Sunteți pe pagina 1din 21

Citologie generală

Cod: BBB1130
Nr. credite: 5,0
Locul de desfăşurare: Amfiteatrul “Emil Racoviţă” (curs), Lab. de
Citologie (aplicaţiile practice)
Programarea cursului: miercuri, orele 8-10

Titularul disciplinei: Prof. dr. Nicolae Dragoş (curs)


Asist. Drd. Lucian Barbu-Tudoran (lucrări)

Ore de audienţă: miercuri, orele 10-12


Citologie generală
Obiectivele cursului

a. Însuşirea noţiunilor introductive referitoare la structura,


funcţiile celulelor şi legităţile specifice nivelului celular de
organizare a vieţii.

a. Asigurarea informaţiilor necesare însuşirii disciplinelor de:


histologie, biologie celulară şi moleculară, biochimie
(metabolism), fiziologie animală, fiziologie vegetală şi genetică.
Citologie generală
Bibliografie
• Anghel, I., Brezeanu, A., Toma, N., Ultrastructura celulei vegetale,
Ed. Acad., Bucureşti, 1981.

• Crăciun, C., Citologie generală, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2005.

• Cruce, M., Biologie celulară şi moleculară, Ed. Aius, Craiova, 1999

• Dragoş, N., Ultrastructura celulelor procariote şi eucariote, În :


Suporturi pentru pregătirea examenului de definitivare în
îmvăţământ, sub. Red. A. Barna şi I. Pop, Ed. Albastră, Cluj-
Napoca, 2002, p 129-160.

• Mixich, F., Principii fundamentale de biologie moleculară, Ed.


Medicală Universitară, Craiova, 2002.
Citologie generală
Bibliografie opţională

Notă: Cărţile de mai jos, în variante electronice, pot fi consultate de pe orice


calculator cu conexiune Internet. Pentru documentarea referitoare la
noţiunule din curs recomandăm căutarea, în cadrul fiecărei cărţi, pe baza
cuvintelor cheie (în variantă engleză) menţionate pentru fiecare unitate a
cursului. Carţile de mai jos sunt cele mai autorizate (recunoscute) manuale
internaţionale în domeniu.

Alberts, B., Johnson, A, Lewis, J., Raff, M., Roberts, K., Walter, P.,
Molecular Biology of the Cell, 4th ed., Garland Publishing, New York, 2002.
http://www.ncbi.nih.gov/entrez/query.fcgi?db=Books
Cooper, G. M., The Cell. A molecular Approach, Sunderland ,
Sinauer Associates, Inc, online book, 2000
http://www.ncbi.nih.gov/entrez/query.fcgi?db=Books

Lodish, H, Berk, A., Zipursky, S. L., Matsudaira, P., Baltimore, D., Darnell, J. E.,
Molecular Cell Biology, 4th ed., W. H. Freeman & Co., New York, 1999.
http://www.ncbi.nih.gov/entrez/query.fcgi?db=Books
Introducere în studiul celulei

a. Celula: unitate structural-funcţională fundamentală a vieţii

b. Citologia şi disciplinele conexe: definiţii, particularităţi.

c. Etapele de dezvoltare ale citologiei

d. Teoria celulară. Teoria celulară azi

Cuvinte cheie: celulă, citologie, biologie celulară, teoria celulară,


microscopie optică şi electronică.
Introducere în studiul celulei
Celula - unitate structural-funcţională fundamentală a vieţii

Definiţia celulei:

● Unitate constitutivă elementară a tuturor formelor de viaţă;

● Structură complexă, ordonată şi dinamică;

● Rezultatul evoluţiei;

● Capacitate de creştere, dezvoltare şi reproducere;

● Permanent schimb de substanţă, energie şi informaţie cu mediul de


viaţă.
Introducere în studiul celulei
Citologia şi disciplinele conexe: definiţii, particularităţi

Citologia: ştiinţa despre celule (cytos=cavitate; logos=vorbire,


discurs)
Citologia a fost multă vreme o ştiinţă dependentă (tributară), atât din
punctul de vedere al procesului de acumulare a cunoştunţelor
specifice cât şi din acela al elaborării conceptuale, unui unic
instrument: microscopul optic (fotonic). Informaţiile au fost
obţinute o lungă perioadă de timp prin acceaşi metodă:
observarea la microscop a celulelor sau a secţiunilor prin ţesuturi
(colorate sau nu).

