Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu de caz privind contabilitatea de gestiune si calculatia

costurilor
CAPITOLUL I: CADRUL LEGISLATIV
LEGEA CONTABILITATII NUMARUL 82/1991 MODIFICATA SI

COMPLETATA PRIN ORDONANTA NUMARUL 61/31 AUGUST 2001
Legea contabilitatii prevede ca: societatiile comerciale,societatile/companiile

nationale,regiile autonome,institutiile nationale de cercetare- dezvoltare,societatile
cooperatiste si celelalte persoane juridice cu scop lucrativ au obligatia sa organizeze si sa
conduca contabilitatea propie,respectiv contabilitatea financiara,potrivit prezentei legi, si
contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii.
Comform legii contabilitatii se prevede : contabilitatea ca activitate specializata in
masurarea,evaluarea, cunoasterea,gestiunea si controlul activelor,datoriilor si capitalurilor
propii, precum si a rezultatelor obtinute bdin administrarea persoanelor juridice si fizice
prevazute la articolul 1 trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea,
publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara,performanta financiara si
fluxurile de trezorerie,atat pentru cerintele interne cat si in relatiile cu investitorii prezenti si
potentiali,creditorii financiari si comerciali,clientii,institutiile guvernamentale.
In lege se prevede ca: - contabilitatea se tine in limba romana si moneda nationala.
- contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala cat si
in valuta.
Comform prevederilor, Ministerul Finantelor emite planul de conturi general,
modelele ,registrelor si bilanturilor contabile,formularele comune privind activitatea
financiara si contabila,normele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora.
Pagina 1 din 143

Pentru banci se elaboreaza de Banca Nationala a Romaniei si se aproba de Ministerul

Finantelor.
De asemenea se prevede ca persoanele prevazute la articolul 1 au obligatia sa conduca
contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca bilant,respectiv dare de seama contabila in
cazul institutiilor publice,denumit in prezenta lege “bilant contabil”;
si Ministerul Finantelor stabileste categoriile de persoane care pot tine contabilitatea
in partide simpla,precum si cele care intocmesc bilant contabil.
In prezenta lege se stabileste ca inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si
sistematic,potrivit planurilor de conturi si normelor emise in conditiile prevederilor
de mai sus.
Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un
inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate,dobindind astfel calitatea de document
justificativ.
Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza
raspunderea persoanelor care le-au intocmit,vizat si aprobat sau le-au inregistrat in
contabilitate.
2.
Legea contabilitatii prevede ca inregistrarile din contabilitate a bunurilor mobile si

imobile se fac la valoarea de achizitie, de productie sau la pretul pietei,creantele si datoriile se
inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala.
De asemenea se prevede ca persoanele prevazute la articolul 1 au obligatia sa
efectueze inventarierea generala a patrimoniului:
La inceputul activitatii
Cel putin odata pe an pe parcursul functionarii sale
In cazul fuzionarii/incetarii activitatii si in alte situatii prevazute de lege.
Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii
anuale pentru unele bunuri cu caracter special aflate in administrarea institutiilor
publice. Se prevede ca evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii si reflectarea
lor in bilantul contabil se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finantelor.
Se specifica faptul ca documentul oficial de gestiune al persoanelor prevazute la
articolul 1 il constituie bilantul contabil care trebuie sa dea o imagine fidela si clara,completa
a patrimoniului,a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
Pagina 2 din 143

Comform legii contabilitatii persoanele prevazute la articolul 1 organizeaza si tin

contabilitatea ,in compartimente distincte,conduse de directorul financiar-contabil.
Prin exceptie functiile respective pot fi indeplinite si de persoane cu studii medii care
au calificarea corespunzatoare cu avizul Ministerului de Finante.
Contabilitatea persoanelor de la articolul 1 poate fi organizata si tinuta si de persoane
juridice autorizate sau de persoane fizice cu calitatea de contabil autorizat.
Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine
administratorului,ordonatorului de credite sau altei persoane ce are obligatia gestionarii
patrimoniului.
Persoanele fizice de la aliniatul 1 raspund cu personalul din subordine de tinerea
contabilitatii; cand contabilitatea nu se tine de persoane autorizate raspunderea revine
patronului.
La societatile comerciale unde contabilitatea nu este organizata, nu au personal
calificat,sau contaracte de prestari servicii in domeniul contabilitatii;Ministerul Finantelor
stabileste in functie de evolutia inflatiei,de dezvoltarea profesiei limite valorice privind
nivelul cifrei de afaceri de la care exista obligatia de a incheia contracte pentru intocmirea
bilantului contabil de persoane autorizate.
Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente
distincte,nu au personal calificat pentru conducerea contabilitatii si intocmirea darilor de
seama privind executia bugetara pot incadra personal de specialitate prin incheiere de
conventii civile.
3.
1.2 REGULAMENTUL PRIVIND APLICAREA LEGII CONTABILITATII
1. Potrivit legii contabilitatii obligatia organizarii si conducerii contabilitatii propii

revine :regiilor autonome,societatilor comerciale,societatilor agricole,organizatiilor
cooperatiei mestesugaresti,Bancii Nationale a Romaniei si societatilor bancare,institutilor
publice de subordonare centrala sau locala,unitatilor de asigurari sociale,altele decat cele de
Pagina 3 din 143

stat,sindicatelor,fundatiilor,unitatilor de cult precum si celorlalte persoane care au dobindit

personalitate juridica.
Prevederile legii se aplica si persoanelor fizice cu calitate de comerciant,a celor care
presteaza activitati independente si care sunt inmatriculate la Oficiul registrului comertului.
2. In aplicarea prevederilor articolului 2 si a articolului 6 din lege persoanele juridice
si fizice prevazute la punctu 1,denumite in cuprinsul acestui regulament unitati patrimoniale
au obligatia sa asigure in conditiile legii:
Intocmirea documentelor justificative pentru orice operatie care afecteaza patrimoniul
unitatii
Inregistrarea in contabilitate a operatiilor patrimoniale
Inventarierea patrimoniului unitatii
Intocmirea bilantului contabil
Controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate
Furnizarea,publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si
rezultatele obtinute
3. Unitatile patrimoniale se clasifica in mari ,mijlocii si mici.
4. Comform legii documentele justificative ce stau la baza inregistrarilor angajeaza
raspunderea persoanelor care le-au intocmit,vizat aprobat sau inregistrat in contabilitate.
Inregistrarile se fac cronologic prin respectarea succesiunii documentelor
justificative,dupa data de intocmire sau de intrare in unitate, in conturi analitice si sintetice cu
ajutorul registrului jurnal si al cartii mari.
5. Inventarierea trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si de pasiv care se
inscriu in registrul inventar.Sunt supuse inventarierii si bunurile aflate temporar in pastrare
sau in custodie.
6. Registrul jurnal,registrul-inventar si cartea mare cu documentele
justificative,precum si bilantul contabil,intocmite potrivit nirmelor constituie documente
oficiale pentru exercitarea controlului si pot fi admise ca proba in justitie.
7. Controlul operatiilor patrimoniale se face de catre persoanele care conduc
contabilitatea ,care exercita controlul financiar preventiv si de gestiune,cenzori.
4.
Pagina 4 din 143

8 .Informatiile necesare stabilirii patrimoniului national,executiei bugetului de stat si a

intocmirii balantelor financiaresi a bilantului pe ansamblul economiei nationale sunt furnizate
de catre unitatile patrimoniale prin bilant contabil si darile de seama.
9. Documentele contabile oficiale se tin in limba romana si in moneda nationala.
10. Operatiile privind investitiile de capital strain titlurile de valoare,comertul exterior
prestariile de serviciisi executariile de lucrari externe ,schimbul valutar,operatii in devize se
inregistreaza in contabilitate atat in devize cat si in lei.
11. Comform legii contabilitatii Ministerul Finantelor emite:
Planul de conturi general,norme metodologice privind utilizarea lui
Modelele registrelor contabile,formulare comunea activitatii financiare si contabile
Modelele bilanturilor contabile si normele metodologice de intocmire a lor
12. Planul de conturi este destinat tuturor unitatilor patrimoniale ce desfasoara
activitati economice.Planul de conturi are 9 clase de conturi notate cu o cifra,grupe de conturi
simbolizate cu doua cifre,conturi sintetice de gradul I cu trei cifre,conturi sintetice de gradul
II cu patru cifre.
Conturile din clasele 1-7 sunt obligatorii cele din clasele 8-9se vor adapta si completa
in functie de specificul activitatii si necesitati propii.
17. Potrivit legii contabilitatii,contabilitatea se conduce in partida dubla si trebuie sa
asigure:
Inregistrarea cronologica si sistematica a operatiilor patrimoniale
Stabilirea totalului,sumelor debitoare si creditoare si totalul soldurilor
Intocmirea lunara a balantei de verificare
Prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute,a beneficiilor sau
pierderilor
19. In conformitate cu prevederile legii pentru evaluarea elementelor patrimoniale se
stabilesc regulile urmatoare:
la data intrarii in patrimoniu:bunurile se evalueaza si se inregistreaza la
valoarea de intrare
b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoare
actuala/de utilitate a fiecarui element in parte ,denumita valoare de inventar stabilita in
functie de utilitatea bunului si de pretul pietei.
c) la incheierea exercitiului,elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in
bilantul contabil la valoarea de intrarein patrimoniu cu ocazia inventarierii.
d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum:bunurile se evalueaza si
Pagina 5 din 143

se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

20. Metodele de evaluare alese trebuie sa fie aceleasi in tot timpul exercitiului si de la
un exercitiu la altul.
22.Potrivit prevederilor din legea contabilitatii documentul oficial de gestiune al
unitatii patrimoniale il constituie bilantul contabil, care trebuie sa dea o imagine fidela, clara
a patrimoniului si completa a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
5.
PREVEDERILE LEGALE A ORGANIZARII CONTABILITATII

PATRIMONIULUI
In conformitate cu prevederile legii contabilitatea unitatilor patrimoniale se

organizeaza de regula in compartimente distincte, conduse de contabilul-sef sau directorul
financiar-contabil, sau de alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.
Comform legii se prevede ca obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie
baneasca a bunurilor mobile si imobile, inclusiv solul, bogatiile naturale, zacamintele si alte
bunuri cu potential economic, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturi si
obligatiile unitatilor patrimoniale,precum si miscarile si modificarile intervenite in urma
operatiilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de acestea.
Comform prevederilor din legea contabilitatii specifica faptul ca contabilitatea
mijloacelor fixe se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta.;contabilitatea valorilor
materiale se tine cantitativ si valoric sau numai valoric.
Contabilitatea generala, denumita si financiara are la baza norme unitare privind
organizarea si conducerea acesteia, prevazute in lege si in regulamentul de aplicare a
legii contabilitatii, care au caracter obligatoriu pentru toate unitatile patrimoniale,
avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor necesare atat pentru necesitatile propii cat
si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii,clientii ,furnizorii, bancile,organele fiscale si
alte persoane juridice si fizice in sensul prevederilor articolelor din lege.
Tot odata se specifica ca valoarea actiunilor emise sau a altor titluri si a varsamintelor
efectuate in contulcapitalului subscris se reflecta distinct in contabilitate.; si contabilitatea
cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor.
Pagina 6 din 143

In lege se prevede ca contabilitatea cheltuielilor de finantare din mijloacele si

extrabugetare asigura atat evidenta platilor de casa, cat si a cheltuielilor efective, pe structura
clasificatiei bugetare; si se prevede ca contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri,
dupa natura lor.
Comform legii contabilitatii, in contabilitate profitul sau pierderea se stabileste lunar
si repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, potrivit legii.
6.
1.4 ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE
Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei unitati

patrimoniale , in functie de specificul activitatii si necesitatile propii ale acesteia.
Contabilitatea de gestiune este destinata in principal pentru inregistrarea operatiilor
privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii,respectiv pe activitati,
sectii,faze;decontarea productiei,precum si calculul costului de productie al produselor
fabricate,lucrarilor executate si serviciilor prestate,inclusiv a productiei in curs de executie.,sa
intocmeasca bugetul de venituri si cheltuieli,urmarirea si controlul executarii acestora in
scopu cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind
gestiunea unitatii patrimoniale.
In acest sens pe langa conturile de cheltuieli pe destinatii si de calculatie a costurilor
pot fi utilizate conturi de venituri si rezultate analitice corespunzatoare in functie de optiunea
fiecarei unitati patrimoniale.
Conturile cu ajutorul carora se realizeaza contabilitatea cheltuielilor de productie si
calculatia costurilor sunt conturi de gestiune.
Aceste conturi au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea
financiara unde s-au inregistrat dupa natura lor, pentru a le ordona dupa destinatie in vederea
calcularii costului efectival productiei obtinute, decontarii acestei productii si stabilirii
abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite in scopul efectuarii controlului bugetar
asupra costurilor.
In felul acesta se creaza independenta contabilitatii de gestiune fata de contabilitatea
financiara.
Pagina 7 din 143

In planul de conturi general ,aceste conturi sunt cuprinse in clasa 9-“conturi de

gestiune” si au caracteristica principala ca la sfarsitul exercitiuluifinanciar nu apar in bilantul
contabil nintucat datele si informatiile pe care le ofera au fost deja inregistrate in
contabilitatea financiara.
Aceste conturi au functie contabila mai elastica in ceea ce priveste debitarea si
creditarea lor.
Clasa 9 se imparte in 3 grupe:
90”decontari interne”
92”conturi de calculatie”
93”costul productiei”
Aceste grupe se impart si ele astfel:
Grupa 90: 901 “decontari interne privind cheltuielile”
902 “decontari interne privind productia obtinuta”
903 “decontari interne privind diferentele de pret”
Grupa 92: 921 “cheltuielile activitatii de baza”
922 “cheltuielile activitatilor auxiliare”
923 “cheltuielile indirecte de productie”
924 “cheltuieli generale de administratie”
7.
925 “cheltuieli de desfacere”

Grupa 93: 931 “costul productiei obtinute”
933 “costul productiei in curs de executie”
Trebuiesc indeplinite conditii necesare pentru intocmirea documentelor justificative

privind operatiile patrimoniale, organizarea si tinerea corecta si la zi a
contabilitatii,organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si valorificarea rezultatelor
acesteia; respectarea regululor de intocmitre a bilantului contabil si publicarea acestuia in
monitorul oficial al Romaniei,precum si pastrarea documentelor justificative, a registrelor si
bilanturilor contabile.
Pagina 8 din 143

1.5. DEFINIREA SI CONTINUTUL COSTULUI DE ACHIZITIE SI A COSTULUI

DE PRODUCTIE
In comformitate cu prevederile articolului 7 si a articolului 9 din lege, pentru

evaluarea elementelor patrimoniale se stabilesc urmatoarele reguli :
La data intrarii in patrimoniu: bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate
la valoarea de intrare sau valoare contabila
Valoarea contabila se stabileste astfel :
Bunurile reprezentind aport la capitalul social s-au obtinut cu titlu gratuit, la
valoareade utilitate in functie de pretul pietei, stare si amplasare
Bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizitie denumita si cost de
achizitie.
In principiu la intrare stocurile sunt evaluate la costul istoric, identificat bdupa caz, ca
fiind costul de achizitie pentru stocurile cumparate, receptia,depozitarea acestora.
Costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare,inclusiv taxele de import si celelalte
taxa de cumparare, costurile de transport si de manipulare si alte costuri accesorii de achizitie
direct imputabile, cu exceptia rabaturilor, remizelor primite de la furnizori.
Altfel spus costul de achizitie este egal cu pretul de facturare minus reducerile
comerciale.
Pentru calcularea costurilor de productie cheltuielile ,dupa natura lor, inregistrate in
contabilitate se pot grupa astfel:
Cheltuieli directe: care cuprind materii prime,materteriale directe, remuneratii
directe,contributia privind asigurarile sociale si protectia sociala si alte cheltuieli directe.
Cheltuieli indirecte : sau cheltuieli comune ale sectiei cuprind cheltuieli cu
intretinerea si functionarea utilajelor si cheltuielile generale ale sectiei.
8.
Cheltuieli de desfacere care sint ocazionate de vanzarea produselor fabricate

Cheltuieli generale de administratie: sunt determinate de administrarea si conducerea
unitatii patrimoniale in ansamblul ei.
Pagina 9 din 143

Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie, repartizate rational asupra

produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, formeaza costul de productie.
Se mai poate defini costul de productie si astfel ,acesta cuprinde costul de achizitie al
materiilor prime si materialelor, celelalte c cheltuieli directe de productie, precum si cota
cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia bunurilor.
De asemenea pot fi incluse dobinzile la credite bancare contractate pentru productia
cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei.
Cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere sunt in general
excluse din costul de productie,in afara de cazul in cand conditiile specifice de exploatare
justifica luarea lor in consideratie.
Daca la costul de productie se adauga cheltuielile generale de administratie si
cheltuielile de desfacere se obtine costul complet al acestora.
Nu se include in costul de productie costul subactivitatii.
Cheltuielilr financiare nu se include in costul de productie, nici cheltuielile
exceptionale.
In toate cazurile cand in contabilitatea de gestiune s-au inclus in costurile de productie
alte elemente decat cele prevazute la articolul 19 litera "a” la inchiderea productiei in curs de
executie, acestea se vor exclude din costul de productie fiind considerate costuri
neincorporabile.
Cheltuielile indirecte de productie se repartizeaza asupra costurilor in raport de costul
de sectie ,salariile directe, consumurile de materiale directe, orele de functionare a utilajelor
si alti factori care sa asigure repartizarea rationala a acestor cheltuieli asupra produselor,
lucrarilor executate, serviciilor prestate.
Cheltuielile de desfacere se adauga la costul de productie al produselor pentru care s-
au efectuat, iar in cazul in care identificarea lor nu este posibila pe produs, acestea pot fi
repartizate asupra costului acestora proportional cu greutatea sau volumul produselorlivrate
sau in functie de alte criterii.
Cheltuielile directe, indirecte ,de desfacere, si cele generale de administratie se pot
grupa in functie de dependenta lor fata de volumul de productie in cheltuieli variabile si
cheltuieli fixe.
Cheltuielile variabile sunt acelea a caror marime evolueaza proportional cu productia,
fiind relativ constante pe unitatea de produs precum : consumuriile de materii prime si
materiale auxiliare directe, remuneratii directe, energia, combustibilul, alte cheltuieli.
Pagina 10 din 143

9.
Cheltuielile fixe sunt acelea care au un nivel relativ constant, indiferent de oscilatiile
volumului de productie precum : cheltuieli generale ale intreprinderii, o parte din
cheltuielilecomune ale sectiei si din cheltuielile de desfacere.
Evaluarea elementelor patrimoniale se poate face la inchiderea exercitiului,si se

reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu. Pentru elementele de activ
diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se
inregistreaza in contabilitate.
Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventariere si valoarea de intrare se
inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii sau se constituie un provizion cand
deprecierea este reversibila.
Pentru elementele de pasiv diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si
valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, elementele se mentin la valoarea de
intrare. Diferentele constatate in plus se inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui
provizion, valoarea elementelor se mentine la valoarea lor de intrare.
Se poate face evaluare la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum,bunurile se
evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
DETERMINAREA COSTULUI SUBACTIVITATII
Prin aplicarea metodelor de calculatie a costurilor prevazute in regulament, este

necesar sa se asigure determinarea costului subactivitatii.
De regula acest cost nu se include in costul produselor ci se reflecta direct in
rezultatul exercitiului.
Costul subactivitatii reprezinta acea parte a cheltuielilor fixe aferente gradului de
neutralizare a capacitatii.
Costul subactivitatii se poate determina dupa formula :
Pagina 11 din 143

nivelul real al activitatii

Costul = cheltuieli * (1- )
subactivitatii fixe nivelul normal al activitatii
10.
Pentru stabilirea nivelului de activitate pot fi luate in calcul: volumul productiei, ore
de functionare a utilajelor, gradul de utilizare a capacitatii de productie sau alti factori.
In costul subactivitatii vor fi incluse si pierderile din rebuturi determinate de esecul
tehnic al productiei.
METODE DE CALCULARE A COSTURILOR
Calculatia costurilor de productie poate fi efectuata dupa metoda costurilor standard

sau normate, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda globala, metoda costurilor directe
sau alte metode adoptate de unitatea patrimoniala, in functie de organizarea procesului de
productie, specificul activitatii si necesitatiile propii.
Metoda costurilor standard sau normate consta in determinarea cu anticipatie fata de
punerea in fabricatie a produselor atat a cheltuielilor directe cat si a celor indirecte cuprinse in
costul de productie sub forma unor antecalculatii.
Abaterile de la costurile standard se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte .
Prin adaugarea sau scaderea lor, dupa caz, la costurile standard, se determina costurile
efective ale productiei obtinute.
Metoda pe comenzi se aplica, de regula, in productia industriala sau de serie.
La aplicarea acestei metode, obiectul evidentei si calcularii costurilor efective il
constituie comanda lansata pentru o anumita cantitate de produse sau de semifabricate, care
reprezinta elemente asamblabile ale produselor.
Pagina 12 din 143

Metoda consta in colectarea cheltuielilor directe pe comenzi si repartizarea

cheltuielilor indirecte de productie pe fiecare comanda in parte, prin procedee conventionale.
Costul unitar se calculeaza, dupa, dupa terminarea comenzii,prin impartirea acestor
cheltuielila numarul de unitati produse din fiecare comanda.
In cazul in care se fabrica loturi npartiale de produse care se predau la magazie inainte
de terminarea intregii comenzi, aceste produse se evalueaza , in lipsa costului efectiv, la
costul antecalculat sau la costul efectiv al produselor similare.
La decontarea pertiala, cheltuielile ce se repartizeaza asupra produselor terminate si
predate la magazie nu vor putea depasi suma cheltuielilor efective, inregistrate la comanda in
cauza.
Metoda de evaluare adoptata la inceputul anului pentru aceleasi produse se mentine
pana la sfarsitul anului. Eventualele diferente care apar la determinarea comenzii se include
in costul efectiv al ultimului.
11.
Metoda pe faze este folosita ,in unitatile patrimoniale care au ca obiect productia de
masa, unde pentru obtinerea produsului finit se pargurg in procesul de fabricatie mai multe
faze.
Obiectul de calculatie il constituie produsele si fazele parcurse in procesul de
fabricatie ,costurile de productie fiind inregistrate in conturi deschise lunar pe fiecere faza,
astfel ca la finele perioadei de gestiune, prin cumularea cheltuielilor in ultima faza de
productie, sa se obtina costul efectiv al produsului finit.
Metoda globala se aplica de catre unitatile care fabrica un singur produs, la care , de
regula, la sfarsitul perioadeinu exista semifabricate sau productie neterminata.
Costul pe unitatea de produs se stabileste prin impartirea costurilor totale de productie
la cantitatea obtinuta din prudusul in cauza.
Metoda costurilor directe presupune gruparea cheltuielilor in cheltuieli fixe si
cheltuieli variabile si includerea in costul efectiv al produsului numai a celor variabile.
Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieliale perioadei si afecteaza marja, respectiv
diferenta dintre pretul de vanzare si cheltuielile variabile.
Pagina 13 din 143

STANDARDELE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE
Demersul contabil in intreprinderile multi nationale sau in intreprinderile mari ce sunt

cotate pe pietele financiare este sinonim cu apelul la un limbaj comun in materie de
contabilitate la nivel mondial.
In acest scop la 29 iunie 1973 la Londra reprezentantii principalelor organizatii
contabile din Australia, Canada, Franta, Germania, Japonia,Marea Britanie si SUA au
Comisia Internationala A Normelor Contabile(IASC).
Din 1983 membrii IASC include toate organismele profesionale contabile membre ale
Federatiei Contabililor; la modul general obiectivul IASC este de a realiza uniformizarea
principiilor contabile utilizate pentru situatii financiare ale intreprinderii si ale altor
organisme din lumea intreaga.
IASC 2. CONTABILITATEA STOCURILOR
Obiectivul acestuia este descrierea tratamentului pentru contabilitatea stocurilor in

sistemul costului istoric.
Standardul furnizeaza indicatiile practice referitoare la :
Determinarea costului stocurilor
12
Recunoasterea ulterioara a acestor costuri drept cheltuieli , inclusiv orice reducere

pana la valoarea realizabila neta.
Standardul se aplica la contabilitatea stocurilor in situatiile financiare intocmite in
sistemul costului istoric cu exceptia urmetoarelor categorii de stocuri :
Productia in curs de executie.Obtinerea in cadrul contractelor de constructii inclusiv
contractele de prestari servicii direct legate de acestea.(IASC 11”contracte de constructii”)
Instrumentele financiare
Pagina 14 din 143

Stcul de pasari, de animale,produse agricole, forestiere, miniere, ce aprtin

producatorilor in cazul in care sunt evaluate la valoarea realizabila neta pe baza unor practici
bine stabilite din anumite sectoare.
Stocurile sunt active:
Detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii
In curs de productie in vederea vanzarii
Sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce vor fi folosite in
procesul de productie, pentru prestarea de servicii.
Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe
parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea
bunului si costurile necesare vanzarii.
Stocurile include :
Bunuri cumparate si detinute cu scopu revanzarii.Terenurile si alte propietati
imobiliare detinute cu scopul de a fi revandute.
Produsele finite si productia in curs de executie
Materii prime, materiale, alte consumabile destinate utilizarii in procesul de productie
Costul stocurilor cuprinde toate cheltuielile aferente achizitiei si prelucrarii si alte
costuri suportate de intreprindere pentru a aduce stocurile in forma si locul in care se gasesc
in prezent.
Costul de achizitie a stocurilor cuprinde pretul de cumparare, taxe de import si alte
taxe cu exceptia acelora pe care intreprinderea le poate recupera de la autoritatile fiscale.
Costul de transport, manipulare si alte costuri ce pot fi atribuite achizitiei de produse
finite, materiale si servicii.
Costul de prelucrare a stocurilo cuprinde :
Costuri directe si costuri indirecte de productie care cuprind:
a) regia fixa formata din costuri indirecte care raman relativ constante, indiferent de
volumul productiei
b) regia variabila formata din acele costuri de productie care variaza direct
proportional/aproapr direct proportional cu volumul productiei.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde :
manopera, alte costuri legate de personal direct angajate in furnizarea de servicii,
cheltuieli cu regia fixa si variabila.
13.
Pagina 15 din 143

Tratamentul contabil de baza este acela ca , costul istoric cu exceptia celor care nu
sunt fungibile sau sunt destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin metoda FIFO
sau a costului mediu ponderat.
Metoda FIFO presupune ca bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de
achizitie sau de productie a primei intrari.Pe masura epuizarii lotului bunurile iesite di
gestiune se evalueaza la costul de achizitie a lotului urmator cronologic.
Costul mediu ponderat presupune calculul costului aferent fiecarui element pe baza
mediei ponderate a costurilor similare aflate in stoc la sfarsitul perioadei si a costurilor
elementelor similare produse/ cumparate in cursul perioadei.
Tratamentul contabil alternativ presupune ca , costurile stocurilor cu exceptia celor
care nu sunt fungibile sau sunt destinate unor comenzi distincte trebuie determinate prin
metoda LIFO.
Metoda LIFO presupune ca bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de
achizitie sau de productie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii lotului bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la cost de achizitie a lotului anterior cronologic.
Valoarea realizabila neta se foloseste cand costurile stocurilor nu vor fi recuperate,
valoarea acestora trebuie diminuata pana la aceasta valoare pentru respectarea principiului
prudentei.
Cand stocurile sunt vandute ,valoarea lor contabila trebuie recunoscuta ca o cheltuiala
in perioada cand a fost recunoscut venitul corespunzator.
IASC 18 “Venituri”
In cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare, veniturile sunt

definite drept majorari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul exercitiului
financiar in urma intrarilor activelor sau a diminuarii obligatiilor.
Termenul de venituri include acele venituri care apar in cursul desfasurarii de o
intreprindere a activitatii sale curente si e regasit sub diferite denumiri ca : vanzari, onorarii,
dobanzi, redevente.
Obiectivul este prescrierea tratamentului contabil a veniturilor generale de diverse
tipuri de tranzactii si evenimente.
Pagina 16 din 143

