A-

n spectrul abordarifor multidlsciplinare

ale problemelor socio-umane se mani- 1eSla, in ultlmul limp, un nou tip de cer-

cetare, anume pslholstorla, al carel promotor principal esta Loyd deMause. Acesta esle convlns ca pantru intelegerea istoriei nu sint determlnante confrunUirile militare sau contlletele aconomlce, ci - mal degraba - transIorrnarile pe termen lung ale structuril caracterulul §l/sau perscnalltat]] Indlvizilor din Ilecare tara.

Tezele prlncipale ale ps!hoistoriei, leze cu pule mice conotatil pshana!l-

lice. slnt

urrnatoarele:

evolujla raporturilor parintt-copii este un lzvor independent de transtorrnar! lstorlce • transtorrnarlle raporturllor parinlicooii intlue nteaz a sehlrnbarlle sociale ~; tehnologice • de-a lungul isloriei, raporturile parlnti-ccpli davin tot mal strlnsa • grija tala de copii nu se diminueaza in cursu! istoriel, ci are a tendfn\a

"craseiHoare • modelele de crestara/educare a coplllor sint conditllle deeislve psntru transmite rea !if dazvoltaraa tuluror ca-

racterelor cutturale. '

Fondator al revistei Journal of Psychohistory ~i autor a numeroase carli in domeniu, Loyd deMause nu putea sa nu abordeze ~i recentete transtorrnarl raolds din Europa de Est. carora Ie atribuie, preponderent, cauze pslhologice. Astfel, expllcatla lundamantala a acsstor schlmbart socto-polltice ar

U, in conceptla pslholsterlca, faptul ea genera~la gl.asnostiulul §-i membrli actualelor elass eonducatoare ·din acestejarl au avut 0 copilarie§i 0 educa~ie diferita fatS. de acelea ale parinlilor lor. in mal multe articole - publicate in Journal of Psycho·history, Psychologie Neuter Psfcologta con tempofanea 'l.a. - Loyd deMausaexpune detallat interpret area psJholstoricaa $chimbarilor amintite, eu referlre prlnclpala Ia testa U.R.S.S,

Ou toate eterturlle depuse in Rusladupa rellolulla bol§evlca din 1917 - pentru a se schimba cit da clt metodele de cre~tere a eoplllor, bazate pe obtinerea supunerii totals aecestora, la limitasclaviei psihologice, progresele s-au lasat rnult timp a§teptate .. Abia fn anU '3D copiJaria rus.a a inceput, lent, sa semene eu cea occldentala moderna. in tamiliile cu un anumit nlvel cultural coplll nu mai erau infli§ati - infa§atul Illnd, in conceptla psihoistorlca, primul mecanlsm de b'locare a delvortiiril unor structuri psthocompcrtarnsntate=-, sanctlunlle tlzloe au inceput sa: sa rareasca,tarciildura parinteasca sa se manifest.e tot mal puternic. lnstrulreascclara a imbuniltatit §.i eacendltla copilarieL Astazi, fsmeile din festa Unlunea Sovietica - fi care constitute rnajoritatea populatiel active - au un nive,1 de lnstrulre superior ce lu i al barbalilor, ceea ce are e,fecte benefice asupra cre~i1erii !iiI educarli eopitlor. in ultlrnele trel decenll s-au inmullit asanumitele aereuri pentru famiW, cunoscute de rnult timp in larile occidentale, in care se diseuta.probleme, educative. aspecte ale 11- bertalil§ilndilJidualltalii copiilor etc ..

Prlrntl ccnducatcrleovrettcl au fost insa erescu]] §I sducatl in manierattadltlcnala rusa, Le'nin a-rest infallat mult timp, astlel cli a ineeput sa mearga doar la ire! ani. Pe fondu'l sau temperamental s-au gre,fat modelele comportamentaJe ale adultilor semnjfic.ativl, fiind desaori dornlnat'de 0 furie puternlca, La maturitat·e" Lenin a lost race, crud eu adverserll §i putih Interasat de libertatHe democratlce.

Stalin a avut un taUt alceollc, cu manlfestari extrem de vlolente fa~a de sotie §i copii,incereind chlar sa-i omeare .. in plus, Stalin a fostdeseori maJ!ratat fizic §i de catre mama. Mai tirztu, el s-a eornportat asemanatof eu copUJ sai, jar ca ~ef al sratulul sovletlc este responsabll de torturaree ,I moartaa a mllioane de oamenl, csea ce constituie 0 dez\?oltare cu t.otul coerenta in opttca. psihoistoriei

Schlmbihlle In ere§lerea §I educarea eoplilor arnintite malsus a,uinfluentat pozitiv personalltatea llderllor fUll I de ast8.li, inclueiv Gorbaclov (studille pe care le anallzamau fost puollcate 1n 1990). Are trasaturi caractarials cars-l distlng net de predecesorii sal - esta calm, relativ stab!1 in stadle sale de sptrlt, romantic fata de farnei (inclusiv sotia): pe SCUTt. este reprezentativ pentru aceJe perseanecare in Busla nu mal au nevole de 0 dornlnajle autorltara ,I violenta, de colactivlzare forlata lil gulag, cl slrrt capablle sa prcrncvaze/suporte reformele democratlce.

