Slide 3

În mod sigur azi dezvoltarea durabilă a devenit o prioritate la nivel global, în condițiile
în care nivelul resurselor e în continuă scădere, condițiile climaterice se schimbă de la un an la
altul, iar mormanele de gunoi sunt și ele în continuă creștere.
Toate industriile poluează, chiar și turismul într-o măsură mai mică decât alte
industrii, de aici și încercarea mea de a trata în lucrare ecoturismul.
Parcul Național Retezat, reprezintă cea mai mare arie protejată din țară în acest
moment, membru Panparks, care poate să reprezinte un punct de plecare în educația eclogică
a elevilor, în primul rând a celor din județul Hunedoara.
Democrit afirma la începutul erei noastre "Natura şi educatia sunt asemanatoare, caci
educatia il transforma pe om si, prin aceasta transformare, creeaza natura".

Slide 4

Ecoturismul este o formă de turism foarte accesibilă şi care vizează dezvoltarea

turismului pe termen lung, deşi poate aduce beneficii semnificative într-o durată scurtă.
De-a lungul timpului cercetătorii au fost preocupaţi de găsi o definiţie pentru
ecoturism, care să ţină cont de complexitatea şi implicaţiile care le presupune acest concept.
Pentru evitarea confuziilor, care din păcate încă mai persistă, trebuie plecat de la
situaţia existentă. Astfel, se poate arăta că ecoturismul NU este un fenomen omogen dintr-o
perspectivă globală, dar că o idee centrală comună poate fi menţionată, aceea de concentrare
de dimensiuni centrale. Aceste dimensiuni esenţiale pot duce la un concept şi o definire
unitară, la principii, reguli şi obiective general valabile.

Slide 5

Deşi fenomenul turistic în sine a cunoscut consacrarea mondială de cîteva decenii

bune, ecoturismul face primii paşi pe calea afirmării ca model fundamental al unei dezvoltări
controlate, echilibrate, durabile. Ecoturismul este o formă a turismului conştient şi responsabil
faţă de natură, de comunitate şi valorile ei, faţă de înşişi turiştii.
În ciuda timpului relativ scurt de cînd s-a conturat la nivel mondial, ecoturismul
cunoaşte de la an la an noi dimensiuni, implicând un număr din ce în ce mai mare de
persoane. Intr-o lume în care globalizarea este o realitate de necontestat, ecoturismul devine
un mijloc de eliminare teoretică a frontierelor tradiţionale ale statelor şi de cunoaştere a cît
mai multor zone remarcabile prin cadrul natural şi prin cultură.
Pe măsura extinderii ecoturismului, s-a simţit nevoia organizării unor structuri bine
definite, care sa poată permite o cît mai bună penetrare a acestuia în rîndul comunităţilor. În
consecinţă, au luat naştere o serie de organisme care se ocupă strict de această problematică.
Pe lîngă acestea, în cadrul unor organizaţii deja consacrate au început să se înregistreze
preocupări distincte vizînd ecoturismul.

Slide 6

Parcul Naţional Retezat a fost declarat Rezervaţie a Biosferei şi se află în lista

UNESCO a zonelor protejate. De asemenea, în anul 2000 a fost declarat arie de importanţă
faunistică şi lepidepteorologică europeană. În 2004 a devenit primul parc din România şi al
cincilea din Europa care a primit certificatul "Pan Parks", ca o recunoaştere a modului de
gestionare şi conservare a biodiversităţii.
 La 22 martie 1935 în Jurnalul nr. 593 al Consiliului de Miniştrii se publică decizia de
înfiinţare a Parcului Naţional Retezat (P.N.R.) în primul mare parc naţional nu numai din ţara
noastră, ci şi din Carpaţi. (suprafaţă de 13000 ha (aprox. 100 km2))
Legea privind aprobarea Planului de amenajare teritorială naţională, Secţiunea a III-a
– zone protejate nr 5 din 2000, care se referă la extinderea suprafeţei parcului - Rezervaţie a
Biosferei la 38 047 ha
Declararea Rezervaţie a Biosferei pe 20 000ha, de către Comitetul MAB UNESCO la
cea de-a IV-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programelor Om- Biosferă,
Paris, 1979.
Parcul Naţional Retezat a fost declarat Rezervaţie a Biosferei şi se află în lista
UNESCO a zonelor protejate. De asemenea, în anul 2000 a fost declarat arie de importanţă
faunistică şi lepidepteorologică europeană. În 2004 a devenit primul parc din România şi al
cincilea din Europa care a primit certificatul "Pan Parks", ca o recunoaştere a modului de
gestionare şi conservare a biodiversităţii.
Pan Parks este o fundaţie europeană care promovează doar acele parcuri naţionale din
Europa care îndeplinesc condiţii ecoturistice deosebite. După ce sunt atent selectate şi
evaluate în baza unor criterii extrem de dure, hotelurile sau pensiunile sunt apoi recomandate
drept destinaţii ideale pentru ecoturism.

