TCD – Curs nr.

Toleranțe și Control
Dimensional

Titular curs: prof. dr. ing. CRISTIAN Ioan

Asistent: ddr. ing. ICHIM Izabella

0
 TCD – Curs nr.1

Curs nr.1
 Obiectivul cursului
 Istoric
 Structura cursului
 Tematica laboratorului
 Metodologia de evaluare a cunoştinţelor

1
 TCD – Curs nr.1

1. NOŢIUNI DE BAZĂ
1.1. Introducere

Piesele din cadrul unui ansamblu trebuie să asigure parametrii constructiv - funcționali (Fig.1.1) și estetici
ai acestuia pentru care a fost conceput. Performanțele unor produse similare (mașini, instalații, echipamente,
etc.) se pot aprecia comparativ printr-un indicator global și anume calitatea produsului. Conform standardului
ISO nr. 8402/1986, calitatea este definită prin ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs sau
serviciu care îi conferă acestuia capacitatea de a satisface cerințele exprimate sau implicite.
Nivelul calitativ impus unui produs determină prețul de cost al acestuia, iar acceptarea raportului
calitate – preț de cost este determinată de exstența sau nu a unei piețe de desfacere pentru produsul respectiv.

1.2. Interschimbalitatea

Interschimbabilitatea reprezintă proprietatea unor piese / subansambluri de a se substitui reciproc, fără ca

funcționarea ansamblului să iasă din limitele acceptate prin proiectare. Efectul interschimbabilității îl
reprezintă posibilitatea utilizării pieselor de schimb, în momentul în caresunt afectate performanțele
ansamblului.
Interschimbabilitatea poate fi:
a) Interschimbabilitate completă
b) Interschimbabilitate parțială, care este limitată doar în cadrul procesului de fabricație și anume în
interiorul loturilor dimensionale în care au fost sortate piesele fabricate (de ex. corpurile de rulare și
inelele rulmenților).

2
 TCD – Curs nr.1

1.3. Precizia dimensională

Fig.1.1 Fig.1.2

La asamblarea a două piese se deosebesc două

suprafețe: alezajul care reprezintă o suprafață
cuprinzătoare și arborele care reprezintă suprafața
cuprinsă (Fig.1.2). Noțiunile de alezj și arbore sunt
general valabile, indiferent de de forma acestora sau și
de forma secțiunii lor. Prin urmare, se întâlnesc
alezaje și arbori cilindrici / conici, arbori canelați, a) b)
butuci canelați, piulițe (alezaje filetate), șuruburi Fig.1.3
(arbori filetați), butuci canelați, arbori în K, arbori 1.3.1. Dimensiuni, abateri și toleranțe
hexagonali, etc.
Piesele sunt caracterizate printr-o anumită formă
și printr-o mărime asociată dimensiunilor sale,
exprimate în mm sau în grade. În comtinuare,
noțiunile de bază le vom trata prin intermediul
pieselor cilindrice.
3
 TCD – Curs nr.1

a) Dimensiunea nominală N (Fig.1.3) este valoarea numerică care caracterizează dimensiunea piesei,
indiferent de abaterile de execuție. Pe desenul de execuție al piesei sunt reprezentate dimensiunile (cotele)
nominale, fără a tine cont de abaterile și toleranțele prescrise pentru execuția acesteia. De regulă, valorile sale
sunt numere întregi standardizate, pentru a ieftini execuția, prin utilizarea sculelor și verificatoarelor fabricate
centralizat.
b) Dimensiunea efectivă E este dimensiunea pusă în evidență prin măsurarea piesei executate. Valoarea ei
diferă de dimensiunea reală a piesei, fiind dependentă de precizia instrumentului de măsurare (șubler =
precizie de zecime de mm, micrometru = precizie de sutime de mm, etc.).
Obs. În continuare vom face următoarea convenție: vom nota cu majuscule parametrii dimensionali ai
alezajelor și cu litere mici, parametrii dimensionali ai arborilor.
c) Dimensiunea limită maximă Dmax , d max diferența dintre dimensiunea limită minimă și
delmitează superior domeniul în care piesa este bună dimensiunea nominală
din punct de vedere funcțional. Ai  Dmax  N (1.3)
d) Dimensiunea limită minima Dmin , d min
h) Toleranța TD a alezajului reprezintă domeniul
delmitează inferior domeniul în care piesa este bună
în care piesa este bună din punct de vedere functional,
din punct de vedere funcțional.
fiind definită ca diferența dintre dimensiunea limită
e) Abaterea efectivă A a alezajului este diferența maximă și dimensiunea limită minimă
dintre dimensiunea efectivă și dimensiunea nominală
A E  N (1.1)
TD  Dmax  Dmin (1.4)
f) Abaterea superioară As a alezajului este iar toleranța Td a arborelui se definește în mod
diferența dintre dimensiunea limită maximă și similar:
dimensiunea nominală Td  d max  d min (1.5)
As  Dmax  N (1.2)
g) Abaterea inferioară Ai a alezajului este
4
 TCD – Curs nr.1

Dacă în relațiile (1.4) și (1.5) se adună și se scade mare ca arborele (Fig.1.4).