Biologia celulară: a apărut în a 2-a jumătate a sec. XX ca urmare a


unei surprinzătoare (pentru timpul respectiv) fuziuni
metodologice şi conceptuale a unor discipline cum ar fi citologia
însăşi, biochimia celulară, fiziologia celulară, citogenetica şi
genetica moleculară.
Introducere în studiul celulei
Citologia şi disciplinele conexe: definiţii, particularităţi

● Generalizarea termenului de “biologie celulară”;


● Denumirea de “citologie” apare din ce în ce mai rar pe
coperta unor tratate fiind din ce în ce mai puţin folosită.

Termenul de citologie este justificat din punct de vedere istoric şi


poate constitui o alternativă pentru “biologia celulară”.

Indiferent cum s-ar numi, ştiinţa despre celule din zilele noastre
este o descriere a tuturor proceselor de la nivel celular, inclusiv
a “arhitecturii” celulare, în termeni moleculari.
Introducere în studiul celulei
Citologia şi disciplinele conexe: definiţii, particularităţi

Citologia generală poate fi definită ca o ştiinţă a complexităţii


structural-funcţionale a celulelor, a tuturor proceselor biologice de
la acest nivel de integrare a viului. Citologia generală studiază
celula ideală şi nu tipuri particulare de celule. Accentuând
existenţa unor principii şi a unor modele universale de organizare,
citologia generală este o ştiinţă a unităţii în diversitate.

Citologiile speciale pun accentul fie pe specificitatea organizării


structural-funcţionale a unor tipuri de celule (plante, animale,
bacterii, fungi, alge, protozoare etc), fie pe aspecte unilaterale ale
vieţii celulei (citofiziologia, biofizica celulară, citogenetica, etc).
Introducere în studiul celulei
Etapele de dezvoltare ale citologiei
Studiul celulei s-a dezvoltat, în principiu, datorită:
a. Perfecţionării metodelor de investigare (acumularea de observaţii noi);
b.Progreselor conceptuale, de interpretare a observaţiilor noi şi re-
interpretare a celor mai vechi.

Inventarea microscopului şi descoperirea celulei


● Inventarea microscopului compus: tradiţional atribuită olandezilor Zaccharias
Janssen (ca.1580-ca.1638) şi – probabil - tatalui său, Hans Janssen. Puterea
de mărire a microscopului construit de ei (cam prin anul 1595) era de 3x
până la 9x.
Introducere în studiul celulei
Etapele de dezvoltare ale citologiei
Descoperirea celulei: fizicianul englez Robert Hooke (1635–1703) – “Micrographia”
(1667), probabil cel mai mare savant experimentalist din secolul său.

R. Hooke a examinat la microscop o secţiune subţire printr-o bucată de plută. A


observat o mulţime de cavităţi mici pe care le-a denumit „cellulae”, diminutiv al
cuvântului „cella”, semnificând „cămăruţă”. El a observat, de fapt, pereţii celulozici ai
fostelor celule vegetale (moarte); a fost convins ca aceste structuri sunt cele mai
importante părţi ale celulelor. Această idee eronată a dăinuit în ştiinţă mai mult de un
secol şi jumătate.
Introducere în studiul celulei
Etapele de dezvoltare ale citologiei
Antonie van Leeuwenhoek (1632 – 1723)

A descoperit mai multe tipuri de celule liere: protozoare, alge, globule roşii din
sângele verteratelor, acterii, spermatozoizi etc. Le-a denumit „animalicule”; mai
târziu au fost recunoscute ca fiind organisme unicelulare. Microscoapele sale
(câteva sute construite de el) aveau o calitate foarte bună pentru acele timpuri
(70x până la 250).