In contabilizarea veniturilor este importanta determinarea momentului la care trebuie

recunoscut un venit. Acesta este recunoscut cand exista posibilitatea ca societatii sa-i revina
in viitor anumite beneficii economice.
Standardul trebuie aplicat la contabilizarea veniturilor provenite din :
Vanzarea bunurilor
Prestarea de servicii
Utilizarea de terti a resurselor intreprinderii care genereaza venit ca : dobinzi,
dividende.
Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate in cursul
activitatii obisnuite , cand aceste fluxuri se manifesta in cresteri ale capitalurilor propii altele
decat cele provenite din partea participantiilor la acest capital propiu.
14
Veniturile include doar fluxurile brute de beneficii economice primite/ de primit de

catre societate in nume propiu, sunt excluse din venituri sumele colectate in numele unor terte
parti ca : taxe pentru bunuri si servicii, tva ,acestea nu au ca rezultat cresteri ale capitalurilor
propii.
Veniturile trebuiesc evaluate la valoarea justa a mijloacelor de plata de primit sau
primite. Suma veniturilor dintr-o tranzactie este determinata de obicei printr-un acord intre
societate si utilizatorul activului.
Criteriile de recunoastere a veniturilor din vanzarea bunurulor sunt aplicate separat
pentru fiecare tranzactie pentru a putea reflecta realitatea econimica.
Venitul din prestarea serviciilor presupune ca atunci cand rezultatul unei tranzactii ce
implica prestarea de servicii poate fi estimat in mod rezonabil venitul aferent tranzactiei
trebuie sa fie recunoscut in functie de stadiul de executie a contractului la data inchiderii
exercitiului.
Veniturile generate de utilizarea de catre terti a activelor societatii ce genereaza
dobinzi, dividende trebuie recunoscute cand :
Este posibil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa intre in societate
Suma veniturilor poate sa fie determinata in mod rezonabil.
Principiile schimburilor de bunuri sau servicii sunt :
Pagina 17 din 143

cand bunurile/ serviciile schimbate sunt de natura si de valori similare nu se

contabilizeaza nici un venit
in cazu unui schimb contra unor bunuri/servicii primite corecteaza cu sumele
lichiditatilor transferate
cand valoarea bunurilor /serviciilor primite nu poate fi masurata in mod fiabil
valoarea bunurilor /serviciilor cedate se trece drept baza de referinta.
Un venit financiar poate fi determinat fie prin diferenta fata de pretul utilizat in
conditiile in care plata s-ar fi facut imediat, fie prin actualizarea ansamblului incasarilor
viitoare la rata dobinzii pe care ar procurao un activ financiar de risc echivalent cu cel al
cumparatorului.
CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
Contabilitatea stocurilor si a comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul

bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale , destinate :
Fie a fi vandute in aceiasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie
Fie a fi consumate la prima utilizare a lor
In cadrul stocurilor propiu zise se cuprind :
15.
marfurile, bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea revanzarii

materiile prime , care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in
produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, sau transformata
materiale consumabile care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de
exploatare fara a se regasi de regula in produsul finit.
Produsele, respectiv - semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror proces
tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei
sectii sau se livreaza tertilor.
Pagina 18 din 143

produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime procesul de fabricatie si

nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale, putand fi depozitate
in vederea livrarii, sau a fi livrate tertilor.
Produsele reziduale reprezentand rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile
animale si pasari , respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel, crescute si
folosite pentru reproductie , animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile
de albine, si animalele pentru productie.
Ambalajele
In categoria ambalajelor se include ambalajele refolosibile achizitionate sau fabricate,
destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti cu obligatia
restituirii comform contractului.
Ambalajele de natura obiectelor de inventar care nu circula pe baza de decontare ci se
folosesc numai in interiorul unitatii patrimoniale se inregistreaza in contabilitate in categoria
obiectelor de inventar.
O categorie distincta in cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar,
baracamentele si amenajarile provizorii.
Obiectele de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta
de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile
asimilate acestora.
Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunurile care achizitionate sau construite
de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii.
Valoarea obiectelor de inventar se include in cheltuieli integral, la darea lor in
folosinta, sau esalonat, intr-o perioada de cel mult trei ani.
Valoarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor cu destinatie speciala (SDV) si a
paratele de masura si control (AMC) afectate fabricarii produselor in serie sau in masa se
include de regula esalonat in costurile de productie ale acestor produse.
Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele de
prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si
receptiei tehnice sau necompletate in intregime. Tot in cadrul productiei in curs de executie
se cuprind si lucrarile si serviciile, studiile in curs de executie sau neterminate.
16.
Pagina 19 din 143

Bunurile de natura celor prevazute mai sus sunt considerate ca fiind in propietatea
unitatii patrimoniale care le detine aici incluzindu-se si bunurile aflate in custodie, in
prelucrare sau consignatie la terti.
Potrivit legii detinerea de valori materiale si banesti sub orice formra si cu orice titlu,
a oricaror drepturi si obligatii patrimoniale, precum si efectuarea de operatii patrimoniale,
fara inregistrarea lor in contabilitate sunt interzise.
In aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asigure :
receptionarea tuturor materialelor intrate in patrimoniul unitatii si inregistrarea lor la
locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare,in custodie sau in
consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune.
In situatii de decalaje ivite intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc
a fi in mod cert in propietate unitatii patrimoniale se procedeaza astfel : - bunurile materiale
in curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate
ca intrare in patrimoniu
bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de
depozitare cat si in contabilitate
In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea de bunurilor acestea se se
inregistreaza ca iesiri din patrimoniu astfel : bunurile livrate dar nefacturate se inregistreazaca
iesiri din gestiune, si bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in contabilitate.
Bunuri aprovizionate sau vandute cu clauze de rezerve, de propietate se inregistreaza
la intrari si la iesiri atat in gestiune cat si in contabilitate.
La intrarea in patrimoniu bunurile materiale se evalueaza si se
inregistreaza in contabilitate astfel :
materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, marfuri, ambalaje aste
bunuri procurate cu titlu oneros la costul de achizitie.
Productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, obiectele de
inventar, ambalajele la costul de productie.
Animalele si pasarile la costul de achizitie sau costul de productie.
La iesirea din patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin
aplicarea metodei “costului mediu ponderat” CMP, metodei “ primei intrari – primei iesiri”
FIFO sau a metodei “ultimei intrari –prime iesiri” LIFO.
Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor, marfurilor si
a altor bunuri de natura stocurilor se poate face si la pretul standard pe baza preturilormedii
ale bunurilor respective, denumite si preturi de inregistrare.
Pagina 20 din 143

Diferentele de pret astfel satbilite la intrarea bunurilor respective in patrimoniu se

inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor.
Repartizarea diferentelor de pret asupra bunurilor iesite si asupra stocurilor se face cu
ajutorul unui coeficient astfel :
17.
Coeficient sold initial a diferentelor de pret + diferente de pret a intrarilor

de repartizare =
Sold initial + valoarea intrarilor la
a stocurilor la pret de inregistrare pret de inregistrare
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de

inregistrare si suma rezultatase inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost
inregistrate bunurile iesite.
Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la
finele perioadei prin metode tehnice de constatare a gradului de efectuare a operatiilor
tehnologice si evaluarea acestora la costurile de productie.
Potrivit legii contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric prin
folosirea inventarului permanent sau intermitent.
Daca se foloseste inventarul permanent in contabilitate se inregistreaza toateoperatiile
de intrare si iesire.Daca se foloseste inventarul intermitent se stabilesc iesirile si inregistrarea
lor in contabilitate pe baza stocurilor la finele perioadei.
Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, obiecte de
inventar ,produse si alte bunuri si productia in curs de executie se constituie provizioana pe
seama cheltuielilor.
PRINCIPII CONTABILE
Pagina 21 din 143

Pentru a da o imagine fidela a patrimoniului ,a situatiei financiare si a rezultatelor

obtinute trebuie respectate, cu buna credinta , regululie privind evaluarea patrimoniului si
celelalte norme si principii contabile, cum sunt :
Principiul prudentei: potrivit acestuia nu este admisa supraevaluarea elementelor de
activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor , tinand
cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generale de desfasurare a activitatii
exercitiului curent sau ulterior.
Principiul permanentei metodelor : care conduce la continuarea aplicarii regulilor si
normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor
patrimoniale si a rezultatelor, asigurand compatibilitatea in timp a informatiilor contabile.
18.
Principiul continuitatii activitatii : potrivit caruia se presupune ca unitatea

patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in
stare de lichidare sau de reducere a activitatii.
Principiul independentei exercitiului : care presupune delimitarea in timp a veniturilor
si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii
lor la rezultatul exercitiului la care se refera.
Principiul intangibilitatii bilantului de dechidere: a unui exercitiu care trebuie sa
corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent.
Principiul necompensarii: potrivit caruia elementele de activ trebuie sa fie evaluate si
inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si
cele de pasiv ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.
19.
Pagina 22 din 143

CAPITOLUL II: TENDINTE ALE ORGANIZARII CONTABILITATII DE

GESTIUNE PE PLAN MONDIAL
2.1. Clasificarea cheltuielilor, a costurilor si a productiei
Pentru o calculare corecta a costului de productie este necesr ca la inregistrarea

cheltuielilor ocazionate de acesta sa se tina seama de destinatia ei si importanta acesteia, de
locurile de productie care au ocazionat cheltuielile respective, felul lor si partcularitatile pe
care le prezinta. Pentru delimitarea cheltuielilor se urmaresc cativa pasi:
Primul pas in definirea cheltuielilor este faptul ca activitatile desfasurate de catre o
intreprindere sunt consumatoare de resurse si producatoare de rezultate.In conditiile in care
consumurile de bogatie obtinuta sunt evaluate si masurate in unitati menetare, ale capata
expresia generica de cheltuieli.Definirea cheltuielilor prin prisma consumurilor este cel mai
des utilizata in teoria si practica economica.Astfel pentru a dobandi sau fabrica un anumit bun
material sau serviciu o persoana juridica /fizica trebuie sa renunte la o “sansa”, tradusa printr-
o utilizare de resurse.
Un al doilea pas este circumscrierea la nivelul intreprinderii cu activitati industriale si
comerciale a cheltuielilor si costurilor.Pentru a produce , intreprinderea are nevoie de resurse
economice, pe care le achizitioneaza de pe piata, efectuind cheltuielile corespunzatoare.Pe
masura ce aceste resurse sunt consumate in vederea obtinerii de produse si servicii ele devin
costuri;astfel produsele si serviciile sunt purtatoare atat de costuri cat si de rezultate.
Al treilea pas pentru definirea costurilor este stabilirea perioadei de referinta.Orice
cheltuiala trebuie asociata unei perioade de gestiune ca sistem de referinta si poate fi anuala/
interimara(zi, luna).Raportate la perioada de referinta ,cheltuielile pot fi curente, in avans , de
repartizat asupra mai multor perioade si de plata/realizat.
Cheltuielile curente cuprind cheltuieli recunoscute de rezultatul perioadei(consum de
materii prime). Cheltuielile in avans sunt constatate in perioada “N” dar recunoscute de
rezultatul perioadei”N+1”(plata/incasarea anticipata a chiriilor).
Cheltuielile de repartizat asupra mai multor perioade sunt constatate in perioada
“N”,dar recunoscute in rezultatul perioadei “N+1”(cheltuieli cu reparatii capitale).
Cheltuielile de plata sunt consumuri constatate la inchiderea perioadei pentru care nu
s-au primit/intocmit documentele justificative care angajeaza cheltuielile.
financiare, contabilitatea trebuie sa inregistreze la timp si in totalitate cheltuielile de
exploatare.
Pagina 23 din 143

20.
Inregistrarea corespunzatoare a cheltuielilor de exploatare si calcularea cu exactitate a

costului productiei fabricate,trebuie sa aibe in vedere pe langa clasificatia productiei si a
locurilor de productie care au ocazionat cheltuielile in cauza si diferitele feluri /categorii de
cheltuieli cu partcularitatile acestora.
Astfel devine necesara clasificarea cheltuielilor de productie dupa anumite criterii, in
functie de scopul urmarit. Cheltuielile din contabilitatea financiara sufera “retractari” inaintea
integrarii lor in costuri avand ca obiect fie eliminarea anumitor cheltuieli/ substituirea unora
dintre ele, fie crearea altora. Se pot distinge urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli incorporabile
b) cheltuieli neincorporabile
c) cheltuieli supletive
a) cheltuielile incorporabile: sunt de regula cheltuieli angajate ,recunoscute drept
costuri ale perioadei si costuri ale produsului in contabilitatea interne.Ele figureaza atat in
contabilitatea financiara cat si in cea interna.Iin functie de nivelul lor de incorporare se
disting:
a1) Cheltuieli integral incorporabile: se include in costuri cu o suma identica celei
inregistrate in contabilitatea financiara, precum:cheltuielile de exploatare,avand un caracter
normal in raport cu activitatea intreprinderii;cheltuieli cu dobanzile,pentru activitatea cu ciclu
lung de fabricatie.
a2)Cheltuieli calculate: sunt cheltuieli incorporate in costuri pentru un total diferit de
cel ce figureaza in contabilitatea financiara.Exista trei tipuri de cheltuieli calculate:
cheltuieli de folosinta: sunt cheltuielile care se substituie cheltuielilor cu amortizarea
din contabilitatea financiara.pentru a evita criterrle pur conventionale care servesc calcului
amortizarilor in contabilitatea financiara se pot determina pentru includerea pe
costuri”cheltuieli de folosinta” care difera de amortizari prin:
-baza de amortizare a unei imobilizari trebuie sa fie valoarea ei actuala si nu valoarea
ei de origine(costul istoric)pentru a tine cont de costul real de inlocuire.
-durata de amortizare trebuie sa fie o durata probabila de utilizare
-cheltuiala de folosinta se incorporeza in costuri pe toata perioada de utilizare
Pagina 24 din 143

a3) cheltuieli preliminate:sunt cheltuieli incorporate in costuri ce se substituie

provizioanelor inregistrate in contabilitatea financiara, constituite pentru reparatii capitale si
alte provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii.Provizioanele pentru
deprecierea elementelor de activ nu pot face obictul calculatiei costurilor.
a4) Cheltuieli anticipate:”abonamentul” cheltuielilor anticipate permite integrarea in
costuri a cheltuielilor din contabilitatea financiara.Perioada de calcul a costurilor este de
regula luna,cheltuielile efectuate deja au fost inregistrate in contabilitatea financiara ca si
cheltuieli in avans si vor fi incluse lunar in costuri in mod esalonat.
b)cheltuieli neincorporabile: nu sunt costuri ale produsului, ele reprezinta cheltuieli
inregistrate in avans in conturile din clasa 6 din contabilitatea financiara si sunt eliminate din
contabilitatea de gestiune pentru ca nu corespund conditiilor normale de functionare si de
realizare a obiectului de activitate al intreprinderii.
21.
Se pot aminti:
- cheltuieli generale de administratie
- cheltuieli de desfacere
- cheltuieli financiare si exceptionele
De asemenea nu trebuie sa se includa in costul de productie costul subactivitatii.In
costul subactivitatii se include pierderile din rebuturi.Nivelul de activitate se poate calcula in
functie de volumul productiei,fie de numarul de ore de functionare a utilajului.
c) cheltuieli supletive :sunt costuri recunoscute in contabilitatea de gestiune fara a se
regasi in cea financiara si se poate calcula costuri comparate intre intreprinderi
concurente.Cheltuielile supletive pot fi:
-remuneratia capitalurilor propii:calculata la nivelul ratei medii a dobanzilor,
capitalurilor imprumutate
-remunerarea intreprinzatorului individual permite compararea mai realista a doua
intreprinderi in care personalul de conducere este salariat si a carui remunerare este o
cheltuiala.
Din punct de vedere al naturii /continutului economic,cheltuielile de productie se
impart in: cheltuieli materiale: reprezentate prin consumuri de mijloace de productie, consum
de mijloace de munca.;cheltuieli salariale: reprezentate de consumul de forta de munca si sunt
sub forma remuneratiilor salariale,plata contributiei unitatii la asigurarile sociale.
Pagina 25 din 143

Dupa componenta cheltuielile de productie se impart in: cheltuieli simple: au continut

omogen, sunt formate dintr-un singur element de cheltuiala care nu se mai poate
descompune; cheltuieli comlexe: sunt formate din mai multe elemente a cheltuielilor simple.
Din punct de vedere al importantei pe care o au in procesu de productie sunt:
cheltuieli de baza: sunt cele ocazionate de desfasurarea procesului tehnologic: cheltuieli de
regie: nu au legatura directa cu procesul tehnologic, sunt efectuate in scopu crearii conditiilor
normale de desfasurare a muncii, a conducerii productiei si a activitatii.
Dupa modul de repartizare si includere in costul obiectelor de calculatie
sunt:cheltuieli directe :se identifica pe un anumit obiect de calculatie inca din momentul
efectuarii lor si se include direct in costul obiectelor;Cheltuieli indirecte: privesc financiar
fabricarea mai multor produse ,executarea mai multor lucrari,servicii/comenzi,faze ca obiecte
de calculatie.
Dupa comportamentul lor fata de volumul fizic al productiei,cheltuielile de productie
se impart in: cheltuieli variabile:pe total isi modifica nivelul odata cumodificarea volumului
fizic a productiei;Cheltuieli fixe: nu-si modifica nivelul indiferent de modificarea volumului
fizic al productiei.
Din punct de vedere cum participa la crearea de noi valori avem:cheltuieli productive:
au drept rezultat crearea de noi valori;cheltuieli neproductive:nu produc noi valori,ele apar
datorita unor lipsuri pe linia organizarii productiei.
22
Din punct de vedere al scopului urmarit,cheltuielile sunt:

Dupa natura lor: - cheltuieli de exploatare
- cheltuieli financiare
- cheltuieli exceptionale
Dupa destinatie: - cheltuieli directe
- cheltuieli indirecte
- cheltuielil de desfacere
- cheltuieli generale de administratie
Cheltuielile directe + chletuielile indirecte = costul de productie
Costul de productie +cheltuieli generale de administratie+cheltuieli de
desfacere=costul complet.
Pagina 26 din 143

Din punct de vedere al posibilitatilor de evaluare a deciziei, cheltuielile de productie

se pot grupa:controlabile,necontrolabile,indiferente,de
oportuitate,relevante,ascunse,marginale.
Nu trebuie confundate notiunile de cost si de cheltuiala,in sens larg cheltuiala este
sinonima cu o “dare de bani”,o plata.Platile constituie in toate cazurile cheltuieli numai in
sens financiar.
Factorul determinant care hotaraste daca o cheltuiala in sens financiar constituie un
element de cost ,este consumul;adica legatura ei nemijlocita cu o activitate
concreta,productiva si nu dare de bani.
Procesele de evaluare, masurare,clasificare,calcul denumesc calculatia costurilor.
Obiectul calculatiei costurilor il reprezinta colectarea si ventilarea veniturilor si
cheltuielilor in vederea determinarii costurilor si rezultatelor analitice ale intreprinderii.
Calculatia costurilor se delimiteaza simultanca instrument international si ca
instrument de gestiune vizand imbunatatirea performantei intreprinderii.
Campul de aplicare este variat si astfel se poate calcula costul unei functiune
economice a intreprinderii, a unui mijloc de exploatare,unui produs.
Se disting urmatoarele tipuri de costuri:
Costul aprovizionarii: reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate in procesul de
aprovizionare.
Costul productiei: valoarea materialelor consumate si suma cheltuielilor reclamate de
prelucrarea materialelor comform procesului tehnologic.
Costul distributiei: cuprinde totalitatea cheltuielilor aferente depozitarii,
manipularii,transportului,cheltuielilor de publicitate,ambalare.
Costul administratiei: reprezinta suma chletuielilor ,serviciilor functionale, cercetare,
informatica.
Existenta elementelor stocabile determina alegerea procedurii de atasare a
echivalentului resurselor cumulate.Din acest punct de vedere se disting doua tipuri de costuri:
Costul produsului :reprezinta costul atasat unui element stocabil si va servi la
evaluarea stocurilor.
Costul perioadei: este costul ales si recunoscut de contul de rezultate in perioada de
referinta.
23.
Pagina 27 din 143

Costul produsului va tranzita intotdeauna printr-un stoc,alegerea intre costul perioadei

si costul produsului are un impact important asupra contului de rezulatate,pentru ca costurile
recunoscute si puse in contrapartida cu vanzarikle acelei perioade vor depinde de alegerea
facuta.
Calculul rezultatului de exploatare,poate fi realizat in doua maniere: prima specifica
practicii anglo-saxone,compara direct vanzarile si costurile produselor vandute,plus cheltuieli
neimputabile produselor. Al doilea mod este cel continental si consta in atasarea
consumurilor constatate la ansamblu contrapartizilor ce le-au generat.
Cost vanzari
Beneficii
Vanzari
Anglo-saxon
Vanzari
Consumuri
Costul
In cursul
productiei
perioadei
Beneficii Stocate
continental
Momentul de calcul delimiteaza doua tipuri de costuri:costuri efective: calculate

“aposteori” proceselor, activitatilor de realizare a produselor;costuri prestabilite: calculate
anterior realizarii proceselor,faptelor,activitatilor/produselor ce reclama estimarea
consumurilor de resurse.
Cost-controlul este o descompunere in sarcini productive si permite controlul riguros
a costurilor si o ameliorare a randamentelor, si consta in confruntarea periodica intre
standarde si realizari, pentru a pune in evidenta abaterile.
Postcalculatiile pot fi in raport de scopul urmarit si metodologia folosita:
Calculatii contabile
Calculatii statistice
Calculatii de analiza si control
Tipurile de costuri pot fi grupate dupa urmatoarele criterii:
Pagina 28 din 143

Dependenta fata de variatia nivelului de activitate: se pot determina costurile ce

corespund unui anumit nivel de activitate.Se disting:costuri variabile: sunt costuri constituite
din cheltuieli pentru care consumul valoric de resurse se modifica in acelasi sens cu
modificarea volumului fizic al productiei. Aceste cheltuieli sunt legate de functionarea
intreprinderii, evolutia lor depinde de gradul de utilizare,intensitate si randament in utilizarea
mijloacelor disponibile,si se mai
24.
numesc costuri operationale;costuri fixe: sunt constituite din cheltuieli al caror nivel
este constant si sunt legate de existenta intreprinderii si corespund pentru fiecare perioada
unei capacitati de productie determinata.
Modul de identificare a consumurilor de resurse pe obiecte de calculatie diferentiaza
doua tipuri de costuri:costuri directe: sunt costuri constituite din cheltuieli pentru care
echivalentul valoric al consumurilor de resurse poate fi identificat in costul produsului.Ele
reflecta legatura de cazualitate intre consumurile de resurse si produsele care le
genereaza;costuri indirecte:sunt costuri constituite din cheltuieli pentru care echivalentul
valoric al consumului de resurse nu se regaseste in contul produsului decat dupa calcule
ulterioare.
Distinctia “costuri directe/costuri indirecte”poate fi estinsa daca se au in vedere si alte
posibilitati de identificare a consumului de resurse. Ansamblul cheltuielilor ce se
incorporeaza in costuri se descompun astfel:
Variatia nivelului de Costuri Costuri fixe

Activitate variabile
Identificarea
consumului pt
obiectul calculat
Costuri directe I III
Costuri indirecte II IV
I costuri variabile directe: cuprind cheltuieli ce depind de variatia nivelului de

activitate si se regasesc in costul obiectului de calculatie.
Pagina 29 din 143

II costuri variabile indirecte: cuprind cheltuieli care se modifica la variatia volumului

de activitate fara a fi afectate costul unui produs .
III costuri fixe directe: cuprind cheltuieli ce pot afecta costul unui produs ,dar sunt
independente de volumul de activitate.
IV costuri fixe indirecte:cuprind cheltuieli ce nu se modifica in in functie de volumul
de activitate.
Sfera de cuprindere a cheltuielilor incorporabile in costul produsului pentru o
perioada determinata , costu unui produs poate fi corelat fie incorporand toate cheltuielile din
contabilitatea finaciara. Exista doua categorii de costuri:
Costuri complete: cuprinde cheltuieli in costul unui produs,delimitate in costuri
directe si indirecte.
Costuri partiale: este costul ce cuprinde doar o categorie de cheltuieli si anume cele ce
formeaza costuri variabile.
Pentru caracterizarea comportamentului costurilor in functie de volumul fizic al
activitatilor se poate utiliza: indicatorul gradului de reactie a costurilor : si exprima raportul
dintre cresterea /descresterea costurilor totale(c) fata de cresterea /descresterea variabilei
independente “x”.
25.
gr= (c/c / (x/x
Evolutia costurilor antreneaza efecte(E) pozitive /negative.
E=C0 (X1 /X0 –1) (1-gr) C0= nivelul costurilor totale in perioada de
baza
X0,1=volumul fizic al productiei in perioada
curenta.
Costurile variabile se calculeaza cu formula:
Cv=cv * x Cv=costuri variabile totale

cv=cost unitar variabil
x=volum fizic
Pagina 30 din 143

Orice modificare a volumului fizic”x” , va determina o modificare directa a costurilor

totale.
Costuri proportionale: sunt costuri care in totalitatea lor isi modifica nivelul in acelasi
sens si in aceiasi proportie cu modificarea volumului productieisi pe unitatea de produs
raman constante.
Costuri progresive: exprima consumurile de resuse al caror ritm de crestere este
superior ritmului de crestere a volumului fizic al productiei.
Costuri degresive: sunt costuri care cresc intr-o proportie mai mica decat cresterea
volumului fizic al productiei.
Costuri flexibile: au o evolutie neregulata, ele pot evolua liniar sau neliniar.
Costul de oportunitate: este lipsa de castig rezultata din renuntarea pe care o implica o
alegere oarecare,poate fi considerat diferenta intre marja generata de un plan de actiune si cea
superioara pe care ar genera-o cea mai buna decizie.
Costul marginal :sunt “costuri maxime admise”pentru producerea unor cantitati de
bunuri cu randamentul cel mai scazut al fortelor de productie.
Dupa destinatie si importanta productia se imparte astfel:
Productie de baza: este cea care formeaza obiectul activitatii principale a
intreprinderii si consta in obtinerea de produse finite, semifabricate, lucrari,servicii destinate
vanzarii. Obtinerea ei are loc in cadrul sectiilor principale de productie care se mai numesc
sectii de baza.
Productia auxiliara: asigura desfasurarea normala a productiei de baza. Aici se
cuprinde: fabricarea de produse secundare, executare de lucrari si servicii ca:productia sectiei
de scularie, a centralei de apa. Obtinerea productiei se face in sectii auxiliare.
Productia anexa: asigura desfasurarea normala a productiei de baza a intreprinderii,
are drept scop satisfacerea unor nevoi social-culturale si de trai a personalului muncitor.
Obtinerea ei are loc in sectii neindustriale.
26.
Clasificarea productiei este importanta pentru organizarea contabilitatii cheltuielilor

de productie si calculul costului sau ,in sensu ca determinarea , delimitarea si inregistrarea
cheltuielilor se face pe sectii si locuri de productie care le-au ocazionat.
Pagina 31 din 143

