Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CEMAT (2000) 2
Conferinta europeana a Ministrilor responsabili
cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT)
CEMAT (2000) 2
Conferinta europeana a Ministrilor responsabili
cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT)
Prefata 1
Perspective 21
Anexe 23
Prefata
(6) În 1989, Europa iesea dintr-o lunga (8) «Principiile directoare pentru
perioada de divizare politica, în cadrul careia dezvoltarea teritoriala durabila a
nu numai sistemele economice, ci si toata continentului european» tin cont, în sensul
organizarea societatii erau în totala divergenta. conceptului de dezvoltare durabila, de nevoile
De atunci, Europa democratica a trecut de la 22 tuturor locuitorilor regiunilor europene fara a
la 41 State (vezi harta: Statele membre ale compromite drepturile fundamentale ale
Consiliului Europei). Astazi, traiesc în Europa generatiilor viitoare. Ele vizeaza în mod special
aproximativ 770 milioane de locuitori, adica sa coreleze asteptarile economice si sociale
aproape 14% din populatia mondiala (a se privind teritoriul cu functiunile ecologice si
vedea Tabelul 1 în anexa). Odata cu intrarea culturale ale acestuia si, astfel, sa contribuie la
unor state noi, disparitatile economice dintre o dezvoltare teritoriala pe scara mare, durabila
Statele membre ale Consiliului Europei au si echilibrata. Punerea în aplicare a
crescut. În 14 dintre vechile State membre, «Principiilor directoare» reclama în
Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor (masurat consecinta o cooperare strânsa între amenajarea
la paritatea puterii de cumparare) depaseste teritoriului si politicile sectoriale care
20.000 USD, în timp ce în 11 noi State membre influenteaza prin deciziile lor structurile
el este mai mic de 5000 USD (a se vedea teritoriale ale Europei (politica de dezvoltare
tabelul 2 din anexa). Într-o perspectiva teritoriala). Principiile directoare iau de
mondiala si în valoare absoluta, PIB-ul asemenea în considerare cooperarea
Europei, care se ridica la 9.900 miliarde USD internationala la nivel global, asa cum se
(1995) este desigur mai mare decât, spre exercita ea, de exemplu, în cadrul Comisiei
exemplu, cel al statelor din zona nord- pentru Dezvoltare Durabila a Natiunilor Unite.
americana a liberului schimb NAFTA (7.900
miliarde), dar raportat la numarul de locuitori, (9) «Principiile directoare» îsi extrag
el se ridica în medie la 12.000 USD, în mod substanta dintr-un mare numar de documente
clar sub nivelul NAFTA (20.000 USD), dar ale Consiliului Europei. Printre ele figureaza
totusi superior nivelului MERCOSUR - zona Conventia-cadru Europeana pentru Cooperarea
sud-americana de liber schimb (5.000 USD). Transfrontaliera a colectivitatilor sau
Autoritatilor Teritoriale 4, Carta de la
(7) Luând în considerare aceste diferente de Torremolinos din 1983, lucrarile de analiza
conditie sociala, sefii de stat si de guvern au pentru o schema europeana a amenajarii
recunoscut în timpul celei de a doua reuniuni la teritoriului5, Carta Europeana a Autonomiei
vârf a Consiliului Europei de la Strasbourg din Locale6 si proiectul de Carta Europeana a
octombrie 1997 ca “coeziunea sociala este una Autonomiei Regionale 7. Sunt luate de
dintre necesitatile cele mai urgente ale marii asemenea în considerare Schema de Dezvoltare
Europe”2. Ei au solicitat Comitetului a Spatiului Comunitar (SDSC)8, Agenda 21
Ministrilor sa “defineasca o strategie sociala pentru Baltica9 si strategiile de dezvoltare
care sa raspunda provocarilor din societate”.3 teritoriala elaborate în prezent pentru parti ale
Conferinta Europeana a Ministrilor continentului european, cum ar fi conceptele
responsabili cu Amenajarea Teritoriului teritoriale pentru bazinul Marii Baltice VASAB
(CEMAT) trebuie de asemenea sa-si aduca 201010 (cooperare între 11 state), Schita de
contributia la realizarea acestei misiuni, în Structura a Benelux11 (cooperare între trei
masura în care se mobilizeaza în favoarea unei state) si Strategia pentru o dezvoltare teritoriala
dezvoltari durabile si regionale echilibrate si integrata în Europa Centrala, Adriatica si
contribuie prin aceasta la întarirea structurilor Danubiana / VISION PLANET12 (în prezent,
democratice în localitatile si regiunile cooperare între 12 state)
Consiliului Europei si, în mod egal, la
ameliorarea competitivitatii europene pe scena
internationala.
