Sunteți pe pagina 1din 29

Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului

INSPECŢIA FISCALĂ A TAXEI PE


VALOARE ADĂUGATĂ

Profesor coordonator:
Studenți:
Asis. univ.drd.Andreea Semenescu
Sandu Alexandra Andreea
Stănescu Iulia
Anul II,Seria B,Grupa 1317

An universitar 2009-2010

Bucureşti

1
1.Introducere
Pentru a-și desfăsura activitățile, statul are nevoie de venituri pe care și le asigură din
impozite prelevate atât de la persoanele fizice cât și juridice. După trăsăturile de fond și
formă, impozitele se împart în impozite directe și impozite indirecte.
Impozitele indirecte se percep cu prilejul vânzării unor bunuri și prestării de servicii,
importului și exportului. Printre cele mai importante impozite indirecte este taxa pe valoarea
adaugată.
Taxa pe valoarea adaugată a fost introdusă în Romania prin Ordonanța de Guvern nr.
3/1992, aprobată prin Legea nr.130 din decembrie 1992, și fiind un impozit plătit atât de
persoanele fizice cât și juridice a căpătat o importantă foarte mare. TVA-ul devine o sursă de
finanțare importantă pentru companii.
De aceea cunoașterea caracteristicilor acestui impozit este necesară, plătitorul trebuie
să cunoască atât cota acestui impozit dar și operațiunile pentru care se plătește TVA și pe cele
scutite de la plată.
Lucrarea de față îsi propune să prezinte cadrul legal al aplicării taxei pe valoarea
adaugată și principalele operații în ce privește inspecția fiscal a acestei taxe.
Potrivit informațiilor preluate din ziarul „Capital”,taxa pe valoare adaugată (TVA)
devine o sursă de finanțare importantă pentru stat și companii, în perioada de criză, ceea ce
creează un conflict de interese, iar nerecuperarea acesteia poate trimite firmele in faliment.

2
2.Noţiunea de impozit
Ce reprezintă impozitul?
• Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil,
datorată, conform legii, bugetului de stat de către persoanele fizice şi persoanele
juridice pentru veniturile pe care le obţin sau bunurile pe care le posedă.1

Autoritatea abilitată să instituie impozite este statul. El îşi exercită acest prerogativ, de
regulă, prin organele puterii centrale (Parlament), uneori şi prin organele administraţiei locale
(departamente, districte, municipii, comune). În anumite cazuri, dreptul de a stabili şi percepe
venituri asemănătoare prin conţinut şi funcţii cu impozitele îl pot avea şi unele instituţii
publice cum sunt: Camera de comerţ, Camera de industrie, Camera agricolă, chiar Biserica.
Plata impozitelor nu este benevolă, ci are un caracter obligatoriu pentru toate persoanele
fizice şi juridice care obţin venituri sau deţin averi din categoria celor prevăzute de Legea
finanţelor. Caracterul obligatoriu al impozitului rezidă în legalitatea acestuia. Efectuarea plăţii
impozitului are loc, deci, prin constrângere (silit), în unele situaţii putându-se ajunge chiar la
privare de libertate a contribuabilului rău platnic. Dacă însă prevederile legii sunt
recunoscute, caracterul silit al contribuţiei nu acţionează.

În schimbul impozitelor plătite statului, contribuabilii nu beneficiază de un


contraserviciu imediat şi direct din partea acestuia. Contraprestaţii aduc impozitele numai
după un timp şi indirect sub formă de utilităţi publice pe care le primesc în schimb plătitorii.
Această caracteristică le deosebeste de taxe care implică un raport de contraprestaţie directă.
Din acest punct de vedere, impozitele pot fi considerate “preţuri anticipate” stabilite prin
constrângere pentru serviciile guvernamentale; cetăţeanul, plătindu-le, dobandeşte dreptul de
a pretinde statului servicii publice (nu există însă echivalenţă între impozitul platit pentru
finanţarea serviciilor publice şi cuantumul acestora primite în schimb). Totodată, prelevările
de impozite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil
(nerestituirea este din punct de vedere financiar, căci economic şi social, parţial, se restituie
impozitele sub forma serviciilor publice).

1
Prof. Ioan Moroşan, „Fiscalitate, ediţia a III-a,actualizată şi completată “, Editura Evcont
Consulting srl, Suceava, 1998, pagina 15

3
3.Noţiunea de taxă2
Ce reprezintă taxa şi care sunt trăsăturile specific ale taxei?

• Taxele ( de timbre, de înregistrare, de admistraţie, de metrologie) reprezintă, alături de


impozite, cea de-a doua categorie principal de venituri la bugetul de stat.

Taxele reprezintă, deci, plata serviciilor, lucrărilor şi altor activităţi ale unor organe
sau instituţii de stat. Taxele întrunesc majoritatea trăsăturior specific impozitelor, şi anume:
character obligatoriu, titlu nerambursabil,urmărire în caz de neplată. Principalele deosebiri
între taxă şi celelalte impozite constau în faptul că taxa se percepe numai de la cetăţenii care
solicită organelor publice respective îndeplinirea unor anumite prestaţii sau servicii.
• Subiectul plătitor este precis determinat din momentul când acesta solicit efectuarea
unei activităţi din partea unui organ sau instituţii de stat.

• Taxele reprezintă o contribuţie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor


solicitate de diferite persoane, pe când impozitele se întrebuinţează la acoperirea
cheltuielilor generale ale societăţii.

• Taxele reprezintă plăţi făcute de personae fizice sau juridicepentru servicii sau lucrări
effectuate în mod directe şi imediat acestora de către organe sau instituţii de stat
specializate.
Aceste trăsături sunt consacrate şi de legislaţie în vigoare, referitoare la taxele de timbre,
care prevede că: taxele de timbre reprezintă plata serviciilor prestate sau lucrărilor efectuare
de diferite organe sau instituţii de stat care primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte,
prestează servicii ori rezolvă diferite interese legitime ale părţilor.

4.Noțiuni generale despre TVA


2
Prof. Ioan Moroşan, „Fiscalitate, ediţia a III-a,actualizată şi completată “, Editura Evcont
Consulting srl, Suceava, 1998, pagina 16,17
4
DEFINIȚIE
Potrivit prevederilor art 125 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal “Taxa pe
valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului” şi care este colectat
conform prevederilor Titlului VI Taxa pe Valoarea Adaugata din legea mai sus mentionata..

Aplicare teritoriala
Taxa pe valoarea adaugata se aplica pe teritoriul fiecărui stat membru al Comunităţii pentru
care se aplică Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene, în conformitate cu art. 299 din
acesta, cu excepţia teritoriilor prevăzute la art. Art. 1252 din Codul Fiscal.
Taxa pe valoarea adăugată este o taxa care cuprinde toate fazele circuitului economic,
respectiv producţia, serviciile şi distribuţia până la vânzările către consumatorii finali,
inclusiv.
Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adăugată este un impozit
indirect care se stabileşte asupra operaţiilor privind transferul proprietăţii bunurilor şi asupra
prestărilor de servicii. Este o taxă unică ce se percepe în mod fracţionat corespunzător valorii
adăugate la fiecare stadiu al circuitului economic.
Valoarea adăugată este echivalentă cu diferenţa dintre vânzările şi cumpărările aferente
aceluiaşi stadiu al circuitului economic.

OPERAŢII SUPUSE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ


Operaţiile supuse taxei pe valoarea adăugată se împart în două mari categorii :
- a) operaţii care au ca efect transferul proprietăţii bunurilor indiferent cum se face
aceasta : vânzare, schimb de bunuri, aport la capitalul social al unei societăţi
comerciale şi în unele cazuri chiar predarea cu titlu gratuit.
- b) operaţii constând în prestarea de servicii
Ţinând seama de natura şi provenienţa bunurilor operaţiile supuse taxe pe valoarea
adăugată se împart potrivit legii în :

a) livrări de bunuri mobile


b) transferul proprietăţii bunurilor imobiliare între agenţii economici precum şi între
aceştia şi instituţii sau persoane fizice.
c) prestări servicii
d) importul de bunuri şi servicii

REGULILE ŞI COTELE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Principala regulă,în funcţie de care se stabileşte dacă o operaţie este supusă taxei pe valoarea
adăugată sau nu, o constituie destinaţia produselor livrate sau a serviciilor prestate. Potrivit
acestui principiu bunurile şi serviciile sunt supuse taxei în ţara în care se consumă,sau în
aceea în care se produc, astfel că :
- bunurile şi serviciile din ţară sau din import sunt supuse T.V.A. dacă
sunt destinate beneficiarilor din România.
- bunurile şi prestările de servicii exportate nu suportă taxă pe valoarea
adăugată.

