Sarcina de semestru Consiliere şcolară şi orientare în carieră ID, 2010-2011

Tipul sarcinii: sarcină individuală

Pentru predarea sarcinii de semestru se vor respecta cu stricteţe cerinţele formatorilor.

Orice abatere de la acestea aduce după sine penalizări sau pierderea punctajului corespunzător
sarcinii.

Enunţul sarcinii:

Explicaţi alegerea educaţională sau profesională făcută de dumneavoastră prin prisma

conceptelor și mecanismelor teoriei socio-cognitive a carierei (TSCC – Hackett & Betz,
1981; Lent, Brown & Hackett, 1994 apud Lent et al., 2000).

Cerinţe de elaborare a sarcinii:

Structura sarcinii: În realizarea sarcinii veţi respecta în mod obligatoriu următoarea structură:

1. Descrierea succintă a alegerii făcute în cazul personal. Vă veţi referi la alegerea unei
ocupații/profesii dacă activaţi deja într-un domeniu profesional sau la alegerea
facultăţii. 0.2 p.

2. Explicarea formării convingerilor de autoeficacitate personale relevante pentru

alegerea făcută. 1.2 p.

3. Explicarea formării aşteptărilor cu privire la rezultate relevante pentru alegerea

făcută. 0.8 p.

4. Analiza intereselor formate, a scopurilor şi a acţiunilor întreprinse în direcţia alegerii

făcute. 0.8 p.

Atenție! Este important sa specificați în cadrul sarcinii, acolo unde oferiți detalii
practice personale, ce element al teoriei ați exemplificat și sa explicați mecanismul
(ex convingeri de autoeficacitate, interese, acțiuni, etc.).

Lungimea sarcinii: maximum 2 pagini – SARCINA TREBUIE SA URMEZE FORMATUL

STANDARD DIN PAGINILE 3-4 ALE ACESTUI DOCUMENT.
Bibliografie: La finalul sarcinii veţi avea o secţiune de Bibliografie, în care veţi enumera
sursele bibliografice pe care le-aţi consultat. Este obligatoriu să respectaţi regulile
APA (American Psychological Association) de citare în text şi de prezentare a
bibliografiei. Materialele copiate din alte surse bibliografice fără citarea adecvată a
sursei duc la anularea punctajului pentru întreaga sarcină.
Cerinţe de redactare a sarcinii

Sarcina va fi redactată pe format A4, tip portret, fonturi de tip Times New Roman, corp de
literă 12, spaţiere la un rând.
Evaluarea sarcinii

- Evaluarea se realizează individual.

- Notare: max. 3 puncte (baremul de notare este detaliat mai sus). Sarcinile vor fi
predate în format electronic pe adresa de email ccarieratutor@psychology.ro sau
în format imprimat în căsuţa poştală a Asist. univ. dr. Oana Negru, de pe str. Republicii,
nr. 37 până în data de 22 aprilie 2011, ora 18.00. Sarcinile pot fi predate ORICÂND
până la data limită. Sarcinile predate după această dată şi oră nu vor fi luate în
considerare.
- Dacă veţi trimite sarcina în format electronic, ea se va numi Nume Prenume IDD.doc. De
exemplu, dacă vă numiţi Ion Popescu, sarcina se va numi Popescu Ion IDD.doc.
- Orice material elaborat de către studenţi pe parcursul activităţilor va face dovada
originalităţii; adaptarea unor materiale sau citarea unor surse se va realiza în
conformitate cu normelor APA (American Psychological Association -
http://www.apastyle.org/index.aspx). Lucrările care vor conţine fragmente plagiate
(chiar dacă este vorba doar de o propoziţie/frază plagiată) vor fi notate cu
punctajul 0 (zero).
- Neîncadrarea în limitele de redactare (număr minim şi maxim de pagini) aduce după sine
penalizări la punctajul aferent sarcinii.