Evolutia si clasificarea metodelor de calculatie

a costurilor si particularitatile acestora
In pas cu dinamica vietii economico- sociale,a concurentei accentuate pe piata si a

tendintelor spre o societate a informatiilor, pentru managementul intreprinderii se ridica
probleme noi in domeniul efectuarii controlului si luarii de decizii tactice si strategice ,pe
baza calculatiei costurilor si a rezultatelor.
In acest sens au aparut diverse sisteme, forme si metode de calculatie a costurilor si
rezultatelor intreprinderii, in special in SUA, Germania,Japonia.
In perfectionarea metodelor de calculatie a costurilor s-a pornit de la convergente si
divergente, cautand avantajele si inlaturand greselile. Spre exemplu calculatia costurilor pe
activitati(ABC) este una dintre ultimele cuceriri in domeniul calculatiei costurilor. Originea ei
se afla in SUA, baza ei se considera a fi lucrarea “The hidden factoty”, elaborata de Jeffrey
G.Miller si Thomas E.Vollmann. Cei doi autori au supus unui studiu critic sectoarele si
mlocurile de costuri comune(indirecte), ajungand la concluziaca psul hotarator pentru
controlul costurilor indirecte, consta in elaborarea unui model care sa detalieze si sa
structureze cauzele acestor costuri.
Prima incercare de realizare a unui nou sistem in calculatia costurilor a fost facuta in
anul 1987 de catre Kaplan, Cooper si Johnson. Straduintele celor trei autori pot fi rezumate la
transpunerea si aplicarea instrumentarului si metodologiei marimilor directe de referinta, cu
dubla functie elaborate si dezvoltate de W.Kiger, in calculatiile costurilor pe activitati (ABC),
pe sectoare de productie, asupra sectoarelor auxiliare. Totodata in SUA a aparut un sistem
numit “Activity Based Costing”.
In Germania a inceput odata cu publicarea cartii lui Hovath/ Mayer, in 1989 in scopu
unei mai bune transparente a costurilor si a unor strategii mai eficiente. Metoda de calculatie
a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare dupa anumite principii, a costurilor
incorporabile pe locuri de costuri, pe produse,pe grupe, pe lucrari, intr-o anumita perioada de
gestiune, si a procedeelor care conduc la cuantificarea corelatiei dintre aceste costuri si
productia ce le-a ocazionat, in vederea determinarii costului intregii productii.
Metoda de calculatie nu se poate reduce doar la calcule matematice, ci ea trebuie sa
fie un mijloc eficient de control operativ a tuturor consumurilor, determinate de obtinerea si
desfacerea produselor, un instrument real al aotogestiunii, vizand realizarea unui sistem
informatoinal al costurilor, care sa asigure operativitate, relevanta, simplitate si exactitate.
Pagina 32 din 143

27.
Aplicarea acestor metode este influetata de specificul procesului

tehnologic,complexitatea si modul de organizare a productiei, varietatea produselor fabricate,
de gradul de mecanizare si automatizare a lucrarilor contabile. In literatura de specialitate
metodele privind programerea, planificarea si calculatia costurilor au fost clasificate diferit.
Unii dintre autori le grupeaza dupa perioada de aparitie in :
Metode clasice : metoda globala, pe faze, pe comenzi, a coeficientilor de echivalenta.
Metode evoluate/moderne:metoda costului normal, metoda normativa, standard, a
costurilor directe, PERT,THM,GP.
Altii le clasifica in metode de calcul a costurilor istorice cu caracter postoperativsi
metode prederminate, fiecare grupa continand aceleasi metode de mai sus, iar o alta categorie
in metode de calculatie bazate pe sectiuni omegene care include:
Metode absorbante: metoda globala, pe faze, pe comenzi
Metode bazate pe principiile coeficientilor de echivalenta/al rapoartelor constante:
metoda coeficientilor de echivalenta, GP.
Metode bazate pe principiu centrelor de responsabilitate:THM,metoda pe locuri de
cheltuieli.
La randul sau metodele moderne au fost impartite astfel:
Metode bazate pe proiectarea tehnico-economica a unor costuri normate: metoda
standard cost
Metode de grupare si analiza a costurilor directe: metoda direct-costing
Metode care utilizeaza coeficienti de echivalenta: metoda GP,metoda coeficientilor de
echivalenta agregati.
Metode matematice utilizabile la determinarea si analiza costului: metoda corelatiei,
PERT.
Metode care grupeaza costul pe sectoare de responsabilitate.
Metodele de calcul previzionale,utilizand marimi prestabilite in domeniul costurilor,
urmaresc si controleaza operatii pe parcursul procesului de productie, abaterile de la costul
predeterminat, servind ca instrument de fundamentare si adoptare a deciziilor.
Pagina 33 din 143

Metode cu caracter postoperativ (istorice)au ca obiect calcularea la finele perioadei a

costului. Aceleasi metode de calculatie a costurilor au fost clasificate si dupa alte criterii si
anume:dupa legatura cu obiectul de calcul se impart in:
Metode de calculatie pe purtator
Pe zone/sectoare deccdheltuieli
Mixte
Metodele de calculatie pe purtator stabilesc costul pe purtator, produs, comanda,
lucrare. Unele metode folosesc un singur purtator de costuri ce corespunde formei naturale a
productiei, particularitailor tehnologice de fabricatie si a organizarii productiei, alti doi
purtatori de costuri: unul intermediar specific metodei in cauza(THM,PERT,GP) si un
purtator final ca in primul caz.
28.
Metoda de calculatie pe sectoare de cheltuieli stabileste totalul costurilor, privind

productia intr-o perioada de gestiune aferente fiecarui sector, sectie, atelier, faza,urmarindu-
se cresterea responsabilitatii in gospodarirea mijloacelor materiale si banesti.
Metodele mixte (globala, pe faze)determina costurile atat pe sectoare cat si pe purtator
de costuri. Tinand seama de obiectivele urmarite, metodele de calculatie se grupeaza in :
Metode de calculatie care au un singur obiectiv: calcularea costului produselor,
lucrarilor, serviciilor prestate(metoda pe comenzi, pe faze, globala ,GP).
Metode de calculatie ce urmaresc si alte obiective: necesare conducerii operative a
activitatii productive(metoda standard cost,THM,direct costing).
In functie de sfera de cuprindere a costurilor in costul unitar metodele de calculatie se
divid in metode absorbante si partiale.
Metodele absorbante: include in costul unitar toate costurile de productie si de
desfacere ale produselor(metoda pe comenzi,pe faze,standard cost).
Metodele de calculatie partiale : calculeaza cost-incomplet, luand in considerare
numai anumite costuri ocazionate de procesul de productie, de desfacere, a lucrarilor
executate. Metodele de calculatie a costurilor au o stransa legatura cu contabilitatea
financiara care furnizeaza datele necesare calcularii costului in conditiile cerute de metoda
respectiva. La randul ei metoda de calculatie aleasa impune o anumita colectare si inregistrare
Pagina 34 din 143

in contabilitatea costurilor. Intre metodele de calculatie a costurilor exista asemanari si

deosebiri. Carcteristicile comune sunt:
Calculeaza costul plecand de la doua elemente:totalitatea cheltuielior incorporabile de
peoductie si distributie in expresie valorica si productia care le-a ocazoinat.
Fiecare metoda foloseste pentru calculul costurilor anumite etape de desfasurare a
lucrarilor de calculatie.
In cadrul fiecarei etape se folosesc mai multe procedee de lucru
Scopul final este calcularea costului de productie.
Intre metodele de calculatie exista si deosebiri determinate de purtatorii de cost ai
produsului, de scopu urmarit prin calculatie, modul de organizare a locurilor generatoare de
costuri. Indiferent de particularitatile procesului tehnologic, metodele absorbante presupun
parcurgerea acelorasi etape, procedee, instrumente pentru calcularea costurilor. Pentru
metodele partiale etapele lucrarilor sunt:
Delimitarea ,colectarea costurilor pe purtatori, pe sectoare
Separarea costurilor aferente productiei in raport cu gradul ei de finisare
Calculul indicatorilor specifici metodei.
Unele metode necesita folosirea unor etape specifice ca :
Stabilirea abaterilor dintre costul efectiv si cel normat/standard
Stabilirea centrelor de activitate, a tarifului ora-masina
Determinarea activitatilor in cazul metodei PERT.
29.
Interfata intre contabilitatea financiara

a cheltuielilor si contabilitatea de gestiune
Structura globala a interfetei contabilitate financiara –contabilitate de gestiune.

Conceptualizarea contabilitatii este intemeiata pe principii ce modeleaza conditiile si
solutiile in gestiunea si contabilitatea firmei, care se concretizeaza in proceduri si metode
adoptate in functie de caracteristicile concrete ale situatiei. Pe fondul elementelor ce definesc
cadrul conceptual general al contabilitatii, in Romania a fost adoptat sistemul contabil in
dublu-circuit,respectiv sistemul contabil dualist,care delimeteaza duoa circuite ale
contabilitatii:
circuitul contabilitate financiara: ca circuit principal
Pagina 35 din 143

circuitul contabilitate de gestiune: circuit util de ordin secundar

Cele doua circuite,desi se delimiteaza structural si functional sunt elemente ale
aceluiasi cadru,care este unitatea patrinomiala si astfel impreuna trebuie sa asigure realizarea
obiectivelor de cbaza ale acesteia. Astfel funactiile celor doua circuite ale contabilitatii se
completeaza reciprocprin complementaritatea lor, contabilitatea financiara satisfacand cu
precadere functii exterioare ale intreprinderii, in timp ce contabilitatea de gestiune satisface
cerinte ale functiilor manageriale interne ale societatii. In acest sens informatiile furnizate de
contabilitatea de gestiune sunt utile cu precadere la intocmirea bugetelor de venituri si
cheltuieli,pe feluri de activitate, produse, lucrari,servicii, la determinarea costurilor si
rentabilitatii pe activitati si produse,precum si la aprecierea modului si gradului de utilizare a
resurseloralocate si pentru pregatirea si luarea deciziilor.
Pentru a intelege interfata contabilitatii financiare cu contabilitate de gestiune se
impune precizarea caracterului contractual al raporturilor dintre administrarea generala a
intreprinderii si conducatorii subunitatilor acesteia. Prin contractul de
management,propietarul incredinteaza manageruluigeneral administrarea si gestiunea
intreprinderii, iar acesta la randul sau subcontoleaza gestionarea si administrarea subunitatilor
cu manageri ale acestor structuri comform schemei de organizare. Se formeaza astfel duoa
mari categorii de relatii juridice cu caracter contractual:relatii contractuale exterioare
intreprinderii: cu furnizori,clienti,actionari,banci,relatii ce genereaza obligatii si drepturi de
creanta de schimb patrimonial care fac obiectul contabilitatii financiare;relatii contractuale
interne: intre managerul general si conducatorii diferitelor structuri lucrative ale
intreprinderii,care nasc relatii juridice de natura drepturilor si obligatiilor cu privire la
gestiunea si valorificarea resurselor alocate pentru realizarea activitailor programate.
Intre gestiunea generala a intreprinderii ce formeaza obiectul contabilitaii financiare si
subgestiuniile acesteia controlate si caracterizate prin contabilitatea de gestiune se formeaza
un sistem de relatii economice,orientat si subordonat obiectivelor de baza,respectiv
activitatilor de exploatare si finaciare ale intreprinderii.
Acest sistem de relatii este definit prin fluxurile interne de gestiune, fluxuri ce se pot
grupa in trei categorii:
30
fluxuri intre administratia generala si gestiunea subunitatilor

fluxuri intersubunitati
Pagina 36 din 143

fluxuri intra subunitati

Fluxurile de baza sunt cele de categoria “a” respectiv cele ce formeaza miscari
biunivoce de bunuri si valori intre gestiunea generala a intreprinderii administrata de
managerul general si subunitatilor administrate de managerii acestora.
In cadrul acestor fluxuri de baza se disting patru fluxuri principale prin care se
realizeaza miscarile si se controleaza permanent decontarile generate de schimbari interne de
valori si concomitent se carcterizeaza starea si rezultatele acestor miscari.Fluxurile principale
sunt:
1.Fluxul bugetelor de exploatare(BVC):orientat de la administratia generala la
subunitati
2.Fluxul resurselor alocate:pentru executarea activitatilor de exploatare
3.Fluxul produselor obtinute din activitatea de exploatare care porneste de la
subunitatea de exploatare spre administratia generala.
4. Fluxul abaterilor si controlul executarii programelor(BVC):orientat in principal de
la subunitati la administratia generala. Aceste fluxuri de baza interactioneaza sistematic intre
administratia generala si subunitati,ridica probleme contabilitatii intreprinderii pe linia
corelarii contabilitatii financiare,ale carei obiect si sfera de cuprinde gestiunea si
administrarea generala a societatii cu contabilitatea de gestiune.
Celelate doua categorii de fluxuri fac obiectul excusiv al contabilitatii de gestiune
pentru care nu se pun probleme derecte de corelare cu contabilitatea financiara. Contabilitatea
de gestiune opereaza cu conturile clasei 9” conturi de gestiune” din planul general de conturi,
care functioneaza dupa regulile pertidei duble in trei grupe:
Grupa 90”decontari interne”
901”decontari interne privind chletuielile”
902”decontari interne privind productia obtinuta”
903”decontari interne privind diferentele de pret”
Grupa 92”conturi de calculatie”
921”cheltuielile activitatii de baza”
922”cheltuielile activitatii auxiliare”
923” cheltuielilindirecte de productie”
924”cheltuieli generale de administratie”
925”cheltuielil de desfacere”
Grupa 93”costul productiei”
931”costul productiei obtinute”
Pagina 37 din 143

933”costul productiei in curs de executie”

Desi cele doua circuite functioneaza cvasiautonom,dat fiind unitatea gestiunii globale
a patrimoniului, exista o zona de inferenta in care se face legatura ,interfata intre cele doua
circuite contabile. Mecanismul si metodologia de realizare a corespondentelor si schimburilor
de informatii sunt importante pentru organizarea si conducerea de ansamblu a contabilitatii
oricarei intreprinderi.
31.
Contabuilitatea fluxului resurselor alocate:

Fluxul resurelor alocate activitatiilor de exploatare sunt evidentiate si controlate in
contabilitatea intreprinderilor prin indicatori ai cheltuielilor: cheltuieli evidentiate dupa natura
/respectiv dupa continutul econimic, cheltuieli evidentiate pe obiect/centru de activitate pe o
structura a articolelor de calculatie a costurilor in activitatea analitica. In urma transferului
resurselor din gestiunea generala a intreprinderii in gestiunea subunitatilor evidentiate si
evaluate sub forma cheltuielilor,se realizeaza contabilitatea in structura dubla a acestor
artocole de calculatie a costurilor. Nu toate chletuielile inregistrate in contabilitatea financiara
sunt aferente activitatii de exploatare,sunt detasabile direct/indirect
costurilor,lucrarilor,serviciilor executate, ca urmare aceste cheltuieli se impart in:cheltuieli
incorporabile si sunt generate si sunt aferente activitatii de exploatare si fac obiectul
determinarii rationale a costurilor; cheltuieli neincorporabile: nu sunt ocazionate de
activitatea de exploatare, deci nu au corespondent in elementele productiei.
In contabilitatea de Contabilitatea financiara Contabilitatea de gestiune
gestiune fluxul
resurselor alocate este
evidentiat si controlat cu
ajutorul contului
901”decontari interne
privind cheltuielile” si
conturile de calculatie a
costurilor(921,922,923,9
24).Conturile de
decontari
(901,902,903)sunt
conturi ce evidentiaza
Pagina 38 din 143

relatiile subunitatii cu
administratia generala a
intreprinderii, deci sunt
conturi ale gestiunii
interne.
Operatiunea economica
1.consum de materii 600 = 300 5000000 921 = 901 50000000
prime comform bonului “cheltuieli “materii “decontarile “decontari
de materiale cu materii prime” activitatii interne privind
prime” de baza” cheltuielile”
2.diferente de pret 600 = 308 5000000 921 = 901 5000000
aferente materiilor prime “cheltuieli “diferente de pret “cheltuielile “ decontari interne
consumate cu materii la materii prime activitatii privind
prime” de baza” cheltuielile”
3.Consum de materiale 601 = 301 44000000 % = 901 44000000
pentru: “cheltuieli “materiale “decontari interne
sectii auxiliare 10000000 cu materiale consumabile” privind cheltuielile”
sectii pricipale 30000000 consumabile” 922 10000000
administratie 4000000 “cheltuielile activitatii
auxiliare”
923 30000000
“cheltuielil indirecte
de productie”
924 4000000
“cheltuieli generale
de administratie”
32.
Operatia economica Contabilitate finaciara Contabilitate de gestiune

4.centralizatorul statelor 641 = 421 133000000 % = 901 133000000
de salarii: “cheltuieli “personal “decontari interne
salarii directe 90000000 cu remuneratii remuneratii privind cheltuielile”
salarii sectii auxiliare personal” datorate” 921 90000000
Pagina 39 din 143

25000000 “cheltuielile
salarii personal sectii activitatii de baza”
pricipale 10000000
salarii administratie
8000000
5.contributii la asigurarile 6451 = 4311 43250000 % = 901 43250000
sociale: “cheltuieli “ contributia “decontari interne
salarii directe 22500000 privind unitatii privind cheltuielile”
salarii sectii auxiliare contributia la asigurarile 921 22500000
6250000 unitatii la sociale” “cheltuielile
salarii personal sectii asigurarile sociale” activitatii de baza’
principale 2500000 6250000
salarii administratie “cheltuielile
2000000 activitatii auxiliare”
923 2000000
“cheltuielile
generale de administratie”
6.facturi pentru consumul 605 = 401 75000000 % = 901 75000000

de energie si apa “cheltuieli “furnizori” “decontari interne
privind privind cheltuielile”
energia si apa” 922 50000000
“cheltuielile activitatii
de baza”
923 9000000
“cheltuieli indirecte
de productie”
924 16000000
“cheltuieli generale
de administratie”
7.amortizarea 681 = 281 50000000 % = 901 50000000

imobilizarilo corporale “cheltuieli “amortizarea “decontari interne
de exploatare privind privind cheltuielile”
Pagina 40 din 143

privind amortizarea imobilizar 921 20000000

si proizioanele” -ile “cheltuielile activitatii
corporale de baza”
33.
7. 922 5000000
“cheltuielile activitaii auxiliare
923 10000000
“cheltuielile indirecte de productie”
924 15000000
“cheltuieli generale de administratie”
Contabilitatea fluxului productiei obtinute:
Fluxul productiei obtinute privind perspectiva gestiunii interne si a relatiilor
contractuale dintre managerii subunitatilor si administratia generala evidentiaza si
controleaza procesul de predare-prelucrare a produselor finite,lucrarilor executate,serviciilor
prestate de subunitati la gestiunea generala si decontarea valorii din resursele alocate prin
fluxul anterior. Acest flux are o importanta deosebita ,prin el sunt pulsate spre exterior bunuri
si valori rezultate din exploatare, elemente ce formeaza venituri potentiale din productia
stocata si in curs de executie.
Evidenta si controlul acestui flux se face in contabilitatea de gestiune cu conturile
clasei 9. Ciclul de inregistrari la contabilitatea de gestiune pe productia finita si in curs de
executie consta in :
1.productie finita obtinuta,evaluata la cost prestabilit
931”cost productiei obtinute” = 902”decontari interne privind productia
obtinuta”
2.predarea productiei la administratia generala si decontarea cheltuielilor aferente la
nivelul costului prestabilit:
901”decontari interne privind cheltuielile” = 931”costul productiei obtinute”
3.decontarea interna a cheltuielilor efective aferente productiei finite obtinute :
902”decontari interne privind productia obtinuta” = %
921”cheltuielile activitatii de
Pagina 41 din 143

baza”
922”chletuielile activitatii
auxiliare “
925”cheltuieli de desfacere”
4.inregistrarea diferentelor de pret aferenteproductiei obtinute dintre costurile efective
si pretul de inregistrare:
903”decontari interne privind diferentele de pret” = 902”decontari interne privind
productia obtinuta”
5.productia in curs de executie existenta la sfarsitul exercitiului(n)evaluata la costurile
efective:
933”costul productiei in curs de executie” = %
921”cheltuielile activitatii de baza”
922”cheltuielile activitatilor
auxiliare”
34.
6.predarea scriptica la sfarsitul exercitiului (n) a productiei in curs de executie la

administratia generala.
902”decontari interne privind productia obtinuta” = 933”costul productiei in curs de
executie”
7.reluarea scriptica la inceputul exercitiului urmator(n+1) a productiei in curs de la
administratia generala:
933”costul productiei in curs de executie “ = 902”decontari interne privind productia
obtinuta”
In contabilitate evidenta abaterilor si controlul lor se face cu contul 903”decontari
interne privind diferentele de pret” si are rolul de a evidentia diferentele de pret intre costul
efectiv si pretul de inregistrare.
Operatia economica Contabilitatea financiara Contabilitatea de gestiune

1.productia 931 = 902 25000000
obtinuta,evaluata la “costul productiei “decontari
Pagina 42 din 143

cost prestabilit obtinute” interne

privind productia
obtinuta”
2.predarea productiei % =711 901 = 931 25000000
la administratia “venituri din productia ‘decontari “costul productiei
generala si stocata” obtinute”
decontarea 345”produse finite”14000000 privind
cheltuielilor 341”semifabricate” 1000000 cheltuielile
346”produse
reziduale”1000000
3.decontarea interna 902 = % 31500000

a cheltuielilor “decontari
efective interne privind
productia obtinuta
921 30000000
“cheltuieli activitatii
de baza”
922 1000000
“ cheltuielile activitatii
auxiliare”
925 500000
“cheltuielile de
desfacere”
35.
4.inregistrarea diferentelor 903 = 902 11000000

de pret la productia finita “decontari
interne
privind
diferentele
de pret’
Pagina 43 din 143

5.productia in curs de 933 = % 2400000

executie evaluata la costuri “costul
efective la sfarsitul rpoductiei
exercitiului in curs de executie”
921 1500000
“cheltuielile
activitatii de baza”
922 900000
auxiliare”
6.predarea scriptica la % = 711 9500000 902 = 933 95000000

sfarsitul exercitiului “n” a “venituri din “decontari “costul
productiei in curs de productia stocata interne productii in
executie 331 6500000 privind curs de executie
“produse in curs de productia obtinuta”
executie”
332 3000000
“lucrari si servicii in curs
de executie”
7. Reluarea scriptica la 711 = % 95000000 933 = 902 9500000

inceputul exercitiului “venituri “costul “decontari
urmator a productiei in curs din productia productiei interne
de executie stocata” in curs privind
331 6500000 de executie” productia
“produse in curs obtinuta”
de executie”
332 3000000
“lucrari si servicii
in curs de executie”
Interfata cu contabilitatea financiara pentru fluxurile abaterilor de la program se face

in zona decontarilor acestor abateri de catre fiecare subunitate cu administratia generala.
Pagina 44 din 143

36.
CAPITOLUL III PROBLEME DE BAZA PRIVIND ORGANIZAREA GESTIUNII
PRINCIPII DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE
Calculatia costurilor are la baza anumite principii care asigura un continut real si
exact costului de productie.
Astfel , calcularea cat mai exacta a costului productiei fabricate are la baza
urmatoarele principii teoretice si metodologice :
Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si
informatiilor
Principiul delimitarii in timp a cheltuielilor
Principiul documentarii
Principiul delimitarii cheltuielilor care privesc productia si care nu privesc productia
Principiul separarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele cu caracter neproductiv
Principiul imputarii rationale
Principiul conectarii cheltuielilor la venituri
Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu : presupune ca cheltuielile efectuate in

cursul unui exercitiu sa fie evidentiate pe locurile care le-au ocazionat , ateliere, sectii,
sectoare.
Se impune colectarea cheltuielilor pe care le-au ocazionat , intrucat in cadrul acestora
se stabileste si responsabilitatile precise pentru persoanele care au aprobat sau acceptat aceste
cheltuieli.
Din puncte de vedere al calculatiei , cheltuielile de exploatare se impart in patru grupe
si anume : - cheltuieli de aprovizionare
- cheltuieli de productie
Pagina 45 din 143

- cheltuieli de desfacere
- cheltuieli de administratie si de conducere
Astfel delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor
furnizate de contabilitate se face in scopul necesitatilor de evidenta si calculatie care constau
in stabilirea cat mai justa a indicatorilor economico-financiari privind costurile
37.
la nivelul fiecarei structuri functionale, cat si de de conducere eficienta a activitatii pe

baza criteriilor de rentabilitate.
Principiul delimitarii in timp a cheltuielilor : presupune separarea cheltuielilor
perioadei curente de cele aferente perioadelor precedente sau ulterioare.
Potrivit acestiu principiu datele si informatiile care stau la baza calcularii costului
productiei trebuie sa provina numai din perioada la care se refera cheltuielile in cauza pentru
a caracteriza cu exactitate fenomenele la care se refera
In acest sens se poate mentiona ca in contabilitatea de gestiune exista unele cheltuieli
care desi se efectueaza in perioada curenta , ele privesc si productia perioadei viitoare
cunoscute sub numele de cheltuieli anticipate.
Alte cheltuieli sunt cele curente, acestea se efectueaza in perioada curenta si se refera
la acea perioada .Ele detin ponderea in costul produsului.
Cheltuielile previzionate sunt cheltuieli inregistrate in perioada curenta dar care se
efectueaza in perioadele urmatoare. De regula se includ in costul productiei in periada
urmatoare sau luna in care se inregistreaza provizionul.
Comform acestui principiu includerea cheltuielilor in costul productiei trebuie
efectuata in perioada de gestiune cand are lor fabricarea efectiva a produselor de care sunt
legate , indiferent de momentul efectarii propiu zise a acestora; astfel se asigura calcularea cat
mai exacta a costului productie fabricate si implicit a rezultatelor finale prin luarea in
considerare in mod corect pe langa cheltuielile de productie curente si a celor efectuate in
avans sau a provizioanelor.
Principiul documentarii: presupune ca orice cheltuiala inregistrata sa aiba la baza un
document justificativ.
Pagina 46 din 143

Acest lucru este precizat in mod expres de legea contabilitatii, in acelasi timp este
recunoscut faptul ca aceleasi documente justificative stau la baza inregistrarilor efectuate in
contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune.
Existenta documentelor e
Este impusa in momentul calculatiei costurilor fara a se face referire la modul sau
perioada de pastrare a acestora.
Principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cele care nu privesc
productia : presupune o delimitare clara a cheltuielilior de productie efectuate in cadrul
unitatii precum : cheltuieli cu caracter cultural, social sportiv, respectiv cantine , crese.
Principiul delimitarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele cu caracter
neproductiv : presupune o delimitare clara a cheltuielilor care se regasesc in costul productiei
dar sunt recunoscute de costul perioadei.
Principiul imputarii rationale : presupune ca cheltuielile indirecte sa fie repartizate,
imputate in mod rational asupra produselor la care se refera.
In acest sens se impune separarea cheltuielilor in variabile si fixe, determinarea
nivelului real al activitatii si baza acestora determinarea costului subactivitatii.
Principiul conectarii cheltuielilor la venituri : presupune ca in cadrul unei perioade de
gestiune sa existe o concordanta deplina intre cheltuielile inregistrate si productia obtinuta.
38.
PRINCIPIILE TEORETICE SI METODOLOGICE ALE ORGANIZARII

CONTABILITATII DE GESTIUNE LA
SC ROMRAD S.A.
In cadrul SC ROMRAD S.A. contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este

organizata pornind de o serie de principii teoretice, astfel incat sa-si poata realiza functia de
cunoastere si gestiune a resurselor.
Astfel se intalnesc urmatoarele principii metodologice :
1. Principiul separarii cheltuielilor ce privesc productia de cele care nu sunt legate de
fabricatie si de desfacerea produc
2. Principiul delimitarii cheltuielilor in timp
3. Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu
Pagina 47 din 143

4. Principiul documentarii
Aplicarea principiului separarii cheltuielilor cu caracter productiv de cele care nu au

caracter productiv presupune separarea cheltuielilor ce privesc activitatea industriala de
celelalte cheltuieli aparute din restul activitatilor desfasurate de societate.
Astfel in costul productiei industriale nu se pot include acele cheltuieli care nu sunt
legate de fabricatie sau de desfacerea productiei, cum ar fi :
Cheltuieli in ceea ce privesc ratele bianuale

