Psihopatologie

1. Personalitatea de tip paranoid face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip bizar-
excentrice.

ANS: T

2. Personalitatea de tip schizotipal face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip
dramatic-emotionale.

ANS: F

3. Personalitatea histrionica face parte din grupul tulburarilor de personalitate bizar-excentrice.

ANS: F

4. Personalitatea obsesiv-compulsiva face parte din grupul tulburarilor de personalitate anxios-

evitante.

ANS: T

5. Personalitatea antisociala face parte din grupul tulburarilor de personalitate de tip emotional-
dramatice.

ANS: T

6. Fadingul mintal face parte din grupul tulburarilor operationale ale gandirii.

ANS: F

7. Impulsivitatea face parte din tulburarile vointei.

ANS: T

8. Hipoprosexia este o tulburare de libidou.

ANS: F

9. Hiperprosexia face parte din grupul tulburarilor de atentie.

ANS: T

10. In halucinoze, pacientul are critica tulburarilor percepute.

ANS: T

11. In halucinatiile psihice, pacientul are critica tulburarilor pe care le are.

ANS: F
12. In amnezia anterograda este relativ pastrata capacitatea de stocare a informatiei.

ANS: T

13. Anecforia consta intr-o usoara stare de tulburare a functiei mnezice in care subiectul
evoca cu ajutorul anturajului anumite evenimente care pareau uitate.

ANS: T

14. In amnezia retrograda capacitatea de evocare a informatiei este pastrata.

ANS: F

15. Conform legei Ribot, amintirile recente se pierd primele.

ANS: T

1.
Psihopatologia abordeazã simptomele încercând sã rãspundã la întrebarea:

a. „de ce?”

b. „cum?”

c. „cine?

d. „când?”

ANS: B

2.
Minkowski E. (1966) precizeazã cã psihopatologia este în raport cu psihologia, ceea ce:

a. patologia este în raport cu fiziologia

b. umbra este în raport cu obiectul

c. personalitatea este în raport cu caracterul

d. clinica psihiatricã este în raport cu clinica neurologicã

ANS: A

3.
 Dupa Jaspers principalele caracteristici si elemente de diferentiere ale perceptiei sunt
cu exceptia:

a. senzatiile au caracter de prospetime c. sunt constante, pot pastra cu usurinta

senzoriala aceeasi forma
b. este incompleta, cu detalii izolate este d. sunt independente de vointa si nu pot fi
un desen neterminat create prin vointa, le acceptam cu
sentimentul de pasivitate
ANS: B

4. Elaborarea DSM are la baza modelul:

a. ateoretic
b. cognitivist
c. etologic
d. structuralist
ANS: A

5. Jaspers K a abordat psihopatologia din perspectiva modelului:

a. psihanalitic
b. etologic
c. fenomenologic
d. structuralist
ANS: C

6. Confruntarea dintre perspectiva emica si etica apartine carui model din psihopatologie?

a. modelul etologic
b. modelul etnopsihopatologic
c. modelul ecosistemic
d. modelul existentialist
ANS: B

7. Care dintre urmatoarele afirmatii se refera la reprezentare?

a. Are caracter de prospetime senzoriala

b. Depind de vointa, pot fi create si transformate de vointa
c. Au caracter de corporalitate (obiectivitate)
d. Apare în spatiul exterior, obiectiv.
ANS: B

8. Fenomenul de “auditie colorata” este o tulburare de perceptie de tip:

a. hiperestezie
b. agnozie
 c. sinestezie
d. hipoestezie
ANS: C

9. Falsele recunoasteri intra în categoria:

a. Iluziilor
b. Tulburarilor de vedere
c. Halucinatiilor psiho-senzoriale
d. Halucinatiilor intrapsihice
ANS: A

10. Hipoprosexia este o tulburare de:

a. atentie
b. vointa
c. dinamica sexuala
d. memorie
ANS: A

11. Convingerea bolnavului ca are o descendenta divina este o idee:

a. Dominanta
b. Deliranta
c. Obsesiva
d. Normala
ANS: B

12. Ideile prevalente fac parte din:

a. Tulburarile în ansamblul gândirii

b. Tulburarile în ritmul gândirii
c. Tulburarile de fluenta a gândirii
d. Tulburarile operationale ale gândirii
ANS: A