Evaluarea se va face imediat după preluare, iar afişarea pe site a notelor acordate se va realiza
la cel mult 2 săptămâni de la data depunerii/primirii lucrării. Daca studentul consideră că
activitatea sa a fost subapreciată de către evaluatori, atunci poate solicita feedback suplimentar
prin contactarea titularului sau a tutorilor prin email.
1.Alegerea la care doresc să mă refer este cea făcută în anul 1989 atunci când a trebuit să aleg
liceul pentru examenul de treapta I. Am optat pentru Liceul pedagogic din Cluj-Napoca.
Perioada în care am fost nevoită să-mi aleg viitoarea profesie a fost înainte de evenimentele din
1989 şi în concluzie paleta vocaţională era extrem de restrânsă. Orientarea în carieră la cel
moment se făcea conform vremurilor respective( puţin şi cu mijloace de informare extreme de
reduse).Politica statului din acea perioadă era să orienteze elevii spre şcoli profesionale şi de
meserii.Exista în acest mod o corelare perfectă între sistemul educaţional şi piaţa muncii. De
aceea admiterea în cadrul unui liceu pedagogic era dificilă iar concurenţa foarte mare ( cam 4
elevi pentru un loc). Probele eliminatorii examenului de admitere la Liceul Pedagogic constau
în probe practice pentru disciplinele desen, muzică şi educaţie fizică.
2.Autoeficacitatea constă în “credinţa individului în capacitatea sa de a organiza şi a pune în
aplicare conduita necesară pentru producerea rezultatelor dorite ”(Bandura ,2003, p.12).
Lecomte (2003) consideră că autoeficacitatea este sentimentul eficacităţii personale.
Autoeficacitatea percepută este convingerea că pot să fac ceva (eu cred că sunt capabilă să fac
ceva) - rezistenţă în faţa eşecurilor (chiar dacă nu am reuşit din prima sunt convinsă că dacă voi
persevera voi reuşi).Autoeficacitatea se referă la credinţa în propria capacitate de a organiza şi
executa acţiuni pentru a produce anumite rezultate.
Experienţele anterioare legate de disciplinele obligatorii pentru admiterea în cadrul Liceului
pedagogic au fost unele încununate de succes.
De aici şi plăcerea cu care luam parte la activităţile extraşcolare (de exemplu cântam în corul
şcolii şi participasem la numeroase concursuri de specialitate). În acest mod mi se oferea
întărirea pozitivă că ceea ce realizasem reprezenta un progres. Satisfacţia în acest domeniu era
maximă iar managementul emoţiilor în caz de examen era unul deja exersat (numeroasele
concursuri la care luasem parte mă” imunizaseră” la tracul de a cânta în public).
Mangementul emoţiilor a fost unul de succes atunci deoarece şi motivaţia era foarte puternică.
Motivaţia în acest caz era mare deorece dacă nu reuşeam la examenul de admitere la acest liceu
urma să fiu repartizată fie la un liceu cu profil mecanic în cadrul unui liceu profesional.
Învăţarea vicariantă sau observaţională reprezintă o modalitate de promovare a unui sentiment
de autoeficacitate.Pentru a îşi evalua capacităţile oamenii trebuie să recurgă la comparaţia
socială. Din fericire comparaţia am facut-o cu o persoană din familie şi care a avut o influenţă
benefică asupra orientării mele profesionale.
Alegerea făcută în ceea ce priveşte viitoarea profesie s-a bazat în mare măsură şi pe modelul
din familie. Mama fiind cadru didactic mi-a insuflat dragostea faţă de cărţi iar educaţia pe care
am primit-o a fost una preponderent umanistă. Idealul meu era să devin învăţătoare deoarece mi
se părea că după mamă învăţătoarea are cel mai important rol în educaţia unui copil. Admiraţia
pe care o avusem pentru propria mea învăţătoare a fost un motiv al alegerii mele.
De asemenea faptul că cea mai bună prietenă a mea alesese tot acest liceu pentru a da admitere
a avut o influenţă destul de mare .
3. Aşteptările legate de rezultate sunt foarte mari – ceea ce cred eu că pot să obţin – de exemplu
să promovez testele eliminatorii din cadrul examenului de admitere la liceul pedagogic.Dacă nu
aş fi fost convinsă la momentul respectiv că pot să fac faţă unui examen practic în faţa unui
juriu la disciplina desen sau muzică (mă bazam totuşi pe rezultatele foarte bune obţinute în
şcoala gimnazială la aceste discipline şi mă şi pregătisem intens pentru probele respective)
rezultatul nu ar fi fost unul pozitiv. Oamenii au expectanţe pozitive în domeniile în care se simt
eficace. (Bandura et al, 2001)
4.Interesul pentru această profesie a fost destul de mare deoarece văzusem şi partea nevăzută
a activităţii depuse de cadrul didactic în pregătirea lecţiilor (o vedeam pe mama cum se
pregăteşte pentru fiecare oră). Jocul didactic şi interacţiunea învăţătorului cu elevii
reprezentaseră un punct forte în această alegere.Interesele deja formate pentru lucrul cu copii
era dat şi de faptul că în cadrul Liceului Pedagogic orele de practică pedagogică începeau în
clasa XI ceea ce dădea importanţă statutului de elev. A preda în faţa unei clase bineînţeles sub
stricta supraveghere a învăţătorului şi a profesorului metodist reprezenta un scop în sine-
idealul de a fi la catedră se concretiya mult mai devreme decât în cazul unui profesor care
aşteaptă absolvirea pentru a putea preda.
Oamenii devin interesaţi de acele activităţi în care se simt capabili şi unde prevăd că vor obţine
rezultate pozitive ( Lent1994, apud Morrow, 1996)
Procesul transformării intereselor în performanţă este mediat de două categorii de factori
sistemul personal de convingeri şi inflenţele contextuale. Contextul social care a influenţat
alegerea a fost legată şi de susţinerea pe care am primit-o din partea profesorilor.
Suportul cadrelor didactice din şcoala gimnazială în ceea ce priveşte dezvoltarea competenţelor
şi încrederea în aceste competenţe a fost unul esenţial . Încurajările pe care le-am primit din
partea dânşilor cu privire la alegerea profesională m-au determinat să insist asupra propriilor
convingeri de eficacitate. Aceste convingeri mi-au inflenţat comportamentul precum şi modul
în care am abordat viitorul profesional.
Îm modelul socio-cognitiv al alegerii carierei imptul personal este datorat predispoziţiilor –
care în cazul meu erau clare ( imaginam jocuri în care mă regaseam în postura de dascăl), gen –
profesia de învăţătoare este una preponderent feminină - reprezintă aspecte distale.

Bibliografie :
Bandura, A. (1986). Social foundations of thought and action: A social cognitive theory.
Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall.
Bandura, A. et al. (2003). Role of affective self-regulatory efficacy in diverses spheres of
psychosocial functionning. Child Devleopment, Vol. 74, n°3, 769-782.
Joët, G., & Bressoux, P. (2007). Persuasions sociales et auto-efficacité. Congrès international
AREF 2007 (Actualité de la Recherche en Éducation et en Formation).