Cheltuieli privind pregatirea cadrelor prin specializarea personalului financiar,
serviciul CAD-CAM, serviciul CTC
Cheltuieli legate de protocol, reclama, publicitate
Cheltuieli exceptionale de natura amenzilor si penalitatilor
Cheltuieli cu impozitul pe profit
Taxa asupra maijloacelor de transport
Nerespectarea acestui principiu poate denatura costul productiei prin marirea
artificiala , motiv pentru care SC ROMRAD S.A. inregistreaza cheltuielile mentionate in
costurile aferente acestor tipuri, comform Legii Contabilitatii si Regulamentului de aplicare.
Principiul delimitarii cheltuielilor in timp presupune includerea in costul de productie
a acelei cote perti de cheltuieli in momentul cand are loc fabricatia produselor care sunt
legate independent de perioada in care s-au efectuat.
Deci comform acestui principiu, cheltuielile la nivelul SC ROMRAD S.A. cuprind
urmatoarele tipuri de cheltuieli :
Cheltuieli curente
Cheltuieli inregistrate in avans
Cheltuieli cu provizioanele
39.
Cheltuielile curente sunt acele cheltuieli care se efectueaza in perioada de gestiune

cand se fabrica productia la care se refera ; majoritatea cheltuielilor de productie fac parte din
aceasta categorie , de exemplu : cheltuieli cu materii prime, cu manopera directa.
Pagina 48 din 143

Cheltuielile inregistrate in avans sunt reprezentate de cheltuielile efectuate in

perioadele de gestiune care preced perioada in care se fabrica productia.
In aceasta categorie se includ : cheltuilile cu prime de asigurare, costul abonamentelor
la publicatiile de specialitate.
Cheltuielile cu provizioanele cuprind acele cheltuieli care se include in costul
productiei din perioada curenta, prin construirea de provizioane, dar se executa practic in
perioadele viitoare de gestiune.
La nivelul SC ROMRAD S.A. se constituie urmatoarele categorii de provizioane:
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli, cand acestea privesc exploatarea, in care se
include cheltuielile cu reparatiile curente ale utilajelor
Provizioane pentru deprecierea creantelor in cazul insolvabilitatii unui client sau
debitor
Provizioane privind deprecierea stocurilor, sub aspectul fluctuatiilor de pret si al
diminuarii cantitaii
Nerespectarea acestui principiu ar duce la o calculare inexacta a costurilor,
impiedicand urmarirea dinamicii lor pe un sir de perioade de gestiune.
Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu : presupune defalcarea si delimitarea

cheltuielilor in raport cu principalele functii ale societatii : aprovizionare, desfacere si
administratie.
Categoriile de cheltuieli corespunzatoare functiilor enumerate sunt :
Cheltuieli de aprovizionare in care se include : cheltuieli de transport, cheltuieli
incarcare-descarcare
Cheltuieli de productie propui-zisa care cuprind : cheltuieli cu materii prime si
materiale, cheltuieli cu utilitati, amortizare, cheltuieli salariale, cheltuieli cu CAS si protectia
sociala, cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
Cheltuieli de administratie in care se include : salariile personalului administrativ si de
conducere, cheltuieli cu materiale consumabile in administratie, amortizarea mijloacelor fixe
si a cladirilor utilizate in sectorul de administratie si conducere
Realizarea acestui principiu presupune fundamentarea calculatiilor pe baza
documentelor justificative, atat in ceea ce priveste costul previzionat , cat si cel efectiv.
Analizand aceste documente se constata consumurile cantitatilor de materiale si
timpul utilizat, cat si consumurile valorice care stau la baza cheltuielilor de productie.
Pagina 49 din 143

Aplicand aceste principii SC ROMRAD S.A. foloseste calculatia costurilor drept

instrument de prognoza si urmarire a cheltuielilor.
40.
3.2 FACTORII DE ORGANIZARE A CONTABILITATII DE GESTIUNE
Dupa cum se precizeaza in Legea Contabilitatii organizarea contabilitatii de gestiune

se face de catre fiecare intreprindere in functie de nevoile de informare si in functie de
organizare, particularitatile fiecarei intreprinderi in parte,
Se pot enumera urmatorii factori de organizare :
1. Marimea intreprinderii : in functie de care putem avea calculatie sau contabilitate
centralizata sau descentralizata.
In marile intreprinderi se impune o calculatie descentralizata pe sectii, sectoare de
activitati astfel incat la nivel centralizat sa aiba loc o analiza a operatiilor sau calculatiilor
efectuate.
In intreprinderile mici calculatia sau contabilitatea de gestiune este de tip centralizat.
2. Structurarea organizatorica a intreprinderii : Intrucat cheltuielile sunt colectate pe
cadrul organizatoric, respectiv sectii , sectoare, ateliere se impune organizarea contabilitatii
de gestiune pe structura organizatorica a intreprinderii.
Aceasta organizare este corelata cu stabilirea responsabilitatilor.
3. Caracterul productiei respectiv continutul sau sezonier: in functie de caracterul
productiei se organizeaza si contabilitatea de gestiune si anume :
in cadrul productiei cu caracter continuu cheltuielile lunare sunt repartizate asupra
produselor obtinute in cadrul lunii, respective, respectandu-se cerintele principiului separarii
cheltuielilor in timp
in cadrul productiei de tip sezonier in care intreprinderea lucreaza numai o parte din
an, dar cheltuielile se efectueaza in tot timpul anului, se impune o alta organizare a
contabilitatii de gestiune si anume : in cadrul perioadei de activitate se inregistreaza atat
cheltuielile variabile cat si cele fixe, in timp ce in peroiada de inactivitate se inregistreaza
numai cheltuielile fixe respectiv cheltuielile de structuru sau de capacitate. In perioada de
Pagina 50 din 143

inactivitate cheltuielile fixe sunt inregistrate de regula ca cheltuieli anticipate urmand a fi

incluse in costul produselor in perioada de activitate. Includerea sau repartizarea cheltuielilor
are si de aceasta data la baza principiul imputarii rationale.
4. Tipul productiei, respectiv produsele de masa , de serie sau individuale : in functie
de tipul productiei se stabileste si metoda de calculatie.
41.
Pot fi utilizate metode clasice: globala, pe faze,pe comenzi, sau metode evoluate:
standard-cost, direct-costing si fluxul informational.
5. Interesul decizional : in functie de care in calculatie pot fi utilizate metodele
clasice, sau cele evoluate.
6. Tehnologia de fabricatie : care determina fluxul tehnologic. Aceasta este specifica
fiecarei intreprinderi si la randul sau impune un anumit flux, circuit al documentelor dar si o
anumita metodologie de calculatie.
Totodata mai presupune utilizarea anumitor conturi de calculatie.
7. Gradul de mecanizare, automatizare, cibernitizare a productiei: presupune anumite
fluxuri informationale cat si parcurgerea pasilor in colectarea cheltuielilor si determinarea
costurilor de productie.
8 Gradul de specializare sau concentrarea productiei : intrucat se impune determinarea
costului pe produs sau grupe de produse sau comenzi ,acest factor influenteaza fluxul
calculatiei costurilor respectiv organizarea contabilitatii de gestiune.
3.2.1. FACTORII DE ORGANIZARE AI CONTABILITATII

DE GESTIUNE SI CALCULATIA COSTURILOR
In cadrul SC ROMRAD SA factorii principali de care s-a tinut cont in stabilirea

modului de organizare a contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor sunt urmatorii
Profitul si marimea intreprinderii: reprezinta factorul care determina alegerea
principiului de organizare si executare a lucrarilor de calculatie, deci madalitatea de colectare
a cheltuielilor, modalitatea de determinare a costului unitar efectiv, alegerea metodei de
calculatie specifica activitatii desfasurate.
Pagina 51 din 143

Modul de realizare a contabilitatii de gestiune in cadrul societatii este organizarea

centralizata.
Acest mod de organizare presupune efectuarea tuturor inregistrarilor privind
cheltuielile pe centre de responsabilitate la nivelul societatii, tot aici realizandu-se si alocarea
cheltuielilor pe purtatori de costuri si calculul costului unitar.
O consecinta a acestui mod de organizare este aceea ca se realizeaza o evidenta
unitara la nivel de contabilitate generala.
Structura de productie si cea functionala poate fi considerata drept cadru al organizarii
si functionarii contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor.
In cadrul SC ROMRAD SA structura de productie cuprinde doua sectii in care se
realizeaza productia de baza a societatii.
In sectia RADIATOARE I se obtin radiatoare de racire necesare productiei de
tractoare, autocamioane, locomotive, pentru Dacia.
In sectia RADIATOARE II se obtin radiatoare de incalzire pentru diverse tipuri de
autovehicule, radiatoare de aluminiu pentru Dacia si instalatii de aer conditionat.
42.
Pentru desfasurarea normala a activitatii pe langa cele doua sectii de productie mai
exista :sectia mecano-energetica care asigura utilitatile necesare procesuluideproductie
precum si intretinerea si reparatia instalatiilor si utilajelor si sectia de scularie care asigura
executia si reparatia SDV-urilor necesare sectorului de productie.
Trebuie remarcat si faptul ca SC ROMRAT SA dispune de laboratoare in care se fac
analize chimice, fizico-mecanice, toxicologice.
In ceea ce priveste structura functionala , in cadrul SC ROMRAD SA ,contabilitatea
de gestiune inregistreaza totalitatea cheltuielilor efectuate la nivelul intregii societati pentru
ca apoi acestea sa fie repartizate la sfarsitul lunii, fiind incluse in costul produsului.
Un alt factor de care s-a tinut seama in organizarea contabilitatii interne in cadrul
societatii a fost si tehnologia productiei.
Tinand cont de specificul societatii, tehnologia de fabricatie poate fi definita ca o
succesiune de operatii prin care trece materia prima.
Pagina 52 din 143

Numarul mare de sortimente impune o mare flexibilitate in tehnologie si o

permanenta adaptare a personalului muncitor.
In ceea ce priveste tehnologia de fabricatie in cadrul societatii se completeaza
urmatoarele documente :
necesarul de materiale, corespunzatoare calitativ
fise tehnologice
fise de manopera
bonuri de consum
bonul de predare-transfer-retinere
De asemenea tehnologia de productie diferita , intalnita in cadrul SC ROMRAD SA a
determinat impartirea unitatii in cele doua sectii de productie in cadrul carora se obtin mai
multe produse, care pot fi considerate drept purtatori de costuri.
Tehnologia care se aplica este nepoluanta, folosindu-se ata in constructia radiatoarelor
de racire cat si a celor de incalzire.
Trebuie subliniat ca pentru unele tipo-dimensiuni din profilul de fabricatie, aceste
tehnologii sunt adaptate cerintelor impuse de indicii calitatii produselor.
43.
3.3. CONTINUTUL ECONOMIC SI FUNCTIA CONTABILA

A CONTURILOR DE GESTIUNE
Conturile cu ajutorul carora se realizeaza contabilitatea cheltuielilor de productie si

calculatia costurilor sunt conturile de gestiune.
Aceste conturi au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea
financiara, unde s-au inregistrat dupa natura lor, pentru a le ordona dupa destinatie in vederea
calcularii costului efectiv al productiei obtinute, decontarii acestei productii si stabilirii
abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite in scopul exercitarii controlului bugetar
asupra costurilor.
In felul acesta se creeaza independenta contabilitatii de gestiune fata de contabilitatea
financiara.
Pagina 53 din 143

In planul de conturi general, aceste conturi sunt cuprinse in clasa 9-Conturi de

gestiune si ele au caracteristica generala ca la sfasitul exercitiului financiar nu apar in bilantul
contabil intrucat datele si informatiile pe care le reflecta au fost deja inregistrate in
contabilitatea financiara pe baza careia se intocmeste bilantul contabil.
De asemenea , se poate mentiona ca aceste conturi au o functie contabila mai elastica
in ceea ce priveste debitarea si creditarea lor intrucat, asa cum s-a aratat, modul de organizare
a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei intreprinderi, in functie de specificul
activitatii si necesitatile propii de informare ale acesteia.
Iata de ce in caracterizarea conturilor respective si in modelele de calculatie nu se vor
respecta cu strictete Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile,
Existand mai multe variante posibile de functionare a conturilor in cauza.
La randul ei , clasa de conturi 9 este structurata in trei grupe :
90 “decontari interne “
92 “conturi de calculatie “
93 “costul productiei “
Grupa 90 “decontari interne “ cuprinde conturile :
901 “ decontari interne privind cheltuielile “
902 “ decontari interne privind productia obtinuta “
903 “ decontari interne privind diferentele de pret “
Contul 901 “decontari interne privind cheltuielile “ se foloseste , pe de o parte pentru
evidenta decontarilor interne privind cheltuielile activitatii de baza si auxiliare, cheltuielile
generale de administratie, a cheltuielilor indirecte de productie ,precum si a cheltuielilor de
desfacere, care au fost inregistrate mai intai in contabilitatea generala, iar apoi se
inregistreaza in contabilitatea de gestiune, iar pe de alta parte; pentru reflectarea costului
efectiv al productiei obtinute.
El face interfata dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune.
44
Potrivit actelor normative in viguare , dupa functia contabila este un cont bifunctional,
dar functioneaza ca un cont de pasiv.
Pagina 54 din 143

Se crediteaza , in cursul lunii cu ocazia decontarii cheltuielilor de exploatare pe

destinatii in functie de posibilitatile de identificare ale acestora pe locuri de cheltuieli si
obiecte de calculatie.
Se debiteaza la sfarsitul lunii, cu costul efectiv al productiei finite si a celei in curs de
executie, dupa care se soldeaza.
Contul 902 “ decontari interne privind productia obtinuta “ se utilizeza pentru

evidenta decontarilor interne privind costul productiei obtinute in cursul lunii , la pret de
inregistrare (prestabilit sau cu ridicata ), pe de o parte , iar pe de alta parte , pentru decontarea
, la sfarsitul lunii , a costului efectiv al aceleiasi productii obtinute pe parcursul lunii, astfel ca
soldul sau creditor reprezinta diferentele de pret favorabile , adica economiile , respectiv
abaterile pozitive .
Soldul debitor reflecta diferentele nefavorabile , respectiv depasirile , adica abaterile
negative.
Dupa functia contabile este un cont bifunctional.
Se crediteaza , pe parcursul lunii , cu pretul de inregistrare al productiei finite obtinute
in procesul de productie.
Se debiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv a; productiei respective.
Indiferent de soldul sau ,acest cont se inchide la sfarsitul lunii prin contul 903 “
decontari interne privind diferentele de pret “.
In analitic , contul 902 “ decontari interne privind productia obtinuta “ se dezvolta pe
obiecte de calculatie: produse , servicii, lucrari, comenzi.
Contul 903 “ decontari interne privind diferentele de pret “ serveste pentru

inregistrarea , la sfarsitul lunii, a diferentelor dintre pretul de inregistrare (prestabilit sau cu
ridicata ) si costul efectiv al productiei finite obtinute obtinute din procesul de productie.*
Dupa functia contabila este un cont de activ .
Se debiteaza, la sfarsitul lunii, cu ocazia calcularii si inregistrarii diferentelor aferente
productiei finite obtinute din procesul de productie .
Se crediteaza tot la sfarsitul lunii cu ocazia inchiderii in momentul decontarii
diferentelor asupra costului productiei obtinute . Deci la sfarsitul lunii nu prezinta sold.
In sold se dezvolta ca si contul precedent , cu care functioneaza in pararel, adica pe
obiecte de calculatie: produse, lucrari, servicii, comenzi.
Grupa 92 “conturi de calculatie “ cuprinde urmatoarele conturi :
Pagina 55 din 143

921 “ cheltuielile activitatii de baza “

922 “ cheltuielile activitatilor auxiliare “
923 “ cheltuielile indirecte de productie “
924 “ cheltuieli generale de administratie “
925 “ cheltuieli de desfacere “
45.
Contul 921 “ cheltuielile activitatii de baza “ se foloseste pentru evidenta cheltuielilor

aferente activitatii de baza a unitatii.
Dupa functia contabila este un cont de activ.
Se debiteaza , pe parcursul lunii, cu ocazia colectarii cheltuielilor directe aferente
activitatilor de baza , care au fost inregistrate si in contabilitatea financiara iar la sfarsitul
lunii , cu cotele corespunzatoare de cheltuieli indirecte (comune ale sectiei, generale de
administratie ale unitatii, de desfacere si ale activitatii auxiliare ) repartizate rational in costul
produselor fabricate , lucrarilor efectuate si serviciilor prestate.
Se crediteaza la sfarsitul lunii, cu costul efectiv al productiei finite, si cu cel al
productiei in curs de executie obtinute din activitatea de baza, operatie dupa care se soldeaza.
In analitic , se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si articole de calculatie.
Contul 922 “cheltuielile activitatilor auxiliare “ se utilizeaza pentru a se tine evidenta

cheltuielilor ocazionate de activitatile auxiliare ale unitatii .
Se debiteaza in cursul lunii, cu ocazia colectarii cheltuielilor directe privind
activitatile auxiliare, care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara, iar la sfarsitul lunii ,
cu cota corespunzatoare de cheltuieli generale de administratie repartizate rational in costul
productiei auxiliare destinata vanzarii.
Se crediteaza , la sfarsitul lunii cu contravaloarea productiei livrate de sectiile
auxiliare pentru activitatea de baza , sectorul administrativ si de conducere, sau sectorul
desfacere precum si cu costul efectiv al productiei finite destinate vanzarii si respectiv , al
productiei in curs de executie, operatii dupa care se inchide.
In analitic se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si daca este cazul articole de
calculatie.
Pagina 56 din 143

Contul 903 “ cheltuieli indirecte de productie “ serveste pentru evidenta cheltuielilor

cu intretinerea si functionarea utilajelor si a cheltuielilor generale ale fiecarei sectii de baza a
unitatii.
Se debiteaza pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor indirecte de productie
privind activitatea de baza, care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara, iar la sfarsitul
lunii , se mai debiteaza si cu contravaloarea produselor, lucrarilor si serviciilor primite de la
sectiile auxiliare pentru necesitatile activitatii de baza care nu se identifica pe obiecte de
calculatie.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor indirecte
in costul productiei obtinute, ocazie cu care se soldeaza.
In analitic se dezvolta pe sectii si pe feluri sau articole de cheltuieli indirecte de
productie.
46.
Contul 904 “ cheltuieli generale de administratie se foloseste pentru evidenta

cheltuielilor de administratie si conducere a unitatii .
Dupa functia contabila este cont de activ.
Se debiteaza pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor ocazionate de
administratia si conducerea unitatii care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara , iar la
sfarsitul fiecarei luni se mai debiteaza cu contravaloarea produselor, lucrarilor si serviciilor
primite de la sectiile auxiliare pentru necesitatile sectorului administrativ si de conducere al
unitatii .
Se crediteaza la sarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor generale de
administratie in costul productiei obtunute din activitatea de baza , precum si in costul
productiei obtinute din activitatea de baza precum si in costul productiei obtinute din
activitatea auxiliara care are caracter de marfa.
Dupa operatia de creditare contul 904 “ cheltuieli generale de administratie “ se
soldeaza.
In analitic se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului
administrativ si de conducere.
Pagina 57 din 143

Contul 925 “ cheltuieli de desfacere “ se utilizeaza pentru inregistrarea cheltuielilor

efectuate in legatura cu desfacerea produselor fabricate( cheltuieli de ambalare, de transport,
de manipulare, depozitare, conservare ).
Se debiteaza in cursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor ocazionate de sectorul de
desfacere, care sunt inregistrate si in contabilitatea financiara ,iar la sfarsitul lunii se mai
debiteaza cu contravaloarea produselor, lucrarilor si serviciilor primite
de la activitatea auxiliara pentru necesitatile sectorului de desfacere.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor de
desfacere in costul complet al productiei obtinute, operatie dupa care se soldeaza.
In anlaitic se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului
desfacere.
Grupa 93 “ costul productiei “ cuprinde :

931 “ costul productiei obtinute “
933 “ costul productiei in curs de executie “
Contul 931 “ costul productiei obtinute “ serveste pentru evidenta productiei finite
obtinute, care constadin produse finite, semifabricate destinate vanzarii, lucrari executate si
servicii prestate pentru terti, investitii propii sau alte activitati.
Dupa functia contabila este un cont bifunctional.
Se debiteaza in cursul lunii cu pretul sau costul de inregistrare al productiei finite
obtinute din procesul de productie.
47.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei respective decontata pe

seama cheltuielilor ocazionate. Indiferent de soldul sau acest cont se inchide la sfarsitul lunii
prin contul 903 “ decontari interne privind diferentele de pret “ chiar daca diferentele sunt
favorabile sau nefavorabile, dupa care se soldeaza.
In analitic se dezvolta pe obiecte de calculatie.
Pagina 58 din 143

Contul 933 “ costul productiei in curs de excutie “ se utilizeaza pentru inregistrarea

costului efectiv al productiei in curs de executie , indiferent daca provine din activitatea de
baza sau auxiliara.
Se debiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei in curs de executie
rezultata din activitatea de baza precum si din activitatile auxiliare.
Se crediteaza tot la sfarsitul lunii cu costul efectiv al aceleiasi productii decontata pe
seama cheltuielilor efectuate.Dupa aceasta operatie contul se soldeaza.
In analitic se dezvolta pe obiecte de calculatie.
3.3.1. SCHEMA FUNCTIONARII CONTURILOR DIN CLASA 9

CONTURI DE GESTIUNE
Contul 901”decontari interne privind cheltuielile “

-in debit: costul efectiv al produselor finite obtinute (cont 931)
-in credit: cheltuieli de productie din contabilitatea financiara, inregistrate in conturi
dupa natura economica(cont:921,922,923,924,925)
-soldul final creditor=costulefectiv al productiei in curs de executie.
Contul 902”decontari interne privind productia obtinuta”:

- in debit: costul efectiv al productiei finite obtinute (cont 921)
- in credit : costul standard al productiei finite (cont 931)
diferentele de pret aferente productiei finite (cont 903)
Contul 903” decontari interne privind diferentele de pret” :

- in debit: diferente de pret aferente productiei finite (cont 902)
- in credit : diferente de pret aferente productiei obtinute, repartizate (cont
931)
Contul 921”cheltuielile activitatii de baza” :

- in debit: cheltuieli directe (cont 901)
Pagina 59 din 143

cheltuielile activitatii auxiliare (cont 922)

cheltuieli indirecte de productie (cont 923)
cheltuieli generale de administratie (cont 924)
cheltuieli de desfacere (cont 925)
48.
- in credit : costul productiei in curs de executie (cont 933)

costul efectiv al productiei finite (cont 902)
Soldul final debitor =costul efectiv al productiei finite in curs de executie .
Contul 922”cheltuielile activitatilor auxiliare”

- in debit cheltuieli colectate(cont 901)
decontari reciproce (cont922 in analitic)
- in credit : decontari reciproce (cont 922 in analitic)
repartizarea cheltuielilor pe locurile consumatoare (cont
922,923,924,925)
costul productiei in curs de executie (cont 933)
costul efectival productiei marfa(contul 902)
Contul 923”cheltuielile indirecte de productie”

- in debit: cheltuieli indirecte ale sectiilor principale de
productie (901)
cheltuielile activitati auxiliare (cont 922)
- in credit: cota de cheltuieli indirecte ale sectiilor
repartizate pe obiecte de calculatie (cont 921)
Contul 924”cheltuieli generale de administratie” :

- in debit:cheltuieli generale de administratie (cont 901)
cheltuielile activitatilor auxiliare (cont 922)
- in credit: cota de cheltuieli generale de administratie
repartizate pe obiecte de calculatie (cont921,922)
Contul 925”cheltuieli de desfacere”
Pagina 60 din 143

- In debit : cheltuieli de desfacere (cont 901)

cheltuielile activitatilor auxiliare (cont 922)
- in credit: cota de cheltuieli de desfacere pe obiecte de calculatie (cont
921)
Contul 931”costul productiei obtinute”:
- in debit: costul standard al productiei finite obtinute
(cont902)
diferentele de pret aferente productiei finite
obtinute (cont903)
- in credit: costul efectiv al productiei finite obtinute (cont 901)
Contul 933”costul productiei in curs de executie” :

- in debit: costul efectiv al productiei in curs de executie
(cont921)
soldul final debitor = costul efectiv al productiei in curs de executie.
Dupa inregistrarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de productie dupa
destinatia lor pe locurile care le-au ocazionat si pe obiecte de calculatie in raport de
49.
posibilitatile de identificare in momentul efectuarii acestora, urmeaza la sfarsitul lunii,

calculul costului efectival productiei obtinute in cursul lunii din procesul de fabricatie.
Costul efectiv cuprinde cheltuielile totale si unitatr ocazionate de fabricarea
produselor si este necesar sa se calculeze pentru scopuri de decontare a productiei obtinute,
de control a cheltuielilor bugetare pe locuri de cheltuieli si pe produse si de stabilirea
eficientei activitatii desfasurate.
Calculatia costurilor este o activitate practica complexa care se desfasoara in
continuarea inregistrarii analitice a cheltuielilor de exploatare cu ajutorul contabilitatii de
gestiune si permite delimitarea acestora dupa destinatie pe locuri de productie, produse si
feluri de cheltuieli.
3.4.PROCEDEE SI METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR
Pagina 61 din 143

3.4.1. PROCEDEELE DE CALCULATIE A COSTURILOR
Procedeul de calculatie reprezinta tehnicile de calcul cu ajutorul carora costurile

evidentiate pe feluri si locuri de costuri sunt delimitate si decontate fiecarui purtator de
costuri.
Procedeele de calculatie se individualizeaza si opereaza in cadrul metodelor de
calculatie.
Cu ajutorul lor se ventileaza si deconteaza costurile pe tot traseul formarii costului
produselor.
Obiectul calculatiei il constituie costurile directe si indirecte in raport cu purtatorul de
costuri, respectiv, costurile variabile si cele fixe in raport cu acelasi purtator.
Ca parti componente ale metodelor de calculatie a costurilor, procedeele de calculatie
se diferentiaza in raport de caracteristicile tehnice ale procesului de productie si
repetabilitatea produsului fabricat.
Din acest punct de vedere se poate aprecia ca procedeul de calculatie este un reflex in
plan valoric al procedeului de productie.
Intr-o forma simplificata , interfata dintre procedeele de productie si procedeele de
calculatie a costurilor se prezinta in schema urmatoare:
50.
PROCEDEE DE PRODUCTIE PROCEDEE DE CALCULATIE

Productia de masa(produse unitare, Calculatia prin diviziune simpla intr-
omogene) una sau mai multe faze
Productia de sorturi (mai multe Calculatia prin coeficienti de
produse asemanatoare dupa natura echivalenta, simpli sau complecsi
lor)
Productia de serie si productia Calculatia prin suplimentare
individuala (mai multe produse cumulativa sau selectiva cu sau fara
deosebite dupa natura lor) calculatia pe locuri
Productia cuplata(mai multe Metoda valorii ramase sau a restului si
Pagina 62 din 143

produse aparute simultan si fortuit) metoda valorii repartizate.
Categoriile de procedee sunt:

I Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
II Procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si
fixe
III Procedee de evaluare si calculare a costurilor de fabricatie
interdependenta
IV Procedee de determinare a costului pe unitatea de produs
I Procedeul de repartizare a cheltuielilor indirecte: se utilizeaza pentru repartizarea

cheltuielilor indirecte de productie cat si pentru repartizarea cheltuielilor generale si de
administratie.
Repartizarea se face cu ajutorul procedeului suplimentarii, utilizat in mai multe forme
si variante respectiv: in forma clasica si forma cifrelor relative de structura.
Forma clasica a procedeului suplimentarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
alegerea unei baze de repartizare comuna ca natura dar diferita ca marime de la un
obiect de calculatie la altul
calculul coeficientului de suplimentare, comform relatiei:
Chr
Ks  n
 bj
j 1
51
Unde: Ks = coeficient de suplimentare

Chr= cheltuieli de repartizat
b= baza de repartizare
j=obiectul de calculatie
Pagina 63 din 143

n= numarul obiectelor de calculat

calculul cotei de cheltuieli ce revine pe obiectul de calculatie astfel:
Cj = bj* Kj unde c= cota de cheltuieli de repartizat.
Procedeul suplimentarii in forma clasica , in functie de numarul de si caracterul

coeficientilor de suplimentare calculati, prezinta urmatoarele variante :
varianta coeficientului unic sau global
varianta coeficientilor diferentiati
varianta coeficientilor selectivi
Cea dea doua forma cea a cifrelor relative de structura a procedeului suplimentarii
presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
calculul ponderii bazei de repartizare corespunzatoare fiecarui obiect de calculatie fata
de total baza:
procentele obtinute se aplica asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizarii(Chr),
determinandu-se cotele de cheltuieli indirecte de productie ce revin fiecarui obiect de
calculatie.
II Procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe.