Aproape nlmenf - considera PSihoistorici[ - nu esta in rna-sura sa. expllce cauza momentulu; precis in care au av·ut lac neasteptatele transtorrnart din Europa de Est. Sfir§ituJ comunismuJui nu a fast provoeat de un eolaps economic, pentru ca. inainte de venirea lul Gorbaciovla putere avussse loc 0 anumita relansare In acest domenlu .. Politica lui Reagan de rslnarmare - cu conseclnje nefaste pentru economta sovieticB. intrata in acaasta compeUtie - valoreaza la fel de, pu~in din punet de veder·e expllcatlv oa Iii; tEiza - tautologica- potrivit earela comunlsmul aste pur ii simplu decrepit ~inu paate. declt sa dis para.

Psihoistoria pretinde astfel eii numai ea poatefurnlza singura explicalle valida. Astfel, contrar revolu\iilor vlclente, revolut1ile pa~nfce reprezinta. 0 consel':inta a dragostel crescinde pentru coplf: aeeste revolutll ale dragostei§i nu ale uri! sint revolutH de tip psihologic, revolu~il ale nollor personalitall lstcrlce, a~a cum a fost cazul schimbarllor fundamentale din iosta Unlune Sovietic~.

Pslhelstorlcll lncearca sa 1aca III prog· noza, plecind de laintrebar! de mara actualitate: va reu§i damccratla sa invinga in testa U.R.S.S. ?Incotro se indteapta mi§carile dernocratlee din eelslalta tariest-auropene:?

Progressls in ore§terea §i aducarea coollIor s-au derulat inagal in U.R.S.S. §i in eelslalte lari est-europene. 0 modalitate de, a avea 0 Idee mal clara asupra s,ltualiei din aeeste lilri ccnsta in studlerea unul Indicator eioevsnt; rata mQt1alitlitli infanflle, considerata de psiholstorlci ca un steet al rnodalulul soclo-culWral de crafj.tere e. coplilor. Aeelltla.

(Conlin""",'n pag_ 5) I. '-:US· . ·.1 Filaret Sinti,on, T

Academia Nevala "Mlrcea eel BatTin" Oonstanta

1-

• •

apel Ie interdis,clplil1aritate " .

- - -- - - -

Din dorin,a da a

d I "t t I w n I'

levenl. .0. a 3§ I

"raala", lstorla a (aeut apalla. interdlsclplinaritate'. Manifestindu-se uneorl

, "lmperlallst", dar de eele mai muilte ori facind ape! la celaborare, istorla§i sJujitorii al §I-au facut alia" din toate ljtiinlel,e despre om. Aicesta. Elsie fil cazul palholstorlel, definita, pe scurt, ca 0 lncercare dea aollca axplicatii1e pSi.hologie! in analiza

islor,lca.

Delli domeniul este nou, au §I apa.rut doua dlrec\11 distincte de csreetare: una care are cacblect tocallz area asupra indtvidpluJ (personaliUitile lstorlce] Iii 0 alta care trateaza grupul §i societates (deci pslholetorle sociafal.

Esle, credem, evidenUi, afinitate.a intra unele tlpurl de intreba.ri pe care ~i Ie puna lsterlcul sl unels din problernele pslhcloqulul, ambii. incercind sa inleleaga d.e eEl oamenii gindesc,simt iii ac:lione<aa~intr"un anume f'el. Din .acest unghl, studiul Interdlscip'l.inar care imbifla elements din eele dou& I}tilnts' are perspective benefic·s,.

Teorltla psihologulul

oferi lstcrlculul nol pestbilit1iti de explicare a comportamentulul individual l}1 de grUp. Sa ellmina asUel Intelegerea. intuitivi'§: a Iaptului 'istoric prinin'locuirea eu 0

trJ· - . perspectiva litiin;lflca bazata tTl pe linstrumentels psihalogu-

'. '~4. '.' lui §I pslhlatruluL Teorta psihologlca. este utila in special in ,expHcarea comportamen-

tului irational :ji contradlctortu, istoridi plasind adesaa asttel de problema 1n domenlul patologiculuL Psihologia mal poate. de asemenea. sugera noi dlrectii demne de luat irn considerare de catre lstorici, cumar fi,. de sxernplu, teorla psfhologica privind dezvoltarea copilulul, care ofera lstorlollor posibilitatea unei mal bune lnteleged asupra perscnalltaplor lstorlce. Psiholstoricii mal pot aduca contrlbutll sernrrltlcatlve la intelegerea cornportamentulul uman actual prin concluziile trase in urrna aplicarli dlf,erlteJor teorii psihologice la perioade de timp ~[ zone dlferite de desfa§urare a evenimentelor lstorlce ..