Operaţiile care intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se împart în 3


categorii :
- operaţii supuse taxei pe valoarea adăugată la care se aplică o cotă de
5
19%.
- operaţii de export şi asimilate exportului care sunt supuse cotei 0.
- operaţii scutite de taxa pe valoarea adăugată.
Aceste operaţii sunt prevăzute la art. 6 din ordonanţă şi nu se admite extinderea lor
prin analogie.
Impozitul pe circulaţia mărfurilor care se datora bugetului de stat într-un termen
stabilit în funcţie de data încasării facturilor emise,taxa pe valoarea adăugată se datorează
bugetului de stat într-un termen stabilit în funcţie de data livrării bunurilor sau prestării
serviciilor.
În situaţia introducerii taxei pe valoarea adăugată de la 1.01.1993 toate livrările de
bunuri şi prestările de servicii efectuate începând cu această dată se supun taxei indiferent de
data încheierii contractelor, a executării produselor sau prestării serviciilor.
Acelaşi regim se aplică şi dacă de exemplu de la 1.01.1994 se reduce sau se
majorează cota taxei pe valoarea adăugată.
Taxa datorată bugetului de stat a T.V.A.-ului se determină de regulă lunar pentru toate
livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în cursul unei luni calendaristice.Pentru
livrările de bunuri cu decontări succesive se definitivează la finele lunii cantităţile efectiv
livrate,se emite de către furnizor factura,cu data ultimei zile din luna în care s-a făcut livrarea
şi se regularizează decontarea prin restituirea eventualelor sume achitate în plus sau prin
încasarea diferenţei în minus.

De la acest principiu sunt şi derogări aprobate prin ordonanţă sau normele privind taxa
pe valoarea adăugată rezultate din :
a. Vânzări de bunuri sau prestări de servicii cu plata în rate reglementate prin contractele
încheiate cu beneficiarii.În astfel de situaţii deşi factura se întocmeşte pentru valoarea
integrată a bunului sau serviciului,taxa este exigibilă numai pentru suma prevăzută a fi
încasată în luna pentru care se întocmeşte decontul.
b. Prestări servicii inclusiv lucrări imobiliare condiţionate de plata unor avansuri sau a
unor deconturi succesive.
c. Emiterea unei facturi sau unui alt document legal care determină exigibilitatea taxei pe
valoarea adăugată chiar dacă bunul sau serviciul executat nu a fost livrat sau predat
clientului.
d. Importul de bunuri şi servicii.

Pentru bunuri,exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data înregistrării


declaraţiei vamale, iar pentru serviciile din import la data recepţiei de către beneficiar.Rezultă
că importatorul este obligat să plătească taxa pe valoarea adăugată înainte ca bunurile să fie
utilizate sau comercializate.
Preluarea unor bunuri achiziţionate sau fabricate de agentul economic în vederea
folosirii sub orice formă sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în
mod gratuit este asimilată livrării conform art. 2.2 din ordonanţă.

6
BAZA DE IMPOZITARE
Baza de impozitare este constituită din contravaloarea în lei a bunurilor livrate şi
serviciilor prestate asupra căreia aplicându-se cota de 19% se obţine suma reprezentând taxa
pe valoarea adăugată.
T.V.A. nu se include în preţurile şi tarifele negociate între agenţii economici şi deci nu
este cuprinsă în baza de impozitare, fiind inclusă distinct în factură.Toate livrările de bunuri şi
prestări de servicii către populaţie, comerţul cu amănunutul, consignaţii, unităţi de alimentaţie
publică preţurile cuprind şi taxa pe valoarea adăugată.
19 * 100
Formula T.V.A.-ului este : .
119
O problemă deosebită o constituie stabilirea bazei de impozitare pentru bunurile şi
serviciile din import, care potrivit normelor legale este formată de valoarea în vamă,
determinată potrivit legii, alte taxe şi accizele datorate. Valoarea în vamă trebuie să rezulte
din facturi sau din alte documente emise de exportator,care se depun la organele vamale.
Atât la produsele din ţară cât şi la cele din import,pentru care potrivit unor
reglementări legale se datorează alte taxe şi accize,baza de impozitare pentru T.V.A. cuprinde
aceste taxe şi accize.
Nu se includ în baza de impozitare sumele achitate de furnizor sau prestator în contul
clientului şi care apoi se decontează acestuia. Aceste sume se includ în factură sau alt
document emis de furnizor separat de suma reprezentând contravaloarea bunurilor sau
serviciilor şi taxei aferente acestora.

OBLIGAŢIILE PRIVIND ÎNREGISTRAREA LA ORGANELE FISCALE

Persoanele fizice şi juridice ce realizează livrări de bunuri sau prestări servicii ce se


încadrează în sfera de aplicare a T.V.A.-ului sunt obligate să depună la organul fiscal o
declaraţie de înregistrare ca plătitor de T.V.A.
Declaraţia de înregistrare se face prin completarea formularului anexă la Hotărârea
Guvernului nr. 349/1992 care se depune la organul fiscal pe raza căruia îşi desfăşoară
activitatea astfel :
- în termen de 15 zile de la data eliberării autorizaţiei de funcţionare
Agenţilor economici care au înregistrat o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane
lei li se comunică un cod fiscal (cu R în faţă) şi este luat în evidenţă ca plătitor de T.V.A.
- până la finele lunii următoare celei care a realizat depăşirea plafonului de 10 milioane
lei venit total anual.
Agenţii economici care au declarat o cifră de afaceri sub 10 milioane de lei vor rămâne
în atenţia organelor fiscale astfel când au depăşit plafonul să fie înregistraţi ca plătitori de
T.V.A.
În caz de încetare a activităţii agenţii economici sunt obligaţi să solicite în termen de
15 zile de la data actului legal în care se consemnează situaţia respectivă,scoaterea din
evidenţă ca plătitori de T.V.A

7
T.V.A. DATORAT BUGETULUI DE STAT

Termenele de plată a T.V.A. datorată bugetului de stat sunt diferenţiate în funcţie de natura
operaţiilor impozabile realizate, astfel :
a) Până la 25 a lunii următoare se achită T.V.A. datorat pe luna precedentă.
b) Concomitent cu plata taxelor vamale pentru bunurile din import indiferent de
calitatea importatorului.
c) O dată cu îndeplinirea formalităţilor de vămuire pentru bunurile din import care sunt
exceptate sau scutite de taxe vamale dar care sunt supuse T.V.A.-ului.
d) Concomitent cu plata furnizorilor sau prestatorilor externi pentru bunurile şi
serviciile din import.
e) Concomitent cu cererea înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidenţă ca
plătitor de T.V.A. adăugată în caz de încetarea activităţii.

Plata se poate face :


- în numerar
- când încasarea se face prin agenţi fiscali sau vamali.
- direct la casieria trezoreriei sau organului vamal
- prin cec cu limită de sumă care se prezintă organului fiscal la care s-a înregistrat ca
plătitor
- prin dispoziţie de plată depusă la banca unde agentul economic are cont deschis.
Organele fiscale sunt cele care controlează modul cum se respectă prevederile
normelor legale,de a calcula majorări de întârziere pentru plăţi restante şi de a aplica amenzi
pentru abaterile constatate care constituie contravenţie.
Agenţii economici care realizează operaţiuni impozabile au obligaţia asigurării
condiţiilor necesare pentru emitere documentelor,prelucrarea informaţiilor şi conducerea
evidenţelor prevăzute de reglementările în domeniul T.V.A.-ului iar cei care au ca obiect de
activitate comerţul cu amănuntul,activităţi hoteliere, prestări servicii către populaţie au
obligaţia instalării aparatelor de marcat care să corespundă cerinţelor privind aplicarea taxei
pe valoarea adăugată.
Agenţii economici vor asigura pregătirea adecvată a personalului propriu şi dotarea cu
aparatură tehnică necesară realizării în condiţii optime a lucrărilor prevăzute de normele
legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

8
5.CONTROLUL FISCAL
DEFINIȚIE
Rolul, importanta si formele controlului fiscal

Constitutia României, modificata si completata prin Legea de revizuire nr. 429/2003


art.56, precizeaza obligatia cetatenilor români de a contribui, prin intermediul impozitelor si
taxelor, denumite contributii financiare, la cheltuielile publice. La alineatul (2) al aceluiasi
articol se prevede ca Sistemul legal de impunere trebuie sa asigure repartizarea justa a
sarcinilor fiscale.
Pe baza acestor principii constitutionale si a conceptiei moderne, democratice a
statului si administratiei, inspectia fiscala are drept scop exclusiv corectitudinea fiscala, aceea
ce înseamna ca stabilirea unei diferente de impozit nu este neaparat un obiectiv al inspectiei
fiscale, ci unul din efectele sale si astfel, o contributie a administratiei pentru a asigura
principiul impozitarii uniforme. Derivat din principiul egalitatii tuturor cetatenilor în fata
legii, acest principiu are rang constitutional.
Într-un sistem declarativ, inspectia fiscala este un instrument indispensabil pentru
asigurarea principiului constitutional al egalitatii impunerii pentru toti cetatenii.
Activitatea de control fiscal este destinata încurajarii si obtinerii gradului celui mai
înalt de conformare voluntara la prevederile legale în materie fiscala si la normele de aplicare
ale acestora.Controlul fiscal trebuie sa se desfasoare într-un mod corect si impartial, pentru a
garanta cel mai înalt nivel de regularitate si eficacitate. Controlul fiscal trebuie sa se
concentreze asupra riscurilor fiscale majore, atât cu ocazia selectarii dosarelor, a obiectivelor
ce trebuie controlate, cât si la alegerea ariei controlului.
Controlul fiscal cuprinde ansamblul activitatilor care au ca scop verificarea realitatii,
legalitatii si sinceritatii declaratiilor de impozite si taxe, verificarea corectitudinii si exactitatii
îndeplinirii, conform legii, a obligatiilor fiscale de catre contribuabili, precum si activitatea de
investigare si constatare a evaziunii fiscale.