Separarea cheltuielilor de productie in variabile si fixe se face prin utilizarea
urmatoarelor procedee :
procedeul celor mai mici patrate
procedeul punctelor de maxim si minim
procedeul analitic
III Procedeul de evaluare si calculare a costurilor privind productia de fabricatie

interdependenta.
Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este
necesara in cadrul unor intreprinderi cu activitate industriala in care au loc livrari reciproce de
produse, lucrari si servicii intre sectii sau ateliere pentru nevoile de productie.
Calculul costului productiei de fabricatie interdependenta se poate efectua folosind
urmatoarele procedee:
procedeul elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua in consideratie
prestatiile reciproce, procedeu folosit mai ales in elaborarea antecalculatiilor
Pagina 64 din 143

52
Procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit,
cum ar fi costul standard, normat sau alt cost, procedeu ce se poate folosi numai in cazul
sectiilor sau atelierelor cu productie omogna.
Procedeul calculelor iterative
Procedeul algebric
IV Procedee de determinare a costului pe unitatea de produs
Calculul costului unitar al produselor executate, lucrarilor executate si serviciilor

prestate se poate efectua folosind urmatoarele procedee :
Procedeul diviziunii simple

Procedeul cantitativ
Procedeul indicilor de echivalenta
Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal
Procedeul deducerii valorii produselor secundare.
3.4.2. METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR
Metodele de calculatie a costurilor exprima modul de organizare a colectarii

cheltuielilor de productie in scopul determinarii costurilor pe produs.
Pe aceasta cale se asigura corelarea pana la integrare a calculatiei pe feluri de costuri,
locuri de costuri si purtatori de costuri.
Criteriul de baza in alegerea si delimitarea unei metode de calculatie a costurilor este
cel al caracteristicilor procesului tehnologic si tipului de productie.
Din punct de vedere tehnologic , procesul de productie poate fi simplu sau complex.
Simplu in cazul in care produsul rezulta prin prelucrarea succesiva a materiei prime,
complex atunci cand produsul este fabricat prin combinarea partilor componente.
Pagina 65 din 143

Metodele de calculatie a costurilor cuprind totalitatea procedeelor ce conduc la

cuantificarea cifrica a corelatiei dintre cheltuielile de productie si desfacere ale intreprinderii
exprimate valoric si produsele care au ocazionat aceste cheltuieli exprimate fizic, cantitativ.
Conturarea diferitelor metode de calculatie si mai ales aplicarea lor concreta sunt
legate de particularitatile spefice ale fiecarei intreprinderi .
In aceste conditii , un grad mare de detaliere informationala o au metodele absorbante
de normare, evidenta si calculatie a costurilor.
53
Ele dau itinerarul de parcurs pentru a se ajunge la o masa de cheltuieli definita doar in
totalitate si numai partial localizata la costul unitar al produselor .
In aceasta categorie se cuprind : metoda globala, metoda pe faze, metoda THM si
metoda pe comenzi.
Metoda globala: se aplica de catre intreprinderile industriale atat pentru productia de
baza cat si pentru cea auxiliara, daca din procesul de productie se obtine un singur fel de
produs, lucrare, serviciu.
Pot fi date ca exemplu intreprinderile producatoare de energie, de oxigen, de extractie
a carbunelui, carierele pentru substantele minerale solide , salinele cu extractie in solutie prin
sonde precum si unitatile care fabrica produse cuplate din aceiasi materie prima.
Metoda globala consta in colectarea cheltuielilor de productie si desfacere global intr-
un singur cont de cheltuieli sintetic sau analitic corespunzator unei zone de cheltuieli la
nivelul intreprinderii.
Stabilirea costului pe unitate de produs , lucrare, servicii se face prin raportarea
totalului cheltuielilor colectate global la cantitatea de produse obtinute in perioada de
gestiune respectiva.
Ca urmare a faptului ca in sectia sau intreprinderea care se aplica metoda globala se
fabrica un singur produs , lucrare, serviciu ,toate cheltuielile de productie si desfacere au un
caracter de cheltuiala directa fata de productia obtinuta.
Principala problema pe care o ridica organizarea contabilitatii de gestiune consta in
stabilirea modalitatilor de preluare a cheltuielilor de prelucrare a cheltuielilor din
contabilitatea financiara.
Pagina 66 din 143

Sunt doua solutii:

inregistrarea concomitenta a cheltuielilor atat in contabilitatea financiara (clasa 6) cat
si in contabilitatea de gestiune.
Inregistrarea separata a cheltuielilor in contabilitatea financiara pe masura ce apar , iar
in contabilitatea de gestiune o singura data de regula de regula la sfarsitul perioadei de
gestiune pe baza unui tablou de conversie.
Metoda pe faze: se aplica la intreprinderile cu productie de masa sau serie mare, unde
procesul tehnologic are un caracter relativ omogen , iar produsul finit se obtine prin
prelucrarea in stadii succesive a materiei prime.
Productia de masa se caracterizeaza prin stabilitate, prin parcurgerea unor etape
tehnologice si prin obtinerea unor cantitati mari de produse.
Se aplica in cadrul fabriciilor de zahar, rafinarii de petrol, centrale termo-electrice,
industria miniera.
Pentru aplicarea acestei metode se impune solutionarea urmatoarelor aspecte:
Stabilirea fazelor de calculatie
Determinarea costului semifabricatelor in cadrul unei faze de calculatie
Determinarea costului semifabricatelor cand in cadrul aceleiasi faze de calculatie se
obtin doua sau mai multe produse.
PROIECT DE LICENTA-METODA PE COMENZI 54.
Metoda THM: (tarif pe ora-masina) consta in stabilirea costurilor de productie

ocazionate de functionarea unui centru de productie.
Acesta reprezinta o masina ,un grup de masini similare sau un grup de masini care
executa o suita de operatii tehnologice.
Costurile prelucrare se urmaresc pe fiecare centru de productie , iar in continuare se
deconteaza pe purtator de valoare, proportional cu costul orei-masina si timpul de prelucrare.
Costurile cu materia prima si materialele directe constituie un loc de costuri distinct si
se urmaresc direct pe produsul rezultat.
3.4.3. METODA PE COMENZI
Aceasta metoda se aplica in intreprinderile pluriproducatoare, cu productie

individuala si de serie mica, unde produsul finit rezulta prin ansamblarea partilor sale
componente al caror proces tehnologic se sectorizeaza in cadrul unor locuri de productie.
Pagina 67 din 143

De exemplu in industria constructoare de masini, industria mobilei, industria

confectiilor.
Obiectul de calculatie il constituie comanda de productie lansata pentru o anumita
cantitate de produse,elemente asamblabile semifabricate, lucrari sau servicii care pot fi
executate in cursul unei perioade.
La fiecare lansare de productie ,dintr-un anumit produs se creeaza un loc de costuri pe
fiecare comanda si se stabileste o sectie de executare a acesteia.
In esenta aceasta metoda consta in colectarea si repartizarea costurilor de productie pe
sectii de fabricatie si pe comenzi, iar in cadrul acestora, pe articole de calculatie.
Pe masura ce comanda se executa , se procedeaza la calculatia costului produsului ce
constituie obiectul comenzii.
Relatia de calcul a costului produsului, folosita in acest sens, se diferentiaza in raport
cu sistemul de lansare si urmarire a comenzilor, descentralizat pe semifabricate ca elemente
asamblabile ale produselor sau descentralizat la nivel de produs finit.
In primul caz , partile componente constituie gestiuni distincte si in consecinta obiect
de calculatie.
In continuare asamblarea lor constituie o realizare interna sau un consum intermediar
de semifabricate pentru realizarea produsului finit.
Pentru cel de-al doilea caz, produsul finit in totalitatea lui constituie un obiect de
comanda diferentiat pe sectii prelucratoare si sectia de montaj.
Obiectul comenzii este diferit in functie de felul productiei, de pilda productia
individuala se organizeaza de regula in varianta fara semifabricate, iar productia de serie se
poate organiza atat in varianta fara semifabricate cat si in cea cu semifabricate.
Modelul sintetic privind calculatia costului este redat de relatiile :
55
in ipoteza unei singure comenzi , costul unitar va fi :
Cu   cheltuielidirecte   cheltuieliindirecte
Pagina 68 din 143

in cazul unui lot de produse:
Cu 
 cheltuielidirecte   cheltuieliindirecte
Qc
Organizarea calculatiei dupa metoda pe comenzi presupune dupa lansarea comenzii

deschiderea in cadrul contului 921”cheltuielile activitatii de baza” a analiticelor pe comenzi
in care se colecteaza pe locuri de productie si pe articole de calculatie in cursul lunii, costurile
directe si la sfarsitul lunii costurile indirecte repartizate pe comanda din contul 923”cheltuieli
indirecte de productie” si contul 924 “cheltuieli generale de administratie”.
Pentru aceasta fiecare comanda primeste un simbol cifric din registrul de comenzi,
care se inscriu in toate documentele justificative de consum.
Costul efectiv pe comanda se stabileste la terminarea comenzii.
In cazul unor comenzi cu ciclu lung de fabricatie, daca unele laturi partiale se predau
la magazie sau clientului inainte de terminarea intregii comenzi , ele se evalueaza la costul
antecalculat sau se pot evalua la costul efectiv al produselor similare fara a depasi costurile
efective inregistrate la comanda respectiva.
Metoda de evaluare adoptata la inceputul anului , pentru aceleasi produse se mentine
pana la sfarsitul anului.
Diferentele ce apar la terminarea comenzii intre costul efectiv al ei si costul la care s-
au inregistrat produsele predate se include in costul efectiv al ultimului lot.
Metoda pe comenzi prezinta avantajul ca asigura o individualizare si o calculare a
costului unitar al produselor.
56
PREZENRAEA METODEI PE COMENZI IN CADRUL

SC ROM RAD SA
Pagina 69 din 143

Procesul de productie al SC ROMRAD SA este organizat prin productia de serie ,

care se caracterizeaza prin fabricarea unor cantitati mari de produse obtinute in cadrul unor
etape succesive de prelucrare a mai multor materiale.
Metoda de calculatie a costurilor utilizate de SC ROMRAD SA este cea pe comenzi.
Purtatorul de cheltuieli folosit obligatoriu in antecalculatii este produsul, iar cel
utilizat in calculatie de dare de seama este comanda.
Comanda poate fi formata dintr-un produs, lucrare ,serviciu care poate constitui
productia individuala sau ocazionala si care se utilizeaza in varianta cu semifabricate sau
poate fi o productie de serie ce se organizeaza atat in varianta fara semifabricate cat si in cea
cu semifabricate.
Pentru productia de serie lotul comenzii poate fi format dintr-o cantitate oarecare de
produse, repere, subansamble, costul intregului lot reprezentand costul comenzii,
determinandu-se apoi costul unitar prin procesul diviziunii simple.
Pentru productia individuala organizata fara semifabricat, calculatia nu face nici un fel
de separare a cheltuielilor pe seama partilor sau reperelor componente.
Ea va releva, cel mult , partea cu care participa in fabricatie si la formarea costului
fiecarei sectii de productie.
Intrucat aceasta metoda de calculatie are la baza conceptul costurilor absorbante, deci
integrale, ea presupune desfasurarea lucrarilor de calculatie potrivit etapelor specifice
metodelor absorbante, inclusiv etapa determinarii cantitative si valorice a productiei
neterminate, datorita variatiei pe care o inregistreaza acesta productie de la o perioada la alta.
Etapa de determinare a productiei in curs de executie ,numai calculul costului efectiv,
deci al costului contabil, intrucat in lucrarile de antecalculatie a costului pe produs nu se pune
problema productiei neterminate.
In cadrul acestei metode, purtatorul de costuri folosit in mod obligatoriu in lucrarile
de antecalcul este produsul , in timp ce purtatorul de costuri utilizat prin urmarirea si
inregistrarea costurilor de productie este comanda.
Aceasta metoda evidentiaza partea cu care contribuie fiecare sectie la obtinerea
comenzii respective si deci la formarea costului acelei comenzi.
Modul sintetic de calcul a costului unitar in aceasta situatie este de forma:
57
Pagina 70 din 143

K N M
Ctu   (  Chdx   Chiy )
S 1 X 1 Y 1
Unde: s-sectia
x-articole de calculatie pentru cheltuieli directe
y-articole de calculatie pentru cheltuieli indirecte
Ctu-cost unitar
Chd-cheltuieli directe
Chi- cheltuieli indirecte
Daca o comanda cuprinde mai multe unitati de produs se raporteaza cheltuielile de
productie calculate pe articole de calculatie , la cantitatea de produse obtinuta determinandu-
se costul mediu pe produs.
In cazul cand produsele care fac parte dintr-o comanda se predau la magazie sau
clientului inainte ca respectiva comanda sa fie terminata , acele produse se evalueaza la un
cost antecalculat.
In anumite cazuri ele se pot evalua si in functie de costul efectiv al unor produse
similare fabricate in perioada de gestiune precedenta.
Eventualele diferenta de pret care apar intre costul antecalculat si costul efectiv la
terminarea comenzii se reflecta in costul ultimului lot de produse.
Comform metodei pe comenzi costurile de productie se colecteaza pe articole de
calculatie in fise deschise pentru fiecare comanda.
Schematic, filiera evidentei si calculatiei costurilor se prezinta astfel :
Lansarea
comenzii
Fisa de calculatie
I.Antecalcul II.Postcalcul III.Decontare
-articole de -articole de -cantitate
calculatie calculatie -valoare
-sectii -sectii -cost unitar
Pagina 71 din 143

Documente
justificative
58
CAPITOLUL IV: ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE SI

CALCULAREA COSTURILOR LA SC ROMRAD SA
4.1. CARACTERISTICE TEHNICE, ECONOMICE SI ORGANIZATORICE LA SC

ROMRAD SA
Inceputul actualei societati SC ROMRAD SA s-a produs in anul 1990 ; cand s-a
inceput constructia actualei fabrici, cu un capital de 2.200,9 milioane.
Aparitia fabricii in peisajul industrial al Romaniei nu a constituit o intamplare
ea a rezultat din necesitatea vitala a industriei romanesti aflate intr-o dezvoltare
dinamica.
In prezent se fac eforturi continue de a asigura radiatoare pentru productia nationala
de tractoare, autocamioane, locomotive si autoturisme.
In decursul anilor intreprinderea a cunoscut o continua dezvoltare atat in domeniul
dotarii tehnice, cat si al productiei de baza.
SC ROMRAD SA datorita nevoilor si demersurilor facute a fost beneficiara unei
importante investitii, astfel intreprinderea a putut sa-si creeze noi spatii de productie si si-a
dezvoltat unitatile conexe.
Creareea de noi spatii de productie a condus la dotarea acestora cu noi utilaje
moderne, care sa permita folosirea unor noi tehnologii de productie.
In pararel cu dotarea cu utilaje din tara si din strainatate, s-au realizat utilaje prin
autoutilare, reusindu-se acoperirea partiala a lipsei de fonduri pentru importul de utilaje
performante.
Pagina 72 din 143

Toate aceste investitii au condus la asigurarea in anul 1992 a unei capacitati de

productie de 8.000 tone / de radiatoare.
In urma perioadei de tranzitie prin care a trecut economia tarii noastre, de la o
economie centralizata planificata a unui regim totalitar, la economia de piata specifica tarilor
cu caracter democratic.
Ca urmare a Hotararii Guvernului nr.135 din 1990 SC ROMRAD SA se inregistreaza
ca persoana juridica la Camera de Comert, cu un capital initial de 2.200,9 milioane lei,
reevaluat la 12.600,5 milioane lei.
Inscriindu-se economiei de piata si mersului firesc al societatii, la data de 15.03.1996,
SC ROMRAD SA a semnat contractul cu Fondul Propietatii de Stat, acesta fiind pasul spre
privatizare.
Astfel dupa semnarea contractului cu FPS, care detinea 70% din intreprindere, cand
trebuia platita prima rata in vederea cumpararii unei parti din SC ROMRAD SA ,
intreprinderea dispunea de un fond de 500 de milioane de lei.
59.
La propunerea FPS , existand un singur ofertant pentru cumpararea intreprinderii, s-a

nascut ideea ca SC RONRAD SA sa fie privatizata in intregime.
Aceasta idee a fost agreata ,avandu-se avandu-se in vadere conditiile deosebit de
avantajoase in care se face cumpararea:
20% din suma totala a fost platita cash

80% a fost luat un credit pe termen de zece ani cu dobanda 6% pe an.
Ratele bianulale vor fi platite pana la data de 15 septembrie 2004.

Aceasta a insemnat ca salariatii de la SC ROMRAD SA vor deveni propietarii
intregului capital social al societatii respectiv 12.600.457.000 lei impartit in 460.799 actiuni
nominative.
In 1991 se deschide o noua etapa in evolutia SC ROMRAD SA.
Din anul 1991 investitiile cunosc o dezvoltare deosebita.
Pagina 73 din 143

O mare parte din profitul societatii este investit in noi obiective de constructii si in
dotarea cu utilaje cat mai moderne si mai performante.
Numai in perioada 1993-1996 s-au investit in utilaje si constructii suma de
9.324.612.513 lei, din care incepand din anul privatizarii cu suma de 5.146.869.002 lei.
De asemenea se achizitioneaza o serie de utilaje moderne din import, dotate cu CNC,
fiind utilaje de inalta performanta.
Cea mai mare investitie si anume “linii flexibile de fabricat radiatoare” in valoare de
aproximativ 3500 mii de dolari, avand ca termen de implementare anul 1997, permite
fabricarea in serie mare a radiatoarelor de apa si incalzire.
Capacitatea liniilor este de 200.000 de bucati pe an, de radiatoare de incalzire si
200.000 de bucati pe an de radiatoare de racire pentru cele mai reprezentative autovehicule
din tara si import.
Se preconizeaza a se executa 100.000 de bucati pe an de radiatoare pentru Dacia ,
42.000 de bucati pe an pentru DAEWO, precum si pentru echiparea autovehiculelor
VOLKSWAGEN, RENAULT, CITROEN, FORD, OPEL, AUDI, FIAT, BMW, ALFA
ROMEO, PEUGEOT.
Deservirea liniilor se va face de catre 21 de salariati direct productivi, tactul liniei
fiind de un radiator la 51 de secunde.
Pentru difersificarea productiei la 1 mai 1994 se infiinteaza Societatea mixta romano-
engleza-israeliana”PERADSOLD” SRL cu obiect de activitate fabricarea si comercializarea
instalatiilor de aer conditionat, dupa licenta PEREG.
Cu un capital de 32.385 USD, din care SC ROMRAD SA detine 4205%, SC
PERADSOLD SRL a realizat in anul 1995 o cifra de afaceri de 596.607 mii de lei.
SC ROMRAD SA ii revine sarcini importante pe linia de contracte ferme cu
partenerii externi, onorarii la timp si in bune conditii a contractelor economice, luarii de
masuri concrete prin ridicarea nivelului calitativ al produselor romanesti atat pe piata interna
cat si pe cea externa.
60.
SC ROMRAD SA incearca sa castige noi clienti, noi parteneri de afaceri, sa ocupe un

segment cat mai mare pe piata interne si pe cea externa, sa asigure un standard al calitatii cat
mai ridicat.
Pagina 74 din 143

SC ROMRAD SA a reusit in acesti ani sa se impuna in economia tarii noastre ea

devenind un concurent puternic si face toate eforturile de a se mentine in top si de a mentine
calitatea produselor sale.
SC ROMRAD SA a cunoscut o perioada de transformari organizatorice, si in final a
aplicat organigrama structurata pe cinci directii:
1.Directia de marketing-vanzari
2.Directia tehnica de productie
3.Directia tehnica de conceptie
4.Directia economica
5.Directia de organizare si administratie.
Fiecare directie este condusa de un director , subordonat Directorului General, care

este in acelasi timp si presedintele Consililului de Administratie al societatii.
4.1.1. ORGANIZAREA DEPARTAMENTELOR SI CONDUCEREA ACESTORA
1.Directia Marketing-Vanzari
Directia Marketing-Vanzari este structurata organizatoric in doua servicii:
Serviciul marketing
Serviciul vanzari
Serviciul Marketing: prin activitatea celor 13 angajati , s-a dovedit foarte promt si
flexibil in a se adapta cerintelor beneficiarilor, precum si participarii sustinute la expozitii,
targuri nationale si internationale.
Sustinut si de celelalte servicii, conceptie, productie, calitate, s-a reusit realizarea a
numeroase contracte de expoet, dovedind o mare flexibilitate si promtitudine in asimilarea de
noi produse si subansamble.
Aceste rezultate se concretizeaza prin cresterea de la an la an a volumului de export.
Valoarea totala a expoetului, in anul 2000 a fost de 1.162.9 mii de dolari si a
reprezentat o crestere de peste 300% fata de anul 1999.
Serviciul Vanzari:
Pagina 75 din 143

Pana in anul 1990 era cunoscut sub denumirea de serviciul de desfacere si asigura
resursele financiare ale societatii.
61.
Prin cele doua depozite de produse finite ale intreprinderii se deruleaza toata
productia societatii, astfel se asigura pastrarea, transportarea si incarcarea produselor, in
conditii de deplina securitate.
2. Directia Tehnica de Productie
Directia Tehnica de Productie este structurata astfel :
Serviciul Prodramare,Lansare,Logistica, productie

Serviciul Aprovizionare
Sectia RadiatoareI
Sectia Radiatoare II
Sectia Mecano-Energetica
Serviciul Programare, Lansare, Logistica, Productie indeplineste atributii in domeniul
programarii si urmaririi productiei.
Intre activitatile mai importante se numara cele privind fundamentarea programelor
anuale, trimestriale si lunare de fabricatie si a celor de reparatii si intretinere a utilajelor,
urmarirea comenzilor de fabricatie pe ansanblul societatii, urmarirea realizarii zilnice privind
programul de fabricatie.
Implementarea tehnicii de calcul performanta, face posibila urmarirea in timp real a
tuturor activitatilor, ce concura la realizarea ritmica a programului de productie.
Serviciul Aprovizionare asigura aprovizionarea din tara sau import, transpoetul si
depozitarea tuturor materialelor sisubansamblelor necesare sectorului de productie.
Cele patru depozite principale asigura receptionarea si pastrarea materialelor in
conditii optime.
Pagina 76 din 143

Garajul modern, dotat cu toate utilitatile, asigura celor peste 30 de mijloace de

transport conditii bune de intretinere si reparatii pentru a se putea executa numeroasele curse
interne si internationale.
Sectia Radiatoare II este principala sectie de productie, fiind in acelasi timp si prima
sectie de productie a radiatoarelor.
Pe o suprafata de 7.770 de metrii patrati sunt dispuse utilaje de presat la rece, masini
de executat tuburi si aripioare, dispozitive de impachetat corpi, cuptoare de lipit corpi,
dispozitive de asamblat si probat radiatoare.
In aceasta sectie se executa tipurile de radiatoare necesare productiei de
autocamioane, tractoare si locomotive, precum si radiatoare pentru expoet in Israel, Italia,
Ungaria si Germania.
Sectia Radiatoare II este cea de-a doua sectie de productie pentru fabricarea de
radiatoare, care s-a dezvoltat in timp.
In prezent aici se fabrica sortimentele de radiatoare din aluminiu.
62.
Acest tip nou de radiator se impune pe piata interna si internationala prin

performantele tehnice ridicate.
Tehnologia care se aplica este evoluata, folosindu-se atat in constructia radiatoarelor
de racire cat si a celor de incalzire.
Date fiind cerintele pietei interne, in aceasta sectie a fost asimilata si productia de
aparate pentru aer conditionat in colaborare cu Israel.
Sectia beneficiaza de utilaje moderne pentru fabricarea de subansamble si piese
componente.
Sectia Mecano-Energetica este componenta importanta a structurii organizatorice a

societatii, asigurand in primul rand utilitatile necesare procesului de productie, precum si
intretinerea si reparatia instalatiilor si utilajelor aflate in dotarea intregii societati.
Pagina 77 din 143

Aceasta sectie are in dotare o statie propie de producere a acetilenei, doua statii de
producere de oxigen, doua statii de producere de agent termic, doua puturi de alimentare cu
apa.
3.Directia Tehnica de Conceptie

Structura Directiei Tehnice de Conceptie permite ca prin specialistii sai sa promoveze
produse de o tehnicitate ridicata,aliniate standardelor internationale.
In cadrul Directiei Tehnice de Conceptie functioneaza urmatoarele servicii:
Serviciul Proiectare-Cercetare-Dezvoltare
Serviciul Pregatirea Fabricatiei
Serviciul CAD-CAM
Sectia Scularie
Atelier Prototipuri
Serviciul Proiectare –Cercetare-Dezvoltare proiecteaza documentatia tehnica pentru

produsele aflate in fabricatie, analizeaza cererile de oferta, intocmeste documentatia pentru
prototipuri, executa probe si incercari pentru radiatoare.
Numai in 2000 au foat asimilate 247 de cereri de oferta din care 178 au fost emise de
clienti externi din :Italia, Germania,Venezuela, SUA, Marea Britanie si alte tari.
Beneficiind de o dotare performanta cu tehnica de calcul Serviciul Proiectare-
Cercetare-Dezvoltare asigura proiectarea integral elaborata prin utilizarea calculatoarelor.
Tot in cadrul acestui serviciu functioneaza si Cabinetul Tehnic care asigura largirea
bazei informationale prin achizitia de standarde, norme, prospecte, carti, tratate, rezumate ale
unor teze de doctorat precum si activitatea de brevete a inventiilor si inovatiilor.
63.
Serviciul Pregatirea Fabricatiei asigura in cadrul societatii proiectarea tehnologiei si a

SDV-urilor necesare asimilarii de noi produse, proiectarea utilajelor si a instalatiilor specifice
productiei de radiatoare precum si activitatea de inginerie a calitatii si asigurarea calitatii.
Pagina 78 din 143

Asimilarea de productie a unui numar mare de radiatoare pentru autovehicule din

import, de o dificultate marita a impus priectarea unor noi SDV-uri complexe, dar cu solutii
noi, pentru a permite o executie rapida.
Prin colectivul de proiectare autoutilitari s-au executat proiecte pentru utilaje si
instalatii specifice productiei de radiatoare, din care amintim: instalatii de cositorit placi de
baza, bai de decapare, masa de impachetat universala, instalatii de lipit TDZ.
Serviciul CAD_CAM
Acest serviciu este structurat in prezent in doua domenii diferite :
proiectare asistata de calculator

programare MUCN
Beneficiar al unor investitii majore, acest serviciu dispune de o dotare tehnica de
calcul si birotica de peste 500.000.000 lei, precum si de un nou si modern spatiu.
Serviciul Scularie
Aceasta sectie asigura executia si reparatia SDV-urilor necesare sectoeului de

productie.
Aceasta sectie beneficiaza de investitii importante , mai ales dupa 1991, concretizate
intr-o extindere a sectiei si o dotare cu utilaje cu comanda numerica, fapt care conduce la
cresterea capacitatii de productie si a productivitatii muncii.
4.Directia Economica
SC ROMRAD SA se inregistreaza in mod constant in noile cerinte ale economiei de

piata.
Realizarea acestora a fost si este in continuare destul de dificila datorita noilor parghii
si intrumente financiare.
Utilizarea cu maxima efecienta a resurselor financiare, asigurarea resurselor
financiare pentru retehnologizare si modernizarea fabricatiei de radiatoare, preturile de livrare
Pagina 79 din 143

ale produselor corelate just cu efortul de executie si calitatea acestora, constituie succesul
echilibrului financiar al SC ROMRAD SA .
Serviciul Directia ECONOMICA isi desfasoara activitatea in patru servicii:
64.
Serviciul Contabilitate Generala