Principii directoare pentru Dezvoltarea teritoriala durabila a Continentului european 3
Harta 1
Statele membre ale Consiliului Europei
Alte state
Insulele si regiunile de dincolo de mari ale Statelor membre nu sunt ilustrate complet sau nu sunt ilustrate de loc
Harta 2
Reteaua paneuropeana de transport
Reteaua Transeuropeana de
Transport, Coridoarele si Zonele
Paneuropene de Transport
Alte state
Drumuri
Cai ferate
Marea Barents
Bazinul Marii Negre
Bazinul Mediteranean
(23) Investitiile private fac parte din fortele congrese si conferinte sunt susceptibile, cu
motrice ale dezvoltarii sociale, si în mod egal conditia unei amenajari prospective adaptate, sa
ale dezvoltarii teritoriale. Una dintre sarcinile angajeze o importanta dinamica a dezvoltarii
amenajarii teritoriului consta, în acord cu economice în teritoriile înconjuratoare si astfel
obiectivele sale, sa furnizeze investitorilor sa contribuie la o dezvoltare teritoriala
privati o perspectiva de dezvoltare prospectiva echilibrata. Administratiile implicate trebuie sa
si o securitate în termen de amenajare. În plus, asigure ca numeroase orase si comune din
politica amenajarii teritoriului va trebui sa împrejurimi sa obtina profit din efectul
contribuie, împreuna cu politicile sectoriale multiplicator al marilor proiecte. În acest mod,
adecvate, la cresterea atractivitatii amenajarea teritoriului poate sa atenueze
municipalitatilor si regiunilor pentru investitii concurenta paguboasa între colectivitatile
private la nivel local si regional. locale, ceea ce amelioreaza climatul
investitional.
(24) Marile proiecte finantate în sistem privat
vor trebui puse în acord cât mai curând posibil (25) Atractivitatea multor regiuni din Europa
cu obiectivele mari ale amenajarii regiunii pentru investitii straine ar trebui sa creasca.
“lor”. Mari proiecte cum ar fi de exemplu caile Proba deceniului care s-a scurs face sa apara ca
ferate de mare viteza si punctele lor nodale, investitiile straine s-au repartizat foarte inegal
centrele de navlu, aeroporturile, centrele de pe continentul european. În perioada 1994 -
Principii directoare pentru Dezvoltarea teritoriala durabila a Continentului european 8
Harta 3
Coeziunea sociala în Europa
Coeziunea sociala în Europa este reprezentata prin “Indicele Zonele care fac sa apara o slaba valoare a indicilor sunt în
de dezvoltare umana” elaborat pentru toate tarile membre ale general caracterizate printr-o speranta de viata limitata, printr-
Natiunilor Unite prin Programul de Dezvoltare al Natiunilor un scazut procent de scolarizare si de un venit modest pe cap
Unite. Indicele de dezvoltare umana raspunde în mod egal la de locuitor. Prin contrast cu alte regiuni ale lumii, diferentele
trei indicatori: de dezvoltare în Europa rezulta în principal din diferentele de
• Speranta de viata nivel ale veniturilor si în parte din diferentele în materie de
• Procent de scolarizare speranta de viata
• Nivel de viata
inferior 0,73
Valoarea poate fi cuprinsa între 0 si 1 de la 0,73 la 0,80
de la 0,80 la 0,87
superior 0,87
Nu sunt date disponibile pentru Statele membre
ale Consiliului Europei sau pentru Statele
candidate
Surse: Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD); Raportul asupra Dezvoltarii Umane 1999
Insulele si regiunile de dincolo de mari ale Statelor membre nu sunt ilustrate complet sau nu sunt ilustrate de loc
Principii directoare pentru Dezvoltarea teritoriala durabila a Continentului european 9
1996, volumul lor în cele 22 vechi state sa determine un cadru pentru interesele private
membre a fost de aproape sapte ori superior si sa însoteasca eficient punerea în opera a
celui din noile state membre, ale caror nevoi de proiectelor. Pentru aceasta, regulile
investitii sunt mari mai ales în ceea ce priveste contractuale trebuie formulate cu claritate.
