu poalele ridicate. Da alt` form` de \ntoarcere la natur` nu s-o mai g`si? De ce s` te dai cu sexul gol pe litoral, c\nd te po]i \ntoarce la natur` la fel de frumos b`t\nd p`durile [i b`g\ndu-]i vreascuri prin p`r]ile esen]iale, alea descoperite? P`i, de-aia am murit noi la revolu]ia indus trial`, ca s` ne trezim c` ne sperie copiii pe plaje ni[te indivizi care arat` ca [i c\nd tocmai au ie[it din prima mare diviziune a muncii? Nu [tiu dac` sesiza]i enormitatea absurdului. Omenirea a inventat electricitatea [i becul, a trecut prin dou` r`zboaie mondiale, a comis circuitul integrat [i acum e \n stare s` \nmagazineze biblioteci \ntregi pe cip-uri de m`rimea unui bob de orez ([i, mai mult, se aude c` pe undeva, prin Japonia, se lucreaz` de zor la miniaturizarea bobului de orez); \n plan politic, omenirea a inventat ONU, americanii au f`cut NATO, europenii au f`cut euro, iar romnii au f`cut Turcia [i Germania. Ei bine, pe c\nd cea mai mare parte a p`m\ntenilor au trecut cu succes peste aceste hopuri, un p\lc de acneici [i cr`c`nate \nc` mai bat litoralul l`s\ndu-[i sexele s` r\d`-n soare argintii.

La finalul acestui aberant articol, v` las s` v` c`sca]i ochii (sau ochiul, \n cazul nudi[tilor) la imaginea de mai jos. Colegii mei au pus [i o s`geat`, nu cumva vreunul dintre voi s` scape informa]ia. S` sper`m c` s`geata are sensul corect.

manele vs. anti-manele

Manele, primesc. Dar anti-manele? Ce s\nt alea antimanele? Nici nu exist`. Cum z icea un ilustru manelist, penume Elvis, manelele s\nt un fenomen cum a fost Beatl es \n Anglia. {i dac` Elvis spune asta, trebuie s` \l credem. n plus, ar fi de ajuns ca un singur violonist din trupa luiBursuc s` se curente ze la mixer, c` manelele ar fi un fenomen cum a fost AC/DC.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) R`zboaiele civile ale muzicii Alexandru V~RZARU 1. Unde-s vremurile c\nd depe[arii luau ciomege de la rockeri? Cu filfizonismul lor apretat, cu hainele lor de bun gust, sp`l`]ei [i bine b`rbieri]i, cum s` nu-]i vin` s` le dai un cap \n gur`? Erau snobii snobilo r, erau ca sectan]ii lui Bivolaru, se pretindeau crema iaurturilor doar pentru c` ascultau DM. Se d`deau to]i foarte inteligen]i [i p`r eau genul care, dac` ar fi emigrat \n America, \[i g`seau imediat locul. Jum`tate din liceele bune din Bucure[ti pu]eau de ei. {i admirau pe cine? Pe lunganul `la de Dave Gahan, cu aerele lui de rebel de trei lei. Pe blonda de Martin Lee Gore, care f`cea pe t`cutul misterios. Andrew Fletcher [i Alan Wilder vi-i mai aminti]i? ~[tia erau ` ia doi f`r` personalitate care st`teau ca ni[te blegi prin spate [i nu ziceau nimic Pe de alt` parte, nici cu rockerii nu mi-era ru[ine. Ce \mpu]i]i! Ce jeg! Ce blugi negri de at\ta purtat! Boschetarii anilor 80- 90. Cu p`rul `la plin de m`trea]` [i soios, cu hainele pe care nu [i le mai scoteau de pe ei cu anii, scrise cu pixul (o inova]ie venit` din s`r`cie, b`nuiesc c`, \n Vest, rockerii de acolo nu se coborau la a[a ceva, cred c` aveau bluze cu imprimeuri). Ca s` nu mai zic de pantalonii de piele str\n[i pe cur [i picioare. Asta era culmea penibilului: c\nd \i vedeai pe strad` \n vreo ga[c` aveau un aer de s`m\n]` de Mardi Gras b`gat` pe p`m\nt romnesc, de noi s\ntem m\ndri poponari cu to]ii , de-]i venea s` sco]i piatra din caldar\m [i s` arunci dup` ei. Z`u dac` nu-]i venea s` simpatizezi cu ]iganii care, pe unde mi-i prindeau, [tergeau cu ei pe jos, [i le d`deau [i bor[ul pe nas. Iar \n licee era jale. C\t` arheologie s-ar putea face dac` am [ti pe unde zac vechile b`nci [i mese din clase! Un om de[tept ar trebui s` fac` un muzeu al inscrip]iilor scrijelite pe b`nci. Toate semifilozofiile alea de trei parale cu Kill em all , All you need is love [i Sent your daughter to the slaughter care pream`reau forma]ii \n care clocotea c`catul: Alice Cooper, Nirvana sau Judas Priest. Pe Ozzy care m\nca pisici pe scen`, AC/DC care cheliser`, Red Hot Chili Peppers care erau cam satani[ti, Megadeth-ul cu solistul lor mincinos care spunea c` versurile melodiei A tout le monde de pe albumul Youthanasia \i fuseser` dictate \ntr-un vis de Kurt Cobain, care tocmai murise. {i cu curul r\deai de rockerii `[tia. {i mai exista printre ei subrasa aia, orcile alea de rockeri care f`ceau trash sau thrash, care g\j\iau, r\g\iau, se scremeau, tr`geau ni[te b`[ini pe gur` [i ziceau c` asta-i muzic`. S` fie la voi

acolo, potlogarilor! Ciomege! n ultima vreme am crezut c` specia s-a 152-153

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 stins, c` b`tr\nii rockeri au murit, c` se sting pe undeva prin garsonierele lor , cu frigiderul plin de sticle de bere goale, r`mase de prin 1995. Totu[i, c\nd mai vine c\te o forma]ie de pe afar`, ie[it` la pensie, se cam adun`. Ciudat! Ooooooh! Era s` uit. Ciuma, buba neagr`, cancerul! Raperii. Dac` a existat vreodat` ceva cu adev`rat penibil, ceva at\t de jos, scursura muzicii, ceva ce numai oamenii f`r` creier [i care nu au citit nici o carte puteau numi muzic`, asta era rap-ul. To]i ]iganii ascultau rap. Rap-ul nu merit` nici `stea cinci r\nduri, care de nervi s-ar putea transforma \n 10 pagini. Maneaua asta interna]ional`! Fund`tura, calea gre[it` pe care au luat-o camioanele cu voci mi[to ale negrilor. Mai bine m` opresc aici. 2. Antagonismul anilor `lora era \n floare. Nu puteai s` fii [i alb [i negru. Nu aveai voie s` \]i plac` [i una [i alta. Plutea \n aer conflictul, [ i T\rgu-Mure[ul ar fi fost mic copil pe l\ng` ce se putea isca \n muzic`. Tot timpul auzeai: i-am prins pe depe[ari [i le-am f`cut; erau ni[te rockeri, am m`turat cu ei; ce picioare \n gur` ne-au dat ]iganii `ia etc., etc., etc. Dar totul avea s` se schimbe. 3. {i totu[i, un avertisment primisem. n liceu, \n ga[ca local` de rockeri de la real, se distingea, prin albea]a pielii, o rockeri]` cu aspect nordic. Nu genul de rockeri]` puturoas`, pe care ]op`ie p`duchii. Era o rockeri]` mai cur`]ic`, blond`, cu pielea foarte alb`, o ciud`]enie printre brunetele mioritice uzuale. Genul mai unguroaic`. n momentul c\nd am terminat liceul, [tiu sigur c` avea carnet de membru al acestei adun`turi de rockeri. Dup` vreo doi-trei ani, st\nd ag`]at de bar` \ntr-un autobuz 311, pe cine [i cu cine v`d eu jos \n sta]ie, la Iancului? Pe rockeri]`! Pup\ndu-se de mama focului cu un ]igan \mbr`cat cu pantaloni din `ia de stof`, negri, pe care \i poart` oamenii care nu au auzit de blugi. P`rea chiar \ndr`gostit`, dincolo de faptul c`-l pupa. Tr`dase, c`]eaua! Tocmai ea! Chintesen]a rock-ului de bun` calitate, ca s` zic a[a, trecuse \n barca ailant`. 4. Azi. Am Internet acas`. Am programul DC++ instalat. Intru pe hubb-uri. Hubb-urile, pentru cine \nc` nu [tie, s\nt acele comunit`]i de useri care \[i pun laolalt` c\te ceva din ce au pe computer. Un mare magazin cu autoservire gratis, t\rgul [i b\lciul Internetului. Mii [i mii de oameni stau acolo cu calculatoarele deschise, iar tu r`scole[ti printre vechituri [i mai alegi c\te ceva. Uite un nene cu nume interesant: Brabus. Ce are el pe-aici? Un album