Pe ITnga. lntrebarile care se pun In lagat.ura eu speciflcul istoriel (vezl, de exsmplu, aslqurareasl tipul de izvoare do-cumentare foloslte), sa ridica !li cete referitoare la teoriile generaleale pslhologlel care pot fl mal bins folosi1e 1n studlerea Istoriel,

in ceea ce prive§le aeest ultlm aspect, raspunsurlle au fost diverse, foane multe inclinind insa a da inUletate teorlel freudiane. Dintrs teoriile "efe·rltoare la personaHtate avlndca punct de plecare freudismuJ eea mal adaptabll.a la cercararea istorica pate a Ii cea alui Erik ErU~son.De!j1 nu nsaga importanta experientalor din primi! ani ai copilariei, psihologul american afirma insa cs personelitatea trece prin

• opt stadii de dezvoltare pe parcursul vietii. ~i cum este mult mal probabil sa avern

date despre viata unel persoane dupa vlrsta de 1 () ani, puts m verlflca deductiile facute pe baza taortet lui Erikson cu unele dovezl istorice palpabile. Teerla lui Erikson poate fl folosltoare la explicareaactivitatii anurnltor personalJtatl. Asttal, el arata ca indiviou! peatef anallza.t in cadrul unel triade de procese mttm legate unul de alrul - eel somatic (fizioIOglc). ega-ul (psthologlc) Ill' sociaallul. Pentru a intelege intreaga persoana, trebuie in1elese Hecare din aeeste procese. De~1 istoricul este mal interesat de al treilea. proces §i psihologul de al dollea, niei unuJ nu ·poate sa inteleaga intregul luind in conslderare doar unul din aeeste procese, tzolat de celelalta doua.

o alta incercare a fest aceaa de a apllca teorlile behavioriste. In acaasta directie cele mal interesante rezultate au fost objlnute prin apllcarea teerlller lui Albert Bandura privind invatarea sociala .. 0 atraclle pentru Istorlcl a reprszantatoo §i §eoaJagestaltista .. Dar IImitele apUdirii teorlllor acestei !icoH s1n1. evidente in sensul ca istoricul nu va pute a avaa nlclodata la indamina individu! pentru a-I chastlona asup.ra "petaler oarbe" in perceperea medlului 1nconjurator, element de baza In exp!icatii1e asuprs personarlt~tii in cadrul gestalHst In sfir§it. §coala eclectica din pslhologie sa pare ea este caa. mal can. fortabflli pantru letcrlcul ee

dore~tesa luereze in cadrul pslhoistoriel. Atitudinea psihologulul aparjinind eeestei ~coH perrnlte lstoricutul sa testeze aplicabllltataa diferitelo:r teorii la dlversele sltuatii istorl.ce, el neavind navole sa presupuna ea 0 anume teerle sa apitea mal bine eompcrtamentutut uman in teats momentele §oj, lecurlle. In acela§1 fel lstorlcul, urmind aceea§1 atltudine, este ma'! pu~in paslblJ de a comite pacatsls celul fidel unel anumite ~coli. fHnd tentat asttel sa-~' modiflce cencluziite sale asupra treeutulul, pentru a le fa.ce sa corespund,a unal anumlte taorll. Pentru lstorlc, valearea unei asemanea flexibWtatf nu mal are nevofe de comentarll. Exlsta, hlnainte1es, §i numeroass impedimente; dedi ar fi sa citarn numai unul,§i anume ca lstericul ar trebul sa fie 1amiliarizat eu mal toate IicolHe de pslholog,le, §i at Ii suticlent.

Istoricii potfolosi succesale pslholoqllor lnexpll-

caraa psiho'iogiei anorrnalu- . lui §i a deviantsi pentru ea daca lsteria a dat undeva gre§a fast in expllcaraa Ira~ionalului. A§a stau lucrurlle eu perloada celul de-al dollea talbol mandial ~i, in scest eadru. cu personalltatea !ii compcrtarnentul lui Hitler. Nu putem expllca pers.onaJitatea lul Hitler ~i acceptarea lui de catre 9'9rmani tara arecurge la pslhoJogla anormalului.

Practicienil psihoistoriei pot, in aceasHi. directie, sustlne doar ca sa deschid cal prom1latoare §i nu ca ar fi rezolvat problemele legale de aceasta abordare.

Istoricii pun adasea lntrebart dihotemlcs in leg{Uura cu personaltHitHe. Astfel de intrebari slnt de tlpul: A fost Martin Luther un react'onar sau un revolutionar? A vrut Alexandtu eel Mare sa conduce lumaa ea un Z'BU sau dorea 0 urnanltaie unita in fnllls? A fast Abraham Lincoln un rasist sau un adevaratabo!itlonist?