Obligatiile fiscale cuprind:


- Obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile, sau dupa caz, impozitele datorate,
taxele si contributiile la fondurile speciale
- Obligatia de a calcula si de a înregistra în evidentele contabile si de plata, la termenele
legale, impozitele, taxele, contributiile la fondurile speciale, precum si impozitele realizate cu
stopaj la sursa
- Orice alte obligatii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea
legilor fiscale.

Sunt contribuabili, sau supusi controlului fiscal:


- Persoane fizice sau juridice, române si straine
- Asociatiile fara personalitate juridica, carora le revin, în conditiile legii obligatii fiscale.
Controlul fiscal se exercita de organele de control fiscal din cadrul Ministerului
Finantelor Publice si al unitatilor sale teritoriale, precum si de catre serviciile de specialitate
ale autoritatilor administratiei publice locale. Organele de control fiscal îndeplinesc o functie
ce implica exercitiul autoritatii de stat. Organizarea, competenta teritoriala si atributiile
aparatului de control fiscal se aproba de catre Ministerul Finantelor Publice.
Formele controlului fiscal sunt diferentiate în functie de mai multe elemente de interes
ale verificarii contribuabilului, si anume:

9
Din punct de vedere al scopului controlului fiscal
- Control informativ are caracter educativ si informeaza agentii economici nou înregistrati,
asupra drepturilor si obligatiilor fiscale ce le revin
- Control de rutina are scopul de mentine legatura cu contribuabilul si urmareste modul de
respectare de catre acesta a obligatiilor de înregistrare ca platitor de impozite si taxe, precum
si a celor fiscale

Din punct de vedere al sferei de cuprindere, controlul fiscal poate fi


- Control general, când cuprinde verificarea tuturor aspectelor legate de obligatiile fiscale
datorate de contribuabil pentru o perioada determinata de timp
- Control partial când se verifica doar anumite taxe si impozite pe o perioada determinata de
timp

Din punct de vedere al operatiunilor supuse controlului fiscal, acesta poate fi


- Control complet (aprofundat, de fond) când se verifica toate operatiunile, documentele si
evidentele care stau la baza calcularii si urmaririi unui impozit
- Control selectiv (prin sondaj) când se verifica doar anumite operatiuni, documente care stau
la baza calcului si evidentei unui impozit

Din punct de vedere al cunoasterii realitatii unor operatiuni ce nasc obligatii fiscale
- Control documentar, (care la rândul sau poate fi de forma sau de continut), când se
examineaza forma si continutul evidentelor pentru stabilirea realitatii si legalitatii
operatiunilor pe baza documentelor prezentate de contribuabil. Scopul principal al acestui tip
de control fiscal este acela de a compara evidentele contabile si a documentelor primare cu
datele din declaratiile si deconturile depuse de contribuabil, în vederea stabilirii corectitudinii
sumelor platite, precum si a respectarii termenelor de plata
- Control faptic, prin care se verifica existenta si miscarea mijloacelor materiale si banesti si
modul cum acestea sunt reflectate în documente pentru a cunoaste sinceritatea
contribuabilului în întocmirea evidentelor fiscale si a declaratiilor sale fiscale, precum si
pentru a identifica cazuri de evaziune fiscala

Controlul fiscal poate îmbraca si alte forme cum ar fi:Control operativ si inopinat
(îmbraca forma unei anchete), Control reciproc si încrucisat , Control de grup (îmbina toate
formele de control fiscal si acopera activitatea tuturor societatilor între care exista relatii
financiare sau comerciale), Control diagnostic (este un control tematic care presupune
cercetarea unei societati comerciale cu scopul de a stabili corectitudinea fiscala a
întreprinderii, fiind un control de scurta durata fiind un punct de pornire pentru un control
complet în cazul în care se determina nereguli).

10
6. DIRECȚIA GENERALĂ DE COORDONARE A INSPECȚIEI
FISCALE 3

Prin această direcţie se asigură exercitarea de către Agenţia Fiscală a unui control
calificat şi eficient pentru respectarea de către contribuabili a legislaţiei. Direcţia Generală de
Coordonare a Inspecţiei Fiscale are următoarele atribuţii:
• coordonarea activităţii de inspecţie fiscală desfăşurată de orice structură din
subordinea Agenţiei cu atribuţii în acest sens, prin întocmirea şi urmărirea respectării
programelor de activitate, elaborarea şi calcularea indicatorilor de performanţă, emiterea de
proceduri de lucru în domeniul inspecţiei fiscale şi metodologii de control;
• analizarea şi evaluarea informaţiilor fiscale pe care le deţine, precum şi obţinerea de
informaţii noi în vederea identificării riscurilor fiscale;
• anticiparea căilor şi metodelor utilizate de contribuabili pentru sustragerea de la plata
obligaţiilor bugetare;
• cooperarea administrativă şi efectuarea schimbului de informaţii între administraţia
fiscală română şi administraţiile statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi cu cele cu
care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele
directe şi indirecte;
• emiterea de acte administrative în vederea soluţionării cererilor contribuabililor
referitoare la reglementarea unor situaţii fiscale de fapt viitoare sau la stabilirea condiţiilor şi
modalităţilor în care urmează să fie determinate preţurile de transfer.
• gestionarea schimbului de informaţii şi a cooperării administrative pe linie de TVA şi
accize;
• emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate şi a acordului de preţ în avans;
• întocmirea proiectelor de Ordin ale Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală, cu privire la contribuabilii declaraţi inactivi.

Direcţia Generală de Coordonare a Activităţii de Inspecţie Fiscală îşi propune


următoarele acţiuni:

o creşterea eficienţei acţiunilor de inspecţie fiscală;


o dezvoltarea activităţilor de cercetare privind procedeele de acţiune ale unor
contribuabili în vederea sustragerii de la declararea şi plata obligaţiilor fiscale;
o crearea indicatorilor de risc fiscal, respectiv tehnici şi instrumente pentru identificarea
domeniilor cu risc fiscal mare şi a contribuabililor cu risc mare;
o elaborarea metodologiei pentru activitatea de cercetare şi documentare în interes
fiscal;
o modificarea/dezvoltarea cadrului legislativ care să permită efectuarea activitaţilor de
cercetare şi documentare în interes fiscal;
o dezvoltarea bazei de date unice cu rezultatele inspecţiei fiscale desfăşurate atât la
persoane juridice, cât şi la persoane juridice fizice;

3
http://www.anaf.ro/public/wps/portal/!
ut/p/c0/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9CP0os3gvY1PLEGczFzMP32ADAyMfPx93Z0sDQxMzY
_2CbEdFAOQyips!/
11
o crearea unei baze de date cu cazuri fiscale identificate în acţiunile de inspecţie fiscală
prin preluarea datelor din aplicaţiile existente.

Direcţia Generală de Coordonare a Activităţii de Inspecţie Fiscală are următoarea


structură organizatorică:

o Direcţia de Inspecţie Fiscală, care are în subordine:


 -Serviciul de coordonare a activităţii de inspecţie fiscală;
 -Serviciul de metodologie şi proceduri pentru inspecţia fiscală;
 -Serviciul central de legături;
 -Serviciul preţuri de transfer.
o Direcţia de Informaţii Fiscale, care are în subordine:
 -Serviciul de management al informaţiei;
 -Serviciul de analiză de risc.