Slide 7

În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m şi peste 80 de lacuri

glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din ţară. Parcul este
renumit pentru diversitatea floristică şi faunistică, adăpostind aproape 1.190 specii de plante
superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168
specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.

Slide 8

Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al efectelor pozitive

sau negative, este interesantă deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze
echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative
asupra mediului. Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect
ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi
social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul
natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii
turistice. Cunoaşterea dezavantajelor posibile ale activităţilor turistice asupra ariilor protejate
este deosebit de importantă, cu atât mai mult cu cât conştientizarea lor trebuie să conducă la
acţiuni de diminuare a acestor efecte negative care să sprijine dezvoltarea durabilă a oricărei
forme de turism.

Slide 9

Parcul Naţional Retezat are regim de arie protejată cu scop de protecţie şi conservare a
unor elemente naturale cu valoare deosebită, cu posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice,
educative şi turistice.
Starea de conservare a parcului este în general bună.
În trecut, intensitatea diverselor presiuni antropice a fluctuat, influenţând negativ, atât
biodiversitatea, cât şi peisajul pe anumite zone.
 Starea de conservare a păşunilor alpine şi subalpine este determinată în principal de
gradul de utilizare a acestora pentru păşunatul cu animale domestice.
În ceea ce priveşte principalele riscuri şi ameninţări , în ultimii ani, Parcul Naţional
Retezat s-a confruntat cu mai multe dificultăţi ce sunt pe cale să pună în pericol echilibrul
ecologic al parcului, în lipsa unor măsuri drastice.
Cele mai mari ameninţări sunt aduse de :
- păşunatul excesiv
- braconajul
- turismul necontrolat
- poluarea pe care acesta o generează turismul (îndeosebi cu deşeuri).
Turismul necivilizat şi necontrolat constituie o altă mare problemă a Parcului Naţional
Retezat - principal punct de atracţie turistică din România. Zona centrală este vizitată anual de
aproximativ 10.000 de turişti. Efectele negative sunt:
- acumularea de deşeuri (conserve de metal, plastic, sticlă etc.), iar efortul de
curăţare este considerabil;
- camparea în alte locuri decât cele permise, aceasta ducând la imposibilitatea
supravegherii turiştilor cu privire la tăierea jnepenişului pentru foc, distrugerea
stratului vegetal prin campare, împrăştierea deşeurilor în întregul masiv.
Un alt motiv de îngrijorare este legat de faptul că turiştii deranjează animalele din
parc. Caprele negre ocolesc vara zonele cu turişti. Impactul asupra distribuţiei păsărilor încă
se cercetează. Turiştii culeg flori şi adună lemn (inclusiv jneapăn) din parc, de asemenea au
fost semnalate incidente în care turiştii au omorât şerpi. Este foarte important ca orice impact
al vizitatorilor să fie monitorizat.
O problemă actuală este cea legată de cabane. Acestea nu au un sistem de evacuare a
deşeurilor provenite din activitatea proprie, sau a campingurilor pe care le administrează.
Grupurile sanitare sunt total insuficiente, neacoperind nevoile numărului mare de turişti, iar
pentru cele existente golirea foselor septice se face direct în râu. Cu toate că se percepe taxă
de campare, sumele încasate nu sunt folosite în scopul administrării campingurilor,
neacordându-se nici o facilitate. Trebuie menţionat că majoritatea cabanelor sunt luate în
locaţie de gestiune, iar Cabana Pietrele constituie cel mai bun exemplu negativ în acest
context. Este evident că în perspectiva valorificării turistice a parcului, bazele turistice şi
facilităţile actuale nu corespund câtuşi de puţin unui turism decent şi cu atât mai mult unui
turism internaţional.
Deşi Parcul Naţional Retezat este recunoscut pentru comorile naturale pe care le
adăposteşte, puţini dintre cei care îl vizitează , iubitori ai florei, păsărilor, animalelor în
general, ştiu unde pot vedea speciile de care sunt interesaţi.
Segmentul de public reprezentat de vizitatori / turişti se încadrează în categoria
utilizatorilor „neconsumatori” a resurselor naturale, dar concentrarea acestora pe anumite
zone din Parc poate determina apariţia de efecte negative asupra peiajului şi a biodiversităţii.
De aceea, punerea în valoare a obiectivelor turistice din imediata apropiere a Parcului poate
duce la reducerea preasiunii turistice asupra acestei arii protejate importante.