Istoriell de obieel au suslinut un punet de vedere aau altul, dar in niel un eaz peamindoLla. EI nu au pulut jnsa sa facB apreelerl asupra acelor persoane ale carer cuvlntela coorraalc adesea comportamentul sau ale ciiror aetiuni reUac1a gindurl ~i sentirnente amblvalente. Pslho]ogla acceptAasemenea centradlctll ea 0 parte obl~nuita a personalitaiil umane. PslhologU presupun ca. un om peatssa dezvolte un actinafara mctlvsler reciproc Bxclus;ve.Reteritor I,a psihoblografla lui Martin Luther, Erikson subllnla:

"Dialectica istorica refuza sa racuneasea prlncipiul conform carula pslhicul unul mare revofu~!onar poatesa ascunda un mare reaC\lona'r; dar dialectics. pslhologlca trebuie sa presupuna acest lueru ca Hind posibil §i chiiu probabll". •

Lector Doru Bratu, Facultataa de Psihosociologie

(Urmare din pay. 3)

atirma ca dintre eels noua larJ care lntereseaza, elncl par a avsa 0 probabliltate buna de raallzare a reformelor democratlce, anume acelea eu indicl; de mortalita;te cel mal scazutl; in 1990 acestaa erau: Germania de Est (9,6 decese in prlmul an de vieta la 1 000 de nou-nascuti), Cehoslovacia (15,3), Bulga.rla (15,4), Ungaria (17) §i Polonla (18,5).

Romania (23.4) liil fosta Unluns Sovietiea. (26) sa indreaptii tl ele spre democrape, dar vor avea dificulti:lti mai marl §I ver trebul sa depa§easc,a destule confrunUiri vlolente. Probabilita\.il·e p~ntru 'lugoslavia(2B,8) ~'l Albania (44,8) sint mult prea mlcl,

Europa democratlcii va fi insa §i 0 Europa. Hi.ra Tazbo!? Sau, cu alte euvlnte, Germania unjficatii va reprezenta un periro' pentru pace? Dace este exacta ipoteza eii razbolul §i vlolenta politica slnt efeetul unui anumft mod particular dB, a ttata copili, atunei

- aflrmii palholstorlell - protundele transformiiri Intervenlte dupe. al dollea razbol mondial in practlclle de creitere ~J educare a copiilor atit in Germania, cit §i in Europa de Est fac improbabil un nou razbol, Pare chiar posibllea Germania. datorita caezs] mentianate, sa devina dintr-o Instigatoare la razbot un stilp al pacil in Europa.

• • •

Dadi, slntern de acord cu unele din ase'rliunile fundamentale ale concept1el pslhoistorlce - mal ales inceea ce priv6§te exlstsnja unor multiple efeete benefice ale reglmului educa\lonai in famllie -, extrapoJarlle ps care acsasta Ie propune nJ se par extrem de hazardate. in esenla sa, teo ria nu face altceva deeit sa transleze la 0 etapa de 1I1rsta mal tlmpurie pregatirea favolutiei pslhologiee, terna abordata explicit §i de J. Moreno §i a carel validare macroeoclala s-a dovedit Imposfbila. •

• ANTRENAMENT PSIHOLOGIC • ANTAENAMENT

-- -- - - - --- -- - -

Plasarsa numereiorln cereurl §i patrata urrneaza 0 loglca predsa .. Care nurnar dintre celeliparl1e' sub fiecare figura g90metrlca trebuie sa inlocuiasca. s&mnul de intrebare pentru ca regula de suecesiune sa - fie respectata?

incercall sa rezolvali pslhotestul cit mal rapid eu putinta. (A.C.)

5 7 43

F

~ -
0 1
I
I 0
- "
I ,
I ? , I
I I
, 3 2 1 0

Raspunsuri corecte

22 4 13

D ..----,...----...._-

14

?

o ,3

116 2

o

o

, 8

r 1 0

o

4 3

654 3

17 15 18 2

H

I I,
0 ,
5
, 5
0 ? 583 9

o 2 3 5

a c D E F a :1
3 • • 17 D II - - -

• -ANTRENAMENT PSIHOLOGIC .' ANTRENAMENT

• '_ • _ _ _ __ _ __ _ '" ~ _ .r.