12
7. INSPECȚIA FISCALĂ
Inspecţia fiscal a TVA presupune verificarea respectării reglementărilor fiscale în
materie de către contribuabil.
Inspecţia fiscală a TVA va cuprinde perioada de la ultima verificare (inspecţia fiscal
general, inspecţia fiscal parţială sau controlul de fond) şi până la luna/perioada aferentă
decontului depus în momentul trimiterii “Avizului de inspecţie fiscală”, inclusive. Pentru
cazurile în care verificarea se face în vederea soluţionarii decontului negativ de TVA cu
opţiune de rambursare, data de sfârsit a perioadei controlate va fi inclusive luna aferentă
decontului menţionat. La sfârsitu inspecţiei fiscal a TVA se va întocmii raportul de inspecţie
fiscal, iar dacă baza de impunere se modifică, acesta va sta la baza întocmirii Deciziei de
impunere. Dacă, ca urmare a inspecţiei, baya de impunere nu se modifică, in baza raportului
de inspecţie fiscal, se va emite Decizia de nemodificare a bazei de impunere, care se va
comunica, contribuabilului verificat.
În cazul în care echipa de inspecţie fiscal constata, pe parcursul desfăsurării inspecţiei
fiscal, deficiente în activitatea contribuabilului, iar obligaţia de a le remedia revine acestuia,
organele de inspecţie fiscal vor încheia un process verbal în care se va consemna deficienţa
constatată, vor stabili măsurile dispuse pentru înlaturarea acesteia, şi termenul de realizare. În
baza procesului verbal, se va emite “Dispoziţia privind măsurile stabilite de organele de
inspecţie fiscală “. Procesul verbal se va anexa la Raportul de inspecţie fiscal, întocmit la
finalizarea acţiunii de inspecţie fiscal.
În situaţiile in care inspecţia fiscal nu se poate continua decât dupa realizarea
măsurilor dispuse prin “Dispoziţia privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală“,
acţiunea de inspecţie fiscal se poate suspenda.
Organele de inspecţie fiscal au obligaţia de a continua verificările de la data stabilită
ca termen prin “Dispoziţia privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală“.

In Codul de procedura fiscala se prezinta sfera inspectiei fiscale precum si modul de


realizare a acesteia. Inspectia fiscala poate fi generala cand se verifica toate obligatiile fiscale
sau partiala cand se verifica una sau mai multe obligatii fiscale.

Inspectia fiscala are ca obiect verificarea legalitatii si conformitatii declaratiilor


fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii
prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de
impunere, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora.4

Prin intermediul inspectiei fiscale se:


• constata si investigheaza fiscal toate actele si faptele rezultand din activitatea
contribuabilului supus inspectiei sau altor persoane privind legalitatea si
conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea indeplinirii

4
Codul de procedura fiscala al Romaniei

13
obligatiilor fiscale, in vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru
aplicarea legii fiscale
• analizeaza si evalueaza informatiile fiscale, in vederea confruntarii declaratiilor
fiscale cu informatiile proprii sau din alte surse
• sanctioneaza potrivit legii faptele constatate si se dispun masuri pentru
prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale.

In cadrul inspectiei fiscale organele de inspectie fiscala vor proceda la:

o examinarea documentelor aflate in dosarul fiscal al contribuabilului


o verificarea concordantei dintre datele din declaratiile fiscale cu cele din
evidenta contabila a contribuabilului
o discutarea constatarilor si solicitarea de explicatii scrise de la reprezentantii
legali ai contribuabililor sau imputernicitii acestora, dupa caz
o solicitarea de informatii de la terti
o stabilirea corecta a bazei de impunere, a diferentelor datorate in plus sau in
minus, dupa caz, fata de creanta fiscala declarata si/sau stabilita, dupa caz, la
momentul inceperii inspectiei fiscale
o stabilirea de diferente de obligatii fiscale de plata, precum si a obligatiilor
fiscale accesorii aferente acestora
o verificarea locurilor unde se realizeaza activitati generatoare de venituri
impozabile
o dispunerea masurilor asiguratorii in conditiile legii
o efectuarea de investigatii fiscale
o aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor legale
o aplicarea de sigilii asupra bunurilor, intocmind in acest sens proces-verbal.

In cadrul inspectiei fiscale se pot aplica urmatoarele proceduri de control:

 controlul inopinat, care consta in activitatea de verificare faptica si


documentara, in principal, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor
fapte de incalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea in prealabil a
contribuabilului
 controlul incrucisat, care consta in verificarea documentelor si operatiunilor
impozabile ale contribuabilului, in corelatie cu cele detinute de alte persoane
controlul incrucisat poate fi si inopinat.

Inspectia fiscala se efectueaza in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a


stabili obligatii fiscale. Inspectia fiscala se exercita exclusiv, nemijlocit si neingradit prin
Agentia Nationala de Administrare Fiscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate
ale autoritatilor administratiei publice locale, conform dispozitiilor Codului de procedura
fiscala, ori de alte autoritati care sunt competente, potrivit legii, sa administreze impozite,
taxe, contributii sau alte sume datorate bugetului general consolidat.

Selectarea contribuabililor ce urmeaza a fi supusi inspectiei fiscale este efectuata de


catre organul fiscal competent, acestia neputand face obiectii cu privire la procedura de
selectare folosita.

14
Organul fiscal are obligatia sa instiinteze contribuabilul in legatura cu inspectia
fiscala, prin transmiterea unui aviz inainte de inceperea inspectiei fiscale, astfel:
 cu 30 de zile inainte, pentru marii contribuabili
 cu 15 zile inainte, pentru ceilalti contribuabili

Totusi, pentru solutionarea unor cereri ale contribuabilului, in cazul unor actiuni
indeplinite ca urmare a solicitarii unor autoritati, in cazul controlului inopinat si al controlului
incrucisat sau in cazul refacerii controlului ca urmare a unei dispozitii de reverificare cuprinse
in decizia de solutionare a contestatiei, nu este necesara comunicarea avizului.

Inspectia fiscala se desfasoara in timpul programului de lucru al contribuabilului si in


spatiile de lucru ale acestuia. Contribuabilul trebuie sa puna la dispozitie un spatiu adecvat,
precum si logistica necesara desfasurarii inspectiei fiscale.

Durata efectuarii inspectiei fiscale este stabilita de organele de inspectie fiscala in


functie de obiectivele inspectiei, si nu poate fi mai mare de 3 luni. Prin exceptie in cazul
marilor contribuabili sau al celor care au sedii secundare, durata inspectiei nu poate fi mai
mare de 6 luni.

Pe durata inspectiei contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de


fapt fiscale. Acesta este obligat sa dea informatii, sa prezinte la locul de desfasurare a
inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor
de fapt relevante din punct de vedere fiscal.

Contribuabilul va fi informat pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale asupra


constatarilor rezultate din inspectia fiscala, el avand totodata dreptul de a-si prezenta, in scris,
punctul de vedere cu privire la constatarile inspectiei fiscale.

Rezultatul inspectiei fiscale va fi consemnat intr-un raport scris, in care se vor


prezenta constatarile inspectiei din punct de vedere faptic si legal. Raportul astfel intocmit sta
la baza emiterii deciziei de impunere care va cuprinde si diferente in plus sau in minus, dupa
caz, fata de creanta fiscala existenta la momentul inceperii inspectiei fiscale.

RISCUL FISCAL

Rambursări de TVA după riscul fiscal5


Dacă ținem seama de faptul că taxa pe valoarea adaugată este sursa principală de venit
a bugetului de stat, este de înțeles de ce Ministerul de Finanțe s-a decis să nu mai fie atât de
generos cu importatorii români, adică cei care introduc în țara bunuri provenite din afara UE.
Putem remarca cu această ocazie o schimbare subtilă a sensului unor termeni. Dacă
până anul trecut a fi importator sau exportator însemna să aduci sau să expediezi mărfuri în
sau în afara României, începând cu anul 2007 poartă această denumire (din punct de vedere
fiscal) doar cei care au relații de afaceri cu parteneri din țări terțe (adică din afara UE).
Cu toate acestea, un comerciant care trimite mărfuri în Germania, spre exemplu,
rămâne totuși un exportator – conform terminologiei specifice comerțului internațional. Din
punct de vedere fiscal însă, el face livrări intracomunitare, adică un fel de livrări interne prin