Slide 10

Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică sau o metodă

de învăţământ , care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii
de instruire în contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii , caracteristice
societăţii contemporane .
Sinteza dintre resursele pedagogice ale instruirii programate şi
disponibilităţile tehnologice ale calculatorului (sistemului de procesare a informaţiei)
conferă acestei metode didactice ( Instruirea asistată de calculator ) calităţi privind :
 informatizarea activităţii de predare– învăţare–evaluare ;
 îmbunătăţirea IAC prin intermediul unor acţiuni de : gestionare , documentare, interogare
 simulare automatizată interactivă a cunoştinţelor şi capacităţilor angajate în procesul de
învăţământ , conform documentelor oficiale de planificare a educaţiei .
Metoda IAC valorifică următoarele operaţii didactice integrate la nivelul unei acţiuni
de dirijare euristică şi individualizată a activităţilor de predare–învăţare–evaluare :
 organizarea informaţiei conform cerinţelor programei adaptabile la capacităţile fiecărui
student ;
 provocarea cognitivă a elevului prin secvenţe didactice şi întrebări care vizează
depistarea unor lacune, probleme, situaţii problemă ;
 rezolvarea sarcinilor didactice prezentate anterior prin reactivarea sau obţinerea
informaţiilor necesare de la resursele informatice apelate prin intermediul calculatorului ;
 realizarea unor sinteze recapitulative după parcurgerea unor teme , module de
studiu ; lecţii, grupuri de lecţii, subcapitole, capitole, discipline şcolare ;
 asigurarea unor exerciţii suplimentare de stimulare a creativităţii elevului .

Slide 11

Modernizarea pedagogica implica deci, existenta echipamentelor hardware (calculator), a

software-lui (programelor) si a capacităţii de adaptare a lor, de receptare si valorificare in
mediul instructional.
Pe plan internaţional mediile virtuale de învaţare sunt în plină ascensiune, iar Comunitatea
Europeană alocă fonduri substaniale privind procesul educaţional în societatea informaţionala.
În urma unui parteneriat într-un proiect Leonardo – transfer de tehnologie în cadrul Colegiului
Economic „Emanuil Gojdu” din Hunedoara, „TSS – The european repositorium” este
funcţională o platformă de e-learning http://emanuilgojdu.elearningworks.nl .

Slide 12

E-learnig-ul poate fi utilizat în foarte multe de multe variante, de la discuţii on-line, la

transmisii video digitale şi învăţare adaptabilă (la care ne vom referi în special). Se poate
aplica acea variantă de e-learning care răspunde cel mai bine tipului de rezultat care este
urmărit în procesul învăţării. Următoarele cinci tipuri de rezultate sau variantele lor sunt
reprezentative pentru taxonomiile care sunt utilizate, de obicei, în literatura referitoare la
metodele de învăţare (Gagne ş.a. 1992) [2]:
1. Îmbunătătirea aptitudinilor intelectuale: cum să faci ceva; cunoaşterea procedurilor;
2. Strategii cognitive: capacitatea de a face legături între două lucruri/aspecte;
3. Informaţia verbală: cunoştinţe declarative
4. Formarea de abilităţi motorii: capacitatea de a efectua activităţi fizice;
5. Formarea atitudini: domeniul afectiv, varietatea alegerilor.

Slide 13

Principiile fundamentale ale educaţiei nu se modifică când este aplicată metoda de

învăţare de tip e-learning, şi cei care folosesc această metodă (e-learning) trebuie să fie atenţi
să-şi fundamenteze activitatea pe teorii cunoscute din domeniul învăţării. Mason (2006), un
experimentat teoretician şi practician al e-learning, s-a bazat, în activitatea practică
desfăşurată în domeniul e-learningului, pe teoriile andragogiei (ştiinţa şi practica educaţiei
adulţilor) ale lui Knowles, pe învăţarea experimentală a lui Kolb şi pe comunităţile de practică
ale lui Wenger, toate acestea fiind teorii ale interacţiunii educaţionale sau sociale. În loc să
încerce înlocuirea teoriilor despre educaţie, e-learningul creează, mai degrabă, noi posibilităţi
de aplicare a teoriilor consacrate, din domeniul educational şi al relaţiilor interpersonale. Să
considerăm cele şapte principii de bună practică ale lui Chickering şi Gamson (în Keeton
2004):
1. bunele practici încurajează contactul dintre elev şi profesor;
2. bunele practici încurajează cooperarea dintre elevi ;
3. bunele practici încurajează învăţarea activă ;
4. bunele practici oferă un feedback prompt ;
5. bunele practici pun accentul pe timpul aferent unei sarcini ;
6. bunele practici transmit speranţe mari ;
7. bunele practici respectă diversitatea talentelor şi a modalităţilor de învăţare.