De la CUNOA~TERE la A U T o C U N o A

C lJnoa~~e. rea personallt.apl.es.te.o condlt~e lndlapensablla II'l procesul de form are §i dezvoltare a individului supus unor influenle psihopedagogice benefice. Dadi 0 asUel de aCliune~ are toe, pe scara larga, In ccpllarle, preado-lescenja §i adolescenta, inseamna ca mediu! familial ~i eel §colar constltula un teren prlelnic Impulsionari! procesuul de patrundere ~I de autopatmndem in esentafiintei umane. 0 asernenea penetratle este poslbUa III necssara. Flindca a ajuta pe clneva in dezvoltars tnsearnna mai intii a-t cuncaste. A.firma~ja ca "eu imi cunosc foarte blne cop iii sauelevll" nu i!;l gas8§te intotdeauna acoperlre in realitate. Un astfel de preces se realizeaza in timp, presupunind Interes §i preocupare continua §i'sustinuta. Nu intimplatorinca J.J. Rousseau lansa indemnul: '1ncepetf prln a va. cunoasta elevli, fiindca cu slguran\a nu-l cunoa~teti citu§l de. pupn". Ghlar daca a exagerat afirmind "cu siguranla nu-l cunoa~tetr citu§1 de putin", realnarea este ca. atit [amllla, cit §i !jcoala nu patrund pe deplin in planltudinea manif,estarilor §i caranterlstlcllor aeestora, Noi cuneastem in momentul de fata nu cum este copllu] sau a(evuJ, cl cum a fost pina acum, Gum este se cere sa. ne straduim in pre.zent 503.-1 deflnlm, fiindca 1a aceast,a virsta persoana 58 alia in continua transtormare, in devenire permanenta. CopUul, adolescentul sau tinan.!1 de, azl nu rnaleste eet de lerl, lar eel de- rnllne va fi diferit de eel de acum, De asernenee, ests Important sa avern in vede!re faptul ca nUBlCista dol indivlzi identlel, nici chlar cind il1trunesc acele·a~i caracteristtcl fizlce ~llori pslhlce. Ei se difere.nliaza unU dea,lt,li in Junelie aUt de moduJ in eareaiatetructurate trasaturlle lndivldual,s de perscnalltate, cit §i de atltudlnsa dife:riHi. pa care 0 prezlnta la nivelul rslalillor seelale. Nu intimplator se spune ca"personaHtatea. este unlca ~llrepetab.ila· (sauvncnrepetablla"),

Este foarte Important ;.;1 eficient de a stabili dominantele individuale ale 1iecarl.lia (pozitive §ilsau negative). in func~ie de ele, ne putem forma 0 imagI'ne veridlca asupra notelor specifice, prtn carecoptluf sau §cofarul se deosebeste de eel din [ur. AsUel de dominante pe plan psihic pot Ii multidlmensionale .. A§a sint cele axate pe nivalul proceselor pslhlce intelect.uale. lnactlvltate §i prln activitate, de exemplu, putern obtlne date Informajlonale vizind calltatea splrltulul de observa\ie al copllulul sauelevului, capacitatea lui de reprezentare §! de imaginare, gradul de dezvoltare a memoriai sale, modul cum g1nde§te ~i felul in carej~j exprima g.indurile.

Depistarea nlvelulul ereatlvltatll celul care intra. lnohlectivul anallzel noastre ajuUi. la sprijlnlrea cultivar]! unor incUna1ii sau chlar aptltudlnl .. Este bine sa avem in vedere §i nlvelul inteligenlei, pentru a ne da mal blne seama pe ce fond Inteleetual i§1 desfa;,;oara actlvitatea c~l in cauza, .

Uneori .• trairile afectlve constitule elemente deHnitorii ale unel personalitali in formare. Calitatea emotiilor !ji sentimenteior.natura dispo2.i1iilor afectlva §fev9n1.ual a paslunllor, gradur in care individul este sau nu sulocat de 0 timiditate accentuata, teats cancura fa exptlcarea unor manltestarl, a unor succese or! e~ec url in actlvltate. Reactiil.e temperamentale. natura schillbrulul ernotiv !ili nervos, gradul de eomunlcabllltate axat pe fitea lnehlsa sau deschlsa sint elemente care pun in lUmina specificftatea unet persoane. Tot edificatoare sa prezinta §i calltataa persev,erentei §I a hotaririj;n actitmi, precum §I atitudinea fala de al111, fala de activitatea pa care 0 desta§oara. (de munca sau dtstractie), sau Iii fala. de sine insu~l, elemente care pot contribui la definirea cuiva ..

Exista.o metodologie bogata de patrundere in esenta personalitatii indi~ vidului. Din rnultitudlnea rnetodelor de

E

Et!J

cunoastere sch~am clteva, fara pretentia de a Ie analiza detallat, cu scopul de a. servt eventual drept sugestie in foloslrea unor eai de patrundere in specificitatea indlvlduala. Este cunoscuta ~i arnplufoloslta observa1!a in adunarea de Informatii. Remare dear reeomandarea facuta de psihologul francez Paul Fraisse de a observa individul in doua posturi: "clnd sa ~tie observat ~l clod se crede neobservat". In purtarea convorbtrii ca metoda. del eunoastere este Important sa asiguram un caoru motil1allonal favorabll, in esnsul de a avsa in vedere, in prlmul rind,

c allt atlte indfvidului. de pe fondul carora sa abor-

dam §I

defecte Ie lui , Inslstind asupra cerlntsl de valorificare a primelor nurnai in eonditiile in care se lupta efectlv impotrlva IIps.urllor dovedite. Un mljloc etlclent de a ct l u n e impotriva defectelor il constituie oferirea de modele pozitive ~I nu negative. Un psi· hologme die, And r e Berge, aflrma in acest sens ea "de1ectele p a r inj i lo r slnt pi:lfinli al defeclelor copillor", Sa ne tarim rnacar sa nu oferim astfel de exemple, daca nu slntem totdeauna in stare sa Ie dam modele plauztblle, Apelarea la chestionsr poate 1i §i ea 0 modalitate in plus de eunoastere, de adunare de date information ale. Folosirea chestionarului insa trebula facuta eu prudenta. tinind searna de gradul de subiectivitate care se poate manifesta. $eolarur ne of era uneorl prtn c,Pestlonar date nu asupra rnedulul CUm aste el, cl cum ar trebul orl ar dori sa 1ie.