5
http://www.ccisv.ro/site/pagini/news/index.php?categorie=Financiar-contabil&id=198
15
raportare la niște granițe mult lărgite (granițele UE). Iată de ce simplă afirmație „cutare firmă
face export“ trebuie de acum înainte nuanțată, astfel încât regimul fiscal să devină evident.
Nu există în Codul fiscal o definiție a exportului ca atare. Există doar trimiteri
indirecte de genul „scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare“, rămânând ca fiecare
mai departe să determine ce intră sau nu în această categorie.
Terminologia este importantă pentru că, iată, recent, s-au aprobat niște norme derogatorii în
ceea ce privește rambursarea de TVA, aplicabile exportatorilor.
Respectivele derogări au fost incluse în Ordinul nr. 102/2007 pentru modificarea și
completarea Metodologiei de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea
adaugată cu opțiune de rambursare, aprobată prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice
nr. 967/2005.
Prin modificările aduse se prevăd următoarele excepții de la normele generale privind
rambursarea de TVA:
„Pentru contribuabilii mari și mijlocii, precum și pentru persoanele impozabile care
desfășoară activități de export, rambursarea se acordă cu inspecție fiscală ulterioară, cu
excepția cazurilor care prezintă risc fiscal mare, când rambursarea se acordă în urma
inspecției fiscale anticipate.“
Conform regulii generale, rambursarea TVA presupune o analiza preliminară care are
drept scop încadrarea contribuabilului într-o clasă de risc fiscal. Un risc mare presupune, așa
cum reiese și din textul normativ de mai sus, o inspecție fiscală anticipată. Un risc mediu
presupune o analiză documentară, în timp ce un risc mic permite emiterea deciziei de
rambursare sub rezerva unui control ulterior.
Cine sunt, conform legii, contribuabilii care desfăsoara activități de export și au
dreptul la un regim special de rambursare a TVA?
„A.1.3.în categoria persoanelor impozabile care desfășoară activități de export care
beneficiază de regimul special privind soluționarea solicitărilor de rambursare se încadrează
persoanele impozabile care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a) au depus, în ultimele 12 luni, toate declarațiile fiscale;
b) au depus toate situațiile financiare cu termen de depunere în ultimele 12 luni;
c) nu înregistrează obligații fiscale restante la bugetul general consolidat;
d) au desfăsurat în anul anterior activități de export, în nume propriu sau în comision, în
procent de minimum 80% din rulajul debitor al contului de clienți (4111), dar nu mai puțin de
echivalentul, în lei, a 1.000.000 euro. Volumul exportului derulat in anul 2006 se comunică
organului fiscal competent de către Autoritatea Nationala a Vamilor;
e) activitatea de export nu se desfășoară în domeniul:
– comerțului cu băuturi alcoolice (cod 5117 «Intermedieri în comerțul cu produse alimentare,
băuturi și tutun», cod 5134 «Comerț cu ridicata al băuturilor», cod 5139 «Comerț cu ridicata,
nespecializat, de produse alimentare, băuturi și tutun», cod 5225 «Comerț cu amănuntul al
băuturilor»);
– tutunului (cod 5125 «Comerț cu ridicata al tutunului neprelucrat», cod 5135 «Comerț cu
ridicata al produselor din tutun», cod 5226 «Comerț cu amănuntul al produselor din tutun»);
– petrolului (cod 505 «Comerț cu amănuntul al cărburanților pentru autovehicule»);
– comerțului cu ridicata al animalelor vii (cod 5123 «Comerț cu ridicata al animalelor vii»);
– comerțului cu ridicata al deșeurilor (cod 5157 «Comerțul cu ridicata al deșeurilor și
resturilor»);
– recuperării deșeurilor și resturilor metalice și nemetalice (cod 3710 si cod 3720);
– comerțului cu ridicata al materialului lemnos și de construcții (cod 5153 «Comerț cu ridicata
al materialului lemnos și de construcții»).“

16
Regimul special privind rambursarea TVA se solicită de către „exportatori“ odată cu
depunerea primului decont. Care prim decont? Primul întocmit după publicarea Ordinului nr.
102/2007 în Monitorul Oficial. Mai exact, decontul de TVA aferent lunii mai 2007.
Solicitarea trebuie însotită de o serie de documente care să facă dovada îndeplinirii condițiilor
prevăzute de lege și, bineînteles, decontul trebuie să conțina sume negative. în această
privință, normele prevăd ca: „La depunerea unui decont de taxă pe valoarea adăugată cu sume
pozitive, precum și dacă din analiza evidențelor fiscale sau în urma inspecției fiscale efectuate
se constată ca persoana impozabilă nu îndeplinește condiățiile prevăzute la lit. A pct. 1.3.,
organul fiscal dispune, prin decizie, încetarea aplicării regimului special.“
Încadrarea „exportatorilor“ în clasa de risc fiscal mare și efectuarea controlului
anticipat intervin în oricare din următoarele situații:
• Contribuabilul respectiv are fapte înscrise în cazierul fiscal;
•Deconturile depuse de contribuabili conțin neconcordanțe care nu pot fi îndreptate
conform procedurii de corectare a erorilor materiale;
• Pentru contribuabilul respectiv a fost deschisă procedura de insolventă;
•Pentru contribuabilul respectiv, organele cu atribuții de control din cadrul
Ministerului Economiei și Finanțelor au transmis, în ultimii 3 ani, organelor de cercetare
penală sesizări în legătura cu constatările efectuate cu ocazia inspecției fiscale care cuprind
fapte ce ar putea întruni elementele constitutive ale infracțiunii și pentru care a fost începută
urmărirea penală;
•Pentru contribuabilul respectiv au fost primite, din partea organelor de cercetare
penală, solicitări de efectuare a inspecției fiscale.
În cazul în care nu intră în categoria de risc fiscal mare, „exportatorii“ vor primi direct
deciziile de rambursare a TVA, urmând ca inspecția fiscală ulterioară rambursărilor să se
efectueze în termen de maximum 6 luni de la aprobare.

Riscul fiscal aferent inspecției TVA se clasifică în funcție de modul de abordare astfel:
a. Risc aferent TVA deductibilă;
b. Risc aferent TVA colectată.
În cazul TVA deductibilă. Deducerea se realizează în baza documentelor justificative
deja înregistrare în contabilitate și aferente unor bunuri achiziționate sau a unor servicii real
prestate. Astfel, la inspecția TVA deductibilă se va urmări înregistrarea corecta în conturile de
TVA deductibilă (sintetic și respectiv analitic, dacă este cazul), și realitatea acestor operațiuni
economice:
a. Corect- dacă ceea ce este înregistrat trebuie înregistrat
b. Real –dacă operațiunea economică s-a desfăsurat.
Pe parcursul desfășurării inspecției fiscale, echipa de inspecție fiscală va completa, în mod
obligatoriu fișa de analiza a TVA deducutibilă aceasta fiind anexata la raportul de inspecție
fiscală.
In cazul TVA colectată, colectarea se realizeaza prin înregistrarea documentelor în
contabilitate, riscul fiscal fiind acela de a nu se înregistra toate veniturile impozabile și/sau
operațiunile economice derulate, deci la verificare se va avea în vedere complitudinea
înregistrărilor:
c. Complet –dacă s-au înregistrat tot ceea ce trebuia înregistrat.
Pe parcursul desfăsurării inspecției fiscale, echipa de inspecție fiscală va completa, în mod
obligatoriu Fișa de analiza a TVA colectată,aceasta fiind anexa la Raportul de inspecție.
Plecând de la premisele de mai sus, inspectia fiscală va fi constituită după cum urmează:

17
Datele de identificare ale contribuabilului
1. Numele și prenumele persoanei fizice supuse verificării
2. Codul de identificare fiscală, care poate fi:
2.1. pentru impozitul datorat pentru veniturile proprii:
— codul numeric personal pentru persoanele fizice;
— numărul de identificare fiscală pentru persoanele fizicecare nu dețin cod numeric personal;
2.2. pentru persoanele fizice înregistrate în scopuri de TVA:
— codul de înregistrare fiscală în scopuri de TVA.
3. Date privind domiciliul fiscal al persoanei fizice:
— adresa (localitate, stradă, etaj, apartament, cod poștal,județ/sector).
În cazul asocierilor se vor înscrie datele de identificare pentru fiecare persoană fizică
asociată, precum și cota de distribuire pentru fiecare:
— numele, inițiala tatălui și prenumele;
— codul numeric personal sau numărul de identificare fiscală;
— adresa (localitate, stradă, etaj, apartament, cod poștal, județ/sector);
— cota de distribuire.
Se va considera asociere și cazul în care două persoane au realizat o operațiune sau o
activitate economică impozabilă și nu există un contract de asociere, dar ambele persoane sunt
parte în operațiunea sau activitatea desfășurată.
4. Date privind locul de desfășurare a activității economice impozabile:
— localitate;
— stradă, etaj, apartament, cod poștal;
— județ (sector);
— detalii privind activitatea economică desfășurată.
5. Alte informații
Se va preciza locul de efectuare a inspecției fiscale. În cazul în care persoana este
reprezentată de un împuternicit, se va specifica acest fapt, cu precizarea datelor de identificare
ale acestuia, și se va anexa împuternicirea în copie.
De asemenea, se vor preciza informații privind suspendarea inspecției fiscale,
respectiv perioada și motivele suspendării, conform prevederilor legale în vigoare.
Se vor consemna orice alte date sau informații în legătură cu inspecția fiscală.