Greenday, mult Placebo (ni[te cretini, fie vorba \ntre noi), Nightwish, Nirvana, The Cult [i Adi Minune cu Stana: D`-mi Inelul . Cum se \mpac` una cu alta? {i ce mai are? Are Puya&Blat, Jargon&

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Nico&Silviu: S`-mi por]i numele c\ndva [i Nicolae Gu]` cu [i un Death in Vegas, [i o Aimee Mann care Nicoleta Gu]`: At\t de aproape , dar [i Hooverphonic cu un album stau m\ndre l\ng` ni[te ar`beasc` de petre\ntreg. cere [i un Rud`rel. Dac` a[ scrie titlurile pieselor lui aici, ar lua foc tot almanahul de {i ca el s\nt mul]i. S\nt mii [i zeci de mii pe hubb-uri, cu gusru[ine. S` scriu totu[i: Pentru zdrean]a turile completamente alandala. {i to]i au semnat pacea pentru vrepenal` , Am coaie de necherman . Ani 80, murile alea de dulce antagonie din anii 90. ce s-a ales de voi? P\n` [i eu, dac` m` caut` cineva pe propria tarab`, am un Yello, Manelelor din lumea-ntreag`

C`t`lin MATEI Lumea versus manele? De ce? Pentru c` mi s-a \nt\mplat de prea multe ori s` cunosc sau s` aud de oameni care, odat` ajun[i \n str`in`tate, s` tr`iasc` o dram` a izol`rii at\t de puternic` \nc\t s` aplece urechile la manele [i alte chestii. De pild`, Dor de cas` este un post de radio care emite din Spania, fiind recep]ionat de toat` planeta pe Internet. Dar este, evident, m\na p`tat` de roz a c`p[unarilor. n plus, mi-a c`zut \n gheare, la un moment dat, o selec]ie muzical` realizat` special pentru ni[te studen]i de la o universitate a merican`, de prietenii lor din Romnia. Manele? Muzic` greceasc` de petrecere? Of course. {i atunci, nu e firesc s` \]i pui \ntrebarea: ce sens are maneaua \n str`in`tate? Se desface oare de sensuri [i de propriet`]i? Este ca un chip al gagicii pe care nu o mai vezi, ajung\nd s` \i ui]i toate defectele? S` analiz`m pe scurt tematica. S` moar` du[manii mei . n str`in`tate nu ai timp s` \]i faci nici prieteni, d-ap`i du[mani. {i de ce s` moar` ni[te oameni cumsecade? Sau dac` e v orba de du[manii din Romnia, de ce s` moar` dac` tot nu po]i s` le dansezi Vali Vijelie pe morm\nt ? Aten]ie, osp`tarii, \n seara asta cheltui banii . Pu]in probabil. O sum` impresionant` de valut` intr` \n Romnia \n fiecare an de la rudele care muncesc \n str`in`tate. Dac` nu s-ar str\nge la pung` oamenii din Spania, asta nu s-ar mai \nt\mpla. Pe la spate, vrea fetele toate . Caracteristicile psiho-erotice, reflectate \n practic`, demonstreaz` c` exist` diferen]e mari de la na]ie la na]ie. n plus, dac` nu \n]elegi nimic din limb`, nici nu e recomandat s` te ri[ti cu penisul. Cine este namb`r oan, Adi [i Daniela . Anul trecut, la MTV Music Video Awards, la categoria Best Dance Video , lupta s-a dat \ntre Jennifer Lopez, Shakira, Destiny s Child, Ciara [i a c\[tigat Missy Elliott. Deci nu. Tu e[ti femeia visurilor mele / C\nd s\nt cu tine parc` simt pl`cere . De fapt, pl` cerea este rezultatul gener`rii unor endorfine de c`tre creier. Tot speciali[tii americani au demonstrat c` acelea[i endorfine s\nt produse de creier [i atunci c\nd joci

poker sau c\nd m\ng\i o pisic`. Deci versurile manelei redau un adev`r general v alabil \ntr-un caz particular. Na[pa. Tu e[ti iubirea vie]ii mele / Dar ce p`cat c` e[ti femeie m`ritat` . Michael Jackson are o pies` care e cam a[a: The lady in my life . Versuri: Lay Back In My Tenderness / Let s Make This A Night We Won t Forget / Girl, I Need Your Sweet Caress / Reach Out To A Fantasy . Care sun` mai bine? Hmm. E greu de ales, sincer. Dar m`car Michael e alb. Poate c` intr-o noapte / C\nd va mai c`dea o stea / Se va \mplini [i dorin]a mea . Aiurea. Stele c`z`toare e un fals binecunoscut. S\nt, de fapt, meteori]i care se aprind \n atmosfera P`m\ntului. Ce dorin]` s`-]i \ndeplineasc` un meteorit? Meteori]ii n-au f`cut dec\t belele de la Predator 1 \ncoace. 154-155

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Vocea manelistului na]ionale C`t`lin MATEI Dac` ar fi s` am un prieten c\nt`re] de manele, el ar fi Liviu Mititelu. Vorbesc serios. Am f`cut un research online \n r\ndul celor mai tari c\nt`re]i de manele [i, dintre to]i, cel mai tare m-a impresionat Liviu Mititelu. Dintre to]i. Poate s\nt unii mai cunoscu]i, unii au show-uri pe la televizor, al]ii se bat \n ring. Dar Liviu Mititelu e un caz special. Adic` niciodat` nu ajungi s`-l cuno[ti pe Liviu Mititelu cu adev`rat, p\n` c\nd nu intri la el pe site. Are un site simpatic, \ns` autobiografia este cea care ne intereseaz`. Adic` ce poate fi mai l`untric pentru un om dec\t autobiografia? S` \ncepem cu \nceputul. Totul a \nceput \n vara anului 1979, cind mititelul Liviu a v`zut lumina zilei. {i a[a i-a r`mas numele. Un pic mai t\rziu, Liviu Mititelu a ajuns, a[a cum era [i normal, s` c\nte manele [i s` urasc` minciuna [i tr`darea. A ajuns s`-i plac` Steven Seagal, Sharon Stone, Michael Jackson [i Elvis Presley. Partenera lui ideal` ar fi fost sufletist` [i \n]eleg`toare. n zilele noastre, Liviu are ca loc preferat de relaxare casa lui. De ce zic toate astea? P`i, cum s` nu vrei ca Liviu s` fie prietenul t`u c\nd \[i trece \n CV, la capitolul Cea mai penibil` amintire , faptul c` a fost c`lcat de aceea[i ma[in` de trei ori \n aceea[i zi? P`i, cum s` nu-l iube[ti? Cine a mai p`]it a[a ceva? Cine mai cunoa[te o vedet` care s` ias` \n ora[, s` fie c`lcat` de o ma[in`, dup` care s` se ridice de jos, s` mai fie c`lcat` o dat`, dup` care s` ia [oferul la b`taie, s` plece de la locul accidentului [i, \n timp ce pleac`, s` mai fie c`lcat` o dat`? Mi se pare un om care chiar [tie s` tr`iasc`. Iar \n final, o s` m` \ntreba]i: Dar ce treab` are Liviu Mititelu cu subiectul? Parc` discutam de manele versus re stul lumii . P`i, da , v` voi r`spunde, e suficient doar s` citi]i ce prefer` Liviu Mititel u s` m`n\nce [i ce detest`. Liviu Mititelu prefer` s` m`n\nce: m\ncare tradi]ional` romneasc`, iar m\ncarea pe care o detest` este panette gratinati con frutti di mari . Cu alte cuvinte, ce e aia rafinament culinar, ce dracu vrea lumea cu molu[tele alea, Romnia rulz cu sarmalele ei. S` moar` du[manii Mititeilor cu mu[tar!