Serviciul Financiar-Trezorerie
Serviciul contabilitate Preturi
Serviciul Salarizare Evidenta Actiunii
Principalele rezultate financiare ale societatii , reflecta o activitate rentabila cu certe
perspective de dezvoltare.
Mii lei 1998 1999 2000 2001
Venituri totale 20.593.657 32.301.536 70.180.630 100.903.374

Cheltuieli totale
Profit brut 19.758.157 31.135.052 68.515.430 90.721.984
Impozit pe profit
Profit net 835.500 1.166.484 1.665.200 10.181.390
208.875 291.621 416.300 2.545.347
626.625 874.864 1.248.900 7.636.043
5.Directia de Organizare si Administratie
Desi aparent neimplicta in realizarea produsului final, Directia de Organizare si

Administratie are un rol deosebit in actiunea de restructurare si cauta , intr-o permanenta
conlucrare cu celelalte servicii ale societatii , noi modalitati de functionare optima.
Pagina 80 din 143

Directia este structurata pe patru servicii principale:

Servicuil Organizare
Serviciul Resurse Umane
Serviciul Centrale
Dispensar Medical
Pentru o mai buna si responsabila activitate Directorul General coordoneaza direct

activitatea urmatoarelor compartimente :
Serviciul de Calcul
Serviciul CTC
65.
Corpul Consilierilor
Controlul Financiar Intern
Oficiul de calcul permite obtinerea de date in timp real, a structurii produselor,
consumurilor materiale, stocuri si alte fisiere date.
Serviciul CTC a fost implicat inca de infiintare, in sfera de productie ,asigurand prin
activitatea sa realizarea produselor de calitate.
Desigur acest serviciu nu va rezolva singur problema calitatii produselor, ci numai
intr-o stransa colaborare cu celelalte servicii si sectii care concura la obtinerea produsului
finit.
4.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE A SOCIETATII SC

ROMRAD SA
4.2.1. ORGANIZAREA CONTABILITATII CHELTUIELILOR CU CONSUMUL

DE MATERII PRIME SI MATERIALE DIRECTE
Pagina 81 din 143

In categoria materialelor directe intra , obiectele muncii care se consuma de regula

nemijlocit in procesul de productie si a celor caror valoare se transmite integral asupra
produselor fabricate.
Ele sunt formate din materii prime si materiale.
Materii prime si materiale directe, se refera la materiile prime care constituie
substanta produselor finite.
Eliberarea materialelor din magazie se face pe baza bonurilor de consum, fiecare
purtand numarul de comanda si reperul produsului la care se refera.
Pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea de gestiune se realizeaza un
“centralizator al bonurilor de consum “ corespunzator comenzii respective.
Astfel in luna februarie 2001 au fost lansate in fabricatie in cadrul societatii ,
urmatoarele 3 comenzi:
- Radiatoare apa Rep 600= 15 bucati, comanda numarul 1011
- Radiatoare apa Rep 118 = 10 bucati, comanda numarul 1075
Aceste doua comenzi au fost lansate in sectia Radiatoare I.
- Radiatoare incalzire Rep 647/I = 20 bucati, comanda numarul 6025.
Aceasta comanda a fost lansata in sectia Radiatoare II. Potrivit centralizatorului
bonurilor de consum intocmite pentru fiecare din cele 3 comenzi, in contabilitatea de gestiune
se inregistreaza consumurile cu materii prime si materiale directe aferente acestor comenzi,
potrivit urmatoarei formule contabile:
66.
921 = 901 45.500.500

“ Cheltuielile activitatii “ Decontari interne
de baza “ privind cheltuielile”
Radiatoare I/C 1011 19.800.000

/C 1075 25.700.500
Radiatoare II/C 6025 10.405.000
Pagina 82 din 143

Pentru materialele consumate se inregistreaza si cheltuielile de transpoet

aprovizionare ,calculate pe baza coeficientului de 10% aplicat la valoarea consumurilor de
materii prime .
Se intocmeste apoi “Situatia de repartizare a cheltuielilor de transport aprovizionare”
pe baza careia in contabilitate se efectueaza urmatoarea inregistrare:
921 = 901 5.590.500

“Cheltuielile activitatii “ Decontari privind
de baza” cheltuielile”
/C 1075 2.570.050
Materialele nefolosite se restituie la magazie prin prezentarea “ notei de restituire” si

se intocmeste urmatoarea formula contabila :
3.000.000
921 = 901
“Cheltuielile activitatii “ Decontari privind
Radiatoare I/C 1011 750.000
/C 1075 1.250.000
Organizarea contabilitatii cheltuielilor privind salariile directe urmareste controlul

fondului de salarii directe, reflectarea corecta si la timp a drepturilor salariale si determinarea
sumei totale a salariilor pe categorii de persoane, sfere de activitate, locuri de productie si pe
perioade de gestiune.
Pagina 83 din 143

67.
Cheltuielile cu salariile directe se reflecta in contul 921 “ Cheltuielile activitatii de

baza “ desfasurat pe conturi analitice pe sectii si pe comenzi.
Nivelul salariilor practicate de SC ROMRAD SA este stabilit prin contractul colectiv
de munca in care se prevede : sistemul de tarifare si sistemul de sporuri, formele de
salarizare, formele de premiere, precum si alte elemente ale sistemului de salarizare.
Colectarea cheltuielilor cu salariile se face din rapoartele de productie , bonurile de
lucru si fisele de prezenta.
Bonurile de lucru sunt eliberate pe baza fiselor tehnologice si se inainteaza sectiilor de
productie.
Pe baza bonurilor de lucru se intocmeste “ situatia realizarii manoperei pe sectii si
comenzi” , ca urmare a faptului ca fiecare document poarta reperul produsului si numarul de
comanda la care se refera.
Dupa intocmirea acestei situatii se efectueaza inregistrarea cheltuielilor in
contabilitatea de gestiune astfel :
921 = 901 12.550.000

“Cheltuielile activitatii “ Decontari interne
de baza “ privind cheltuielile”

/ C 1075 3.120.000
Valoarea manoperei se gaseste in “fisa de cont analitia pentru costuri efective pe

comanda" la artcolul de calculatie “ salarii directe”.
Pentru salariile directe se calculeaza si se repartizeaza pe sectii si pe comenzi
contricutia la asigurarile sociale si cheltuielile cu protectia sociala.
Contributia la asigurarile sociale se determina prin aplicarea procentului de 23,33%
asupra fondului de salrii iar cheltuielile cu protectia sociala se determina prin plicarea
procentului de 1%.
Pagina 84 din 143

Calculul si repartizarea contributiei la asigurarile sociale si cheltuielile cu protectia

sociale se realizeaza in cadrul documentului: “ situatie de calcul si repartizare a salariilor
contributiei la asigurarile sociale si contributiei la fondul de somaj”.
Astfel pentru contributia la asigurarile sociale, in contabilitatea de gestiune se va
efectua urmatoarea inregistrare:
68.
921 = 901 3.137.500

“ Cheltuielile activitatii “ Decontari interne
de baza” privind cheltuielile”

/C 1075 780.000
Inregistrarea cheltuielilor cu protectia sociala se face pe baza unei formule

asemanatoare:
921 = 901 627.500

“Cheltuielile activiatii “Decontari interne
de baza” privind cheltuielile”
/C 1075 156.000
Radiatoare II/C 6025 350.000
Aceste sume se vor regasi in fisa de cont analitic pentru costuri efective pe comanda
la articolele de calculatie corespunzatoare.
Pagina 85 din 143

4.2.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE PRIVIND

CHELTUIELILE INDIRECTE DE PRODUCTIE
In categoria cheltuielilor indirecte de productie se include urmatoarele categorii de

cheltuieli:
cheltuieli pentru revizii tehnice, reparatii curente si intretinerea utilajelor, salariile

personalului tehnic, economic si de alta specialitate, impozit si contributia la asigurarile
sociale aferente, cheltuieli cu protectia muncii, cheltuieli administrativ-gospodaresti, si alte
cheltuieli.
Efectuarea reparatiilor la masinile si utilajele sectiei ,presupun un consum de
materiale.
Eliberarea materialelor din magazie sau depozit se efectueaza pe baza bonului de
consum.
69.
La sfarsitul lunii se intocmeste un “centralizator al consumurilor de materiale pentru

reparatii” potrivit urmatoarei formulu contabile:
923 = 901 8.600.000

“Cheltuieli indirecte “Decontari interne
de productie” privind cheltuielile”
Sectia Radiatoare I 5.000.000
Sectia radiatoare II 3.600.000
Pagina 86 din 143

Pentru aceste materiale consumate se calculeaza cota de cheltuieli de transport,

aprovizionare, corespunzatoare prin aplicarea procentului de 10% asupra valorii materialelor
consumate.
Se intocmeste apoi “situatia de repartizare a cheltuielilor de transport-aprovizionare"”
care sta la baza inregistrarii acestor cheltuieli in contabilitatea de gestiune astfel :
923 = 901 3.000.000

“ Cheltuieli indirecte “Decontari interne
Sectia Radiatoare II 1.350.000
De asemenea, pentru muncitorii indirect productivi se colecteaza cheltuielile

,reprezentand salariile aferente acestora.
Pentru calculul repartizarii pe sectii a salariului muncitorilor indirect productivi se
intocmeste “situatia repartizarii manoperei pe sectii”.
Pentru aceste salarii se calculeaza contributia la asigurarile sociale, cheltuielile cu
protectia sociala aferenta ,prin elaborarea situatiei de calcul si repartizare a contributiei la
asigurarile sociale si a cheltuielilor cu protectia sociala.
Pentru cheltuielile salariale ale muncitorilor indirect productivi, in contabilitatea de
gestiune se va inregistra :
70.
923 = 901 1.513.460

“ cheltuieli indirecte “Decontari interne
Pagina 87 din 143

Sectia Radiatoare I 368.640
Similar se procedeaza si pentru contributia la asigurarile sociale si protectie sociala,

cu urmatoarea formula contabila:
923 = 901 454.038

“ Cheltuieli indirecte “ Decontari interne
de productie” pivind cheltuielile”
Sectia Radiatoare II 343.500
Pentru SC ROMRAD SA, necesarul de energie electrica se asigura pentru

desfasurarea procesului de productie prin aprovizionarea de la furnizori.
Acestea sunt considerate cheltuieli indirecte de productie, si se vor inregistra in
contabilitatea de gestiune pe baza facturii primite de la furnizori astfel:
923 = 901 3.160.000

“Cheltuieli indirecte “ Decontari interne
Utilizarea mijloacelor de munca presupune calculul lunar si repartizarea mijloacelor

fixe, ceea ce presupune intocmirea “situatiei decontarii amortizarii”, pe baza careia se va
inregistra in contabiliatatea de gestiune :
Pagina 88 din 143

71.
923 = 901 1.124.000

“ Cheltuieli indirecte “ Decontari interne
Toate cheltuielile indirecte de productie se colecteaza in contul 923 “ Cheltuieli

indirecte de productie”, desfasurat pe analitice la nivelul fiecarei sectii.
La sfarsitul lunii, aceste cheltuieli se vor repartiza asupra fiecarei comenzi in parte,
comform unui coeficient de repartizare.
Cheltuielile generale de administratie se reflecta in contul 924 “ Cheltuieli generale de
administratie” care nu este desfasurat pe conturi analitice, ci numai la nivelul intregii
societati.
Toate cheltuielile generale de administratie se inregistreaza in contabilitatea de
gestiune corespunzator urmatoarei formule contabile:
924 = 901 16.933.900

“Cheltuieli generale “ Decontari interne
de administratie” privind cheltuielile”
La sfarsitul lunii, aceste cheltuieli vor fi repartizate asupra productiei obtinute,

corespunzator unui coeficient de repartizare.
4.2.3. DECONTAREA CONTRAVALORII PRODUCTIEI SECTIILOR

AUXILIARE LIVRATA PENTRU NECESITATILE SECTIEI DE BAZA
Pagina 89 din 143

Dupa colectarea cheltuielilor cu materialele aferente sectiilor auxiliare se intocmeste

“situatia de repartizare a cheltuielilor activitatilor auxiliare” in vederea decontarii
contravalorii productiei sectiilor auxiliare livrata pentru necesitatile sectiilor de baza.
In cadrul SC ROMRAD SA activitatea auxiliara este realizata de atelierul de
intretinere si reparatii si de centrala de energie termica.
Decontarea se face la nivelul costului efectiv.
Aceste cheltuieli sunt considerate cheltuieli indirecte de productie si se vor inregistra
in contabilitatea de gestiune astfel:
72.
% = 922 8.500.000
“Cheltuielile activitatii auxiliare”
/atelierul de intretinere si
reparatii 5.500.000
/centrala de energie
termica 3.000.000
923
“Cheltuielile indirecte
de productie” 3.350.000
924
“Cheltuieli generale
de administratie” 2.000.000
Pagina 90 din 143

4.2.4. REPARTIZAREA CHELTUIELILOR INDIRECTE DE PRODUCTIE
Cheltuielile indirecte de productie inregistrate in cursul lunii, pe parcursul desfasurarii

de procesului de productie, sunt repartizate la sfarsitul lunii asupra productiei obtinute.
Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie se face in baza unui coeficient de
suplimentare , calculat in functie de salariile directe, contributia la asigurarile sociale si
cheltuielile cu protectia sociala, aferente.
In acest scop se realizeaza o centralizare a cheltuielilor indirecte de productie prin
documentul “ centralizatorul cheltuielilor indirecte de productie”, intocmit la sfarsitul lunii, la
nivelul fiecarei sectii de productie.
Dupa ce s-a stabilit totalul chgeltuielilor indirecte de productie ce urmeaza a fi
repartizate , se calculeaza coeficientul de repartizare astfel:
73
se stabileste suma salariilor directe ,a contributiei la asigurarile sociale si a

cheltuielilor cu protectia sociala aferenta pentru fiecare comanda care s-a executat in sectia
respectiva si apoi se determina coeficientul de suplimentare, de repartizare , prin raportatrea
totalului cheltuielilor indirecte de productie al fiecarei sectii, la suma salariilor directe,
contributiei la asigurarile sociale si cheltuielile cu protectia sociala ,aferente tuturor
comenzilor exercitate in sectia respectiva, in perioada de gestiune considerata.
CHELTUIELIINDIRECTEALESECTIEI
Ks  N
 (SALARIIDIRECTE  CAS  PROTECTIESOCIALA

i
Pagina 91 din 143

Unde: Ks= coeficient de suplimentare de repartizare a cheltuielilor indirecte de

productie la nivelul sectiei
I= comenzile executate in sectie in perioada de gestiune respectiva.
Se calculeaza deci cate un coeficient de repartizare pentru fiecare sectie , unde se

executa mai multe produse.
Dupa stabilirea coeficientului de repartizare se intocmeste “situatia de repartizare a
cheltuielilor indirecte de productie”, prin care se determina cota de cheltuieli indirecte de
productie ce revine fiecarei comenzi executate, potrivit formulei:
Cheltuieli indirecte
de productie pentru = (Salarii directe+ CAS + protectie sociala)* Ks
comanda j
Pentru comenzile lansate in fabricatie in luna februarie ,repartizarea cheltuielilor de

productie se face astfel:
74.
Calculul coeficientului de repertizare a cheltuielilor de productie

Pentru sectia Radiatoare I
K = 363.000 / 7.215.000 = 0.503
Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe comenzi se realizeaza astfel:
Rep 600 C 1011:
2.430.000 + 607.500 + 121.500 = 3.159.000
Pagina 92 din 143

Cheltuieli indirecte:
3.120.000 + 780.000 + 156.000 = 4.056.000
C 1011 = 3.159.000 x 0,503 = 1.588.977
Rep 118 C 1075
3.120 .000 + 780.000 + 156.000 = 4.056.000
C 1075 = 4.056.000 x 0.503 = 2.041.023
In contabilitate se va inregistra urmatoarea formula contabila :
921 = 923 8.180.000

“Cheltuielile activitatii “cheltuielile indirecte
de baza” de productie”
Radiatoare I/C 1011 Radiatoare I/C 1011 1.588.977
/C 1075 /C 1075 2.041.023
Radiatoare II/C 6025 Radiatoare II/C 6025 4.550.000
75
4.2.5. REPARTIZARE CHELTUIELILOR GENERALE DE ADMINISTRATIE
Pagina 93 din 143

Cheltuielile generale de administratie , colectate la nivelul societatii pe parcursul

lunii, se repartizeaza la sfarsitul lunii, asupra comenzilor executate in sectiile de productie.
In cadrul acestei societati, repartizarea cheltuielilor generale de administratie se face
prin procedeul suplimentarii.
In acest scop, se calculeaza un coeficient de repartizare.
Coeficientul de repartizare se determina in functie de cheltuielile generale totale de
administratie si costul de productie al fiecarei comenzi.
Pentru aceasta se realizeaza o centralizare a cheltuielilor generale de administratie ,
prin documentul “Centralizatorul cheltuielilor generale de administratie “ intocmit la sfarsitul
lunii la nivelul intregii societati.
Dupa ce s-a stabilit totalul cheltuielilor generale de administratie ce urmeaza a fi
repartizate, se determina costul de productie al fiecarei comenzi terminate.
Costul de productie este format din totalul cheltuielilor directe de productie la care se
adauga cota de cheltuieli indirecte de productie, ce revine fiecarei comenzi.
Coeficientul de repartizare se determina raportand totalul cheltuielilor generale de
administratie la suma costurilor de productie aferente comenzilor executate in cadrul
societatii.
Cheltuieligeneraledead min istratie

Kr  N
 (cos tdeproductie) j
J 1
Kr = coeficient de repartizare a cheltuielilor generale de administratie din perioada de

gestiune respectiva
J = comenzile executate in cadrul societatii in perioada de gestiune respectiva.
Pentru repartizarea cheltuielilor generale de administratie se calculeaza un singur

coeficient de repartizare.
Pagina 94 din 143

76.
Dupa determinarea coeficientului de repartizare , se intocmeste “ situatia de

repartizare a cheltuielilor generale de administratie” ce revine fiecarei comenzi executate
potrivit formulei :
Cheltuieli generale de administratie = Cost de productie x Kr

pentru comanda j al comenzii j
Compartimentul financiar-contabil realizeaza inregistrarea cotelor de cheltuieli

generale de administratie astfel determinate in “ fisa de cont analitic pentru coturile efective
pe comanda” la articolul de calculatie “cheltuielile generale de administratie”.
Pentru cele 3 comenzi lansate in fabricatie in luna februarie , inregistrarea repartizarii
cheltuielilor generale de administratie se realizeaza astfel :
K = 16933900/(26699000 + 34546550 + 24945500) =

= 16933900/96191050 = 0,196
Repartizarea cheltuielilor generale de administratie pe comenzi se va face astfel:
Rep 600 C 1011: 26699000 x 0,196 = 5233004
Rep 118 C 1075: 34546550 x 0,196 = 6771124
Rep 647/I C 6025 :24945500 x 0,196 = 4929772
In contabilitate se va inregistra urmatoarea formula contabila :
Pagina 95 din 143

921 = 924
“Cheltuielile activitatii “Cheltuili generale
de baza “ de administratie”
/C 1075 6.771.124
77
4.2.6. REPARTIZAREA PRODUSELOR FINITE OBTINUTE DIN PROCESUL DE

PRODUCTIE
Produsele finite sunt produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de

fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare, putand fi depozitate in vederea livrarii
sau expediate direct clientilor.
Produsele finite obtinute sunt inregistrate in “ nota de predare produs”, in care se
consemneaza cantitatile realizate pe fiecare produs in parte.
Inregistrarea in contabilitatea de gestiune se efectueaza in cursul lunii la cost normal,
pe baza centralizatorului ratelor de predare a produselor.
Comform acestiu document in contabilitatea de gestiune se va inregistra urmatoarea
formula contabila:
931 = 902 96.447.395

“Costul productiei “ Decontari interne
obtinute” privind productia obtinuta”
Pagina 96 din 143

Radiatoare I/C 1011 Radiatoare I/C 1011 27.069.120
I/C 1075 I/C 1075 40.800.600
Radiatoare II/C 6025 Radiatoare II /C 6025 28.577.675
Dupa calcularea la sfarsitul perioadei de gestiune a costului efectiv se inregistreaza

diferentele de pret favorabile in rosu si nefavorabile in negru.
Contabilitatea produselor finite are ca obiective principale urmarirea productiei
planificate ca volum si pe sortimente si stabilirea exacta a rezultatului financiar.
CALCULUL COSTULUI EFECTIV AL PRODUCTIEI OBTINUTE SI

DECONTAREA ACESTEIA
Pentru determinarea costului efectiv al productiei obtinute se utilizeaza formularul “

fisa de cost analitic, pentru costuri efective pe comanda” si analiticele contului 921
“cheltuielile activitatii de baza”.
78.
Fisa de cont analitic se deschide pe fiecare comanda in parte si cuprinde toate

elementele necesare calcularii costului productiei si anume : cheltuieli directe ce se detaliaza
pe coloane corespunzator articolelor de calculatie utilizate si care se inregistreaza pe baza
documentelor primare sau centralizatoarelor in tot cursul lunii, pe masura efectuarii lor.
Cheltuielile indirecte se inregistreaza in aceasta fisa la sfarsitul lunii, cu ocazia
repartizarii lor din conturile in care s-au colectat in cursul lunii si productia obtinuta obtinuta
in cursul lunii.
Pagina 97 din 143

Totalul cheltuielilor efectuate in cursul lunii pe fiecare comanda in parte se raporteaza

la cantitatea obtinuta din comanda respectiva si se determina astfel costul unitar efectiv.
Comform centralizatorului notelor de predare a produselor in luna februarie, s-au
obtinut urmatoarele cantitati de produse finite:
Rep 600 C 1011 = 12 bucati
Rep 118 C 1075 = 9 bucati
Rep 647/I C 6025 = 17 bucati.
Decontarea cheltuielilor efective aferente productiei obtinute se realizeaza astfel in

contabilitatea de gestiune:
Calculul costului unitar efectiv pe cele 3 comenzi.
Rep 600 C 1011

Ct = 26149500/12 = 2.179.125
Rep 118 C 1075

Ct = 39806550/90 = 4.422.950
Rep 647 / I C 6025

Ct = 28293900/17 = 1.664.374
Decontarea cheltuielilor efective aferente productiei obtinute se realizeaza astfel in
contabilitatea de gestiune:
902 = 921 94.249.950

“Decontari interne “cheltuielile activitatii
privind productia” de baza”
C 1011 Radiatoare I/C 1011 26.149.500

C 1075 Radiatoare I/C 1075 39.806.550
C 6025 Radiatoare II/C 6025 28.293.900
Pagina 98 din 143

79
Dupa terminarea costului efectiv al productiei realizate se procedeaza apoi la calculul

si inregistrarea diferentelor de pret aferente productiei finite obtinute.
Aceste diferente de pret se determina pe baza soldului contului 902 “”Decontari
interne privind productia obtinuta”, al carei sold reprezinta diferentele de pret.
Astfel soldul creditor semnifica faptul ca in cadrul societatii, costul efectiv a fost mai
mic decat cel prestabilit , ceea ce apreciaza un aspect pozitiv.
In cazul existentei unui sold debitor, costul efectiv a fost mai mare decat costul
prestabilit, ceea ce reprezinta o diferenta nefavorabila.
Inregistrarea in contabilitatea de gestiune a diferentelor de pret se realizeaza astfel:
903 = 902 2197445

“costul productiei “decontari interne
obtinute” privind productia obtinuta”
C 1011 C 1011 919720
C 1075 C 1075 994050
C 6025 C 6025 283775
Dupa acesta operatie conturile utilizate pentru efectuarea inregiastrarilor in

contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se inchid cu exceptia contului 933”costul
productiei in curs de executie” si 901 “ decontari interne privind cheltuielile care reprezinta
cheltuielile aferente productiei in curs de executie”.
PROIECT DE LICINTA –METODA PE COMENZI 80
Pagina 99 din 143

Situatia de repartizare a salariilor, contributiei la asigurarile

sociale si protectie sociala
Tabel 1 -luna februarie 2001-
Loc de cheltuieli Salarii CAS Protectie

Sociala
0 1 2 3
1.TOTAL 19.897.360 4.974.34. 994.868
2. Sectia Radiatoare I 5.918.460 1.479.615 295.923
- muncitori direct productivi 2.430.000 607.500 121.500
C 1011
- muncitor direct productiv 3.120.000 780.000 156.000
C 1075
- muncitori indirect productivi 368.460 92.115 18.423
3.Sectia Radiatoare II 8.145.000 2.036.250 407.250
- muncitori direct productivi 7.000.000 1.750.000 350.000
- muncitori indirect productivi 1.145.000 286.250 57.250
4.Sectii auxiliare 1.700.000 425.000 85.000
- atelierul de intretinere si 850.000 212.500 42.500
reparatii
- centrala de energie termica 850.000 212.500 42.500
5.Sectorul administrativ 4.133.900 1.033.475 206.695
81
Situatia de repartizare a cheltuielilor indirecte

de productie
Pagina 100 din 143

Tabelul 2 - luna februarie 2001-
Specificatie Radiatoare I Radiatoare II

0 1 2
1.Totalul cheltuielilor de 3.360.000 4.550.000
repartizat
2. Total salarii directe CAS si 7.215.000 9.100.000
protectie sociala din care :
- Rad apa 600 3.159.000 -
- Rad apa 118 4.056.000 -
- Rad incalzire 647/I - 9.100.000
3.Coeficient de repartizare 0,503 0,5
4.Cheltuieli de repartizat
- Rad apa 600 1.588.977 -
- Rad apa 118 2.041.023 -
- Rad incalzire 647/I - 4.550.000
PROICT DE LICENTA-METODA PE COMENZI 82.
Situatia de repartizare a cheltuielilor generale

de administratie
Tabel 3 - luna februerie 2001 -
Specificatie Suma
0 1
1.Totalul cheltuielilor de repartizat 16.933.900
2.Cost de productie din care: 86.191.050
- Rad apa 600 2.699.900
- Rad apa 118 34.546.500
- Rad incalzire 647/I 24.945.500
3. coeficient de repartizare 0,196
4. Cheltuieli de repartizat
Pagina 101 din 143

- Rad apa 600 5.233.004

- Rad apa 118 6.77.124
- Rad incalzire 647/I 4.929.772
83
4.3.. COLECTAREA CHELTUIELILOR, EVIDENTA LOR

SI DETERMINAREA COSTURILOR
4.3.1.Contabilitatea de gestiune pentru cheltuielilie cu consumul

de materii prime si materiale consumabile
In vederea inregistrarii , decontarii cheltuielilor de productie, SC ROMRAD SA ,

sectia Radiatoare I foloseste contul 901 “ Decontari interne privind cheltuielile”.
In creditul acestui cont se regasesc cheltuielile aferente productiei de radiatoare de
racire pentru intern, export si deseuri rezultate.
In debitul contului se regasesc informatii referitoare la costul productiei pe parcursul
lunii.
La soldul initial al contului se adauga suma din credit, se scade suma din debit si se
obtine valoarea productiei in curs de executie.
Astfel la nivelul sectiei Radiatoare I, pentru produsul radiatoare racire Rep 600,
cheltuielile materiale pentru intern au fost de 94.526.639 lei, pentru export 38.050.000 lei,
valoarea semifabricatelor fiind de 45.100.000 lei, costul efectiv fiind de 55.407.500 lei iar
soldul initial este de 11.655.000 lei.
Deci valoarea productiei in curs de executie este de 26.780.500 lei.
Cheltuielile directe generale de derularea procesului de productie,(consumul de
materii prime, salarii directe, CAS si protectie sociala aferenta salariilor directe) se
inregistreaza in cursul lunii in debitul contului 921 " “cheltuielile activitatii de baza”,
urmarind ca la sfarsitul lunii sa se repartizeza cheltuielile indirecte (adica regiille de sectii,
regiile de societate si cheltuielile auxiliare) formandu-se astfel costul complet.
Pagina 102 din 143