Constatări privind taxa pe valoarea adăugată

1. Stabilirea calității de plătitor de taxă pe valoarea adăugată


În cazul verificării taxei pe valoarea adăugată se vor verifica documentele prin care se
face dovada obținerii calității de persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, dacă
este cazul, cu precizarea datei de la care a devenit plătitor de TVA și dacă înregistrarea s-a
făcut prin opțiune sau prin depășirea plafonului de scutire.
În cazul în care persoana nu s-a înregistrat ca persoană impozabilă înregistrată în
scopuri de TVA, deși activitatea desfășurată era supusă impozitării din punctul de vedere al
taxei pe valoarea adăugată, se vor verifica următoarele:
— documentele care atestă realizarea de venituri din operațiuni impozabile din punctul de
vedere al TVA;
— stabilirea datei când a fost depășit plafonul de scutire privind taxa pe valoarea adăugată;
— identificarea tuturor operațiunilor impozabile efectuate după data la care trebuia să se
înregistreze ca plătitor de TVA;

18
— modul de derulare a operațiunilor impozabile efectuate în perioada verificată, pentru
stabilirea tratamentului fiscal.
În cazul în care persoana fizică a fost înregistrată ca persoană impozabilă înregistrată
în scopuri de TVA prin opțiune, se vor verifica următoarele:
— dacă persoana fizică a respectat prevederile legale ce îi reveneau de la data înregistrării ca
plătitor privind întocmirea și depunerea deconturilor de taxă pe valoarea adăugată;
— respectarea prevederilor legale privind încadrarea operațiunilor efectuate din punctul de
vedere al taxei pe valoarea adăugată;
— concordanța dintre data înregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată și data înscrisă
în primele documente înregistrate în jurnalul de vânzări sau de cumpărări.
În cazul în care înregistrarea persoanei impozabile în scopuri de TVA s-a făcut ca
urmare a depășirii plafonului de scutire, se vor verifica documentele emise pentru
înregistrarea vânzărilor, concordanța acestora cu jurnalul de vânzări, precum și cu
documentele întocmite pentru înregistrarea veniturilor, pentru stabilirea corectă a datei
depășirii plafonului de scutire.

2. Perioada verificată
Pentru verificarea taxei pe valoarea adăugată, perioada va fi de la data ultimului
control (dacă a fost efectuat) sau de la data începerii activității, după caz, și până la sfârșitul
ultimei perioade pentru care trebuia sau a fost depus decontul de TVA (anterior datei de
începere a inspecției fiscale).

3. Verificarea deconturilor de taxă pe valoarea adăugată


La verificarea deconturilor de TVA, organele de inspecție vor avea în vedere
următoarele:
— se va verifica modul de întocmire a decontului de TVA. În acest sens, se va verifica dacă
sumele înscrise în jurnalul de vânzări și cumpărări corespund cu cele din decontul de TVA
(taxă colectată și deductibilă);
— dacă persoana fizică nu a înscris corect în decontul de TVA taxa datorată bugetului de stat,
diferența dintre aceasta și cea stabilită de organele de inspecție fiscală constituie suma
suplimentară și se înscrie în decizia de impunere;
— dacă în perioada verificată persoana fizică a realizat sau urmează să realizeze atât
operațiuni care dau drept de deducere, cât și operațiuni care nu dau drept de deducere, se va
verifica corectitudinea determinării și aplicării pro-ratei.

4. Stabilirea bazei de impozitare și calculul taxei pe valoarea adăugată cu


prezentarea motivului de fapt și a temeiului de drept
În cazul efectuării inspecției fiscale pentru verificarea taxei pe valoarea adăugată,
pentru stabilirea/verificarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă, se vor solicita toate
documentele justificative care sunt aferente unor bunuri achiziționate sau unor servicii
prestate în legătură cu activitatea economică desfășurată și care au fost înregistrate în jurnalul
de cumpărări, după caz.
Astfel, la verificarea TVA deductibilă se vor urmări înregistrarea corectă în jurnalul de
cumpărări sau stabilirea, precum și realitatea acestor operațiuni economice.
Pentru stabilirea TVA colectată și TVA deductibilă, vor fi verificate toate documentele
ce reflectă livrările și achizițiile de bunuri sau servicii, avându-se în vedere legalitatea și
realitatea operațiunilor cuprinse în acestea. În situația în care există jurnale de TVA, se vor
verifica corectitudinea și completitudinea înregistrărilor din acestea.
a) Verificarea corectitudinii documentelor și realității operațiunilor:

19
— se vor verifica datele înscrise în documentele care au stat la baza exercitării dreptului de
deducere a TVA și a obligației de colectare a TVA. În condițiile în care legislația prevede mai
multe cote de TVA, se va stabili dacă operațiunilor impozabile derulate le sunt aplicate cotele
corespunzătoare;
— se va verifica dacă documentele conțin datele obligatorii în conformitate cu prevederile
legale în vigoare;
— se va verifica realitatea operațiunilor înscrise în documente;
— se vor verifica devizele de lucrări, în special pentru fazele deja recepționate;
— se va verifica existența proceselor-verbale de recepție, parțială sau finală, după caz;
— se vor verifica eventualele achiziții de bunuri care prin înregistrarea acestora au condus la
exercitarea dreptului de deducere a TVA și care, ulterior depunerii decontului, au fost
stornate sau anulate;
— se va stabili, în baza documentelor privind veniturile obținute sau prin estimarea acestora,
taxa pe valoarea adăugată de plată, pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze
dacă ar fi fost înregistrată normal în scopuri de taxă, conform legii.
b) Controale încrucișate:
— în cazul în care organele de inspecție fiscală au suspiciuni temeinic fundamentate asupra
realității sau legalității unor operațiuni economice efectuate de persoana fizică și pentru
clarificarea stării fiscale de fapt a acesteia, se va propune efectuarea unui control încrucișat,
precizându-se datele de identificare ale contribuabilului și obiectivele de verificat;
— verificările încrucișate vor fi solicitate doar atunci când este depășit un prag de
semnificație, concretizat în riscul pe care respectiva tranzacție îl reprezintă pentru bugetul
statului, precum și în raportul dintre suma solicitată la rambursare și valoarea tranzacției.
Constatările pentru care s-au stabilit obligații fiscale vor fi fundamentate prin
înscrierea motivului de fapt și a temeiului de drept.

5. Calculul de obligații fiscale accesorii


Pentru obligațiile fiscale suplimentare stabilite de organele de inspecție fiscală se
datorează majorări de întârziere calculate începând cu ziua imediat următoare scadenței
creanței fiscale și până la data stingerii acesteia, dacă este cazul, sau până la data înscrisă în
raportul de inspecție fiscală.

6. Amenzi aplicate
Se vor prezenta sancțiunile aplicate cu precizarea numărului procesului-verbal de
constatare și sancționare a contravențiilo.

7.Discuția finală

1.Prezentarea punctului de vedere al persoanei fizice erificate


În acest capitol se vor consemna, în mod obligatoriu, numărul și data documentului
prin care persoana fizică a fost înștiințată despre data, ora și locul de desfășurare a discuției
finale.
În caz de refuz al acesteia de a se prezenta la discuția finală, acest fapt va fi menționat
în mod expres în Raportul de inspecție fiscală.
Punctul de vedere al persoanei fizice va fi anexat la Raportul de inspecție fiscală.
În cazul în care persoana fizică nu prezintă la discuția finală punctul de vedere în scris,
acest apt va fi consemnat în Raportul de inspecție fiscală.
2. Considerații asupra punctului de vedere al contribuabilului
Se vor prezenta considerațiile organelor de inspecție fiscală asupra punctului de vedere
al contribuabilului, în măsura în care susținerile acestuia sunt argumentate.
20
Tot în acest capitol se va preciza dacă reprezentantul legal al contribuabilului sau
împuternicitul acestuia a declarat ori nu că a pus la dispoziția organelor de inspecție fiscală
toate documentele și informațiile solicitate.
Declarația va fi anexată la Raportul de inspecție fiscală.
Refuzul contribuabilului de a da această declarație va fi consemnat în Raportul de
inspecție fiscală.