modernizarea structurilor lor teritoriale si a
retelei lor urbane (a se vedea Tabelul 1). (28) In cadrul unei dezvoltari teritoriale mai
echilibrate si durabile din punct de vedere
(26) Din cauza insuficientei disponibilitati a regional, un rol deosebit revine sectorului
finantelor publice de a satisface nevoile locuirii datorita functiunii sale în cadrul
societatii, mai ales în domeniul infrastructurilor societatii, a importantei cantitative si a
tehnice si sociale, ca si al serviciilor care le efectelor sale multiplicatoare asupra economiei
sunt asociate, importanta investitiilor private în si fortei de munca. Cresterea economica si
domeniul realizarii obiectivelor dezvoltarii evolutia demografica au drept consecinta
teritoriale va creste în cursul anilor ce vor veni. modificarea cererii în materie de locuinte nu
în acest context, este necesar ca parteneriatul numai cantitativ si calitativ, dar si în privinta
public-privat sa fie sustinut în sectoarele care localizarii teritoriale.
erau în trecut limitate la activitatile publice.
Este vorba în special de mai multe tipuri de (29) Construirea de locuinte care reprezinta,
infrastructuri si de servicii (transporturi, împreuna cu renovarea si modernizarea
telecomunicatii, aductiuni de apa, sanatate, fondului existent, unul dintre sectoarele de
educatie etc.) si în domeniul dezvoltarii locale. investitii cele mai importante ale economiei,
În afara de aportul capitalurilor private, acest este finantata pe scara foarte larga de sectorul
parteneriat permite o mai buna îmbogatire cu privat. Prin intermediul sprijinului acordat
experientele sectorului privat în gestiunea pentru constructia locuintelor noi pentru
proiectelor. Parteneriatele public-privat vor închiriat si pentru accesul la proprietate ca
trebui sa fie considerate, în toate regiunile resedinta principala, volumul de capital privat
europene, ca un element de completare a mobilizat depaseste de mai multe ori pe cel al
serviciilor publice care asigura functiuni subventiilor. Ajutorul acordat constructiei de
esentiale. locuinte are o importanta nu numai în ceea ce
priveste politica locuirii sau politica regionala,
(27) O conditie esentiala pentru succesul ci si în ceea ce priveste politica de constituire a
parteneriatelor public-privat rezida în patrimoniului. Acest ultim aspect joaca un rol
eficacitatea structurilor administrative, nu din ce în ce mai mare în raport cu necesarul de
numai a celor la nivel national, ci si la nivel venituri private pentru pensie, care decurge din
regional si local, care trebuie sa fie în masura evolutia demografica.
Principii directoare pentru Dezvoltarea teritoriala durabila a Continentului european 10
pentru structurile urbane si pentru peisaje. Ar mai putin vulnerabila. Asemenea masuri
trebui luate masuri preventive în cadrul privesc, de exemplu, destinatia terenurilor si a
amenajarii teritoriului cu scopul de a limita constructiilor.
amploarea pagubelor si a face armatura urbana
distante lungi, sunt necesare politici viguroase caracterul de frontiera al anumitor regiuni de
de dezvoltare rurala. Ele vor trebui sa vizeze munte si necesitatea de a aplica politici
diversificarea structurilor de angajare a fortei coerente de o parte si de alta a frontierelor.
de munca rurale si crearea unor noi parteneriate Conventia de la Salzburg din 1991 asupra
sat-oras. În aceasta perspectiva, industriile de Protectiei Alpilor, a Strategiei Paneuropene a
transformare a produselor agricole, ca si Diversitatii Biologice si Peisagere contine
celelalte posibilitati de angajare a fortei de principii importante pentru amenajarea durabila
munca (de exemplu în turism) vor trebui a regiunilor de munte.
dezvoltate în cadrul economiei private. Zonele
rurale din regiunile de lacuri si arhipelaguri (57) Amenajarea teritoriului, ca activitate de
sunt confruntate cu probleme asemanatoare si coordonare, va trebui sa atraga atentia asupra
necesita de asemenea o cooperare si schimburi conditiilor specifice regiunilor de munte în
de experienta18. cadrul diferitelor politici sectoriale cum ar fi:
- politicile economice, care trebuie sa
promoveze diversitatea si pluri-activitatea,
4 Muntii artizanatul si întreprinderile mici si
mijlocii, ca si cooperarea între acestea;
(55) Regiunile de munte reprezinta un - agricultura si silvicultura în care activitatile
potential exceptional al Europei si îndeplinesc de marketing vor trebui aprofundate si
numeroase functiuni ecologice, economice, politica de dezvoltare bazata pe produse de
sociale, culturale si agricole. Amenajarea calitate. Initiativele de gestiune agricola si
teritoriului ar trebui sa ia în considerare forestiera contribuind la protectia si
protectia si dezvoltarea regiunilor de munte. gestiunea mediului vor trebui sustinute.