Timp de 100 de ani cunoştinţele despre celule au fost restrânse la astfel de


observaţii.
Introducere în studiul celulei
Etapele de dezvoltare ale citologiei

Microscop Zeiss - 1879


Introducere în studiul celulei
Etapele de dezvoltare ale citologiei

Elaborarea teoriei celulare : descoperiri premergătoare

Robert Brown – 1831: redescoperă nucleul celulelor, observat pentru prima dată de
van Leeuwenhoek. A înţeles nucleul ca o componentă constantă şi
fundamentală, atât a celulelor plantelor cât şi a celulelor animalelor, cu rol în
citodiferenţiere.

Fotografie obţinută în zilele noastre


dar la microscopul lui Brown şi pe
materialul biologic (orhidee) folosit
de el.
Introducere în studiul celulei
Etapele de dezvoltare ale citologiei
Elaborarea teoriei celulare

Teoria celulară reprezintă unul din fundamentele biologiei moderne. Este de


asemenea importantă pentru cunoaşterea umenă, în general.

Teoria celulară a fost fundamentată, oficial, de 2 biologi: zoologul Theodor Schwann


şi botanistul Mathias Jakob Schleiden

Schleiden (1838) – „Asupra filogenezei”:

“Plantele... sunt agregate de vieţuitoare bine individualizate,


independente şi distincte, care sunt celulele însăşi. Fiecare celulă
are o existenţă dublă, una proprie şi corespunzătoare dezvoltării
sale şi una ocazională, ca parte din plantă. Procesele vitale care
au loc în celula individuală constituie baza fiziologiei vegetale şi a
fiziologiei în general”
Introducere în studiul celulei
Etapele de dezvoltare ale citologiei
Schwann (1939) – „Studii de microscopie asupra concordanţei dintre structură şi
creşterea plantelor şi animaleleor”

„...celulele, conţinutul celular şi nucleii sunt


analoge la plante şi la animale; forma
fundamentală a celulelor seamănă cu o
veziculă sferică, ce se poate turti datorită
presiunii reciproce, observându-se între
acestea prezenţa unei materii intercelulare în
cantitate variată”
Introducere în studiul celulei
Etapele de dezvoltare ale citologiei

Rudolf Virchow (1859) – „Patologia celulară)

Rudolf Virchow (1859) – „Patologia celulară)


Două teze importante ale teoriei celulare:

a. toate celulele provin din celulele preexistente


(„omnis cellula e cellula”);

b. toate celulele plantelor şi animalelor provin din


diviziunea şi creşterea unui ou fecundat, el
însuşi format din unirea a altor două celule:
spermatozoidul şi ovulul.
Introducere în studiul celulei
Etapele de dezvoltare ale citologiei
Teoria celulară modernă afirmă:

1. Celula este unitatea fundamentală de structură şi funcţie a fiinţelor vii;

2. Toate celulele iau naştere prin diviziunea celulelor pre-existente;

3. Fluxurile energetice şi metabolismul apar doar în celule;

4. Toate celulele au aceeaşi compoziţie chimică de bază;

5. Unele organisme sunt multicelulare, altele sunt unicelulare;

6. Există două tipuri de celule, procariote şi eucariote;


Introducere în studiul celulei
Etapele de dezvoltare ale citologiei
1879 – Walter Flemming descrie comportamentul cromosomilor în timpul
mitozei
Introducere în studiul celulei
Etapele de dezvoltare ale citologiei
Introducere în studiul celulei
Etapele de dezvoltare ale citologiei
Laureaţii Nobel din 1974

Albert Claude Christian de Duve George Emil Palade