13 Martie - Porunca a saptea - SA NU

PREACURVESTI
( Marti, 1 Martie, 2011 )
2 Samuel 12:1-14 (Exodul 20:14)

Scop: Să descoperim înţelesul poruncii a şaptea, care sunt consecinţele călcării ei,
cauzele care pot conduce la preacurvie, precum şi remediul împotriva acestui păcat.

Context: Contrar multor păreri greşite care sugerează că ascultarea de poruncile lui
Dumnezeu privează individul de obţinerea fericirii în această viaţă, realitatea este cu totul
alta: ascultarea este tocmai calea spre fericire, singura cale spre adevărata fericire
posibilă. Iar păcatul, oricât de promiţator şi “frumos ambalat” ar fi, nu conduce decât la
dezastru, distrugere şi nefericire. Poate niciunde nu se vede mai bine această realitate ca
în domeniul atât de delicat al sexualităţii umane. Deşi pentru mulţi acest subiect este
considerat tabu, Dumnezeu are multe de spus în legătură cu acest subiect delicat dar
important pentru sănătatea individului, a familiei şi a societăţii umane în general.

Istoria a dovedit nu odată faptul că naţiuni şi imperii puternice au căzut nu atât de mult
datorită unor factori externi, ci mai degrabă erodării fibrei morale prin permisivitatea tot
mai mare manifestată în aceste domeniu. Societatea noastră se erodează repede prin
acceptarea tot mai deşănţată a amorului liber, relaţiilor extraconjugale, pornografiei,
homosexualităţii şi în a tot felul de perversiuni tolerate şi acceptate în lumea de azi.
Mass-media a reuşit să promoveze un stil de viaţă libertin, căruia îi cad pradă mulţi.
Judecata se manifestă în faptul că Însuşi Dumnezeu i-a lăsat pradă acestui stil de viaţă
(Romani 1:24).

Raţiunea din spatele poruncii a şaptea este însăşi menţinerea celei mai importante celule a
societăţii, familia, de care se leagă implicit viitorul speciei umane. Dumnezeu a ştiut că
nimic nu pângăreşte fiinţa, distruge reputaţia şi familia mai repede ca şi adulterul. Aşadar,
departe de a ne lua ceva, această poruncă este menită să ne facă să gustăm fericirea şi
implinirea în cel mai înalt grad posibil. Profeţii, Domnul Isus, apostolii, au vorbit
împotriva imoralităţii în termenii cei mai clari şi fără echivoc. Pe Ioan Botezătorul,
denunţarea acestui păcat l-a costat însăşi viaţa. Dumnezeu singur ştie consecinţele acestui
păcat şi vrea, în dragostea Sa, să ne prevină ca să nu ajungem acolo.

Continut: În această lecţie vom considera câteva dintre aceste consecinţe, cauze care
conduc la acest păcat precum şi modalitatea de a trata şi preveni acest păcat.

I.CONSECINTELE PREACURVIEI.

(a) Dezonorează pe Dumnezeu - Iosif a ştiut că dacă va ceda în fata avansurilor soţiei lui
Potifar Îl va supăra pe Dumnezeu (Geneza 39:8-9). David, un om care a căzut în acest
păcat, va mărturisi în psalmul pocăinţei lui faptul că Dumnezeu este primul vizat de acest
păcat (Psalmul 51:4) El este dătătorul vieţii, al vigorii, sănătăţii, iar noi nu avem dreptul
să le risipim în acest mod. El ne-a cumpărat trupurile (1Corinteni 6:20) şi noi nu avem
dreptul să le profanăm.

(b) Distruge familia. Câte familii nu au fost distruse de acest păcat? Câte divorţuri nu au
rezultat de aici? Câţi copii au rămas privaţi de unul dintre cei doi părinţi şi de un model
demn de urmat, datorită infidelităţii conjugale a parinţilor lor. Dumnezeu urăşte
infidelitatea (Proverbe 2;10-22; 5:1-23) şi divorţul care poate rezulta (Maleahi 2:14-16).

(c) Degradează personalitatea. Romani 1:24 subliniază un aspect uitat al judecăţii divine:
faptul că Dumnezeu îi lasă pe oameni “pradă necurăţiei”, iar consecinţa este necinstirea
propriilor trupuri. Homosexualitatea şi alte perversiuni sexuale sunt rezultatele tragice ale
acestei degradări, iar fiinţa umană este redus doar la nivelul unor instincte animalice.
Adesea, „partenerul” devine un simplu obiect sexual al cărui scop nu este decât
satisfacerea animalică a instinctelor. Bolile venerice şi temuta SIDA vin să întregească
tabloul acestei degradări.