N, se obțin în final relațiile de calcul a toleranțelor în
funcție de abaterile superioară și inferioară indicate în
sistemul de toleranțe standardizat:
TD  Dmax  Dmin  N  N
TD  As  Ai (1.6)
Td  as  ai (1.7)
Fig.1.4
Observații Jocul reprezintă diferența dintre diametrul
 Toleranțele se reprezintă (Fig.1.3) prin câmpuri alezajului și diametrul arborelui:
dreptunghiulare, dublu hașurate pentru alezaj și J  Dd (1.8)
simplu hașurate pentru arbore. Înălțimea Dacă în aceastp relație se adună și se scade N, se
acestor dreptunghiuri este cu atât mai mică cu obține relația de calcul a jocului:
cât precizia este mai bună.
 Toleranțele pot fi numai pozitive
J  A a (1.9)
 Abaterile, însă, pot fi pozitive, negative sau funcție de abaterea A  D  N a alezajului și de
zero, în funcție de poziția cîmpurilor de abaterea a  d  N a arborelui.
toleranță în raport cu linia zero (v. curs nr.2).
b) Asamblare cu strângere, atunci când alezajul
1.3.2. Tipuri de asamblări este mai mic decât arborele (Fig.1.5).
Asamblarea caracterizează raportul dimensional în Strângerea reprezintă diferența dintre diametrul
care se găsește un alezaj față de un arbore. Există prin arborelui și diametrul alezajului:
urmare două tipuri de asamblări: SdD (1.10)
a) Asamblare cu joc, atunci când alezajul este mai
5
 TCD – Curs nr.1

Strângerea reprezintă diferența dintre

diametrul arborelui și diametrul alezajului:
SdD (1.10)
În mod similar, se obține relația de calcul a
strângerii:
S a A (1.11) Fig.1.5

1.3.3. Tipuri de ajustaje

Ajustajul este asociat producției de serie și
caracterizează raportul dimensional în care se
găsește o mulțime de alezaje și o mulțime de
arbori, de aceiași formă și cu aceiași dimensiune
nominal N.
Vom avea:
– ajustaje cu joc Fig.1.6
– ajustaje cu strangere
– ajustaje de trecere (intermediare)  J max  Dmax  d min
 (1.12)
a) Ajustaje cu joc ( Dmin  d max )  J min  Dmin  d max
În acest caz, câmpul de toleranță al alezajului care se pot calcula și în funcție de abaterile alezajului și
este situat deasupra câmpului de toleranță al arborelui.
arborelui (Fig.1.5).  J max  As  ai
Se pot defini un joc maxim și un joc minim  (1.13)
care pot să apară în urma execuției:
 J min  Ai  as
6
 TCD – Curs nr.1

Prezența unei valori maxime și a unei valori

minime permit a defini o toleranță a jocului:
TJ  J max  J min (1.14)
care în urma înlocuirilor, pune în evidență
faptul că toleranța jocului este suma toleranțelor
alezajului și arborelui.
TJ  TD  Td (1.15)
Utilizare: Fig.1.6
 ajustajele cu joc se folosesc în cazul asam -
 Smax  as  Ai
blărilor demontabile.  (1.17)
 Cu cât jocurile sunt mai mici, cu atât bătăile  Smin  ai  As
radiale / axale sunt mai mici (cel mai utilizat respectiv o toleranță a strângerii:
este ajustaul alunecător – v. cursul nr.2).
b) Ajustaje cu strangere ( Dmax  d min ) TS  Smax  Smin (1.18)
La ajustajele cu strângere, câmpul de Ca și în cazul precedent, toleranța strângerii este suma
toleranță al arborelui este situat deasupra toleranțelor alezajului și arborelui.
câmpului de toleranță al alezajului (Fig.1.6). TS  TD  Td (1.19)
În mod similar, se pot defini / calcula o Utilizare:
strângere maximă și o strângere minimă:
 Ajustajele cu strângere se folosesc pentru asamblări
 Smax  d max  Dmin nedemeontabile.
 (1.16)  Asigură bătăi minime, iar la strângeri mari pot să
 min
S  d min  D max transmită și cupluri de torsiune.

7
 TCD – Curs nr.1

 La o demontare și o montare ulterioară se

micșorează strângerea inițială sau se poate
ajunge chiar la joc.
c) Ajustaje de trecere (intermediare)
La ajustajele de trecere, câmpul de toleranță al
arborelui este situat parțial / integral peste câmpul
de toleranță al alezajului (Fig.1.7). Fig.1.7
La acest tip de ajustaj poate să apară un joc
maxim J max și o strângere maximă Smax , iar Utilizare:
 Ajustajele intermediare se folosesc pentru asamblări
J min  Smin  0 .
care să asigure bătăi foarte mici.