Fizica

Curs 6
 Proprietăţile undelor

Absorbţia undelor.

• Undele care se propagă în medii disipative pierd

o parte din energia lor, care este transmisă
mediului sub formă de energie termică, iar
intensitatea undelor scade pe măsură ce undele
pătrund în mediu.
 Proprietăţile undelor

Absorbţia undelor.
• Pentru a stabili legea de variaţie a intensităţii undelor să
considerăm o undă plană de intensitate I0 care se propagă într-un
mediu disipativ de grosime d. După ce parcurge distanţa x, unda va
avea intensitatea I(x). Variaţia intensităţii undei dI(x) pe distanţa
elementară dx, este proporţională cu I(x), cu grosimea stratului
parcurs dx şi depinde de proprietăţile mediului disipativ:

dI ( x)    I ( x)  dx
 Proprietăţile undelor
• Absorbţia undelor. Atenuarea (micsorarea)
intensităţii undelor prin medii dispersive este
exponenţială conform legii de absorbţie :
I  I 0  e  d
• d este grosimea stratului parcurs de undă,
•  este coeficientul de absorbţie (depinde de
natura mediului absorbant, de natura undelor
si de lungimea lor de unda) şi I0 este
intensitatea undei incidente.
 Principiul lui Huygens
• ” Fiecare punct al unui front de undă reprezintă o sursă de oscilaţie
ce generează unde elementare care se propagă cu aceeaşi viteză şi
au aceeaşi lungime de undă ca şi unda iniţială ”.

• Deci fiecare punct al frontului de undă este o sursă secundară de

oscilaţie cu aceleaşi caracteristici ca unda primară. Noua poziţie a
frontului de undă la un moment dat, este dată de înfăşurătoarea
tuturor undelor elementare generate de undele secundare.
 Reflexia undelor
• Studiul experimental al fenomenelor de
propagare ale undelor la suprafaţa de
separare dintre două medii arată că o parte
din unde se reflectă întorcându-se în mediul
din care provin, iar cealaltă parte traversează
suprafaţa de separare şi se propagă prin al
doilea mediu, de obicei pe o direcţie diferită,
adică se refractă. Aceste fenomene nu
modifică frecvenţa undelor.
 Legile reflexiei undelor
• raza incidentă, raza reflectată şi normala în
punctul de incidenţă determină un plan,
• unghiul de incidenţă i este egal cu unghiul de
reflexie r,
• reflexia undelor pe suprafaţa unui mediu mai

dens se face cu o pierdere de 2 , deci unda
reflectată este defazată în punctual de incidenţă
cu  , fiind în opoziţie de fază cu unda
incidentă.
 Refracţia undelor
• Fenomenul de traversare a suprafeţei de
separare a două medii omogene este însoţită
de schimbarea direcţiei de propagare a
undelor fapt ce indică o modificare a vitezei de
propagare.
 Legile refractiei undelor
• Legile refracţiei pot fi obţinute pe baza
principiului lui Huygens şi au următorul
conţinut :
– unda incidentă, unda refractată şi normala în
punctul de incidenţă definesc un plan
– raportul dintre sinusul unghiului de incidenţă i şi
sinusul unghiului de refracţie r este egal cu
raportul vitezelor de propagare a undelor în cele
două medii :
sin i v1

sin r v2
 Refracţia undelor

• Această ecuaţie este valabilă pentru orice unghi de incidenţă.

v1
Pentru suprafeţele de separare pentru care  1 , există un
v2
unghi limită l pentru care:

• . sin l 
v1
v2
• Pentru unghiurile i >l , unda incidentă nu traversează limita de
separare şi ea se reflectă. Fenomenul este cunoscut sub numele de
reflexie totală.
Reflexia totala
 Reflexia si refracţia undelor

• Aceste fenomene pot fi stabilite şi interpretate şi cu

ajutorul teoriei ciocnirilor elaborate de catre Isaac Newton.

• Alte fenomene, cum sunt interferenţa undelor, difracţia

undelor şi dispersia undelor, nu pot fi interpretate decât cu
ajutorul principiului lui Huygens fiind considerate fenomene
ondulatorii.
 Fenomene ondulatorii

• Fenomenele ondulatorii sunt fenomenele ce

insoţesc propagarea undelor în diferite medii

şi ale căror caracteristici depind de

proprietăţile undelor.
 Principiul superpoziţiei
• Elongatia oscilatiei, q, creata într-un punct din
spaţiu de două surse de oscilatii este data cu
suma vectorială a elongatiilor q1 si q2, şi pe
care acestea le generează în mod independent
în punctul dat, adică:

q  q1  q 2
 Interferenta undelor
• Dacă într-un mediu există mai multe surse de
oscilaţii, atunci în acel mediu va avea loc
propagarea mai multor procese ondulatorii.
• Dacă mediul este ideal (deci liniar) într-un
punct al acestui mediu efectul ondulatoriu
global este consecinţa suprapunerii undelor în
acel punct (conform principiului
superpoziţiei).
 Interferenta undelor
• Interferenţa este fenomenul produs la
suprapunerea undelor coerente, cu întărirea
sau slabirea reciprocă a oscilaţiilor în fiecare
punct.
• Undele coerente sunt undele de aceeaşi
frecvenţă () a căror diferenţă de fază este
constantă în timp.

  const .
 Interferenta undelor

• Considerăm interferenţa a două unde plane

coerente a căror oscilaţii se produc după
aceeaşi direcţie ( k), au aceeaşi frecvenţă (),
cu amplitudini şi faze diferite, care se întâlnesc
într-un punct din spaţiu. Cele două oscilaţii
sunt de forma:
E 1  E 01 cos(t  1 ) E 2  E 02 cos(t   2 )
 Interferenta undelor

E  E 1  E 2  E 0 cos(t   )

2 2 2
E 0  E 01  E 02  2E 01 E 02

E0  E012  E022  2E01E02 cos(1   2 )

2
 Interferenta undelor
• Amplitudinea rezultantă E0, depinde de
diferenţa de fază ( = 1 -2) a oscilaţiilor
iniţiale şi poate avea orice valoare cuprinsă
între limitele date de:
• dacă  = 1- 2 = (2n+1), cos()=-1,
atunci:
Emin  E1  E2
• dacă  = 1- 2 = 2n, cos()= 1,
atunci:
Emax  E1  E2
 Interferenta undelor
• Valorile diferenţelor de drum pe cere le pot avea
în cazul obţinerii unor valori maxime sau minime
ale intensităţiilor undelor (I  E2) vor fi.
• Intensitate minimă:

k  r  (2n  1)  r  (2n  1)
2
• Intensitate maximă:

k  r  2n  r  2n
2
unde  este lungimea de undă a luminii.
http://paws.kettering.edu/~drussell/Demos/superposition/superposition.html
http://www.physicsclassroom.com/class/waves/u10l4b.cfm
Albastru – maxime (ventre)
Galben – minime (noduri)
 Interferenta undelor

• http://vsg.quasihome.com/interfer.htm