13. Ecolalia este o tulburare de vorbire care se manifesta prin:

a. repetarea obsedanta a unui sau a mai multor cuvinte, în general grosolane

b. repetarea uniforma de cuvinte izolate sau grupate invariabil cu un caracter ritmat,
regulat, monoton
c. repetarea cuvintelor interlocutorului, de obicei asociata cu reproducerea intonatiei
d. insertia într-un discurs normal a unuia sau mai multor cuvinte straine frazei care
revin periodic
ANS: C
14. Cisvestismul si transvestismul sunt forme particulare ale:

a. tinutei excentrice
b. rafinamentului vestimentar
c. tinutei pervertite
d. tinutei dezordonate
ANS: C

15. Persistenta anumitor atitudini si gesturi voluntare si nejustificate care se repeta iterativ
poarta numele de:

a. Manierisme
b. Perseverari
c. Negativism
d. Ticuri
ANS: B

16. Dintre caracteristicile generale ale tulburarilor de personalitate nu face parte:

a. Standarde si opinii inflexibile

b. Abilitati empatice crescute
c. Relatii interpersonale
d. Deseori rezistenta la tratament instabile
ANS: B

17. O persoana caracterizata de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei se potriveste cel

mai bine profilului de personalitate:

a. Narcisica
b. Borderline
c. Histrionica
d. Paranoida
ANS: C

18. Dintre trasaturile personalitatii paranoide nu face parte:

a. dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea colegilor

b. tendinta de a obtine si pastra puterea
c. indiferenta la laude sau critici
d. neîncredere si suspiciozitate fata de altii
ANS: C

19. Gândirea de tip magic si comportamentul excentric fac parte dintre trasaturile tulburarii de
personalitate de tip:

a. schizoid
 b. schizotipal
c. borderline
d. paranoid
ANS: B

20. Comportamentul automutilant si amenintarile frecvente cu suicidul sunt mai frecvente în

cadrul tulburarii de personalitate de tip:

a. dependent
b. obsesiv-compulsiv
c. schizoid
d. borderline
ANS: D

21. Conform teoriei lui Beck, aplicarea de reguli, perfectionismul si evaluarea sunt strategii
principale care conduc la aparitia tulburarii de personalitate de tip:

a. dependent
b. paranoid
c. obsesiv-compulsiv
d. evitant
ANS: C

22. Care dintre tulburarile de personalitate nu apartine grupei B: dramatic-emotionale?

a. Tulburarea antisociala
b. Tulburarea histrionica
c. Tulburarea borderline
d. Tulburarea evitanta
ANS: D

23. În legatura cu tratamentul tulburarilor de personalitate, care dintre urmatoarele afirmatii nu

este adevarata?

a. Terapia le provoaca de cele mai multe ori anxietate

b. Frecvent apare un puternic contratransfer negativ
c. Exista o motivatie crescuta pentru tratament
d. Complianta la tratament este scazuta
ANS: C

24. Între factorii implicati în consumul de droguri fac parte cu exceptia:

a. Un hipercontrol al vieti pulsionale
b. Dizarmonii ale structurii personalitatii
c. Insertia în grupuri anomice
d. Personalitatea de tip borderline
ANS: A
25. Cravingul este o forma de:
a. dependenta psihica
b. dependenta fizica
c. toleranta
d. abstinenta
ANS: A

26. Starea de rau subiectiv, intens, în care pacientul cauta sa obtina prin orice mijloace drogul,
însotita de o perturbare biologica neurovegetativa si dismetabolica de amploare, iar uneori
de moarte poarta numele de:

a. dependenta
b. craving
c. toleranta
d. sevraj
ANS: D

27. Afazia presupune

a. tulburari de recunoastere a obiectelor
b. tulburari de coordonare
c. tulburari de rationament
d. tulburari de limbaj
ANS: D