pro-America vs. anti-America

Acum e u[or s` fii pro-America sau anti-America dac` stai\n Romnia. Adic` ai pute a s` stai \n America [i s` ai o atitudine, dar de aici, e u[or useless, cum zic americanii [iDepeche Mode. Adic` ai putea s` crezi c` p`rerea ta are ovaloare da c` te-ai g\ndi c` locuie[ti \n buricul Europei, \ns` doar atunci c\nd Europa st` pe o parte.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) America! FUCK, YEAH! Nic SRBU ~``, sta]i o secund`. That didn t come out right. S` mai \ncerc cerut [i ei voie a far`. {i de-atunci nimeni o dat`: America? HELL, NO! . O s` m` explic printr-o poveste. De nu-i mai poate pri nde prin curtea planetar` trezit copiii. Din p`cate, e adev`rat`. s`-i bage la loc. Republica a trecut de puberO s` v` spun ce am v`zut de c\nd, \n secolul trecut, pe \nserat, tate [i a ajuns un imperiu mare [i frumos, am plecat [i eu, ca tot studentul romn care-a v`zut prea multe dar cam prost-cres cut. Le scuip`-n cap filme made in Hollywood, c`tre t`r\mul f`g`duin]ei. Oricum, bie]ilor bunici germ ani, francezi [i de n-aveam nimic de pierdut. Era pe c\nd, \n Romnia, se potcoveau care-or mai fi, ia r pe str`bunica Inglitera, cei cin[pe mii de speciali[ti cu nou`jnou` de siviuri, [i s`reau p\n` dup` ce c` -i pune piuneze pe scaun, o mai \n \naltul cerului de nu-i mai vedea nimeni, nici m`car \mp`ratul lor [i t\r\ie dup` el pe la toate chefurile geo(nu `la Ro[u, el oricum se uita numai c`tre R`s `rit), cunoscut \n strategice (=petrol, tot pentru fanii mei istorie mai ales ca mp`ratul Albastru. De Pelikan. Sau Hero, misdin America). i ia la b`taie pe `ia mai mici terul n-a fost \nc` elucidat pe deplin, but nobody gives a shit any[i mai fraier i, iar c\nd e vorba de pl`tit geaway. n America, era la putere mp`ratul Alb al XLII-lea. (Pentru murile sparte de tehnologia militar` cam cititorii mei americani: dac` n-a]i plecat \nc` spre cel mai apropiat prea avans at`, arat` cu degetul tot c`tre McDonald s, XLII=42. Se cheam` cifre romane. Na, \n ce m-am sus-pomeni]ii bunici. {i `[tia pl`tesc, penb`gat: acum tre s` explic ce e aia roman . Nevermind.) mp`ratul tru c` a[a s\nt ei, mai inimo[i. Alb al XLII-lea era pe buzele tuturor, pentru c` fusese \ntre buzele Acum, cred c` vreun sfetnic mai dezunei slujnicu]e din palatul s`u, Castelul Alb, [i ascuns ese fapta. ghe]at al mp`ra]ilor Albi a citit bro[uricile Cred [i eu, era cam ur\]ic`. Fata, nu fapta. Timpul a trecut, iar pe alea dou` a nticomuniste, Ferma animatron a ajuns, printr-o fraud` cum nici \n co[mar nu co[ marezi, un lelor [i 1984, [i le-a confundat cu Princialt mp`rat Alb. Desigur, a l XLIII-lea. I se spune Tuf`, pre limba lor. pele, c` prea se \nt\mpl` totul ca la carte pe Fin c` asta [i este. V-a]i prins deja, oricum, c` to]i \mp`ra]ii lor s\nt acolo: a vem dublu-g\ndit? Nuuu? S` facem, albi. Necum negri sau galbeni. C\t despre \mp`r`tese, nici nu poate dar s`-i spu nem political correctness! {i cu fi vorba. A avut Pakistanul prim-ministres`, a avut Africa de Sud oamenii ce fac em? (va fi \ntrebat unul din pre[edinte negru, dar \n ]ara tuturor posibilit`]ilor, a[a ceva ar fi \mp`ra]i) Dom le, uite care-i treaba: to]i fost, [i va mai fi pentru o vreme, o imposibilitate. (Au f`cut ei o s\ntem egali , desigur, dar albii anglo-saxoni mic` \ncercare, prin 60, cu un \mp`rat care nu era protestant, ci protestan]i s\n t un pic mai egali dec\t catolic. ns` l-au rezolvat rapid, cu ni[te gloan]e magice, c` aveau ceilal]i, c ` doar noi am fost primii aici, nu? un Vietnam de invadat.) Iar pe ceilal]i, oricum, tot noi fie i-am adus, Dar haide]i s` cobor\m pu]in \n istorie (m` rog, poate-i cam fie i-am l`sat s` i

ntre Cum e cu manifesmult spus): pe la \nceputuri, acum c\teva sute de ani (oricu m nu tul `la, c` to]i au dreptul la c`utarea fericonteaz` c\te, de vreo zece ori mai pu]ine dec\t b`tr\na Europ`), cirii? Hai s`-i ajut`m, c` doar de-aia s\ntem aveau [i ei (americanii) o republic`. Republica a crescut, s-a f`cut Big Brother . P`i, se [tie c` ignorance is c\t un continent. nc` era bine, nu se b`gau \n ciorba nim`nui, \[i bliss, nu? D eci s`-i ]inem ignoran]i, c` nu-i vedeau frumos de cre[terea lor economic`, de holocaustul greu. Le d`m m\ncare ie ftin` [i circ prost apa[ilor, siuc[ilor [i a `lorlal]i de-i [ti]i din c`r]ile cu Winnetou, de (huo, tot de la R\m se trage [i asta!), iar ei pus chinezi la construit c`i ferate, de cules bumbac alb cu m\nu]e devin comozi [i obezi. Atunci au nevoie de negre, m` rog, de trebile ]`rii. Nu prea aveau du[mani, fin c` nu ma[ini ca s` se deplaseze, nu? {i ne folosim prea aveau vecini. Dar iat` c`, \n secolul trecut, pe la \nceput, [i-au de multpomenitul spirit de competi]ie, ast 158-159