La rindulei, testarea of era. un cadru §tHntific maielevat in cunoasterea copiilor de

.ra

catra' parin~i §i a elevllor decatre cadre le dldaetlce. lata de ce apelarea Ia aervlcille centrelor jlude~ene de asistanta. pslhopedagogjdi, cu aceeniuat roJ de consiliere pslhologlca, este de bun augur. Pe linga aceste centre nou infiintate, mai existS. §l cablnete de asistenta psfhopedagoglcii pe linga unele unitali de inviitamint mai marl, in cadrul carora de asemenea se peats beneficia de un "counsellnq" oportun. Daca Ia ora actuala ast1el de cablnete sint reduse ea nurnar, pe masurii ce utllttatea lor va fj eontlrmata prin rezultate, se va putea asigura 0 extindere a acsstora, in conformitate cu nevoileacordarij unor sfaturl de viaVi in general ~i cu poslbHiUitile de integrare social,a in special in vederea muncH viltcare. Nu in ultimul rind, stlJdierea produseiar activitiitii practice ~j a rendementutul feolar reprezlnta 0 SUTS£!. favorabila de rotunjire a lntorrnatlllor legate de 0 personalitate in formare. Acti\litatea in laborator, in atelier, in cere, perfcrmantele obtinute la ccncursurl sau la expozi~ii,. rea(,izariJe notabiJe Jzvorlte din preocupa.rile preterate in timpul liber, precurn ~,i notele meritorii la disclplinele §colare psntru care elevul prezlnta lnteres Iii eventuatlncllnatll, orl semnalele negative asupra randamentului nesatisHicator, reate pot oter] lndlcll asupra pertormantelot. Acestea au meritul de a llustra gradul de punerein valoare a unor capaciHi~i, ca de altfel§i impedimentele pe care le prezintii unele defecte personale. Sint plauz)blla asttel de rezultate atune) cind ale sa bazeaza peo metlvatle lnterna blna eonturata §i corect justificata,liind adacvata potentia.fitatii personale. De aceea, nu trebule s,!crifiqt ccpllul sau tinarul de dragul adultuJui. ET nC/trebuie antrenat In partielparea la rrenurnarats cereurt fill in concursuri la care ar putea obtil'le pertormante remarcabile numa! pantru a face clnste familiar sau §colil, ii Iacem un deserviclu dezvolUirii personalltiitii, dram ulndu-i fortele in mod exa.flerat, cu!epercusiuni nega~lve in vlitor.

In procssulde cuncastere Important este sa depiJ§im (aza c'mstataliva~f sa abordiim cu Incredere faza formativii, in sansul de a contribui dJn plin la dezvoltarea spre maturizare ~i spre desavir§ire a personalita~il acelora de care riispundem suflete§te fie ca parinli, fie ca educatorl, Autoanaliza a ceea ce am feeut in acest s6ns§i fixarea unor preocupiiri ~i jn/JiatJv8 de perspectillii pe p.lanul contributlei Ia. crellterea valorica a potentialitat1i personaliHitilor in formare de car'e

stntem ata§al1 afectlv constitule pentru noi 0 rnodalitate de anqajare ccresounzatoare in aceasta dlreejle, de mare raspundere personala §Icivica.

AClionind a§a, contrlbulm efectiv§i la 0 mai buna cunoa~tere de sine. Ceea ce fadllteaza deschlderea portllor autoformarii, autDreaUzarii §I autodepa~irif, spre blnele personal, Intr-o dinamica sociaHi care impune sohimbarl §i adaptsr; rapide ~i eficlante. 0 asttel de cunoastere a proprial personalitati in devenirea ei este posjbila numai printr-o preocuparesusjlnuta pentru autoconservere, Autoobservindu-ne, ne putem da mai blne seama de calita\1 §I llpsurl, ne putern corecta, ne putem regia activiUi:llle ,I atitudinfle. fn acest GCOp putem apela 'iiI la autocDnyorbire, in sensul de a ne obisnui sa stam de yorba cu nollnsine, autoanalizindune implinirile ~I nelmpllnirlle, 0 asemenea convorblre interioara 0 putern purtain fiaear's saara, inainte de a adorrnl, la sflr§itul unel activitiHi mai indel.ungate, la finele unei saplamini, trimestru sau an, fjxlnd no.1 strategii de acjlune pentru vlltor, Autoconvorblrea se lrnblna adesea cu eutochesttonsree. punindu-ne fel de fel de intrebari, cu raspuns imedlatorl lntlrzlat, intreba.rne vizeaza mal ales caea ce am Uicut, ee n-am fiaeut, cum am ac1ionat ~I cum trebuie sa procedam, ;;l§a incH sa tragem invalaminte pentru vlltor. Autechestlonarea competenta presupu ne capacitate a de a raspunde la intrebarl precum: cs pol? ce ~tlu? ce vreau? ce trebuie? Respunsurile la astlel de interogatii lnterioare le poate afla uneori apelind ~i, laautotestars. Supus unei testarl, fndfviduleste invttat concomltent /loi la autoanallza propriilor capacltali care, slnt vlzate de catre examinarea pslhologica. Oastfel de autoanallze este eficienta ~i inlegatura. cu autostudieraa produselor propria; activit/iti. Este important ca astfel de autoavaluarl sa constitute un mobil, un motiv de a tlnde mereu spre mal bine, spre pertecliune.