Adunarea Parlamentara si Congresul Puterilor Protectia, dezvoltarea si utilizarea durabila
Locale si Regionale ale Europei acorda a padurilor ar trebui încurajate;
regiunilor de munte19 o importanta deosebita în - initiativele contribuind la dezvoltarea
cadrul strategiei de coeziune sociala. turismului de calitate, având grija de mediul
natural, economic, social, patrimonial si
(56) Numeroase masuri de amenajare pentru cultural montan, vor trebui promovate si
zonele urbane si rurale sunt valabile si pentru sustinute;
regiunile de munte. O politica integrata pentru - furnizarea de servicii publice fara practici
regiunile de munte va trebui sa fie o discriminatorii la adresa regiunilor de
componenta deosebita a politicii europene de munte comparate cu restul teritoriului;
amenajare a teritoriului si va trebui în mod - promovarea transportului feroviar mai ales
necesar sa implice masuri de dezvoltare pentru tranzitul international si traficul
economica si sociala, protectia si gestiunea interregional;
resurselor naturale ca si respectul traditiilor si - protectia si gestiunea durabila a solurilor,
culturilor locale. Va trebui sa se ia în apei si aerului, a peisajelor si zonelor
considerare faptul ca regiunile de munte, în degradate, conservarea faunei si florei
ciuda diversitatii lor, care va trebui protejata si precum si habitatului acestora si, daca este
promovata, cunosc probleme comune de natura necesar, reabilitarea acestora;
economica, sociala si de mediu datorate - conservarea si promovarea identitatii
altitudinii, pantelor si climatului acestora. Va locuitorilor de munte precum si diversitatea
trebui de asemenea sa ia în considerare faptul si bogatia patrimoniului lor cultural.
ca situatia mediului în regiunile de munte
reprezinta nu numai o constrângere, ci si o
oportunitate pentru cei care traiesc acolo si ca 5 Regiunile de coasta si insulare
este necesar sa fie gasit echilibrul just între
dezvoltarea economica si sociala si cerintele (58) Regiunile de coasta europene nu sunt
protectiei mediului. O politica integrata va numai zone sensibile ale patrimoniului natural.
trebui de asemenea sa ia în considerare Ele sunt în acelasi timp zone importante pentru
Principii directoare pentru Dezvoltarea teritoriala durabila a Continentului european 16
teritoriului au facut loc deja unor prime spatii de cooperare (a se vedea hartile din
experiente. Adoptarea Schemei de Dezvoltare a anexa)19 care integreaza majoritatea statelor
Spatiului Comunitar (SDEC) a constituit un pas membre ale Consiliului Europei. Proiectele
important din partea statelor UE pentru ceea ce europene astfel promovate vor trebui sa
înseamna cooperarea lor viitoare. În regiunea serveasca nu numai pentru aplicarea Schemei
Marii Baltice, Conferinta Ministrilor de dezvoltare a spatiului comunitar (SDEC), ci
responsabili cu Amenajarea Teritoriului a si a Principiilor directoare.
propus o serie de masuri vizând punerea în
opera a viziunii “VASAB 2010 “. Prin (72) Uniunea Europeana sustine, de asemenea,
intermediul proiectului VASAB 2010 Plus, prin intermediul programelor sale PHARE,
viziunea teritoriala este actualizata pe baza TACIS, MEDA, SAPARD si ISPA dezvoltarea
unor experiente si idei noi; ea este transformata teritoriala a tarilor terte. Ea va trebui sa
într-un program de actiune revizuit pentru formuleze propuneri de natura sa coordoneze
dezvoltarea teritoriala a regiunii. Prin aceasta, INTERREG III cu aceste programe, astfel încât
sunt elaborate prioritati pentru programul sa faciliteze cooperarea transnationala,
Initiativei comunitare INTERREG IIIB pentru interregionala si transfrontaliera între regiunile
perioada 2000-2006 si de asemenea sunt UE si regiunile tarilor terte.
