Cine, totusi, a intemeiat psihanaliza?

In Tratatul despre alcatuirea omului Sfintul Grigorie (episcop din veacul al IV-lea) face o
amanuntita analiza a psihicului uman vorbind de constient si subconstient, facind si o
categorisire a viselor si a motoarelor lor, in care il anticipeaza cu 15 secole pe doctorul
Freud, caruia i se atribuie întemeierea psihanalizei.
"Noi sustinem ca numai lucrarea treaza si statornica a gindirii poate fi socotita rod al
cugetului, pe cind jocul aratarilor din vis isi are existenta numai intr-o activitate
imaginara a spiritului nostru, care e plasmuita de intimplare, indeosebi de partea
nerationala a sufletului nostru". "...Ele [visele] fie ca se nasc in portiunea din creier
rezervat memoriei ca niste ecouri ale preocuparilor zilnice, fie - ceea ce se intimpla mai
des - ele sint concretizarea unor stari afective ale corpului. Asa se explica de ce omul
insetat are senzatia ca se afla linga izvor, pe cind cel dornic de hrana se vede in fata unui
ospat cu bucate multe, iar tinarul aproape sugrumat de placerile trupesti e prada si el unor
vise asemanatoare".
Freud sustine in celebra sa Interpretare a viselor ca astfel de vise, care satisfac nevoile
fiziologice, mai au si rolul de a proteja somnul, altminteri, daca s-ar trezi de fiecare data
cind i se face sete sau foame, omul nu si-ar implini usor doza de odihna necesara pentru
restabilirea fortelor in organism.
Aceste detalii nu sint o aluzie la parvenirea savantului vienez si nici nu sint o detectare a
magariilor istoriei care a pus toate aceste descoperiri pe seama altora. Fara indoiala,
Freud nu l-a plagiat pe Sfintul Grigorie. Dincolo de excesele sale, doctorul Freud parea sa
fie un savant cinstit, ceea ce-l face sa marturiseasca sincer in volumul autobiografic Viata
mea si psihanaliza ca regreta ca nu l-a citit pe Nietzsche, decit foarte tirziu, si ca e
incintat sa descopere ca acest om a vorbit de subconstient inca pina la el. S-a dovedit insa
ca a fost cineva care, cu mult mai inainte decit Nietzsche si de savantii moderni au vorbit
cu seninatate despre "descoperirile" pe care stiinta si le aroga. Sfintul Grigorie nu este
decit un exemplar de gindire patristica ortodoxa tipica, iar afirmatiile lui exprima fondul
comun al asceticii crestine. Mult mai pe larg e tratata problema subconstientului si a
viselor in tratatele de ascetica a lui Evagrie Ponticul si a Sfintului Casian Romanul.

/O&C/