AsigurTnd aceasta simbiozii intre cunoa~tere ~i autocuno8§tere., personalitatea umana sa va cuncaste tot mai profund prin altH ii va patrunde tot mai adlnc in sp<ecificitateacelor din jur, lar dlnaceasta lnterterenta va avea de ci~tigat dezvolteree. spre binele lndividului ~! al grupurilor sociale in care actioneaza. •

Conl. dr, Titus $uteu, Universitatea !!8abe~-8Qlyai!l~Clui

Autoaprecierea

l\Tu exista oamenl r.al, ei dear oam!l'ni~care au 0 proasta parere despre el in~l§ I. Daci:i fa accept! cu b ucurie reata, nlrnle nu te poate face nefericit. Exista personalitatl de sueess care lupta eontlnuu cu proprlile sentimente

de nelrnpltnlre, lndolala, ura de sine chiar. Ginduri negre ii atecteaza chiar !ji pe eel mal puternicl, intrucit pertermantele nu slnt atlnse constant nici de catre acestla.

Conceptual, autoa-

precierea i§i are origlnea in teorla lui Freud asupra Eu-Iui

Ideal, Hustnea, expresla emotionaUi a subapreclerli, a constltuit §i ccnstltule inca un sublect fierbinte pentru terapeu1ii uttimilor ani~i face contlnutul cartii unui reputat psiholog american, Michael Lewis, "Huslnea: binele expus" (1986),

Autoaprecierea ne apare ca un produs al eautarllor continue ale legllar naturf fl.mdamentah:i! §i unificatoare, loa 0 paradigma neoesara §i utila analizarii: Murar preblemelorcu care se confrunta secletatea urnana, Autoapreclerea este calaa prin care potfi intelese patlrnlle prolilerate salbatic, dependenteie §I eliberarile Eu-lJul.

Subestlmarea valorica sau subapreclerea se explica prlntr-o metadependenta, stare' ce pare ca sta la baza rnultor nsplaeeri, din eele mal diverse, de la banala bullrnle la nellnlstea performanta. Dintotdeauna oamenll au avut speranta, cit §i credilnla di-§i pot invlnge aceste dependenje §i este bine cit tunctloneaza inere,derea in sine. Cind sa erodeaza aceasta speranta, vulnerabilitatea indivldulul Cf'9§t9, Imaginea de sine sutera 0 reg'ret;;le. apar ariza/a de idantitate.

Fiecare dlntre not, intr-o masurii mal maresau mai mica,avem sim\ul sine lul, adicii estlmarea vaterlca a proprfufu.j nostru Eu. intr-un cuvint modul cum ma simt §I ma. cunosc, cum rna identitic. G.W .. Allport consldera ea din evo[utfa sfnalul i.z'IIorascanumite modele, Upare matricealas3u "patternuri", cond;tii subiective care influenteazii alit functionarea, cit §l structurarea personaUtatii. EI Identificfa doua modele fundarnentale: sentirnentul del infariorltate §I con§tiinta.

Senllme,ntul de lnferloritate apare ca a imagine Inadecvata. asinelul. in urma ranirii respectulul de slne. Comp,ensalia ~I supracornpensajla sint modele de invlng,ere a acestut sentiment. COrHjtHnta cintare§te permanent imaginea noastra des pre nol in~ine Iii are in

nI'

vedere ce sa ce ar trebu i facut,. stradanla de a construl planuri §i ideal uri nol,

Subastlrnarea personalilatii apare in urrna crlzelor de identitate. Spre deosebire de G. Allport, E. Erikson crede ca aceste crize nu apar doat in copilariesau adolescenla. Conflictele interne, care se refera 13 identitate (con§tlinta continuitatll ainelu i) ,. sint pe rmanente. Cu fiecare negare, cu criticile aduse persoanei ncastre, cu fnsuccaaele §i nereallzarileln plan atsctlvemotional §I profesional personafitatea sutera oanurnlta regresie. Razolvarea crizelor de Identitate nu esta doar problema majora a adolescentel, Pentru Erikson, fideJitateaeste! nucleul identltatii, Insearnna poslbllitatea de a realiza potenlialitaWe, intr-un context care sa-i permita lndlvidulul sa fie el insu§1 §I fclcsltcr celorlal11, loial au el insu§l§i eu ceilal!!.