pregatite proiecte-cheie. în cadrul Spatiului
Europa Centrala – Dunare - Adriatica – Spatiu (73) Producerea de informatie teritoriala
sud-est european (spatiul CADSES), a început regionalizata si comparabila, cu deosebire în
de asemenea o cooperare strânsa în domeniul noile tari membre, este importanta ca un prim
amenajarii. Documentul de referinta este pas în materie de cooperare transnationala si
raportul “Strategii pentru o amenajare transfrontaliera. Pe aceasta baza vor putea fi
integrata” (VISION PLANET) prezentat de un elaborate analize comparative ale tendintelor
grup de experti. Pe termen mediu, toate statele dezvoltarii teritoriale (monitorizare) în cadrul
membre ale Consiliului Europei, de exemplu tuturor tarilor membre ale Consiliului Europei.
statele riverane Marii Negre si statele Dincolo de indicatorii cantitativi, observarea
caucaziene ar fi implicate în cooperarea teritoriala ar trebui sa se refere si la informatia
transnationala si interregionala. calitativa, mai ales cea privind resursele
endogene si potentialitatile regiunilor.
(70) Cooperarea în domeniul amenajarii Abordarea va trebui sa fie cât se poate de
teritoriului între organizatiile internationale, si pragmatica, implicând în fiecare tara membra o
cu deosebire între institutiile Consiliului organizatie tehnica sau un mic grup de experti.
Europei si cele ale Uniunii Europene va trebui În fiecare an, vor trebui realizate analize ale
sa fie intensificata. În timpul întâlnirii tendintelor pe un numar limitat de teme si ar
ministrilor responsabili cu amenajarea trebui elaborata o sinteza comparativa. CEE
teritoriului din UE la Tampere (Finlanda, (ONU) si OCDE au furnizat deja baze
octombrie 1999), Statele membre UE si substantiale în acest domeniu, care ar trebui
Comisia Europeana au propus o aprofundare a dezvoltate.
cooperarii politice si tehnice cu tarile candidate
si cu tarile riverane ne-membre. Este necesar ca (74) Pe lânga aceasta, proiectele de
aceasta propunere sa fie primita pozitiv. amenajare pot fi sustinute de institutiile
financiare internationale: Banca Mondiala,
(71) În acord cu organismele existente de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei,
cooperare în domeniul amenajarii teritoriului, Banca Europeana pentru Reconstructie si
este preferabil sa procedam pas cu pas în Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii ar
domeniul dezvoltarii activitatilor de cooperare, trebui sa se implice mai mult în activitatile de
sa ne sprijinim pe organismele de cooperare cooperare europeana în materie de amenajare a
existente si pe experienta lor, sa utilizam teritoriului.
potentialul lor specific. Astfel, în cadrul
programului INTERREG al UE, s-au constituit
Principii directoare pentru Dezvoltarea teritoriala durabila a Continentului european 20
Perspective
Observatii
(1) (12)
Consiliul Europei, Conferinta Europeana a Ministrilor ”Strategia de Dezvoltare Spatiala Integrata a Europei Centrale,
responsabili de Amenajarea Teritoriului (CEMAT): “Carta Zonei Adriatica si Zonei Dunarene” adoptata la al 4-lea seminar al
Europeana a Amenajarii Teritoriului” adoptata în 20 mai 1983 la grupului de proiecte, Viena, ianuarie 2000.
Torremolinos, Spania
(13)
(2) “Conventia privind Conservarea vietii salbatice si Mediile Naturale
Întâlnirea la vârf a Sefilor de Stat si de Guvern ai Statelor în Europa”, Conventia de la Berna, 1979
membre în Consiliul Europei, în perioada 10 - 11 oct. 1997, la
Strasbourg: Declaratia Finala (14)
“Strategia Europeana privind Diversitatea Biologica si Peisagera”
(3) adoptata la conferinta ministrilor “Un Mediu pentru Europa”, Sofia,
idem: Plan de actiune oct. 1995
(4) (15)
Conventia - cadru Europeana pentru Cooperare Transfrontaliera Punerea în practica a Rezolutiei Nr. 2 de la a 11-a CEMAT (Cipru,
între Colectivitati sau Autoritati Teritoriale, din 21 mai 1980 oct. 1997)
(5) (16)
Schema europeana a amenajarii teritoriului adoptata la a 6-a Directiva 92/43/CEE a consiliului din 21 mai 1992 privind conventia
Conferinta CEMAT la Lausanne în 1988. Strasbourg 1992. habitatelor naturale precum si fauna si flora salbatica. JOCE
L206/7 din 22 iulie 1992.