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 fel \nc\t \n loc s` omoare capra vecinului, \i facem s`-[i ia ei giraf`. Dar la ce bani c\[tig`, pu]ini \[i permit, deci le d`m credite. Pe care n-or s` le poat` pl`ti dec\t cu c\te dou` slujbe [i 16 ore de munc` pe zi. C\nd ajung acas`, mor]i de obosi]i, tot ce mai pot face e s` se uite la teveu (great invention, by the way), s` vad` mai multe reclame, s` cumpere mai mult. Pe credit. Astfel, nici nu mai apuc` s` pun` [i ei m\na pe o carte (dec\t tot de credit). Perfect circle, no? Le d`m [i pu]in crea]ionism, dar [i cea mai mare fabric` de pornografie din lume. {i ca s` nu observe milioanele de s`raci, miile de droga]i, sutele de \mpu[c`turi din [colile care [i-a[a s\nt proaste, facem rost de un inamic extern. Cum adic` nu mai exist` Uniunea Sovietic`? P`i, noi cu cine ne batem? Irak!? De ce nu? C` tot au ei petrol, [i noi avem nevoie! Iar bunicilor g`sim noi ceva s` le spunem, nu [tiu, weapons of mass distruction, preemptive war, democra]ie, frec]ie Oricum, ocupa]i cu jocul `la, de-a Europa Mare, `i b`tr\ni au uitat deja de celelalte dictaturi \n care nu ne b`g`m, c` ne s\nt bune a[a cum s\nt! n realitate, problema acestui adolescent precoce numit America nu este puterea \n sine. Asta este problema celorlal]i. n fond, au mai fost imperii, [i mintea ne duce c`tre negurile istoriei (acum vorbim pe bune), tot la romani (pentru yankei: da, `ia de mai sus, cu cifrele f`cute din litere). Dom le, `[tia c\nd plecau la cucerit, spuneau cinstit c` o fac pentru c` pot, pentru c` vor, pentru c` au nevoie de au r, m\ncare, sclavi... {i oricum, pe unde distrugeau cu r`zbelul, mai ridicau [i ei un pod, un viaduct, un forum, ceva. Noua Rom`, pe de alt` parte, e o ]ar` a contrastelor. ntre ce spune [i ce face. {i ne mai [i explic`, superior, cum devine chestia cu drepturi le omului. C` asta a fost, de altfel, ultima pic`tura \n cutia aia de Budweiser pe care mi-au servit-o, noua g`selni]` a \mp`ratului Tuf`: ap`rarea libert`]ilor supu[ilor prin restr\ngerea lor. {i a f`cut un MinAdev mai bun ca originalul, {i i-a spus Homeland Security Department. Genial, dar s-a mai dat. Prin Estul S`lbatic al Europei. A[a c` mi-am b`gat picioarele \n el de land of the free (f`r` adida[i, c` m-au desc`l]at \n aeroport) [i am venit s`-mi \ncerc [i eu norocul \n Statele Unite ale Europei. Ce frumos a fost \n America! P`cat c` s-a schimbat.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) European mediu, vnd loc de veci America. A[tept provincie Asia. Cornel IVANCIUC ntr-o zi veneam cu trenul de la Antwerpen la Rotterdam. Un domn privea foarte atent [oseaua paralel` cu calea ferat`. Mi-am imaginat c` se uit` la o ma[in`, care merge cu aceea[i vitez` ca a trenului, [i c` \n ma[in` vede o femeie foarte frumoas`, de care s-a \ndr`gostit brusc. M-am \ndr`gostit [i eu de femeia aceea imaginar`, pe care am \ncercat s-o privesc cu ochii lui. Dup` ce am trecut de Dordrecht, domnul acela continua s` priveasc` la fel de preocupat cmpia. Atunci, \mpins de curiozitate, m -am ridicat de pe scaunul de pe partea stng` a trenului, unde aveam loc, [i m-am uitat spre dreapta, unde privea el: cmpia era plin` de cai s`lbatici, cu coama pn` la p`mnt, de o splendid` culoare galben`. I-a]i v`zut? l-am \ntrebat \nfrigurat. Ce? , mi-a r`spuns el plictisit. Caii i-am zis. Care cai? Eu m` uitam la teren [i m` gndeam ce profit formidabil a[ ob]ine, dac` a [ cultiva pe el soia. Dan Mich, fermier din Maine, \mi pare bine. nainte de c`l`toria \n Olanda, via]a mea depindea mai pu]in de coinciden]e, [i mult mai mult de planificare. Iar coinciden]ele nu mi le pot planifica niciodat`. Coinciden]a face s` m` fi n`scut european, un european care nu-[i va planifica niciodat` s` emigreze [i s` moar` \n America lui Dan Mich. Pentru mine, America lui Dan Mich este un frigider foarte mare, plin de lapte de soia [i de h`lci de carne de vit`, dar c`ruia \i lipsesc aromele de gutuie [i de par` pergamut` din c`mara bunicii. De fapt, Americii \i lipse[te mitologia. Deosebirile dintre mine [i un american de rnd sunt de nuan]e [i percep]ii. Bun`oar`, nu sunt de acord ca to]i oamenii s` vorbeasc` aceea[i limb` precum vacile [i oile, a[a cum [i-ar dori-o ta]ii fermieri ai savan]ilor americani. Limba este o chestie de instinct cultural, care \i deosebe[te pe oameni de vite. O Europ` unit` va fi prin excelen]` [i una multicultural` [i multilingvistic`. Ast`zi exist` o tendin]` to t mai manifest` de re\nviere a unor limbi europene amenin]ate cu omorul, dar pe nici u n yankeu nu l-am auzit perpelindu-se de \ngrijorare c`, odat` cu zecile de triburi amerindiene decimate din diverse motive, care invoc` de fiecare dat` un amendament, dispar implacabil tot attea limbi. n schimb, \n Olanda se desf`[oar` cu succes 160-161

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 un program de salvare a limbii friziene sau frizice. n Sco]ia, tot mai ]`rile E uropei, inclusiv Rusia, Ucraina, mul]i oameni \nva]` limba gedhelsh sau sco]iana, aproape Belarus, Armenia, Georg ia, Azerbaidjan, ba disp`rut`. Acela[i fenomen este \ntlnit [i \n }ara Galilor, unde chiar [i Turcia, dar poate mai pu]in Elve]ia, limba galez` sau kymric, amenin]at` cu dispari]ia, se \nva]` deja \n care tinde s`-[i p`streze v`duvia. SUE vor [coal`, ca [i \n Irlanda, unde irlandeza sau gaelic a fost \nlocuit` de dispune de propria lor for]` armat`, care va englez`, de sute de ani. n Catalunya, limba catalan` a ajuns a doua divor]a, cu mare scandal, de NATO. Prietelimb` a Spaniei. A treia ca importan]` este limba basc` sau euskara, nul meu zice c` proiectul l`rgirii Uniunii din }ara Bascilor, iar a patra, limba galician` din provincia Galicia, Europene va dep`[i fruntariile continentudin nordul Portugaliei. lui [i va cuprinde inclu siv statele din bazinul Limbile mari, vorbite pe mari suprafe]e cultivate cu soia, au estic [i de sud al Mediteranei. Conform pretendin]a natural` de a se diviza \n dialecte sau hibriz i, care cu timviziunilor sale, care \mi dau uneori fiori, \n pul vor deveni noi limbi. Din fericire, americana nu va ajunge nicioviitor se va produce o ruptur` grav` \ntre dat` o limb` universal`, atta vreme ct ea acuz` deja probleme SUA [i SUE, care va degenera \n sala de acute de identitate [i unitate. n Statele Unite se formeaz`, \n zilele lupte. S pre sfr[itul secolului XXI, o nou` noastre, dou` noi idiomuri, provenite din amestecul englezei Americ`, u[or creti n` [i \n restul timpului americane cu spaniola. Unul se nume[te spanglish, spaniolaconfuz`, condus` foart e diferit de cum e englez`, vorbit \n California, Arizona [i New Mexico, iar altul, condus` \n zile le noastre, va rupe rela]iile texmex, sau texana-mexican`, vorbit pe frontiera dintre Texas [i cu }ara Sfnt`. P roblema nu este dac` pot Mexic, de o parte [i de alta a frontierei. A[a \nc\t ce limb` amerisau nu pot fi de acord cu prietenul meu, ci can`, dintre cele trei pomenite mai sus, vor s` impun` yankeii ca dac` mai merit ` s`-mi bat capul, ca eurolimb` unic` a viitorului globalizat? pean, cu proiectele americanilor, de culti ncepnd de aici, nu mai v`d lucrurile nuan]at, ci \n alb [i vare a soiei pe mari s uprafe]e, pe care se va negru. Am un prieten futurolog, care sus]ine c` \n secolul XXI vorbi o singur` l imb`: engleza american`, lumea liber` se va \mp`r]i \n dou` mari superputeri: SUA [i SUE, spanglish sau t exmex. adic` Statele Unite Europene. n SUE vor intra cu anasna toate

p`ro[ i vs. chelio[ i

P`ro[i. Chelio[i. Cu to]ii s\ntem oameni. S\ntem la fel. Nu exist` p`r \n vreo parte a corpului care s` fie lipsit` de utilitate. De pild`, m` \ntrebam de ce avem p`r sub buric. Am citit undeva c` nu las` transpira]ia s` ajung` la organele sexuale. P`i, [i dac` transpiri direct la organele sexuale? Ei, atunci este evident rolul p`rului de pe picioare, desigur.