28. Ambivalenta afectiva face parte din:

a. Tulburarile emotiilor elaborate

b. Starile de afect
c. Tulburarile dinamicii dispozitionale
d. Hipotimiilor
ANS: A

29. Evaluarea situatiilor de risc crescut pentru recadere si strategii de abordare a starii de
craving se realizeaza în stadiul:
a. Contemplativ
b. De mentinere a abstinentei si preventie a recaderilor
c. Preparativ
d. De actiune
ANS: B

30. Care este cel mai frecvent simptom care apare în manie?

a. violenta
b. comportamentul extravagant
c. precipitarea vorbirii
 d. agitatia psiho-motorie
ANS: C

31. Urmatorii sunt factori primari de risc pentru depresie cu exceptia:

a. comorbiditate medicala
b. sex masculin
c. istoric familial de boala depresiva
d. perioada postpartum
ANS: B

32.
Definirea notiunii de psihopatologie rãmâne încã supusã la confuzia cu psihologia
clinicã datoritã folosirii unor sinonime de tipul:
1. patopsihologie
2. psihologie psihiatricã
3. psihologie patologicã
4. psihologie anormalã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

33.
Psihopatologia explicativã poate fi de tip:
1. psihodinamicã
2. structuralistã
3. cognitivistã
4. comportamentalã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

34.
Care sunt componentele de bazã ale modelulului interactionist al psihopatologiei propus
de Marsella:
1. persoane care, cu resursele de care dispune (biologice, psihologice sau
sociologice), încearcã sã înfrunte stresul;
2. mediul de unde provin factorii de stres;
3. interactiunea factorilor de stres cu resursele organismului, care conduce la starea
de stres
4. psihopatologia, conceputã drept „adaptativã”, întrucât ea este constituitã din
configuratii de rãspunsuri psihologice si fiziologice la stres.

a. 1+2+3 c. 1+3
 b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

35.
Psihopatologia are drept obiect conform dictionarului LAROUSSE studiul tulburãrilor
de:
1. comportament
2. constiintã
3. comunicare
4. moralã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

36.
K.Schneider vorbeste de psihopatologia clinicã (1955) ca fiind studiul anormalitãtii
psihice prin referire la:
1. cazuri clinice
2. cunoasterea simptomelor psihopatologice
3. diagnostic
4. epidemiologie
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

37.
Dupã Jaspers principalele caracteristici si elemente de diferentiere ale reprezentãrii sunt:
1. are caracter de imagine (subiectivitate)
2. are caracter de prospetime senzorialã
3. apare în spatiul intern, subiectiv
4. este constanta, poate pastra cu usurinta aceeasi formã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

38. Între comportamentele adictive se pot înscrie:

1. alcoolismul
2. toxicomania
3. jocul patologic
4. autoagresiunea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D
39. Psihopatologia se aflã în relatie cu alte discipline psihologice dintre care:
1. stiintele umane
2. psihiatria
3. psihologia
4. psihoantropologia
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

40. Obiectele principale de studiu ale psihopatologiei sociale sunt:

1. rolul factorilor sociali în etiologia manifestãrilor psihopatologice
2. importanta trecutului personal, a sexualitãtii, a experientelor individuale
3. repercursiunile bolii mintale asupra relatiilor pacientului cu mediul sãu social.
4. studiul sistematic al derulãrii vietii diferitelor persoane cu scopul de a decela
indicii privind originile si dezvoltarea tulburãrilor mintale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

41. În amnezia anterogradã:

1. Deficienta se datoreste imposibilitãtii fixãrii informatiei
2. Stocarea informatiei este relative nealteratã
3. Este o disociere a memoriei imediate
4. Se mai numeste amnezie de evocare

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

42. Între tulburãrile de fluentã a gândirii se aflã:

1. Lentoarea ideativã
2. Barajul ideativ
3. Tahipsihia
4. Fadingul mintal

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

43. Logoreea poate apãrea la pacientii:

1. depresivi
2. maniacali
 3. obnubilati
4. paranoici

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

44. Care dintre urmãtoarele apartin tulburãrilor de vointã?

1. Hiperbulia
2. Parabulia
3. Hipobulia
4. Impulsivitatea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

45. Între tipurile particulare de suicid se înscrie:

1. Sinuciderea de abandon
2. Parasuicidul
3. Sinuciderea “Samsonicã”
4. Santajul cu suicidul

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

46. Din grupa tulburãrilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

1. tulburarea de personalitate paranoidã
2. tulburarea de personalitate histrionicã
3. tulburarea de personalitate schizotipalã
4. tulburarea de personalitate borderline

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

47. Care dintre urmãtoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisicã?

1. Îsi subliniazã repetat si exagerat calitãtile
2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil
3. Este avid de titluri, demnitãti, onoruri, ranguri
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 ANS: A

48. Care dintre urmãtoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate pasiv-agresivã?

1. rezistenta la solicitãri sau îndemnuri
2. comportament frecvent lamentativ
3. neîncredere în fortele proprii si stimã de sine scãzutã.
4. resentimente si invidie, iritabilitate si cinism fatã de colegi

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

49. Tulburarea organicã de personalitate poate apãrea ca o consecintã a:

1. intoxicatiilor
2. relatiilor afective negative intrafamiliale
3. afectiunilor lobilor frontal si temporal
4. abandonului matern

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

50. Între complicatiile tulburãrilor de personalitate se aflã:

1. Tulburarea somatoformã
2. Alcoolismul
3. Episoadele psihotice tranzitorii
4. Tulburarea distimicã

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

51. În etiologia tulburãrilor de personalitate sunt incriminati urmãtorii factori:

1. factori perinatali
2. factori psihodinamici
3. factori de mediu
4. ereditatea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

52. Care din urmatoarele nu reprezinta o tulburare de memorie?

a. anecforia
b. lapsusul
 c. sinestezia
d. amnezia electiva
ANS: C

53. Impulsivitatea reprezinta o tulburare de:

a. vointa
b. gandire
c. afectivitate
d. perceptie
ANS: A

54. Pareidoliile fac parte din grupul tulburarilor:

a. operationale ale gandirii
b. de asociatie ale gandirii
c. perceptie
d. afectivitate
ANS: C

55. Schizofazia este o tulburare de:

a. gandire
b. vorbire
c. afectivitate
d. vointa
ANS: B

56. Hiperestezia este caracterizata de:

a. cresterea pragului senzorial
b. scaderea pragului senzorial
c. scaderea numarului de excitanti receptati
d. incapacitatea de a recunoaste obiectele dupa calitatile lor senzoriale
ANS: B

57. Care dintre afirmatiile urmatoare legate de halucinatiile psihice nu este adevarata?
a. Rezonanta afectiva impune sentimente subiectului
b. Credinta in realitatea lor ese absoluta
c. Senzorialitatea experientei este mare
d. Proiectia lor spatiala se realizeaza in spatiul intrapsihic
ANS: C

58. Una dintre afirmatiile urmatoare este falsa. Care?

a. Infectia cu HIV fara alte complicatii nu pare sa aiba un risc suicidar crescut.
b. Suicidul este mai frecvent primavara si toamna.
c. Medicii se înscriu în categoria profesiilor cu risc scazut.
d. Rata suicidului la celibatari este dubla fata de rata suicidului în populatia generala.
ANS: C
59. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
a. Dupa vârsta de 15 ani, raportarea suicidului creste numeric.
b. Intre 0 si 10 ani suicidul este frecvent.
c. Intre11 si 15 ani suicidul este, de cele mai multe ori, reactiv.
d. Depresia este în prim-planul cauzelor de suicid la grupul de varsta 51-60 ani.
ANS: B

60. Care dintre urmatorii nu reprezinta un factor de risc crescut suicidar?

a. Pierderea unei persoane apropiate.
b. Suferinte somatice acute
c. Tentative suicidare anterioare
d. Un stil cognitiv rigid
ANS: B