In creditul contului se regasesc date cu privire la costul efectiv al productiei finite si al

productiei in curs de executie.
In vederea cresterii eficientei muncii in contabilitate, la nivelul SC ROMRAD SA ,
contul 921 “ Cheltuielile activitatii de baza” se dezvolta pe analitice astfel:
“ Cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Radiatoare I “
“ Cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Radiatoare II”
“ Cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Mecano-Energetic”
84
La nivelul sectiei Eadiatoare I acest analitic se dezvolta pe subanaliticul 921.01.01

“Cheltuielile activitatii de baza ale sectiei Radiatoare I pentru radiator de racire “.
Pe baza “ Fisei de consum” se inregistreaza cheltuielile cu consumul de materii prime
si materiale comform urmatorului articol contabil :
921 = 901 47.451.000 lei

“cheltuielile activitatii “ Decontari privind
de baza “ cheltuielile”
921.01.01 901.01.01 47.451.000 lei

“Cheltuielile activitatii “ decontari privind
de baza ale sectiei cheltuielile sectiei
Radiatoare I pentru Radiatoare I pentru
Radiatoare de racire” radiatoare de racire”
Pagina 103 din 143

4.3.2. Contabilitatea de gestiune pentru cheltuielile

cu salariile directe, CAS si protectie sociala aferenta acestora
Consumul cu munca, ca factor de productie , genereaza cheltuieli cu remuneratiile

personalului si cheltuieli privind protectia sociala.
Cheltuielile cu remuneratiile personalului inregistrate la nivelulsectiei Radiatoare I
cuprind :
Salariul minim de baza

Sporurile pentru conditii deosebite de munca, diferentiate pe locuri de munca si
categorii de personal
Adaosurile de natura primelor si stimulentelor
Compensari si indexari
Si alte avantaje in natura
Pentru inregistrarea in contabilitatea de gestiune a salariilor directe cuvenite

muncitorilor direct productivi, precum si CAS-ul, a ajutorului de somaj aferent acestora , la
nivelul SC ROMRAD SA se foloseste contul 921 “ cheltuielile activitatii de baza.
85.
Inregistrarea in contabilitate se face pe baza statelor de salarii pentru muncitorii direct

productivi, pe baza urmatoarei formule contabile:
921 = 901 31.700.000 lei

“cheltuielile activitatii “ Decontari privind
921.01.01 901.01.01 31.700.000 lei
Pagina 104 din 143

“cheltuielile activitatii “ decontari privind

de baza ale sectiei cheltuielile sectiei
4.3.3. Contabilitatea de gestiune pentru cheltuielile de regie
La nivelul sectiei Radiatoare I, se include in categoria de regie :
Salariile personalului TESA

CAS-ul si protectia sociala aferenta acestora
Amortizarea mijloacelor fixe
Cheltuielile cu reparatiile si intretinerea utilajelor
Cheltuieli de natura rechizitelor si furniturilor de birou
Materiale pentru intretinere si curartenie
Cheltuielil cu reparatiile pentru obiecte de inventar
Pentru inregistrarea acestor consumuri lunare se utilizeaza partea de debit a contului

923 “ cheltuieli indirecte de productie “ in creditul contului.
Evidentierea cheltuielilor indirecte de productie se face pe baza urmatorului articol :
923 = 901 56.700.000 lei

“cheltuieli indirecte “ decontari privind
de productie” cheltuielile”
86
Pagina 105 din 143

923.01 901.01 56.700.000 lei

“ cheltuieli indirecte “ decontari privind
ale sectiei Radiatoare I” cheltuielile sectiei
Radiatoare I”
4.3.4. Repartizarea cheltuielilor cu regia de sectie
Pentru realizarea cheltuielilor indirecte de productie aflate in debitul contului 923.01 “

cheltuielilindirecte ale sectiei Radiatoare I” se au in vedere calculele facute pentru
determinarea abaterilor cheltuielilor de regie.
Aceasta repartizare se face calculand un coeficient K dupa formula:
K cheltuieli de regie = total cheltuieli de regie / total salarii directe
Pentru luna mai 2001 calculul a fost:
K cheltuieli regie = 56700000 / 31700000 = 1,788
Dupa aceea acest coeficient se aplica la valoarea salariilor directe pentru produsul
radiator de racire intern, stabilindu-se astfel valoarea cheltuielilor indirecte:
1,788 x 6228440 = 11136450 lei
Articolul contabil pentru inregistrarea repartizarii cheltuielilor indirecte asupra

productiei finite este urmatorul:
921 = 932 11.136.450 lei

“cheltuielile activitatii “ cheltuieli indirecte
Pagina 106 din 143

de baza” de productie”
921.01.01 923.01 11.136.450 lei

“cheltuielile activitatii “ cheltuielile indirecte
de baza ale sectiei de productie ale sectiei
87
4.3.5. Repartizarea cheltuielilor cu regia de societate
In vederea repartizarii cheltuielilor cu regia inregistrata la nivelul intregii societati, se

merge pe acelasi principiu al calcularii unui coeficient , dupa urmatoarea formula:
Totalul cheltuielilor de societate

K cheltuieli societate =
Total cost sectia Radiatoare I
Pentru luna mai 2001 calculul a fost :
K cheltuieli societate = 18.500.000 / 53.557.150 = 0,345
In continuare acest coeficient se aplica la valoarea costului de fabrica , pentru

produsul radiator racire, calcul efectuat este:
0,345 x 19.241.500 = 6.638.317,5 lei
Pagina 107 din 143

Articolul contabil utilizat pentru inregistrarea repartizarii cheltuielilor generale de

administratie asupra productiei finite este urmatorul :
921 = 924 6.638.317,5 lei

“cheltuielile activitatii “ cheltuielile generale
de baza” de administratie”
921.01
de baza ale sectiei
Radiatoare I pentru
Radiatoare de racire”
88.
4.3.6. Determinarea cantitativa si valorica

a productiei in curs de executie
La nivelul SC ROMRAD SA sectia RadiatoareI, se considera productie in curs de

executie acea parte a productiei al carei proces de fabricatie nu a fost terminat, aflandu-se
intr-un stadiu intermediar, intre produs finit si materia prima , gasindu-se in sectie.
Din punct de vedere valoric, productia in curs de executie cuprinde valoarea
materialelor in curs de prelucrare, inclusiv cheltuielile de manopera aferente.
La nivelul SC ROMRAD SA productia in curs de executie se determina ca diferenta
intre creditul si debitul contului 901 “ decontari interne privind cheltuielile”, informatie care
trebuie sa coincida cu soldul contului 921.01.01 “ cheltuielile activitatii de baza ale sectiei
Radiatoare I radiatoare de racire”.
Pagina 108 din 143

In vederea inregistrarii in contabilitate a valorii productiei in curs de executie se

foloseste contul 933 “ Productia in curs de executie”.
Comform datelor prezentate , valoarea productiei in curs de executie a fost de
26.786.500 lei .
Inregistrarea in contabilitate se face pe baza urmatoarei formule contabile:
933 = 921 26.786.500 lei

“productia in curs “ cheltuielile activitatii
de executie” de baza”
933.01 921.01.01
“productia in curs “cheltuielile activitatii
de executie sectia de baza ale sectiei
Radiatoare I” Radiatoare I pentru
Radiatoare de racire”
4.3.7.Contabilitatea produselor finite rezultate

din procesul de productie
La nivelul SC ROMRAD SA obtinerea de produse finite se inregistreaza in cursul

lunii la cost standard, debitul contului 931 “ costul productiei obtinute”.
89.
La sfarsitul lunii acest cont se crediteaza cu costul efectiv al productiei finite,

determinandu-se diferentele intre cele doua conturi.
In ceea ce priveste decontarile interne pentru productia finita , acestea se
contabilizeaza cu ajutorul contului 902 “ decontari interne privind costul productiei obtinute”
Pagina 109 din 143

care inregistreaza in credit valoarea productiei obtinute la cost standard , iar in debit valoarea
productiei la costul efectiv, soldul contului reprezentand diferentele de pret aferente
productiei obtinute.
In cursul lunii valoarea productiei finite la cost standard se inregistreaza astfel:
931 = 902 28.621.000 lei

“ costul productiei “ decontari interne privind
obtinute” productia obtinuta”
931.01 902.01 28.621.000 lei

“costul productiei “decontari interne privind
obtinute sectia productia obtinuta sectia
Radiatoare I” Radiatoare I”
4.3.8. Calculatia costului efectiv aferent productiei obtinute
La nivelul SC ROMRAD SA sectia Radiatoare I, in costul efectiv se include

totalitatea cheltuielilor de productie ocazionate de procesul de fabricatie, cheltuielile ce au
fost colectate in suma de 55.407.500 lei, respectiv 10.594.877 lei pentru radiatorul de racire.
Aceste cheltuieli au fost colectate in cursul lunii, iar la sfarsitul lunii s-au repartizat,
regasindu-se in debitul contului 921 “ cheltuielile activitatii de baza”,
desfasurat pe analitice.
Deoarece valoarea cheltuielilor din debitul contului 921 “ cheltuielile activitatii de
baza” cuprinde si valoarea productiei neterminate, costul efectiv al produselor finite se
determina scazand din totalul costului complet aflat in debitul contului 921”cheltuielile
activitatii de baza” valoarea productiei in curs de executie.
Calculatia se prezinta in tabelul urmator:
Pagina 110 din 143

90
Simbol Total Costul productiei Cost efectiv Cantitate Cost

cont analitic Cheltuieli in curs de executie total efectiv
productiei Unitar
finite
0 1 2 3=1-2 4 5=3/4
921.01.01 55.407.500 26.786.400 28.621.000 250 114.484
Decontare cheltuielilor aferente produselor finite se realizeaza comform formulei
urmatoare:
902 = 921 28.621.000 lei

“decontari interne “cheltuelile activitatii
privind productia de baza”
de baza”
902.01 921.01 28.621.000 lei

“decontari interne “cheltuielile activitatii
privind productia de baza ale sectiei
obtinuta la sectia Radiatoare I ,
radiatoare de racire” radiatoare de racire.”
4.3.9. Calculul diferentelor de pret aferente

productiei finite obtinute
Pagina 111 din 143

In vederea inregistrarii diferentelor de pret se foloseste contul 903 “ diferente de pret

la produse finite.
Aceste diferente pot fi favorabile in momentul cand costul efectiv este inferior celui
standard si se inregistreaza in rosu sau in negru, fiind o abatere nefavorabila in situatia in
carev costul efectiv este superior costului standard.
Calculele diferentelor de pret aferente productiei obtinute se prezinta in tabelul
urmator:
91.
Cantitate Cost unitar Cost total Cost unitar Cost total Diferente
standard Standard efectiv efectiv
1 2 3= 1x2 4 5=1x4 6= 5-3
250 134.400 114.484 28.621.000 -4.979.000
33.600.000
Formula contabila pentru inregistrarea diferentelor este:
903 = 902 4.979.000

“diferente de pret “decontari interne
la produse finite” privind productia obtinuta”
931.01 = 902.01 4.979.000

“diferente de pret la “decontari interne privind
produsele finite, sectia productia obtinuta sectia
Radiatoare I Radiatoare I
Decontarea costului efectiv aferent productiei finite obtinute se inregistreaza astfel:
Pagina 112 din 143

901 = 931 4.979.000

“decontari “ costul productiei
privind productia obtinute la sectia
sectiei Radiatoare I” Radiatoare I”
Inchiderea conturilor de diferente se inregistreaza dupa formula :
92.
931 = 903 4.979.000

obtinute” privind cheltuielile”
931.01 = 903.01 4.979.000

obtinute sectia privind cheltuielile
Radiatoare I pentru la sectia Radiatoare I
Radiatoare de racire” pentru radiatoare de racire”
In urma analizei activitatii desfasurate se impun urmatoarele concluzii:
Raman cu sold conturile 923 “ costul productiei in curs de executie” si

901 “ decontari interne privind cheltuielile”, sold ce reprezinta
contravaloarea productiei in curs de excutie.
Pagina 113 din 143

La inceputul urmatoarei perioade de gestiune contul 903 “costul productiei in curs de

executie” se inchide prin contul 921 “ cheltuilelileactivitatii de baza” , cont ce va prelua
valoarea productiei in curs de executie, pentru a o include in costul produselor finite , astfel:
921 = 923 26.786.500 lei

“cheltuielile activitatii “ costul productiei
de baza” in curs de executie”
921.01.01 933.01 26.786.500 lei

“cheltuielile activitatii “ costul productiei
de baza ale sectiei in curs de excutie
Radiatoare I pentru sectia Radiatoare I
Radiatoare de racire” pentru radiatoare de racire”
Necesitatea efectuarii acestei inregistrari este determinata de prelucrarea in contul de

calculatie 921 “ cheltuielile activitatii de baza”, a soldului initial al productiei in curs de
executie, la care se adauga apoi pe parcursul perioadei de gestiune , restul cheltuielilor de
productie pentru a se obtine productia finita.
93
CAPITOLUL V: ANALIZA ECONOMICA FINANCIARA
Calculul, evidenta, analiza si raportarea abaterilor

costurilor efective de la costurile standard
Pagina 114 din 143

Abaterile ar putea fi definite drept depasiri sau abateri nefavorabile, sau economii sau
abateri favorabile, numite si economii, inregistrate de costurile efective fata de cele standard.
Pentru stabilirea si solutionarea abaterilor se vor pargurge urmatorii pasi:
Compararea cheltuielilor efective cu cele standard in vederea stabilirii abaterilor pe

fiecare sectie, iar in cadrul acestora pe articole de calculatie si pe cauze , urmand apoi ca prin
cumularea lor sa se determine volunul acestora la nivelul de societate.
Se analizeaza aceste abateri atat ca marime, cat si din punct de vedere al cauzelor care
au adus la aparitia lor.
In final se adopta decizii pentru inlaturarea, pe cat posibil, a abaterilor nefavorabile,
precum si incadrarea costurilor efective in standarde, iar in cazul economiilor ,acestea sa
promoveze.
La nivelul SC ROMRAD SA functie de felul cheltuielilor, respectiv cu
particularitatile organizatorii si tehnologiei productiei, evidenta abaterilor se realizeaza lunar,
prin compararea nivelului efectiv al consumurilor de materiale, al remuneratiilor, al
cheltuielilor de regie cu nivelul standard din documentatia tehnologica.
Deoarece SC ROMRADIATOARE SA foloseste bugete flexibile , pentru analiza
abaterilor se folosesc urmatoarele relatii de calcul:
abateri totale:
 = G- G
 = abaterea totala
G = cheltuieli efective
G = cheltuieli standard
Astfel la nivelul sectiei Radiatoare I , pentru produsul radiatoare racire /I in luna mai ,
cheltuielile efective sunt de 10.594.877 lei, cheltuielile standard au fost prevazute la nivelul
sumei de 11.811.422 lei, fabricandu-se o cantitate de 250 bucati.
94.
Pagina 115 din 143

Deci abaterea totala:
( = 10594877 - 11811422 = -1216545
Aceasta insemnand o economie, concretizata in profit.
abateri de volum
((r) = G ( r ) - G
(( r) = abaterea totala recalculata

G( r) = cheltuieli standard recalculate
Aceste cheltuieli recalculate se stabilesc in functie de gradul de activitate, calculat pe

baza relatiei:
G( r) = Q 1 / Qs
Q1 = nivelul real al activitatii

Qs = nivelul standard al activitatii
In ceea ce priveste abaterea de volum aceasta a fost de :
Gradul de activitate = 250 / 320 = 0,78125 = 78,12%
G( r) =78,12 /100 x 11811422 = 9227082
( ( r) = 9227082 - 11811422 = -2584340 lei
Deci si in acest caz apare o economie in ceea ce priveste cheltuielile.
Pagina 116 din 143

abateri de eficienta
(( e) = G - G( r)
(( e)=abatere de eficienta
Pentru abaterile de eficienta acestea au fost:
95.
( ( e) = 10594877 - 9227082,8 = 1367795 lei
La randul lor, aceste abteri pot fi datorate fie madificarii costurilor variabile unitare,
fie modificarii nivelului absolut al cheltuielilor fixe.
Ca urmare se disting urmatoarele relatii de calcul:
abateri privind modoficarea costurilor variabile unitare:
(cv( e) = Gv - Gv( r)
(cv = abateri privind modificarea costurilor variabile unitare

Gv = cheltuieli variabile efective
Gv( r) = cheltuieli variabile recalculate.
Nivelul cheltuielilor variabile recalculate se stabileste pe baza relatiei:
Gv( r) = Q x cvs
Q = volumul activitatii
Cvs = cheltuieli variabile standard
Pagina 117 din 143

abateri privind modificarea nivelului absolut al cheltuielilor fixe
cf( e) = Gfl - Gfs

(cf(e) = abateri privind modificarea nivelului absolut
al cheltuielilor fixe
Gfl = nivelul cheltuielilor fixe efective
Gfs = nivelul cheltuielilor fixe standard
In cadrul SC ROMRAD SA calculul abaterilor se efectueaza pe articole de calculatie,
la nivelul fiecarui sector de cheltuieli astfel incat distingem:
abateri de la costurile standard pentru materiale
abateri de la costurile standard pentru manopera
abateri de la costurile standard pentru cheltuieli de regie
Calculul, evidenta , analiza si raportarea abaterilor

efective de la cele standard pentru materiale
Stabilirea costurilor standard pentru materiale se bazeaza pe relatia ponderii

standardelor cantitative cu preturile de aprovizionare standard.
96.
Ca urmare SC ROMRAD SA in cursul lunii inregistreaza doua feluri de abateri :
Abateri de cantitate
Abateri de pret
Abaterile cantitative se determina, la nivelul sectiei Radiatoare I, pentru obtinerea
produsului radiatoare de racire 660/I, debitand de la inceput intreaga cantitate necesara.
Deci aceste abateri se determina pe fiecare lot de produse, comparand consumul
efectiv cu cel standard, utilizand relatia :
Acm = (qe - qs) x Q x pas

Acm =abateri de consum pentru materiale
Pagina 118 din 143

qe = consum efectiv
qs =consum standard
pas =pret de aprovizionare standard
Astfel pentru fabricarea produselor radiatoare de racire 660/I, s-au debitat materiale
pentru 1000 bucati produs finit.
Consumul standard este de 100 bucati, iar consumul efectiv este de 120 bucati, pretul
de aprovizionare efectiv de 1424.05 lei.
Cauzele aparitiei abaterilor de consum sunt generate de urmatoarele situatii:
Folosirea de materiale nestandardizate sau cu randament diferit in procesul de
fabricatie
Defectarea masinilor
Neactualizarea standardelor cu datele modificarii solutiei constructive a produselor
Deci Acm = ( 120 – 100) x 250 x 13327,19 = 66635950 lei.
In ceea ce priveste abaterile din diferente de pret la materiale, acestea se stabilesc
folosind procedeul materialelor consumate.
SC ROMRAD SA foloseste acest procedeu deoarece evidenta materialelor se tine la
pret de aprovizionare efectiv.
Relatia de calcul folosita este:
Apm = (pae –pas) x qe xQ
Apm =abaterile de diferente de pret la
materiale
pae =pret aprovizionare efectiv
pas =pret aprovizionare standard
qe =consum efectiv unitar
Q =cantitatea fabricata
Tinand cont de datele prezentate mai sus se obtine:
Apm =(1424,05 –13327,19) x 120 x 250 = 275358000 lei
Cauzele aparitiei abaterilor din diferente de pret, sunt:
97.
Schimbarea sursei de aprovizionare fata de cea prevazuta la stabilirea standardului
Pagina 119 din 143

Variatia lunara a preturilor generata de inflatie

Se impune precizarea ca aceste abateri de la costul standard, pentru materiale
pot fi calculate si global pe baza relatiei :
Am = ( qe x pae x qs x pas) x Q
Am =abaterea totala
Deci, reluand datele anterioare, rezulta:
Am = (120 x 14245,05 - 100 x 13327,19) x 250 =
= (1709406 - 1332719) x 250 = 94171750 lei.
Pentru a contracara aceste efecte negative se impune in perioada urmatoare
,necesitatea reducerii nivelului cheltuielilor de aprovizionare prin procurarea materiilor prime
in conditii competitive, pentru a nu afecta pretul final de desfacere al produsului respectiv.
5.1.2.Calculul, evidenta, analiza si raportarea abaterilor

costurilor efective de la cele standard pentru manopera
Stabilirea costurilor standard pentru manopera ,porneste de la relatia ponderarii

standardelor de timp cu tarifele de salarizare standard.
In decursul lunii SC ROMRAD SA inregistreaza doua categorii de abateri:
Abateri de eficienta sau abateri de la timpul standard
Abateri de la tariful de salarizare standard
Abaterile de eficienta se calculeaza la nivelul sectiei Radiatoare I, pentru produsul
radiator racire 660/I pornind de la relatia:
Atw = ( te - ts) x Tss x Q
Atw =abateri de timp
te =timp efectiv unitar
ts = timp standard unitar
Tss =tarif de salarizare standard
Q =cantitatea de produse fabricata
Asadar, pentru produsul radiator de racire 660 pentru 100 bucati, timpul de prelucrare
efectiv a fost de 6,42 ore-om / bucati, timp standard 6,30 ore –om/ bucati, tariful de salarizare
standard este de 157436,65 lei/bucata, iar tariful de salarizare efectiv a fost 161307,88 lei
/bucata.
Deci:
Pagina 120 din 143

Atw = (6,42 -6,30 ) x 157436,65 x 100 = 18892380 lei/bucata
98.
Cauzele aparitiei abaterilor de timp se datoreaza faptului ca nivelul tehnic al utilajelor

si instalatiilor este mai mic decat cel indicat de standarde, efectuarea de ore suplimentare
neprevazute in standarde.
Nr. Operatii Timp standard Tarife Cumulat

crt. Ore –om/buc
Unitar Tarifar unitar Total
0 1 2 3 4 5 6
1. Impachetare 1,20 1,20 29400 35280 -
2. Asamblare 1,65 1,70 34950 59415 94695
3. Spalare- 0,50 0,50 19600 9800 103645
neutralizare
4. Vopsire 1,10 1,10 26520 29172 132817
5. Proba-presiune 1,92 1,92 14839 28490,88 161307.88
total 6,42 161307,88
In ceea ce priveste abaterea de la tariful de salarizare standard se foloseste relatia :
Atw = (Tse – Tss ) x te x Q

Folosind datele de mai sus se obtine:
Atw = (161307,88 - 157436,65 ) x 6,42 x 100 = 3871,23 x 100 =
= 2485329,6 lei.
Cauzele manifestarii acestor abateri sunt generate de folosirea unui tarif de salarizare
direct de cel prevazut in standard, precum si prestarea de ore suplimentare de personalul
societatii.
Ca si abaterile de consum si abaterile pentru manopera se pot calcula ca o abatere
totala dupa relatia:
Aw = (te x Tse - ts x Tss) x Q
Sau
Aw =(6,42 x 161307,88 - 6,30 x 157436,65) x 100 = 4374570.
Pagina 121 din 143

La nivelul SC ROMRAD SA se intocmeste periodic “ raportul abaterilor de la costul

standard pentru manopera”.(anexa 1).
5.1.3. calculul, evidenta, analiza si raportarea

costurilor efective de la cele standard pentru cheltuieli de regie
Pentru desfasurarea activitatii SC ROMRAD SA inregistreaza in cursul lunii o serie

de cheltuieli ce nu au legatura directa cu procesul de productie, care se repartizeaza la
sfarsitul lunii.
99.
Aceste abateri reprezinta suma abaterilor de la regie de sectie si regia de societate.

Evidenta si colectarea lor se realizeaza la nivelul compartimentului de contabilitatea
pe baza urmatoarelor documente:
comanda sau contract incheiat cu tertii pentru reparatii
fisa mijloc fix pentru amortizare
statele personalului TESA si de conducere
diverse facturi pentru telefon, consumabile, utilitati
Caracterul complex al cheltuielilor de regie si dependenta lor fata de o serie de factori
impun calculul diferit al abaterilor.
Astfel la SC ROMRAD SA s-a ales drept prima varianta de calcul, abaterile de la
bugetul initial.
Acestea se stabilesc ca diferente intre cheltuielile efective si cheltuielile standard.
Ulterior ,datorita conditiilor pietei s-a trecut de la un buget recalculat, in care
cheltuielile fixe raman neschimbate, iar cheltuielile variabile se recalculeaza dupa formula:
Chvri =(Ve / Vs) x Chbi

Chvri =cheltuieli variabile recalculate
Chbi =cheltuieli variabile bugetare
Ve =volumul activitatii efectiv
Vs =volumul activitatii standard
i = felul cheltuielilor supuse recalcularii
Pagina 122 din 143

In vederea determinarii cheltuielilor mixte la nivelul SC ROMRAD SA se

foloseste relatia:
Chrmi = Chbi -(Vs -Ve) x chv
Chmr =cheltuieli mixte recalculate
Chv =cheltuieli variabile unitare
Pornind de la aceste considerente se pot calcula abaterile de la cheltuielile de regie,
putandu-se recalcula cheltuielile mixte pentru:
salariile personalului auxiliar
- (320 - 250) x 182,90 / 250 = 4498,78 mii lei

protectia muncii
- (320 - 250 ) x 120,30 /250 = 1062,31 mii lei

Din analiza situatiei privind abaterile de la cheltuielile de regie se impun urmatoarele
principii legate de urmarirea permanenta si completa a abaterilor, raportarea catre organele de
decizie a acelor abateri neacordate in standard, precum si selectarea informatiilor catre
compartimentele societatii functie de raspunderea acestora.(anexa 2).
100.
La nivelul acestora SC ROMRAD SA sectia I, din studierea “ situatiei privind

abaterile” se observa ca acestea sunt abateri negative, deoarece costul efectiv a fost mai mare
decat cel planificat, din cauza unor conjuncturi economico-financiare, inregistrate de
societate inainte de recalcularea cheltuielilor mixte.
Recalcularea cheltuielilor variabile pentru:
CIFU = (250/320) X 73212,1 = 57196,9 MII LEI

Energie electrica = (250/320) x 97398,3 = 76092,42 mii lei
Obiecte de inventar = (250/320) x 1813,4 = 1416,71 mii lei
Alte cheltuieli = (250/320) x 2080 = 1625 mii lei
Pagina 123 din 143

5.2. Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri
In functie de dependenta fata de valoarea de activitate, cheltuielile de exploatare se

pot grupa in : variabile si fixe.
Cheltuielile variabile se modifica relativ proportional cu valoarea de activitatea a
intreprinderii.
In categoria cheltuielilor variabile se include de regula cheltuielile directe, precum si
acele cheltuieli indirecte ce depind de volumul productiei.
Cheltuielile variabile se recomanda a fi utilizate nu ca suma absoluta ci ca nivel al
cifrei de afaceri.
Analiza factoriala a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri se calculeaza
dupa relatia:
CV
CVCA = X 1000
CA
CV CA 
 qvi * cvi
 qvi * pi
Avand urmatoarele date putem determina cheltuielile variabile la 1000lei CA.
101.
Nr. Indicatori Prevazut Realizat

1. Venituri din exploatare 21000000 26998638
1.1. Venit aferent productiei 18.900.000 25.123.216
vandute (CA)
2. Cheltuieli din 20.000.000 24.053.692
exploatare
2.1 Cheltuielil din 16.465.897 20.097.064
Pagina 124 din 143

exploatare variabile
2.2. Cheltuieli fixe 3.534.103 4.019.381
3. Cheltuieli aferente CA 16.193.812 20.096.904
3.1. Cheltuieli variabile 12.955.050 16.077.523
3.2. Cheltuieli fixe 3.238.762 4.019.381
4. CA in costuri prevazute - 16.540.661
5. CA in preturi prevazute - 16.012.427
6. Cheltuieli variabile - 12.808.836
recalculate
7. Cheltuieli variabile la 784,09 744.37
1000lei venit din
exploatare
8. Cheltuieli fixe la 1000 168,29 159,55
lei venit din exploatare
9. Cheltuieli variabile la 685,45 639,95
1000 lei CA
10 Cheltuieli fixe la 1000 171,36 159,98
lei CA
(CV CA = CV1CA - CV0CA = 639,95 – 685,45 = -45,5 milioane lei economisiti la

1000 lei CA.
qv 
 qv * cv
1 0
* 1000 
 qv 0 * cv0
*1000
 qv * p
1 0  qv 0 * p0
12808836 25123216
qv  * 1000  * 1000  114,48lei
16540661 18900000
102.
Pagina 125 din 143

P 
 qv * cv1 0
* 1000 
 qv * cv
1 0
* 1000
 qv * p 1 1  qv * p
1 0
12808836 12955050
p  * 1000  * 1000  290,09lei
16540661 16.077523
c 
 qv * cv
1 1
* 1000 
 qv * cv
1 0
*1000
 qv * p
1 1  qv * p
1 1
16077523 12955050
c  *1000  *1000  130,11lei
25123216 189000000
Se observa o reducere a nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei CA cu 45,5

milioane lei, ca urmare a influentei celor trei factori directi:
Influenta modificarii cantitatii vandute in sensul cresterii ponderii unor produse cu
nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei CA prevazute mai mari decat nivelul mediu
previzionat, a determinat o crestere a nivelului cheltuielilor variabile cu 114,48 milioane lei.
Influenta este justificata numai in conditiile in care a fost determinata de cererea pietei
si nu de alte disfunctionalaitati din activitatea intreprinderii.
Actiunea preturilor a determinat scaderea cheltuielilor variabile la 1000 lei CA cu

290,09 milioane lei, ca urmare a majorarii tarifelor la unele prestatii executate.
Cresterea cheltuielilor variabile pe unitatea de produs a determinat o crestere
importanta a nivelului cheltuielilor variabile la 1000 lei CA cu 130,11 milioane lei, la unele
produse au fost depasite cheltuielile prevazute in buget.
Cauzele cresterii cheltuielilor variabile pot fi de natura interna si de natura externa a
firmei.
Pagina 126 din 143

103.
5.3. Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei CA
Cheltuielile fixe pe termen scurt nu depind de variatia activitatii, ele raman relativ
constante.
In categoria cheltuielilor fixe se include amortizarile ,cheltuielile cu salariile,
cheltuielile cu impozitele si taxele.
Relatia de calcul este:
F F
Cf CA
 *1000  *1000
CA  qvi * pi
Cheltuielile fixe se for calcula comform datelor:
Nr. Indici Prevazut realizat Diferenta

1 Productia vanduta 25000 24.950 -50
2. Cheltuieli fixe 9850 10201 351
3. CA 35.500 375000 2000
4. CA recalculata - 35429 -
5. CfCA= 2/3*1000 277,46 272,02 -5.44
(CfCA = CfCA1 – Cf0CA = 272,02 –277,46 =-5,44 milioane lei
F0 F
CA  * 1000  0 * 1000
CA1 CA0
Pagina 127 din 143

9850 9850
CA  *100  *1000  14,8lei
37500 35500
104.
F0 F0
qv  * 1000  *1000
 qv1 * p0  qv0 * p0
35429 9850
qv  * 1000  * 1000  0,56lei
375000 35500
F0 F0
p  * 1000  * 1000
 qv1 * p1  qv1 * p0
9850 35500
p  * 1000   15,36lei
375000 35429
F1 F
F  * 1000  0 * 1000
CA1 CA1
10201 9850
F  * 1000  *1000  9,36lei
375000 35500
Contributia exclusiva la reducerea cheltuielilor fixe la 1000 lei CA a apartinut

modificarii preturilor de vanzare cu 15,36 milioane lei, in timp ce modificarea sumei absolute
a cheltuielilor fixe a avut o influenta negativa asupra fenomenului analizat.
In cadrul CA factorul productie vanduta a contribuit negativ dar nu a putut contracara
efectul pozitiv al pretului de vanzare.
Pagina 128 din 143

Variatia generala a CA a dat-o economia cheltuielilor fixe la 1000 lei CA.
105.
5.4.Analiza cheltuielilor cu materialele la 1000 lei CA
Cheltuielile cu materialele sunt in cea mai mare paerte cheltuielil variabile.