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Puterea p`ro[ilor, \n dictatura chelio[ilor Cornel IVANCIUC Pn` \n urm` cu zece ani citeam cel pu]in [ase titluri de literatur` SF pe an. n c`r]ile astea abund` extratere[trii care au r`spuns la orice \ntrebare [i farfuriile lor zbur`toare care te las` masc`. Dileme: oare de ce majoritatea extratere[trilor sunt cheli, zbanghii [i au picioarele \n form` de X? Despre c]i extratere[tri cu plete a]i citit \n c`r]i sau c]i a]i v`zut \n realitate sau \n filme? Oare de ce inteligen]a extraterestr` este cheal`, cu capul mare [i ochii dep`rta]i [i sa[ii? Se nasc extratere[trii f`r` p`r sau le cade p`rul de la o vrst` foarte fraged`, pentru c` peisajele de unde vin sunt poluate la maximum cu g`ina] de grip` aviar` [i c`c`reze de oaie clonat`? Mai avem nevoie de p`r, reformulez: ct` vreme p`rul va mai fi un criteriu de frumuse]e la femei, \n condi]iile \n care inteligen]a este asociat` cu chelia, puterea de concentrare cu strabismul [i ima gina]ia cu rahitismul? Este B`sescu un extraterestru \n adev`ratul sens al cuvntului [i dac` da, de ce n-a vrut s`-[i taie nici picat cu cear` [uvi]a [i s-a ag`]at de ea ca \necatul de pai, pn` \n ultima clip`? A vrut s`-[i ascund` originile extraterestre, dar s-au bunghit stili[tii la timp [i l-au obligat s`-[i dea arama pe fa]`? Exist` bi[ni]ari extratere[tri, care \n tinere]e f`ceau trafic de carpete cu r`pirea blugilor [i kentanelor din serai? Este Elena Udrea o amant` cheal` de extraterestru, cu peruc` blond` re[apat`? Lumea seam`n` cu un avion care se pr`bu[e[te o dat` pe lun`. Azi e vineri, ziua mea norocoas`, [i o s` v` rog s` \nchide]i u[a \n timp ce vorbesc eu, pentru c` s-ar putea ca gndurile mele de p`ros s` se aud` cu totul altcumva de pe cealalt` parte a u[ii, unde trag cu urechea chelio[ii. S` v-o zic pe aia dreapt`: nu cred \n dreptatea [i adev`rul proferate de Alian]`. n vechea cultur` a politicii romne[ti, ni[te megie[i p`ro[i voiau capul unor domni cu probleme de calvi]ie, iar acum e invers, de cnd Cheliosul cel Barosan a pus mna pe puterea p`ro[ilor. Acesta este motivul real pentru care n-am vrut s` respir aerul fals amical, am`gitor festivist [i profund viciat al Pie]ei Universit`]ii, imediat dup` anun]area scorului electoral din decembrie 2004, [i am preferat s` fug la Paris, unde mi-am iubit nevasta \ntr-un hotel de dou` stele din Montmartre, timp de zece zile [i nop]i. Ani de zile, mi-am reprimat sila de a-i suporta pe cei pe care i-am c`rat \n spate [i a trebuit s`-i votez, \n perioada lor de hedonism cronic. Ast`zi, cei care \[i tr

au brul 164-165

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 de ]u]eri obosi]i pe miri[te [i-au tras asistente [i aerul grav, preocuadministr a]ie, manageriatul conteaz` \n pat, de sofi[ti tehno, cu studiile f`cute la ni[te [coli ajut`toare de propor]ie de 70 de procente. Asta, \n filozofie pentru [oferii defavoriza]i. Ace[ti noi manageri, de care te condi]iil e \n care chelii \mi repro[eaz` c` ciocne[ti la fiecare cotitur`, te asigur` c` se zbat pentru binele [i nu m` preo cup` binele ]`rii [i \mi scot prop`[irea ]`rii. Atta doar c` noii manageri, sunt c`li]i \n cacealochii c`, \n l oc s` scriu [i s` tac, conspir la male de cartofori [i surclasa]i de noianul de provoc`ri c`rora treo nou` ordine a lumii, lipsit` de calvi]ie. buie s` le fac` fa]`, [i de \ntreb`rile mele f`r` r`spuns, pentru care Cum e mai bine pentru imaginea Romau g`sit [i rezolvarea: cte un specialist pentru fiecare \ntrebare la niei? S` conspiri pentru salvarea ]`rii tale care n-au g`sit r`spunsul. Asta, \n condi]iile \n care veniturile mele de la o p lag` necunoscut` sau s` te faci nu dep`[esc 50.000 de dolari pe lun`. Asta, \n condi]iile \n care frate cu chelu l pn` ce treci puntea [i te ple[uvii de la putere se bat cu c`r`mida \n piept c`, \n economie [i integrezi \ n UE? Che(l)ia e la tine Alexandru DU}U Ce po]i s` ai, dom le, cu chelio[ii? Nu e deloc elegant s` fii \n \n timp ce m\na de pistolar trecut prin rele r`sp`r cu oamenii ace[tia. {i nu doar pentru c`, dac` nu au p`r, se odihne[te cu un tremur abia perceptibil logic, este practic imposibil s` aib` [i r`sp`r. Ci pentru c` nu este pe tocul \ n care se-nghesuie de-a valma serfrumos s` r\zi de defectele fizice ale cuiva. D ac` omul mai este [i viciile secrete [i un PD r`mas mai din vechi, chior, pe l\ng` c` e chel, cu at\t mai neelegant. Dar dac` peste toate dar cu va loare sentimental` [i strategic`. astea b`iatul mai este [i pre[edinte, atunci \ncepi s` te enervezi Antipesedistu l Traian [tia bine un lucru. de-a dreptul. Prea multe defecte la un loc. Ei, vede]i, de-asta s\nt, Ochii care nu se scot se uit`. {i mai [tie c` domnule, nu at\t \mpotriva chelio[ilor, c\t \mpotriva unui chelios scurt`tura sp re democra]ie [i bun`starea anume. {i, sincer, a \nceput s` mi se cam fac` p`rul m`ciuc`, de Romniei trece mu sai prin spulberarea c\te ori \i v`d sclipirile pe sticl`. PSD-ului. {i nu at\t a partidului PSD, c\t a Nici nu mai [tiu de c\te ori n-a c\ntat coco[ul de la alegeri ceea ce reprezint` [i, mai ales, deserve[te \ncoace c` B`sescu, zis [i sp\nul inelelor, iar a s`rit la carotida PSD, el, dim preun` cu toat` m`trea]a sistemului at\ta c\t mai este ea irigat` de o inim` cu cinci stenturi, proasp`t tic`lo[it. Acum, odat` ce matale, ca pre[efrezat` \nainte de alegeri [i luat` pierdut r`u d e tot pe la spate la dinte [i ca om, zic, plonjezi direct pe paliere ultimul congres. I-a pironit cu o ochead` metalic` pe obraznicii clade-asta mesi

anice, hop [i contradic]ia. sei politice care acum, contrar obiceiului, stau \n sau sub b`ncile Chelie cu c` rare pe centru, pe dreapta sau din fa]` ale Parlamentului. Ne-am obi[nuit ca la r`stimpuri maripe st\nga? Dilem a \ncuietoare, [i veche de narul s` scoat` din dotare ochiul cel r`u [i fosforic (zis [i ochiul c\nd unii o ameni s-au trezit c` trebuie s` pentru corup]i, ochiul populist sau ochiul de curat), rezervat fac` bine altora, sun` cam a[a: scopul spre puseurilor belicos-justi]iare. Cu ochiul cel`lalt (ochiul de ciorn`, de care duc e scurt`tura de mai sus poate fi r\s [i de dans) \l scaneaz` condescendent pe T`riceanu 24 din 24. scuzat [i de m ijloace mai pu]in ortodoxe, Acest ochi posed` [i capacitatea paranormal` de a vedea prin [eful protestante, catolice [i democratice? V` da]i PNL. {i ce vede c\nd prive[te prin el sau dincolo de el? Pe Patriciu, seama c` p \n` [i preacuvioasa [i preacucerbine\n]eles, care are bani, c\t n-avem noi p`r \ n cap. {i toate astea nica \ntr-ale drepturilor omului Macovei va