Slide 14

Tehnologia didactica se refera la procesul de invatamant in desfasurarea sa. Prin aceasta

se urmareste asigurarea unei interactiuni optime intre diversele sale componente si asigurarea
unei eficiente cat mai ridicate.
Tehnologia didactică indică si oferă modalitati concrete de actiune pentru a ajunge la
rezultatul final. Distingem astfel trei domenii fundamentale:strategiile didactice, mijloacele de
invatamant si formele de organizare a procesului de invatamant.
Mijloacele de invatamant sunt instrumente auxiliare care faciliteaza transmiterea
informatiei ca act al predării, sprijinind si stimuland , in acelasi timp, activitatea de invatare.
Ca instrument de lucru , mijloacele de invatamant sunt un produs al dezvoltarii stiintei si
tehnicii (de aici si legatura cu e-learningul).
Fiind instrumente auxiliare si produse ale tehnicii, inseamnă ca integrarea lor in
procesul de invatamant trebuie sa raspunda unei finalitati pedagogice.
Modalitatile pedagogico-metodice de integrare a acestor mijloace in procesul
didactic,se pot delimita trei directii principale:

1. utilizarea in cadrul activitatii frontale cu elevii; in asemenea situatii ele sunt

manevrate de catre profesor; elevii receptioneaza masajele ce le se transmit si opereaza
apoi cu ele;
2. utilizarea in cadrul activitatii pe grupe; in aceasta situatie fiecare grupa poate
manevra calculatorul, dupa un instructaj prealabil si sub indrumarea profesorului;
3. utilizarea in cadrul activitatii individuale; in acest caz fiecare elev are posibilitatea
sa foloseasca mijlocul de invatamant in concordanata cu instructajul efectuat.
Folosirea exagerată si incorectă din punct pedagogic a acestor mijloace poate duce la
un "verbalism al imaginii", prin acesta destramandu-se echilibrul dintre cele doua laturi ale
gandirii, imagini si operatii.

Slide 15

Spre deosebire de metodele de evaluare tradiţionale, evaluarea cu ajutorul

calculatorului este debarasată de orice elemente de subiectivism, ca şi de emoţiile care-i
însoţesc pe cei mai mulţi dintre elevi la verificările curente şi la examene.
 Ea economiseşte timpul şi efortul evaluatorilor care, astfel, pot fi utilizate în alte
domenii. Se schimbă, deci, însuşi raportul profesor-elev, prin creşterea încrederii elevilor în
obiectivitatea profesorilor.
Mai mult, elevii înşişi se pot autoevalua pe parcursul muncii independente pe care o
depun zilnic, beneficiind de feed-back-ul atât de necesar unei învăţări eficiente şi
performante. Deşi metoda de evaluare cu ajutorul calculatorului este folosită, încă prea puţin,
în şcoala românească de toate gradele, începuturile sunt promiţătoare iar numărul adepţilor
utilizării ei în evaluarea curentă şi la examene creşte.

Slide final
Pătrunderea calculatorului electronic în universul didacticii contemporane a determinat
apariţia unei noi tehnologii de predare-învăţare aplicabilă tuturor disciplinelor de studiu,
reunită sub titulatura de “instruire asistată de calculator” Tendinţa procesului educaţional este
realizarea instruirii oriunde, oricând, adaptabilă la necesităţile instruiţilor. Metoda
computerizată aplicată procesului de predare învăţare, facilitează cadrului didactic
vizualizarea obiectivelor pe care acesta şi le programează pentru o anumită secvenţă de
instruire stocând rezultatele obţinute de fiecare subiect într-o bază de date.
Profesorul îşi poate organiza permanent o bază de date cu întrebări, construirea unui
test fiindu-i astfel foarte uşoară, iar notarea automată de către calculator îi economiseşte
timpul alocat corectării lucrărilor.
Utilizarea platformei mi-a permis în ultmii 2 ani de când o folosesc o mai bună
organizare a materiei, asigurând accesul facil al elevilor la materiale, suporturi de curs pe care
elevii le pot printa sau le pot studia direct, dar cel mai mare avantaj îl consider utilizarea
testelor, atât pentru mine cat şi pentru elevi – un test realizat şi cu diverse modificari îl pot
utiliza la mai multe clase şi în mai multi ani, avand în vedere ca platforma îmi pemite sa îl
deschid doar în momentul în care se dă testul şi doar pentru clasa pentru care se dă testul, iar
corectare este automată, elevul primind mail cu rezultatul obţinut.