cc

c

c

c
c
c 

c

Romanticii suprimă limitele şi legile experienţei concrete, oferă conştiinţei şi imagineţei un câmp nemărginit, acordând
spiritului individual libertatea şi capacitatea unui loc neîngrădit.

͞î


 
     
  
    
   
 
 

 
 
     
     
.͟ (V. Hugo)

½ c
 c

c cc


c c 
 c cc 
 cc
cc

In permanentă căutare a unui ideal scriitorul romantic evadează din prezent în trecut sau viitor, din spaţiul său cunoscut, spre
un spaţiu fără contururi clare. Limitării clasice i se opune înclinaţia spre nelimitat, din convingerea că esenţa omului se
împlineşte în nemărginire. Pentru scriitorul romantic adevărul nu se găseşte ca pentru clasici în avântul ideii, ci numai în
imensitatea infinitului: j         

   
 
.͟ (V. Hugo)

O 

c
c
c
 cc
c


ccc
c
c 

c

P
    

 
 (Victor Hugo)jP          
   
(Lamartine)Poezia trebuie j 

   
 
 prin j
   
 



j      

          P    

 



 

      

   

 
     
  !"

  
  
           
   

   
͟ (V. Hugo)Interesul pentru straturile adânci ale vieţii sufleteşti aduce şi inclinaţia spre meditaţia filozofică,
precum şi cultivarea visului.

Ô
c
c


c c
c

c
c


c


Romanticii consideră omul un microcosmos (univers mic), în care se oglindeşte şi se rezumă macrocosmosul (universul
mare),într-o perfectă comuniune cu natura.

Occ

cc
c
c


c

c 
ccc c


c
 c
c 
c c
cc


Urâtul se prezintă şi el în numeroase forme şi ͞fidelitatea͟ faţă de natură impunesurprinderea extremelor naturii: frumos-urât,
ochiul romanticului fiind creat pentru a descoperi contrastele.

OcÔ
c
c 

c

c c
c
c



Romantismului i se datorează redescoperirea bogăţiei fondului şi formei operelor folclorice



c
 ccc
cc 
cc
c
c 
c
c

cc
c 


Autorul romantic realizează personaje din trăsături psihice antitetice, din alb şi negru, cu sentimente contrastante.j  


  #
     
$   
  

   (V. Hugo)

Arta romantică, în opoziţie cu arta clasică, preocupată de unitate, este caracterizată de


c
, de renunţarea la
regulile unităţilor de timp şi spaţiu în numele verosimilului şi al culorii locale.Tabloul amplu al vieţii necesită amestecul
genurilor, căci adevărata poezie se află în armonia contrariilor.


c




 prin pătrunderea arhaismelor, regionalismelor şi a cuvintelor populare. 
este prezentă în
definirea unor situaţii, idei, atitudini, sau în caracterizarea personajelor.

 Oc 
 c
c
c pentru a spulbera iluziile, pt. a arăta inconsistenţa lor, căci, de îndată ce se izbesc de realitate ,
se destramă.