(6)
Carta Europeana a Autonomiei Locale, Strasbourg 15.10.1985 (17)
cf. Conventia europeana a peisajului, CM (2000) 98 rev. 2,
(7) adoptata la Comitetul Delegatilor Ministrilor la cea de a 718-a
cf. Congresului Puterilor Locale si Regionale din Europa: reuniune din 19 iulie 2000.
Recomandarea 34 (1997) privind proiectul pentru Carta
Europeana a Autonomiei Regionale din 5 iunie 1997 (18)
Decizia rezultata din Recomandarea 1296 (1996) a Adunarii
(8) Parlamentare referitoare la o Carta Europeana pentru Zonele
“Schema de Dezvoltare a Spatiului Comunitar” adoptata de Rurale, conform deciziei Comitetului reprezentantilor ministrilor din
Consiliul Informal al Ministrilor responsabili cu Amenajarea 1/2 iulie 1999, ca urmare a CEMAT 12 (7 si 8 sept. 2000).
Teritoriului, la Potsdam, Germania, în mai 1999
(19)
(9) Recomandarile 14 (1995) si 75 (2000) ale Congresului Puterilor
“Agenda 21 pentru Baltica” adoptata la cea de a Saptea Sesiune Locale si Regionale din Europa si Recomandarea 1274 (1995) a
a Ministrilor Afacerilor Externe din consiliul Baltic, la Nyborg, Adunarii Parlamentare. Decizia de a se da aceste recomandari a
Danemarca în iunie 1998. intervent conform deciziei Comitetului reprezentantilor ministrilor
din 1/2 iulie 1999, ca urmare a CEMAT 12 (7 si 8 sept. 2000).
(10)
“Viziune si Strategii privind Marea Baltica 2010 – în legatura cu (20)
Cadrul pentru Dezvoltarea Spatiala în Regiunea Marii Baltice”, Comunicatul Comisiei Statelor membre din 28.04.2000 ce
cea de a Treia Conferinta a Ministrilor Amenajarii Teritoriului din stabileste orientarile pentru o initiativa comunitara privind
Statele riverane Balticii, Tallin, dec. 1994 si “De la Viziune la cooperarea trenseuropeana si destinata sa favorizeze o dezvoltare
Actiune”, a Patra Conferinta a Ministrilor Amenajarii Teritoriului armonioasa si echilibrata a teritoriului european – Intereg III,
din Statele riverane Balticii, Stockholm, oct. 1996. JOCE 2000/C 143/08 din 23 mai 2000, parag. 6-29.
Sursa pentru informatii privind: Spatii transnationale ale cooperarii
(11) pentru amenajarea teritoriului – INTERREG III B
A Doua Schita de Structura Benelux, Bruxelles, 1998. Http://www.inforegio.org/wbdoc/docoffic/official/
/interreg3/maps_fr.htm
Principii directoare pentru Dezvoltarea teritoriala durabila a Continentului european 23
Anexe
Principii directoare pentru Dezvoltarea teritoriala durabila a Continentului european 24
Tabelul 1
Europa comparata cu alte regiuni ale lumii
Populatia în Procent din PIB la Procent din PIB/h la Investitii Procent în Investitii
milioane populatia preturile productia pretul pietei directe volumul directe
1995 mondiala pietei 1995 mondiala 1995 în straine total de straine pe
1995 în dolari la 1995 dolari la 1994-1996 investitii cap de
cursul cursul (in milioane locuitor
curent curent dolari) 1994-1996
în dolari
Aderare la Consiliul
Europei dupa 1990
325.532 5,7 756,5 2,7 2.324 33.754 3,9 103,7
Tari candidate 36.003 0,6 43,2 0,2 1.199 991 0,1 27,5
Japonia si republica
169.434 3,0 5.590,7 20,0 32.996 6.061 0,7 35,8
Coreeana
din care Japonia 124.439 2,2 5.134,3 18,3 41.260 1.151 0,1 9,2
Sursa: Banca Mondiala: Indicatori de dezvoltare în lume 1998; Natiunile Unite: Anuar Statistic Editia 42 1995
Tabelul 2
PIB real pentru locuitori în $ - paritatea puterii de cumparare 1997
Regiunile UE
Zone în afara UE
Statele membre ale UE
Regiunile UE
Zone în afara UE
Statele membre ale UE
Regiunile UE
Zone în afara UE
Statele membre ale UE
Regiunile UE
Zone în afara UE
Statele membre ale UE
Regiunile UE
Toate zonele sunt doar indicative
Zone în afara UE
Statele membre ale UE
U.E. Initiativa comunitara Interreg III B: Spatiul de cooperare Europa de Sud -Vest