(d) Dărâmă reputaţia. „Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur
îşi pierde viaţa cine face asa. Nu va avea decât rană şi ruşine şi ocara nu i se va şterge”
(Proverbe 6:32,33). Există un stigmat social asociat cu acest păcat care se încăpăţânează
să rămână uneori şi după ce acel care l-a comis a încheiat-o de mult el.

(e) Duce la ruină. Unii istorici au numărat nu mai puţin de 88 de civilizaţii apuse distruse
din cauza permisivităţii sexuale! Un preţ mare, într-adevăr, ca să nu mai amintim şi ruina
veşnică (Apocalipsa 22:15).

II. CAUZELE PREACURVIEI

(a)Standarde neclare. Psalmul 11:3 pune o întrebare relevantă pentru lumea noastră:
„când se surpă temeliile, ce ar putea face cel neprihănit?”. Noi trăim asemenea vremuri în
care temeliile morale se surpă şi vechile standarde sunt abandonate. Aşa zisa „revoluţie
sexuală” a dărâmat vechi bariere, lăsându-i pe mulţi nedumeriţi. Totuşi, standardele
Cuvântului nu s-au schimbat; cine doreşte să le urmeze, are parte de binecuvântare.

(b)Sexualitate neînfranată. Dumnezeu ne-a dat impulsul sexual, dar şi frâna. 1 Corinteni
10:13 afirmă clar că nicio ispită nu este mai presus de puterea noastră de a o învinge, în
măsura în care ştim să folosim resursele divine aflate la dispoziţia noastră. Totul pleacă
de la stabilirea unor standarde clare, biblice şi de un legământ făcut cu ochii nostri,
asemenea lui Iov (Iov 31:1).

(c)Sentimente nesatisfăcute. Deşi nu sunt o scuză pentru acest păcat, căsnicii nefericite,
lipsa afecţiunii, a dragostei „agape”, tensiunile nerezolvate, toate pot fi cauze ale acestui
păcat. Chiar şi sentimentele rănite trebuiesc aduse la crucea Domnului Isus şi umplute cu
pacea Sa care întrece orice pricepere. Soluţia nu este păcatul, ci, dimpotrivă, sfinţirea.

(d)Stil de viaţă nedisciplinat. Lenevia (2 Samuel 12) a fost una dintre cauzele imediate
ale adulterului lui David. Siesta în exces, ochii nedisciplinaţi, pot fi alte cauze. În Matei
5:29, Domnul Isus recomandă un tratament drastic, care, deşi nu trebuie luat literal,
trebuie aplicat în „spirit” cu cea mai mare seriozitate. Ucide păcatul înainte ca el să te
ucidă!

III. CURA (REMEDIUL) ÎMPOTRIVA PREACURVIEI

(a) Preventivă. Cea bună soluţie este prevenirea bolii, a cancerului.

Înţelegerea clară a faptului că voia lui Dumnezeu este sfinţirea noastră (1 Tesaloniceni
4:3) şi fuga de curvie, supunerea întregii fiinţe lui Dumnezeu (Romani 6) şi legământul
cu ochii (Iov 31:1), sunt câteva moduri de „medicină preventivă”.

(b) Remediativă. Atunci însă când păcatul s-a produs este bine de ştiut că sângele
Domnului Isus asigură curăţire şi de acest păcat. Femeia din Ioan 8 a fost asigurată de
iertarea Domnului Isus. Cei din Corint (1 Corinteni 6:9-11) au fost şi ei iertaţi, la fel cum
David a fost iertat în urma pocăinţei sale (Psalmul 32:1-3). Domnul să protejeze poporul
Său de păcat şi să ne ajute să ne sfinţim!

Întrebări pentru discuţie:

(1) Care sunt motivele avute de Dumnezeu în această interdicţie?

(2) De ce Îl dezonorează preacurvia pe Dumnezeu?
(3) De ce are infidelitatea un efect atât de distructivă asupra legământului matrimonial?
(4) De ce produce adulterul un stigmat social care nu poate fi uitat uşor?
(4) În ce sens pot fi sentimentele nesatisfăcute o cauză pentru acest păcat?
(5) Care sunt modurile biblice de prevenire a acestui păcat?