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) fi adormit cel pu]in o dat` b\ntuit` de Corneli Zelea Codreni, magistra]i corup] i [i pistoale pe sc`rile tribunalelor. C\]i dintre noi, privind jurnalele TV, nu am r`mas cu m\inile \ncle[tate pe pahare \ncerc\nd s` ne amintim cum se asambleaz` un Kala[nikov? n literatura totalitar ` de specialitate, solu]ia inject`rii \n doz` de [oc a democra]iei prezint` avantajul eficien]ei [i rapidit`]ii. Democra]ia este cronofag`, mai ales una cu jiglerele [i carburatorul \nfundate ca a noastr`. Dar fund`tura logic` nu este doar a lui B`sescu, ci [i a noastr`. C`-l mai \njur` pe N`stase, treac`-mearg`. Cu ocazia asta i se mai zburle[te ni]el coama, m`car aia care i-a mai r`mas pe la ceaf`. Dar ce facem, tat`, cu omul dac`, dup` doar un an de mandat, el se zbor[e[te deja la pres` [i la societatea civil`? P`i, putea s` ne bage [i el un preludiu, o m`slin`, un jeleu, [i abia prin al patrulea an de mandat s` i se urce la cap [i s` ne gratuleze cu: M`i toanto, c` doar mi-a zis mama s` nu te iau! E[ti [i tu ca Bombo [i ca toate celelalte! . Uite c` lupul de mare [i-a dat jos [uvi]a, dar n`ravul, ba. Nucleul dur de sus]in`tori ai solu]iei incorecte, dar morale a B`sescului ar fi vadimi[tii, care cu o mitralier` vor s` fac` prim`var` [i cred c` adversarii trebuie tun[i [i da]i cu DDT. Modera]ii s\nt cei care cred c` omul asum` o duplicitate bine gestionat`, eficace, care \n definitiv ]ine de strategia politic` [i nu poate perturba igiena psihic` a celui care o ex ercit`. At\ta timp c\t un ochi se rote[te ca s`-i ]in` spatele, iar ochiul de b`taie cauterizeaz` r`nile trecutului, numite p e scurt PSD, totul e \n grafic. A[a cum ne-am obi[nuit, un ochi se face c` pl\nge, unul r\de. Separa]ia constitu]ional` a puterilor \ntre ochi [i judicioasa lor fo losin]` va asigura deznod`m\ntul mult a[teptat. Dar ce facem c\nd omul mai \ncurc` ochii sau, [i mai r`u, reu[e[te s`-i focalizeze pe am\ndoi pe o direc]ie, f`r` s` mai disting` \ntre obiective principale [i secundare? Atunci problema se pune dincolo de bine [i de PSD. Excesul de testosteron, care de obicei duce la calvi]ie, se manifest` acum f`r` discern`m\nt [i, din complex, mai ales \mpotriva unuia mai boier, cum este T`riceanu, (p`r)os domnesc. Atunci c\nd z\mbea complice nu c\nd r\dea despotul de ziua a [aptea f`r` [uvi]` p`rea s` realizeze \nc` faptul c` mai nimeni nu a ie[it \ntreg dup` ce s-a aruncat cu ]easta dezgolit` \nainte, \n v\ltoarea \ndr` gostirii de putere. C\nd \njura PSD-ul p`rea s` spun`: ntoarce]i-v` pu]in c\t \l fac eu p-`sta. A[tepta]i-m` vreo cinci ani mai \ncolo. Vede]i c` e o r`scruce a istoriei,

undeva pe dreapta! . La un astfel de paricid terapeutic, ecua]ia miz`-risc-succes r`m\ne aceea[i. Totul e ca B`sescu s` ne spun`, celor care \l a[tept`m s` ias` cu scalpul 166-167

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 corup]ilor \n m\n`, cam a[a cum spun killerii din filmele cu Pacino Morala ar fi c`, \n sine, lipsa de p`r nu c\nd pleac` la o ac]iune \ntr-un apartament: Dac` \n cinci minute este chiar o so lu]ie imoral`. At\ta timp c\t nu ies de-acolo [i m-a luat de cap puterea, veni]i dup` mine [i m` bretonul poft ei de putere nu-]i \ntunec` scoate]i de la guvernare! . Sau s`-[i poat` impune singur regula de privirea [i a[ a sa[ie. Dar \ntr-o tranzi]ie [i aur a marilor juc`tori la cazinouri. Joci \ntotdeauna maximum zece a[a stufoas`, p`roas` [i n`cl`it` ca a minute. Dup` aceea, indiferent dac` ai pierdut sau ai c\[tigat o Romniei, uite c` nici chelia nu face cas` avere, ie[i afar`, ca s` nu te prind` vertijul. Dac` ai chef, revii mult bun` cu pre[edin]ia. mai \ncolo, dup` un mandat, eventual.

mare vs. munte

Din c\te am observat, oamenii care s-au n`scut la mare iubesc muntele. Iar oamenii care s-au n`scut la munte iubesc marea. Tragedia este c`, \n Romnia, o mare parte din oameni s-au n`scut la [es. Nimeni nu are vreo fascina]ie pentru peisajul de la [es. Cu o singur` excep]ie. Bucure[tiul. Care face onoare [esului atr`g\nd un mare num`r de oameni de la munte [i de la mare. Poate tocmai pentru c` este mai mare dec\t un munte.