8.Sinteza constatărilor inspecției fiscale


Soluționarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiunea de rambursare
Dacă persoana fizică nu a înscris corect în decontul de TVA taxa datorată bugetului de
stat, diferența între aceasta și cea stabilită de organele de inspecție fiscală constituie suma
suplimentară și se înscrie în decizia de impunere.
Raportul de inspecție fiscală va fi:
— semnat de organele de inspecție fiscală;
— avizat de șeful serviciului/biroului;
— aprobat de conducătorul organului fiscal (conducătorul activității de inspecție fiscală) de
care aparține echipa de inspecție fiscală.
Raportul de inspecție fiscală va fi întocmit într-un număr de exemplare astfel
determinat, încât să fie transmis câte un exemplar la:
— organul fiscal unde persoana fizică a desfășurat activitatea;
— fiecare organ fiscal unde persoanele fizice au domiciliul;
— contribuabilul verificat.
Un exemplar al raportului va rămâne la echipa de inspecție fiscală care a efectuat
inspecția fiscală.

21
8. CONCLUZII

În condițiile trecerii la economia de piață a trebuit să se renunțe la impozitul pe


circulația mărfurilor, și să se introducă un impozit care să perfecționeze sistemul fiscal și să
corespundă economiei de piață și cerințelor standardelor europene.
Implementarea taxei pe valoarea adăugată necesită o buna cunoaștere a mecanismului
funcționării ei, și mai ales pentru agenții economici trebuie asigurată o tehnică de calcul și
formularele necesare.
Taxa pe valoarea adăugată se aplică pe întreg circuitul economic, de la producător
până la utilizatorul final al produselor și serviciilor.
Conceperea și funcționalitatea ei în economie a avut în vedere și posibilitatea limitării
evaziunii fiscale, în sensul că neplata ei în fazele anterioare, duce la sporirea taxei în fazele
ulterioare ale circuitului economic, determinându-i pe agenții economici să verifice dacă
furnizorul bunurilor cumpărate a calculat corect partea de taxa ce îi revenea.
Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată sunt pasibili de amenzi contravențiionale în
cazul în care nu își îndeplinesc obligațiile privind depunerea documentelor la organele fiscale,
țin eronat evidența contabilă sau nu își plătesc taxa pe valoarea adăugată datorată la buget.
Dacă pe parcursul efectuării inspecției fiscale la un contribuabil există pericolul ca
acesta să se sustragă, să-și ascundă ori să-și risipească patrimoniul, se vor dispune și duce la
îndeplinire măsuri asiguratorii. Acestea vor fi dispuse în mod obligatoriu dacă pe parcursul
inspecției fiscale a TVA, în cazul soluționarii deconturilor cu suma negativă de TVA cu
obțiuni de rambursare, se constată elemente care au ca efect diminuarea altor obligații fiscale
și urmează să se efectueze o inspecție fiscală generală.

22
9. ANEXE
Anexa 1
Operatiuni scutite de T.V.A.
cu drept de deducere

Operaţiunile scutite de taxă pe valoarea adaugată cu drept de deducere,


pentru care furnizorii şi/sau prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe
valoarea adaugată aferente bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate destinate
realizării operaţiunilor respective, sunt :
a) exportul de bunuri, transportul şi prestările de servicii legate direct de
exportul bunurilor, precum şi bunurile comercializate prin magazinele duty-free;
b) transportul internaţional de persoane in şi din străinatate, precum şi
prestările de servicii legate direct de acesta;
c) transportul de marfă şi de persoane, în şi din porturile şi aeroporturile
din România, cu nave şi aeronave sub pavilion românesc, comandate de
beneficiari din străinatate;
d) trecerea mijloacelor de transport de mărfuri şi de călători cu mijloace de
transport fluvial specializate, între România şi statele vecine;
e) transportul, prestarile de servicii accesorii transportului precum şi alte
prestari de servicii aferente marfurilor din import, şi a caror contravaloare este
inclusa in baza de impozitare conform art.19 alin (1) şi (2) din Legea nr.345/2002;
f) livrarile de bunuri destinate utilizarii pe nave şi aeronave, sau
incorporarii in nave şi aeronave, care presteaza transporturi internationale de
persoane şi de marfuri;
g) prestarile de servicii efectuate in aeroporturi aferente aeronavelor in
trafic international, precum şi prestarile de servicii efectuate in porturi aferente
navelor de comert maritim şi pe fluvii internationale;
h) reparatiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din
strainatate;
i) alte prestari de servicii efectuate de persoane impozabile cu sediul in
Romania, contractate cu beneficiari din strainatate;
j) prestarile de servicii pentru navele aflate în proprietatea companiilor de
navigatie care işi desfasoara activitatea în regimul special maritim sau operate
de acestea, precum şi livrarile de nave in intregul lor catre aceste companii;
k) livrarile de bunuri şi prestarile de servicii in favoarea directa a misiunilor
diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a personalului acestora, pe baza de
23
reciprocitate; livrarile de bunuri şi prestarile de servicii in favoarea directa a
reprezentantelor internationale interguvernamentale acreditate in Romania,
precum şi a personalului acestora ;
l) bunurile cumparate din expozitiile organizate in Romania, precum şi din
reteaua comerciala, expediate sau transportate in strainatate de catre
cumparatorul care nu are domiciliul sau sediul in Romania;
m) livrarile de bunuri şi prestarile de servicii finantate din ajutoare sau
imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme
internationale şi de organizatii nonprofit şi de caritate din strainatate şi din tara,
incluşiv din donatii ale persoanelor fizice;
n) constructia, extinderea, reabilitarea şi consolidarea lacasurior de cult
religios.
o) livrarile de utilaje, echipamente şi prestarile de servicii legate nemijlocit
de operatiunile petroliere, realizate de titularii acordurilor petroliere persoane
juridice straine in baza Legii petrolului nr. 134/1995;
p) livrarile de utilaje, echipamente şi prestarile de servicii aferente
obiectivului de investitii "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului International
Bucuresti - Otopeni".
r) prestarile de servicii efectuate de intermediari care actioneaza in numele
sau in contul altuia atunci cand intervin in operatiunile prevazute in prezentul
articol.

Sunt, de asemenea, scutite cu drept de deducere, urmatoarele operatiuni,


cu conditia ca acestea sa nu duca la utilizare şi/sau consumare finala:
a) operatiunile de perfectionare activa, prevazute la Cap.VII, Sectiunea a
IV-a, din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei;

b) bunurile realizate in regim de perfectionare activa, potrivit prevederilor


Cap. VII, Sectiunea a IV-a art. 111 lit.a) din Legea nr. 141/1997 privind Codul
vamal al Romaniei, de persoane impozabile cu sediul in Romania, contractate cu
beneficiari din strainatate şi care din dispozitia acestora sunt livrate in
antrepozite vamale aflate pe teritoriul Romaniei;
c) introducerea in tara de bunuri plasate in regim vamal suspensiv cu
exonerarea totala de la plata drepturilor de import, potrivit prevederilor Codului
vamal al Romaniei;
d) introducerea de bunuri in zonele libere direct din strainatate, in vederea
simplei depozitari a acestora, fara intocmirea de formalitati vamale;
e) introducerea de marfuri in zonele libere direct din strainatate, precum şi
operatiunile comerciale de vanzare-cumparare a acestora intre diverşi operatori
in perimetrul zonelor libere şi care ulterior acestor operatiuni parasesc in aceeaşi
stare teritoriul zonelor libere cu destinatie externa, fara intocmirea de declaratii
vamale;
f) prestarile de servicii legate direct de operatiunile prevazute la lit. a)-e).

Anexa 2

Operatiuni scutite de T.V.A.


fara drept de deducere

Potrivit Legii 345/2002, operatiunile scutite de taxa pe valoarea


adaugata fara drept de deducere, pentru care furnizorii/presatorii nu au dreptul

24
la deducerea taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor şi/sau serviciilor
achizitionate destinate realizarii operatiunilor respective, sunt urmatoarele :
a) spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operatiunile strans
legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati,
indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate,
respectiv: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare,
cabinete şi laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala şi de diagnostic,
statii de salvare şi alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati,
precum şi cantinele organizate pe langa aceste unitati.
Sunt de asemenea scutite serviciile de cazare, masa şi tratament prestate
cumulat de catre persoane impozabile autorizate care işi desfasoara activitatea
in statiuni balneoclimaterice şi a caror contravaloare este decontata pe baza de
bilete de tratament, precum şi serviciile funerare prestate de unitatile sanitare.
b) prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre
tehnicienii dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuata de catre
stomatologi şi de catre tehnicienii dentari, indiferent de forma de organizare şi de
titularul dreptului de proprietate;
c) prestarile de îngrijire şi supraveghere la domiciliu a persoanelor
efectuate de personal specializat, cu exercitarea profesiunilor medicale şi
paramedicale;
d) livrarile de organe, de sange şi de lapte uman;
e) activitatea de invatamant prevazuta la art. 15 alin. (5) din Legea
invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, desfasurata
de unitatile autorizate de Ministerul Educatiei şi Cercetarii şi care sunt cuprinse in
sistemul national de invatamant, precum şi achizitionarea de catre acestea de
documentatie tehnica şi materiale de constructii destinate invatamantului de stat
şi particular, precum şi de aparatura, utilaje, publicatii şi dotari pentru procesul
didactic. Sunt de asemenea scutite cantinele organizate pe linga unitatile
cuprinse in şistemul national de invatamant autorizate de Ministerul Educatiei şi
Cercetarii;
f) prestarile de servicii şi livrarile de bunuri strans legate de asistenta şi
protectia sociala efectuate de institutiile publice, institutiile de interes public, sau
de alte organisme recunoscute ca avand caracter social;