Modelul de analiza este:
C m1000 
 qv * Cmi *1000
i
 qv * p i i
n
Cmi   Csj * pj
j 1
Pentra a calcula si interpreta cheltuielile materiale folosim datele:
Nr Explicatia prevazut Realizat

.
1. CA 6250 6750
2. Suma cheltuielilor cu 4062,5 4360,5
materialele
3. Valoarea efectiva a - 6672,3
productiei vandute
4. Volumul productiei - 4347
vandute
5. Cheltuieli de materiale - 4326,75
Pagina 129 din 143

recalculate
6. Cheltuieli cu materiale 650 646
la 1000 lei CA
Pj= cheltuielil cu materialele pe produse

Cmi= consum specific din resursa materiala pe unitatea de produs
pj=pret de aprovizionare a resurselor materiale
m= numar de repere de natura materiala
(Cm1000 = Cm11000 – Cm01000 = 646-650 = -4 milioane lei
106.
gi 
 qv * Cmi
1 0
* 1000 
 qvi * Cmi
0 0
*1000
 qv * pi 1 0  qvi * pi 0 0
4347
gi  * 1000  650  1,5lei
6672,.
pi 
 qvi * Cmi
1 0
*1000 
 qvi * Cmi
1 0
* 1000
 qvi * pi 1 1  qvi * pi 1 0
4347
pi  * 1000  651,5  7,5lei
6750
Cmi 
 qvi * Cmi
1 1
*1000 
 qvi * Cmi
1 0
*1000
 qvi * pi 1 1  qvi * pi 1 1
Cmi  646  644  2lei
Csj 
 qvi *  csj * pj
1 1 0
* 1000 
1 0 0
* 1000
 qvi * pi 1 1  qvi * pj 1 1
Pagina 130 din 143

4326,75
Csj  *1000  644  3lei
6750
107.
pj 
1 1
* 1000 
1 1 0
*1000
 qvi * pi
1 1  qvi * pi
1 1
(pj= 646-641=+5 lei
Din analiza efectuata rezulta o reducere a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei CA

ceea ce inseamna cresterea eficientei consumului de resurse materiale, ceea ce implica pozitiv
in sensul scaderii cheltuielilor totale, cresterea profitului si a ratelor de rentabilitate.
Pretul de aprovizionare a inregistrat o crestere fata de prevederi ceea ce a dus la
depasirea cu 5 milioane lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei CA.
5.5 Analiza profitului aferent CA
Pentru firmele ce desfasoara activitate de productie modelul de analiza este:
Pr   qvi * pi   qvi * ci
Analiza se va face pe baza datelor:
Nr. Indicatori prevazut Realizat

1. CA 15000 165000
2. Cheltuieliltotale 13800 14850
Pagina 131 din 143

aferente CA
3. Volumul efectiv al - 15786
productiei vandute
4. Volum efectiv al - 14602
productiei evaluate
5. Profit aferent CA 1200 1650
6. Profit mediu la 1 0,08 0,10
leuCA
108.
(Pr=1650-1200=+450
qvi=Pr0 Iqv-Pr0 =1200*105,24-1200=+62,88 mil lei
Iqv 
 qv * pi
1 0
* 100 
15786
* 100  105,24%
 qvi * pi
0 0 15000
gi  ( qvipi0   qvi1ci0 )  Pr0 Iqv  (15786  14602)  1200 *105,24  78,88millei
ci  (( qvi1ci1   qvi 1ci0 )  (14850  14602)  248millei
pi   qvi1 pi1   qvi1 pi0  16500  15786  714millei
Cresterea volumuli fizic al vanzarilor cu 5,24%a avut ca efect cresterea profitului

aferent cu 78,88 milioane.
Pretul de vanzare a crescut si a determinat majorarea profitului cu 714
milioane,aprecierea este pozitiva in cazul in care cea mai mare parte din efect este rezultatul
efortului propiu al intreprinderii si nu ca urmare a inflatiei.
Pagina 132 din 143

5.6. Indicatori de rentabilitate

Au fost calculati pe baza datelor din bilant.
Rata rentabilitatii economice= rezultatul de exploatare/activ total * 100

1996: 2%
1997: -4,3%
1998: -11,6%
1999: -17,1%
2000: -1,4%
109.
In anii: 1997,1998,1999,2000 performanta obtinuta de societate a fost slaba.
Rata rentabilitatii exploatarii= rezultatul de exploatare x cifra de afaceri x 100

1996: 19,5%
1997: -21,7%
1998: -47,7%
1999: -111,5%
2000: -49,7%
Rata profitului net = profit net/cifra de afaceri x 100
1996: -13%
1997: -80%
1998: -123%
1999: -259%
2000: -203%
Evolutia intreprinderii nu a fost una asteptata, ea avand dificultati a slabelor vanzari
sia inflatiei mari.
5.7. Bugetarea costurilor
Pagina 133 din 143

Activitatea intreprinderilor trebuie sa se desfasoare permanent in cadrul relatiei de

echilibru dintre venituri si cheltuieli.In etapa actuala, de trecere de la economia de piata ,
intreprinderile nu reusesc sa mentina acest echilibru, cheltuielile ocazionate de obtinerea
productiei depasind cu mult nivelul veniturilor obtinute din vanzarea productiei.
In aceste conditii problema se ridica in fata managerilor aceea de a gasi metode care
sa le permita sa dimensioneze si sa controleze relatia de echilibru dintre venituri si
cheltuieli.Astfel bugetul este un instrument de armonizare si de eficientizare dintre cheltuieli
si veniturisi bugetarea costuriloreste o practica economica sistematica.
Bugetarea consta in prezentarea in tabel a datelor rezultate in urma
previziunilor.Periodic se elaboreaza dari de seama denumite”rapoarte de control” in care se
fac declaratii asupra realizarii bugetului.
5.7.1. Bugetul cheltuielilor cu energia electrica in scopuri motrice
Pentru bugetarea cheltuielilor directe cu energia electrica este necesar sa se cunoasca

consumul specific de energie electrica, pretul unitar de achizitie si consumul efectivde
energie electrica.
Astfel la data elaborarii bugetului pentru anul 2002,pentru sectia Radiatoare I se
cunosc:
110.
Consum specific de energie electrica76,00Kwh/tona

Consum efectiv de aprovizionare 146,6 lei/Kwh
Din analiza cauzelor care au determinat depasirea consumului specific cu
0,36Kwh/tona,aceasta depasire nu este justificata, astfel se va mentine la acelasi nivel si
pentru anul 2002.
Situatia cheltuielilor directe cu energia electrica consumurilor previzionate pentru

anul 2002 comparativ cu anul 2001
Pagina 134 din 143

denumire Consum specific Pret de achizitie Cheltuieli standard

u.m. Realiza Prevederi u.m 2001 2002 2001 2002
t2001 2000
1.energie Kwh/t 76,36 76 Lei/ 146,6 176 11194,38 13376
electrica Kwh
Total 11194,38 13376

cheltuieli
Astfel se poate elabora bugetul cheltuielilor directe cu energia electrica la nivelul

sectiei Radiatoare I comform relatiei:
ED=q x CS X PE
q= volumul productiei previzionat
CS= consum standard de energie electrica

Pe= pret de achizitie standard
ED= 88760 X 76 X 176 = 1187253,76 mii lei
Bugetul cheltuielilor directe cu energia electrica prevazut pentru 2002
Productia de Cheltuieli directe cu Bugetul cheltuielilor directe

Radiatoare Energia electrica
2001 2002 2001 2002 2001 2002
69407 88760 11194,38 13376,00 776968,33 1187253,76
Bugetul cheltuielilor directe cu energia electrica este de 1187253,76 mii lei.
111.
5.7.2. Bugetul cheltuielilor cu combustibilul tehnologic
Acest buget se poate elabora pe baza datelor din tabelul urmator:
Pagina 135 din 143

Situatia cheltuielilor directe cu combustibil tehnologic aferente perioadei previzionate

comparativ cu 2001
Denumire Consum specific Pret de achizitie Cheltuieli standard

u.m 2001 2002 2001 2002 2001 2002
1.motorin 1/1000 494,89 566,25 625 750 309,31 424,69
a 1/1000 7,52 4,25 1000 1200 7,52 5,10
2.benzina 1/1000 - 2,82 - 679 - 1,92
3.petrol
total 316,83 431,71
Bugetul se poate determina comform relatiei:
3
CD 1   q 1 * CS i * Pi
I 1
q1 = volumul productiei previzionat

Csi= consum standard
Pi= pret de achizitie
i= felul combustibilului
Bugetul cheltuielilor directe cu combustibilul
Productia de radiatoare Cheltuieli directe Bugetul cheltuielilor directe

Cu combustibilul
2001 2002 2001 2002 2001 2002
69407 88760 316,83 431,71 21990,22 38318,58
5.7.3. Bugetul cheltuielilor cu materii prime si materiale directe
Elaborarea acestui buget presupune cunoasterea :
Situatiei volumului productiei previzionate

Consumurile specifice previzionate
Preturile standard de achizitie previzionate
Pagina 136 din 143

112.
Situatia volumului productiei previzionate este:
Secti Specificatie Total 2001 Prevederi 2002

programat realizat luna Trimestru
a
I II III I II III IV
1.. T/luna 72500 69407 777 774 777 22940 23310 20460 88760
Tzi 337 332 0 0 0 370 370 310 350
2. T/luna 114530 114985 370 370 370 32240 32760 30500 12586
T/zi 533 535 190 104 109 520 520 460 500
2 0 0
520 520 520
Tota T/luna 187030 184389 967 878 886 55518 56070 53220 10134
l T/zi 870 867 2 0 0 890 890 770 850
890 890 890
Lista standardelor cantitative materiale
Nr. Denumire material Standard calitativ

1 Banda alama 0,017
2 Teava alama 2,5
3 Tabla zinc 1,3
4 Aliaj lipit 0,3
5. Profil 0,75
Situatia cheltuielilor cu materialele directe previzionate
Denumire Consumuri specifice Preturi de achizitie Cheltuieli standard

2001 2002 2001 2002 2001 2002
Material
1.banda 17,70 17,00 101000 121000 1787,8 2060,40
alama
2.teava 2559 2500 1925 2310 4926,08 5775
alama
3.tabla 1007 1300 1054 1265 1061,38 1644,50
Pagina 137 din 143

alama
4.aliaj de 299 300 3913 4696 1169,99 1408,8
lipit
5.profil 749 750 1836 2203 1375,17 1652,25
Total 10378,29 12616,85
Bugetul cheltuielilor cu materiile prime si materiale directe prevazut pentru 2002 este:
113.
Productia Cheltuieli materiale directe Bugetul cheltuielilor

De radiatoare tone Lei/tona Materiale directe mii lei
2001 2002 2001 2002 2001 2002
69407 88760 10378,29 12616,85 720325,97 1119871,61
5.7.4. Bugetul general al costurilor de productie
Acest buget se poate intocmi prin insumarea celorlate bugete:bugetul cheltuielilor cu

materiile prime si materiale directe, bugetul cheltuielilor cu energia electrica, bugetul
cheltuielilor directe cu combustibilul.
Nr. Denumire bugete componente Preliminat 2001 Prevazut 2002

1 Bugetul cheltuielilor cu 6.856.541,83 8902449,36
materiile prime si materialele
directe
2. Bugetul cheltuielilor directe cu 7395701,48 9438105,6
energia electrica
3. Bugetul cheltuielilor directe cu 209317,54 304614,57
combustibilul
Total 14461560,85 18645168,89
114.
CAPITOLUL VI: CONCLUZII SI PROPUNERI
Pagina 138 din 143

Avantajele si limitele metodei pe comenzi:

Toate metodele de calculatie de tip absorbant sunt orientate cu precadere spre
determinarea costului integral unitar, fapt pentru care pun accent pe gruparea cheltuielilor de
productie in cheltuieli directe si indirecte.
Din punct de vedere economic costurile se judeca in corelatia cu volumul
productiei,criteriul de clasificare fiind costurile variabile si costuriile fixe. Nu include in
tehnica delucru sisteme adecvate de urmarire operativa a costurilor de productie si de
raportare a abaterilor fata de buget,lasand organizarea acestora la latitudinea agentului
economic.
Ca posibilitati de perfectionare putem enumera :
Instruirea unui sistem adecvat de urmarire pe parcurs a consumurilor productive si de
prelucrare a datelor privind acele consumuri care ofera informatii operative si efective in
luarea deciziilor
Inregistrarea costurilor de productie in contabilitate la intervale mici de timp
Utilizarea costurilor standard(bugete) si inregistrarea costurilor de productie si
stabilirea pe baza abaterilor, ceea ce conduce la posibilitatea luarii unor decizii operative.
Concluzii si propuneri
In urma prezentei lucrari s-au desprins o serie de aspecte pe care le v-om prezenta in
continuare. Astfel,determinarea costurilor complete la nivelul SC ROMRAD SA prezinta un
dublu interes si anume:
Punerea in evidenta a costului subactivitatii sau al neutralizarii integrale a
capacitatilor de productie
Evitarea ,denaturarea valorii stocurilor,in sensul subevaluarii, subutilizarii
capacitatilor de productie ,este considerata cheltuiala exceptionala si afecteaza
direct contul de rezultat al exercitiului.
Deasemeni , costurile complete asigura repartizarea rationala a cheltuielilor de
structura:
1. O apropiere a acestora de costurile normale pentru intreprindere,care utilizeaza
costuri standard prestabilite si efectueaza controlulu costurilor efective prin bugetul de
venituri si cheltuieli
2. O stabilire a costurilor unitare.
In cazul SC ROMRAD SA schema de calcul a costurilor ,marjelor si rezultatului se
prezinta astfel:
Pagina 139 din 143

Vanzarea de produse finite

Costul de achizitie al materiilor prime si materialelor ce corespund vanzarilor
= marja asupra costurilor de achizitie
cheltuieli de productie variabile ale cheltuielilor variabile
115
= marja de productie
cheltuieli fixe
= rezultatul exercitiului
Un interes deosebit pentru analiza relatiei cost-pret-volum o prezinta indicatorii
urmatori:
Punctul de echilibru sau pragul de rentabilitate ce corespunde situatiei in care
rezultatul este zero.
Acest punct poate fi determinat pe baza relatiei:
Punct de echilibru = total costuri fixe / marja de productie pe unitate.
Factorul de acoperire ce exprima rata rentabilitatii potentiale sau cate procente din
volumul vanzarilor sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor fixe si obtinerea unui
beneficiu.
Factorul de acoperire = marja bruta de productie/cifra de afaceri realizata.
Coeficientul de siguranta dinamic ce exprima marimea vanzarilor pentru ca societatea
sa nu coboare sub pragul de rentabilitate.
Marja de siguranta ce exprima in marime absoluta, readucerea ce o poate inregistra
vanzarea astfel incat societatea nu ajunge in zona pierderilor.
In cazul SC ROMRAD SA nomeclatorul de produse fabricate este foarte bogat si de
aceea trebuie sa se aiba in vedere o anumita structurare a productiei si a desfacerii. Orice
modificare in aceasta structura are importanta in modificarea structurii indicatorilor.
Cheltuielile indirecte de productie au un caracter complex, iar comportamentul lor in
raport cu volumul activitatii este diferit. Din acest motiv se ridica problema separarii
cheltuielilor fixe si variabile, astfel incat se propune folosirea de catre SC ROMRAD SA a
metodei celor mai mici patrate,a carei esenta constau in aplicarea conceptiei matematice a
patratelor celor mai mici,privind abaterile de cheltuieli si de volum de activitate.
O alta propunere pe care am avea-o consta in utilizarea prelucrarii automate a
datelor,in conditiilor metodei de calculatie standard –cost. Acest proces de prelucrare a
Pagina 140 din 143

datelor presupune folosirea datelor din documentele primare in vederea obtinerii situatiilor ce
servesc la determinarea costului efectiv si la analiza operativa a abaterilor. Astfel,folosind
mijloacele de prelucrare automata a datelor putem obtine situatii si in final “Lista de post
calcul”.
In vederea cererii de bazei de date avem nevoie de fise tehnologice,cataloage de
preturi,liste cu standarde pentru consumuri.
Odata creata baza de date,aceasta se actualizeaza si se obtin situatii cum ar fi:”Fisa de
post calcul”. Un astfel de sistem informatic creat,reprezinta o parte a sistemului informational
al SC ROMRAD SA care la randul sau este o componenta a sistemului de conducere a firmei.
Stiut fiind faptul ca eficienta intreprinderii depinde de modul in care ,sistemul
informatic creat pentru contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor prin metoda standard
cost trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte.
116.
Conceperea si functionarea sistemului informatic trebuie sa fie in concordanta cu

obiectivele conducerii societatii ,existenta unei corelatii ntre structura organizatorica si
sistemul decizional,concentrarea sistemului informatic asupra furnizarii informatiilor privind
abaterile de la standarde, asigurarea unui timp corespunzator de reactie decizionala si
operationala ,obtinerea unui maxim de date finale pornind de la fondul de date initiale
cuprinse in documentele primare.
Baza informationala trebuie sa cuprinda entitati informationale si atribute care sa
evidentieze evolutia si dinamica costurilor in cadrul SC ROMRAD SA . Entitatile
componente ale bazei de date se pot imparti in principal in trei categorii:entitati referitoare la
standardele pentru cheltuieli materiale,pentru manopera si pentru cheltuieli de regie.
Atributele definirii fiecarei entitati trebuie sa reflecte atat nivelul standardelor pe cele
trei categorii cat si nivelul real al cheltuielilor materiale, al cheltuielilor cu manopera si
pentru chletulielile de regie. Vor exista entitati distincte in cadrul fiecarei sectii, functie de
produsele fabricate.
In cadrul bazei informationale va trebui sa existe o entitate centralizatoare a tuturor
cheltuielilor deschise la nivelul sectiilor,astfel incat nivelul cheltuielilor standard sa se
regaseasca in bugetele privind activitatea de productie, cheltuieli generale de administratie,
cheltuieli de desfacere.
Pagina 141 din 143

In realizarea unui astfel de sistem informational trebuie tinut cont de principiul

eficientei ,ceea ce presupune o permanenta evaluare si comparare a efectelor cantitative si
calitative a sistemului, costurile realizarii si functionarii lui.
O alta propunere pe care o avem s-ar referi la documentele primare si circuitul
acestora ,aferente consumului de materii prime si materiale. Motivatia propunerii rezida din
faptul ca consumul de materii prime si materiale are o importanta deosebita. Astfel inainte de
eliberarea materialelor in consum tehnologic va trebui sa se stabileasca consumurile standard
pentru materii prime si materiale necesare, informatii pe care le va transmite oficiului de
calcul. La nivelul acestui compartiment se va intocmi si o situatie numita “Centralizator de
materiale standard de lansat”.
In continuare propunem ca pe baza planului de productie,oficiul de calcul sa emita
“Fisele de consum standard” pentru fiecare magazie,pentru eliberarea materiilor si
materialelor. La sfarsitul fiecarei luni,aceste fise se vor centraliza,intocnindu-se “Situatia
centarlizatoarelor de materiale standard necesare”. Alte aspecte relevante de analiza activitatii
desfasurate de SC ROMRAD SA tin de :
Probleme de birocratie,in sensul ca pentru a reliza o oferta de contract adresata
investitorilor straini,timpul necesar realizarii documentatiei este de aproximativ un an de zile,
fiind necesare 17 avize.
Probleme fiscale,in sensul ca pe langa impozitul pe salarii, CAS-ul si protectia
speciala aferenta acestora, la nivelul SC ROMRAD SA mai apare un numart de 15-18
impozite si taxe(tere, taxa firma) care sufoca rezultatul activitatii si astfel s-a si ajuns la
concluzia ca cca.42% din veniturile realizate se platesc catre stat.
Problema documentelor, se cere un volum prea mare de date care afecteaza timpul, iar
documentele prea stufoase,de exemplu un bilant are 40 de pagini din care
117
considerente am propune simplificarea si aerisirea documentelor impuse a fi

completate.
Problemele sociale la nivelul SC ROMRAD SA nu se manifesta cu violenta, unul
dintre motive fiind salariul tarifar realizat in cadrul intreprinderii,este mai mare decat media
pe ramura si pe economia nationala. Singura neconcordanta care apare in acest domeniu o
constituie fondul actiuniilor sociale, ce se stabileste aplicand o cota de 1,5% asupara fondului
de salarii realizat. Destinatia lui este de a finanta echipele sportive,cabinetul
Pagina 142 din 143

medical,sarbatorile,de multe ori depasindu-se fondul constituit, lucru care este impozitat
suplimentar motiv pentru care propun aplicarea unei cote mai mari.
Pagina 143 din 143

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind contabilitatea de gestiune si calculatia

CAPITOLUL I: CADRUL LEGISLATIV

LEGEA CONTABILITATII NUMARUL 82/1991 MODIFICATA SI

Legea contabilitatii prevede ca: societatiile comerciale,societatile/companiile

Pagina 1 din 143

Pentru banci se elaboreaza de Banca Nationala a Romaniei si se aproba de Ministerul

Legea contabilitatii prevede ca inregistrarile din contabilitate a bunurilor mobile si

Pagina 2 din 143

Comform legii contabilitatii persoanele prevazute la articolul 1 organizeaza si tin

1.2 REGULAMENTUL PRIVIND APLICAREA LEGII CONTABILITATII

1. Potrivit legii contabilitatii obligatia organizarii si conducerii contabilitatii propii

Pagina 3 din 143

stat,sindicatelor,fundatiilor,unitatilor de cult precum si celorlalte persoane care au dobindit

Pagina 4 din 143

8 .Informatiile necesare stabilirii patrimoniului national,executiei bugetului de stat si a

Pagina 5 din 143

se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

PREVEDERILE LEGALE A ORGANIZARII CONTABILITATII

In conformitate cu prevederile legii contabilitatea unitatilor patrimoniale se

Pagina 6 din 143

In lege se prevede ca contabilitatea cheltuielilor de finantare din mijloacele si

1.4 ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE

Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei unitati

Pagina 7 din 143

In planul de conturi general ,aceste conturi sunt cuprinse in clasa 9-“conturi de

925 “cheltuieli de desfacere”

Trebuiesc indeplinite conditii necesare pentru intocmirea documentelor justificative

Pagina 8 din 143

1.5. DEFINIREA SI CONTINUTUL COSTULUI DE ACHIZITIE SI A COSTULUI

In comformitate cu prevederile articolului 7 si a articolului 9 din lege, pentru

Cheltuieli de desfacere care sint ocazionate de vanzarea produselor fabricate

Pagina 9 din 143

Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie, repartizate rational asupra

Pagina 10 din 143

Evaluarea elementelor patrimoniale se poate face la inchiderea exercitiului,si se

DETERMINAREA COSTULUI SUBACTIVITATII

Prin aplicarea metodelor de calculatie a costurilor prevazute in regulament, este

Pagina 11 din 143

nivelul real al activitatii

METODE DE CALCULARE A COSTURILOR

Calculatia costurilor de productie poate fi efectuata dupa metoda costurilor standard

Pagina 12 din 143

Metoda consta in colectarea cheltuielilor directe pe comenzi si repartizarea

Pagina 13 din 143

STANDARDELE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE

Demersul contabil in intreprinderile multi nationale sau in intreprinderile mari ce sunt

IASC 2. CONTABILITATEA STOCURILOR

Obiectivul acestuia este descrierea tratamentului pentru contabilitatea stocurilor in

Recunoasterea ulterioara a acestor costuri drept cheltuieli , inclusiv orice reducere

Pagina 14 din 143

Stcul de pasari, de animale,produse agricole, forestiere, miniere, ce aprtin

Pagina 15 din 143

In cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare, veniturile sunt

Pagina 16 din 143

In contabilizarea veniturilor este importanta determinarea momentului la care trebuie

Veniturile include doar fluxurile brute de beneficii economice primite/ de primit de

Pagina 17 din 143

cand bunurile/ serviciile schimbate sunt de natura si de valori similare nu se

CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Contabilitatea stocurilor si a comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul

marfurile, bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea revanzarii

Pagina 18 din 143