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Tr`iasc` Romnia la Mare! Viorel MO}OC Pentru c` exist`! , r`spund m\ndru b`rba]ii adev`ra]i, oamenii crestelor \nz`pezite, c\nd \i \ntrebi de ce mama dracului se tot cocoa]` pe mun]i, p\n`-n v\rf. Mi[to g`selni]`, nimic de zis. Ai nevoie de o asemenea justificare sfid`toare, u[or nebuneasc`, pentru a putea con tinua o activitate complet lipsit` de sens: s` tot urci g\f\ind costi]ele abrupte, cu rucsacuri grele \n spinare [i alte acareturi dup` tine, la deal printre t\r[uri, leoarc` de sudoare, zg\riat prin cr`ci [i julit de to]i bolovanii, ohoo, asta s` fie la ei! Pentru mine, fra]ilor, vorba lui Vladimir V\so]ki, cei mai frumo[i mun]i r`m\n aceia pe care nu \i vei urca niciodat`. Recunosc, nu-i r`u nici s` contempli culmile tol`nit la poale, \n curtea cabanei, cu lada de bere susur\nd \n apele reci ale izvorului. Merge [i seara, la foc, cu Fotobine un gr`tar, o frig`ruie al`turi. {i cam at\t. Brr, mun]ii c\t or fi ei de existen]i nu-s pentru mine. Cu marea, \n schimb, e altcev a. Din dorin]a de a le da o replic` mun]arilor puri [i duri, voi \ncerca s` explic f.f. scurt de ce-mi place marea, de ce merg la mare: pentru c` marea nu exist`. Spre deosebire de mun]i, \ncremeni]i \n posomoreala lor de uria[i bolovani r`s`ri]i p e Terra \n urma succesivelor orogeneze, ei da, marea marea! nu este niciodat` aceea[i. Mai este [i, practic, nesf\r[it`: c\nd zici c` se termin` o mare, \ncepe imediat alta. La munte, ai ajuns \n v\rf [i, cu asta, gata. Or, la mare, prive[ti orizontul, ajungi p\n` acolo [i descoperi c` ]i se deschide un alt orizont, [i altul, [i altul, tot numai ap`. n plus, fluid` prin \ns`[i natura ei, marea conserv` un principiu misterios, puter nic [i profund feminin: mereu schimb`toare, capricioas`, evanescent`, uneori te m\ng\ie cu undele ei calme, alteori se burzuluie[te f`r` motiv. nv`luitoare, te atrage necontenit. Dac` nu e[ti atent, poate s`-]i ia [i min]ile. Cert e c`, de plictisit, nu te plictise[ti niciodat` cu ea. V` zic asta cu toat` r`spunderea, \ncerc\nd s` fac [i eu un pic pe filosofu . Ca simplu turist de ast` dat`, [i nu ca idealist sceptic, mai pot g`si [i alte argumente \n favoarea m`rii. M` refer, de sigur, la m`rile calde, nu la Baltica sau la Oceanul nghe]at. Nu vorbesc nici m`car de mare pe timpul iernii. Acum ni[te ani, am petrecut un Revelion romantic pe Litoral. A fost super, deprimant. M` g\ndesc, a[adar, doar

la mare \n sezonul c\nd \nc` se mai poate sta pe plaj` [i intra \n ap`. {i n-am s` 170-171

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 prosl`vesc neap`rat bronzatul [i \notul (am f`cut vreo dou` b`i \n marea \i atra ge pe to]i cei care o iubesc cin[pe zile, anu `sta), ci voi ar`ta doar avantajele colaterale ale printr-un far mec indefinibil, o tain` ad\nc`, statului la mare. Ei da, am zis bine: statul! La mare chiar po]i s` stai. imposi bil de exprimat \n cuvinte. {i tocmai Spre deosebire de munte, care vr\nd-nevr\nd te oblig` s` faci ceva, de aceea ea, marea (a]i observat c` la noi marea \nseamn` spa]iul mirific al lenevelii [i de ce nu? al concuv\ntul munte este masculin?), este at\t templa]iei. Dac` [tii s` evi]i sta]iunile hiper-aglomerate [i ]`rmurile de frumo as`, vara. nv`luitoare, te farmec`, complet pustii, \nc` mai po]i g`si locuri unde micile bucurii conte \nrobe[te, t e livreaz` \n bra]ele unei st`ri sumeriste te vor convinge s` preferi marea \n locul muntelui. Ia de dulce ame]ea l` o plutire, o be]ie, un g\ndi]i-v`! ]i aduce cineva un gin-tonic la [ezlong \n Piatravis. O stare de ab andon etern, curmat Craiului? Po]i comanda o por]ie de guvizi [i un vin alb sec pe brusc, \nspre toa mn`, c\nd se las` frigul. Negoiu? E posibil s` te legeni ascult\nd Cohen la cinci diminea]a pe Aveau drept ate b`ie]ii `ia care c\nt` o Jepii Mari? C\]i practican]i ai nudismului a]i v`zut pe v\rful melodie la mod`: Wake me up when Aconcagua? {i c\te fete frumoase, mai mult sau mai pu]in September ends. dezbr`cate, pot fi \nt\lnite [i admirate pe Everest? Eheei, [i ar mai fi at\tea de spus Dar \mi dau seama c`, oric\te a[ mai spune, Hai-de]i, fra]ilor! Vultu-rii Carpa]ilor! Nic SRBU Afar` era prim`vara lui 1982. n`untru era trimestrul al II-lea. Eu cire[`resc \ nc` trei-patru colegi, [i ne-a eram \n clasa I A, la {coala de Aplica]ie a Liceului Pedagogic din venit ideea: organiz`m o expedi]ie pioBac`u. Un coleg mi-a dat o carte, Cire[arii lui Constantin Chiri]`, niereasc`! ( Da, \nc` se purtau cravate ro[ii primul volum. ntr-o s`pt`m\n`, le devorasem deja [i pe celelalte cu tricolor, c \ntam imnul la \nceputul patru. Bibliotecarei de la [coal` nu-i venea s` cread`, a[a c` m-a tesfiec`rei z ile de [coal` habar n-au `[tia tat cu \ntreb`ri ca la tez`. }in minte c` m` ascundeam sub p`tur` micii ce au pi erdut.) Zis [i f`cut. Am ales un cu lanterna s` le citesc, mult dup` ora de culcare. Probabil c` de munte care ne suna nou` mai interesant acolo mi se trage miopia din prezent. Retezatul [i am \nceput s` facem planuri, sa stringem materiale, s` distribuim func]ii Fast-forward cinci ani de zile, p\n` \n iarna 86- 87. Cinci ani \n (aveam nevoie de c`pitan, jurnalist, biolog, care am recitit cele cinci volume la \nceputul fiec`rei vacan]e de geolog, buc`t ar, m` rog, tot tac\mul). iarn` [i de var`. n total, de dou`sprezece ori. (De fapt, mint pu]in: Ne-am \ns

cris la Expedi]iile Cutez`torii , [i totalul e mai mare, le-am recitit p\n` \ntr-a zecea \n acela[i ritm [i, a \ncepu t una dintre cele mai cumplite recunosc, le-am mai citit o dat` [i \n State, \naintea unei vacan]e a[tept`ri di n via]a noastr`. Num`ram nu pline de peripe]ii prin Mun]ii St\nco[i. A[a e, lista mea de lecturi ar zilele, ci secundele p\n` la plecare. Timp de fi trebuit s` evolueze p\n` atunci, \ns` m` lovise nostalgia. Deci vreo lun`. Do u` milioane cinci sute nou` total general: peste dou`zeci de ori. {tiu c`r]ile alea pe de rost. V` zeci [i d ou` de mii de secunde. provoc, lua]i-m` la \ntreb`ri.). Atunci am reu[it, gra]ie volumelor pe care le primisem cadou \ntre timp, s` mai \ndoctrinez \n spirit n sf\r[it, \ ntr-o bun` zi de var`, Vulturii