g) prestarile de servicii şi livrarile de bunuri strans legate de protectia


copiilor şi tinerilor, efectuate de institutiile publice, institutiile de interes public
sau de alte organisme recunoscute ca avand caracter social;
h) prestarile de servicii şi livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul
lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara
scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa,
patriotica, filozofica, filantropica sau civica, precum şi obiective de reprezentare a
intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca
distorsiuni de concurenta;
i) serviciile ce au stransa legatura cu practicarea sportului sau a educatiei
fizice prestate de organizatii fara scop patrimonial in beneficiul persoanelor care
practica sportul sau educatia fizica;
j) prestari de servicii culturale şi livrarile de bunuri legate nemijlocit de
acestea, efectuate de institutii publice;
k) prestarile de servicii şi livrarile de bunuri efectuate de unitati ale caror
operatiuni sunt scutite conform lit. a), e), f), g), h), i) şi j) cu ocazia manifestarilor
destinate sa le aduca sprijin financiar şi organizate in profitul lor exclusiv, cu
conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale.
l) realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune, cu exceptia
celor de publicitate;
25
m) vanzarea de filme sau licente de filme destinate difuzarii prin
televiziune, cu exceptia celor de publicitate;
n) transportul bolnavilor sau ranitilor cu vehicule special amenajate şi
autorizate in acest sens.

Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata fara drept de


deducere :
a) activitatile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea
programelor, subprogramelor, proiectelor şi temelor componente ale Programului
national de cercetare stiintifica şi dezvoltare tehnologica, precum şi actiunile
cuprinse in acestea, in baza Ordonantei Guvernului nr. 25/1995 privind
reglementarea organizarii şi finantarii activitatii de cercetare-dezvoltare, cu
modificarile ulterioare, aprobata prin Legea nr. 51/1996, sau ale Planului national
de cercetare-dezvoltare şi inovare prevazut in Ordonanta Guvernului nr. 8/1997,
aprobata prin Legea nr. 95/1998. Sunt de asemenea scutite activitatile de
cercetare-dezvoltare şi inovare finantate in parteneriat international, regional şi
bilateral;
b) livrarile de bunuri şi/sau prestarile de servicii efectuate de producatorii
agricoli individuali;
c) urmatoarele operatiuni bancare şi financiare:

1. acordarea de credite, incluşiv acordarea de imprumuturi de


asociatii/actionarii societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor
financiare ale societatii, precum şi acordarea de imprumuturi de catre orice
persoana fizica sau juridica in conditiile prevazute la art. 100 din Legea nr.
99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, cu
modificarile ulterioare;
2. operatiunile prevazute la art. 8 din Legea bancara nr.58/1998, cu
modificarile ulterioare, efectuate de bancile, persoane juridice romane,
sucursalele din Romania ale bancilor persoane juridice straine, organisme
financiar-bancare internationale, casele de economii, casele de ajutor reciproc,
cooperativele de credit şi alte societati de credit, casele de schimb valutar
precum şi alte persoane juridice autorizate sa desfasoare activitati bancare, cu
exceptia urmatoarelor operatiuni: operatiunile de leasing financiar, inchirierea de
casete de siguranta, tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu metale
pretioase, obiecte confectionate din acestea şi/sau pietre pretioase, expertizare
de studii de fezabilitate, acordarea de consultanta, evaluari de patrimoniu;
3. operatiunile specifice efectuate de Banca Nationala a Romaniei,
reglementate in mod expres prin Legea nr.101/1998 privind Statutul Bancii
Nationale a Romaniei, cu modificarile ulterioare. Nu sunt scutite de taxa pe
valoarea adaugata achizitiile de de aur, argint, alte metale şi pietre pretioase
efectuate de Banca Nationala a Romaniei de la persoane impozabile inregistrate
ca platitoride taxa pe valoarea adaugata.

4. operatiunile de investitii financiare, de intermediere financiara,


operatiunile cu valori mobiliare sau instrumente financiare derivate, incluşiv cele
cu valori mobiliare care nu sunt tranzactionate pe piata de capital, precum şi
operatiunile cu alte instrumente financiare;
5. intermedierea în plasamentul de valori mobiliare şi oferirea de
servicii legate de acesta;
d) gestiunea fondurilor comune de plasament şi a fondurilor comune de
creanta efectuate de Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar,
Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru Intreprinzatorii Privati - S.A.,
Fondul de Garantare a Creditului Rural - S.A., Fondul National de Garantare a
26
Creditelor pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii S.A., precum şi de alte organisme
constituite in acest scop;
e) operatiunile de asigurare şi de reasigurare, precum şi prestarile de
servicii aferente acestor operatiuni efectuate de intermediarii in operatiuni de
asigurare;
f) activitatile de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc efectuate de
Compania Nationala "Loteria Romana" - S.A. şi contribuabilii autorizati de Comişia
de coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc;
g) livrarile de bunuri şi/sau prestarile de servicii realizate cu detinuti de
unitatile din sistemul penitenciar;
h) lucrarile de constructii, amenajari, reparatii şi intretinere executate
pentru monumente comemorative ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi
şi ale Revolutiei din decembrie 1989, precum şi pentru muzee, case memoriale,
monumente istorice şi de arhitectura;
i). incasarile din taxele de intrare la castele, muzee, targuri şi expozitii,
gradini zoologice şi botanice, biblioteci, precum şi operatiunile care intra in sfera
de aplicare a impozitului pe spectacole;
j) editarea, tiparirea şi/sau vanzarea de manuale scolare şi/sau de carti,
excluşiv activitatea de publicitate;
k) livrarile de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum şi de
produse ortopedice;
l) transportul fluvial al localnicilor in Delta Dunarii şi pe relatiile Orsova-
Moldova Noua, Braila-Harsova, Galati-Grindu;
m) valorificarea obiectelor şi vesmintelor de cult, tipãrirea cartilor de cult,
teologice sau cu continut bisericesc, necesare practicarii cultului, precum şi a
celor asimilate obiectelor de cult , potrivit art. 1 din Legea nr.103/1992 privind
dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult;
n) transferul dreptului de proprietate al bunurilor catre Agentia de
Valorificare a Activelor Bancare ca efect al darii în plata pentru stingerea
obligatiei de plata a debitorului, total sau partial, conform prevederilor art. 26
alin. (2) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri
premergãtoare privatizãrii bãncilor, cu modificarile ulterioare.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata livrarile de bunuri care au fost
destinate exclusiv realizarii de operatiuni scutite, mai sus mentionate, daca taxa
pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa.

10. BIBLIOGRAFIE
1. Prof.univ.dr.Ana STOIAN, “Contabilitate si gestiunea fiscal”, Ed. Margaritar,
Bucuresti, 2001

2. (Sursa: www.capital.ro )

3. http://codfiscal.net/

27
4. Titlu: Finante publice

5. Autor: Prof. Univ. Dr. Nicolae D. Popescu editura economica

6.

Contents
1.Introducere.......................................................................................................... 2

28
2.Noţiunea de impozit............................................................................................3

3.Noţiunea de taxă.................................................................................................4

4.Noțiuni generale despre TVA...............................................................................4

DEFINIȚIE..........................................................................................................5

OPERAŢII SUPUSE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ.........................................5

REGULILE ŞI COTELE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ.....................................5

BAZA DE IMPOZITARE......................................................................................7

OBLIGAŢIILE PRIVIND ÎNREGISTRAREA LA ORGANELE FISCALE........................7

T.V.A. DATORAT BUGETULUI DE STAT..............................................................8

5.CONTROLUL FISCAL.............................................................................................9

DEFINIȚIE..........................................................................................................9

6. DIRECȚIA GENERALĂ DE COORDONARE A INSPECȚIEI FISCALE .......................11

7. INSPECȚIA FISCALĂ...........................................................................................13

RISCUL FISCAL................................................................................................15

Datele de identificare ale contribuabilului......................................................18

Constatări privind taxa pe valoarea adăugată...............................................18

8. CONCLUZII........................................................................................................22

9. ANEXE..............................................................................................................23

Anexa 1.........................................................................................................23

Anexa 2..........................................................................................................24

10. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................27

Contents...............................................................................................................28

29