B`t`i \n dialog (pricini de g\lceav` la romni) Carpa]ilor (a[a am hot`r\t, orgolio[i, s` ne numim) au ajuns la (avea [i o floare de col] protejat` de lege poalele Retezatului. Ne-am \nh`mat la rucsacurile mai grele dec\t pe undeva \ntr e pagini). De atunci, \n noi, ni[te [oareci \n, de-acum, a VII-a, [i am pornit plini de entufiecare var`, dup` ce m` plictiseam cel mult ziasm c`tre cabana Buta. Dou` ore mai t\rziu, \njuram (cu pu]inele cinci zile pr in bazarul litoralului (doar pennoastre posibilit`]i de atunci) tot ce mi[c`-n ] ara asta, r\ul, ramul, tru c` \mi trebuie [i marea), luam cortul, dar mai ales codrul frate cu romnul [i mun]ii no[tri care aur rucsacul, ceva m\nc are [i \mi alegeam c\te poart`. {i s-a mai pornit [i o ploaie ca la \nceputul lumii, \nc\t perun v\rf. A m f`cut traseul de creast` al spectiva unei nop]i \n corturile aproape milit`re[ti ajunsese, \n F`g`ra[ilor \n z`pad` p\n` la genunchi. min]ile noastre de pionieri, echivalent` cu a z`cea \n tran[eele de M-am speriat de ur[i imaginari \n miez de la M`r`[e[ti, numai \n izmene [i c`m`[i. Trei zile mai t\rziu, \ns`, noapte \n i nima Rodnei. M-am r`t`cit \n c\nd am cucerit v\rful Peleaga (2.509 metri, al cincilea din ]ar`) [i pe[terile din Apuseni. Niciodat` la fel, atingeam cu fruntea norii, am uitat [i de febra muscular` crunt`, [i niciodat` u [or. Dar a meritat s` trec pe de fulgii de fasole cu gust de m\ncare second-hand, [i de ie[irile \n acolo. natur` pe dup` vreun copac mai gros, cu riscul ca p`r]ile noastre cele mai sensibile s` cunoasc` un pic prea bine c\te o urzic` Dup` primul an de facultate, \n 1994, ne r`t`cit`. Cu ochii m`ri]i, cu gurile c`scate, \ncepuser`m s` chinuiam s` ridic`m corturile, s` facem \n]elegem cum trebuie s` se fi sim]it zeii grecilor \n v\rful focul [i s` aducem ap` de la r\u, \n Poiana Olimpului. Nu era doar peisajul dureros de frumos, nu era numai Pelegii. Ni[te s alvamonti[ti ne-au v`zut senza]ia c` ne aflam deasupra lumii. Transpira]ia, [i chinurile chinuindu-ne s` t`iem, \n juma de or`, ascensiunii, [i v\ntul t`ios care ne p`trundea p\n` la oase au dat ni[te cop`cei pe care ei i-au dobor\t \n cinci secundei `leia \n care am atins culmea propor]ii de eternitate. minute, evident, dup` ce s-au \mpr`[tiat de {tiam c` meritam s` fim pe v\rf. Nimeni nu ni l-a d`ruit, l-am luat r\s. Ne-au c hemat la focul lor (al nostru se singuri. Era al nostru. Mai t\rziu, ne-am l`sat c\te un strat de piele dovedise foarte recalcitrant), ne-au ar`tat pe grohoti[uri, urm`rind capre negre p\n` ne-am r`t`cit \n rezerunde ascund ei c onserve sub pietrele r\ului, va]ie (unde, aparent, se r`t`ciser` [i ni[te baze de rachete, pentru la \nceputu l verii, pentru a le folosi de c\te c` am fost alunga]i de doi solda]i foarte nervo[i). Am l`sat c\teva ori urcau pe munte, [i [i-au \mp`r]it cu noi kilograme \n natur` din cauza unor ciuperci despre care [i acum p`linca, dep`n\n d pove[ti p\n` t\rziu \n cred c` erau pu]in otr`vitoare. Ne-am mai l`sat un strat de piele [i noapte. Abi a atunci mi-am amintit ce ne-a \n apele glaciale ale t`urilor suspendate \ntre creste. Dar mai ales spus cioban ul acela. Trecuser` [apte ani. ne-am l`sat o parte din suflet acolo, \ntre p`m\nt [i cer. ntr-una dintre nop]i, \ntr-o poian` ca-n vis, un cioban ne-a {tiu ce-o s` fac l a var`. Mai citesc o dat`

spus c` dac` bem din p\r\ul Pelegii ne vom \ntoarce pe munte Cire[arii, \mi iau rucsacul [i cortul [i m` [apte ani mai t\rziu. Am z\mbit [i am plecat mai departe. n vara \ntorc pe Rete zat. aceea am luat premiul Egreta de filde[ pentru cel mai bun jurnal 172-173

Almanahul Academiei Ca]avencu 2006 Dup` at\tea r`zboaie [i r`zboieli, dup` ce dragostea a lovit sexul sub centur`, iar heterosexualii [i homosexualii [i-au \ntors, reciproc, spatele, dup` ce reg` ]enii le-au spus un no hot`r\t ardelenilor [i viceversa, dup` aprige p`ruieli \ntre chelio[i [i p`ro[i, dup` at\tea priviri de sus ale \nal]il or \ndreptate c`tre scunzi [i at\tea priviri de jos ale scunzilor aruncate \nspre \nal]i, dup` ce avoca]ii b`rba]ilor [i cei ai femeilor au alergat prin almanah mai ceva ca [oricarul [i pisica, dup` toate acestea a venit momentul s` intervin` cineva pentru a pune caftul \n raft. Pesemne c` marele nuvelist Radu Cosa[u era cel mai \n m`sur ` s` transforme aceste b`t`i almaniheiste \n str\ngeri de m\n` forte. Proiect de reconciliere Radu COSA{U Reconcilierea, multe sticle de vin, chef, roman]e, reconcilierea, ar trebui s` se lase peste toate ora[ele [i reconcilierea na]ional` satele ]`rii, din bloc \n bloc [i prisp` \n ]ara asta centrifug` [i plin` de eu mor , peste \mp`carea general`, aici, unde tiranul n-a avut du[man mai prisp`, un atotcuprin z`tor [i atoateaprig ca \mp`ciuitorismul, substantiv fastuos [i mortal pentru to ]i iert`tor cei care \ncercau s` lichideze lupta de clas` , prieteni de-ai mei joc de table, un cosmic zuruit de zaruri, lu\nd mul]i ani de [omaj fiindc` se plimbaser`, se jucaser` [i fo[tii, actualii [i viitorii p`c`to[i bucur\nc\ntaser` cu mine \n perioada \n care eram o javr` m ic-burghez` du-se care inspir` prin felul ei de a fi o bl\nde]e dezgust`toare (citat de un mar] ca la carte , de o biat` dintr-o gazet` de perete, 1958), linie , reconcilierea, c`derea dulce a unora de o poart` \n cas` , to]i ur\ndu-le \n bra]ele altora, desigur f`r` a uita, celorlal]i nu se poate rezuma la o slujb` enorm` s` prind` o gherl` \n toate bisericile ]`rii, la trasul intens [i c\nd, astfel, p\n` [i gherla pluris eal clopotelor, cu at\t mai pu]in [i mai mantic` inadecvat la un sf\[ietor sunet al va trece prin purgatoriul jocului, sirenelor de pe blocuri [i locomotive, atunci se va realiza acel fior sf\nt [i nu, ar fi inefiecient de solemn, na]ional, nu, acea \mp`care general` la noi, printre codrii verzi de brad [i de intensitatea unui gulfstream \n pacea aerului mai poluat dec\t la Kioln , [i frumuse]ea unui curcubeu. mai s\nt de luat \n seam`: Atunci, la ora unui [ase-[ase \n ultima 1) un fastuos spirit ludic, m\n`, 2) o presant` neseriozitate \n momente de gra]ie divin`, noi, cei c\]iva extremi [ti de centru, 3) un haz \n tragic imposibil de reprimat vom \n]elege c` nu mai avem nici un NC T: sens. dup` slujbe [i s`rut`ri, colive, batiste,

La tensionarea acestui almanah au contribuit, \n ordinea intr`rii \n ring, urm`torii: Mircea Toma, Ioan T. Morar, Marius Bor]ea, Florin Iaru, Cornel Ivanciuc, Simona Tache, Alin Ionescu, Alexandru Du]u, Drago[ Mu[at, {tefan Agopian, Iulian T`nase, Nic Srbu, Viorel Mo]oc, Daniel Goace, Doru Bu[cu, Drago[ Bucurenci, Gabriel Drogeanu, C`t`lin Matei, Dan Stanciu, Alexandru C`uti[ , Alex. Leo {erban, Liviu Mihaiu, Alexandru V`rzaru, Radu Cosa[u. Lovituri cauzatoare de carte: Iulian T`nase Copert` categoria Mu[c` : Octav Mardale Desene contondente: Ion Barbu, Octav Mardale Arbitru de tu[: Dan Stanciu Lay(knock)out: Florin Iaru Tehnoredactare f`r` violen]`: Corina M\] ` Medaliat cu aur la publicitate: Mircea Ionescu Impresar-manager general: Sorin Vulpe

Tipar executat la MEGA press