La batrinete, identitatea este intretinuta prln inte1epclune, care este putetaa. cs provine din rezolvaraa tututor crlzelor de identitate. deta§at. dar inca activo curajos§i demn. Punern Tn dlscutie aceasta problema Intrucit este privitacu murta serlozltate 1n toarte mutts state civilizate •. Ia foarte multe nlvelurl ierarhice, incepind cu speclallstf psihologl §i sooiologl §i sfir§ind cu oarnenil polltlcl, de declZie.

Astazl. auto svaluarea persanaliHi.tiI a devenlt pentru unele lari '''poiitica. de stat", Se lnvestesc marl tonduri §j s-au craat insti1utii speclallzata care se OCLJP.a prln programe speciale de educarea individului in acest sens, Spre exernpfu, in SUA, conceptul de autoapreclere Boa. consclldat In apro ape toate sectoarele socials.

Exista un Conslllu de autoevaluare ee dispune de publlcalli, exista 0 Comisie de stat p entru prornovarea autoevaluaril .. Nurnal in anul 1992 s-au organizat Iii Sinut zaee centerlnje regionale§1 najlonale care au avut ca oblectlv principal distrugerea Imaginilor proprli negative din - societate. in statui Minnesota, spre exempl'u. se desfa§oara programul "Cel mal valoros copll", deincura[are a autoevaluarti la coclll de 3,-6 ani. in Maryland. 0 actlune de stat in acest sens a stabilit exlstenta a mal mult de 1 000 de moda1itatl prin care cetatenil aveau deja in preocupare ridicarea nivelului autoaprecierH: studenti. lucratorl guvarnamentali, persoane eu eutere axecutiva..

Oamenli de atac erl au lnceout sa-!li dea searna ea prin dezvoltarea capaci.ta~li de autoaprsclere a personahrlul, cunoscuta de oblcel in acest context ca "imputernictre", se ob~ln e un factor mot;va\ional mutt mal ancient daclt demcdata ~i ccsttsltoaraa crestere de salarlu.

Pentru oautoevaluare adeevata~1 dazvoltaraa imaginli de sine, ant eoplil, adolescen,li. cit !?il adull[[ au nsvols, pe .linga afectlvltate, de un sentiment fundamental de siguranta §i securitate, ce se bazeaza pe sentimentul cornpetentel parsonale §i al recunoastertl de catre ceHalti a proprlel valorl,

Ca majoritate . .,. Ienomeneio« avidenle intuitiv, eutoevetueree este greu de demonstrat empiric. in Arnertca s-au facut mai mutt

(Contfnuare in pag. 13) Lector univ •. Ge~~~~ Facultatea de Psihosociologie

Una din sltuaJiila nOi, create de schimMri/e economice ijl sociale dIn u/tlmll rral ani, 6sle f/ aceea a c.fut~r1f unulloc de munci. A apirut astral cees as numim din

08 1n oe mai des "pia/a forjai de muncA".

LBsind deoparle cons/derente/e If) £ ideologica, merita remarcst 'sptLiI cA, deli' .

se ocupl cu capita lui uman - unanlm recuno5cut cs Isctorol dec/slv al dazvoJliJrli

unai societali -, seeasta piala este cea ma; pUJin organiZIJt4, cea mal Jipsit4 de instflu/if specifics. FuncJlonarea ef nu . presupune numal 0 mfnlma at/cisnl. dezlrablli, dar {if un intreg un/vers deltAlri

umane - sparanle, fndoieli ,f dez(fuzIJ. Nu pot Ii prescrise ralete maglca, care sa garanteze succesul Tn oblinarea rap/da a postului dorU; a abordala slstematlciJ II procasului de cautare a unul loc de munciJ paste fi ins! de IJn real folos atil in sctJrlarea timpului neceser fl reduceres trillrilo, negative asociats adssea eu aessl proces~ cit II in obfinerea unul post eft mal potrivit ,lecArula.

Astf,et, E. Berkowitz, R. Karin ~iW.

Fludelius (MarkeUng, 1989, Homewood, Boslon) IdsntificA oinci slape in cadro/ acsstuj proc:es: autoeva/uarea, identificarea poslbllitA/ilor de ang8jare,

'. intocmlres unu; resume f/ a

corespondente} afarenta # prsz9ntarea la InteMul de angsjars.

TendinJa 1n praet/ciJ este da a S8 slJri pest'apr/ma ,1,poat6, cea msllmportantd dlntre sle: Butoevaluarea. La rindul el, autosvaluarea in acest &cop implied 8uloexsmlnarea pe ¥spte direcJil (ArtHur Ml1Ier): Interess, abllitiili, educaJle, 9xperlenl§. personalitate, mediu de muncli doril f/ scopul personal. Aceas" Butoexsmfnam se reaffzeaZ:4 r4spunzrnd une; serif ds intrebBri speciflee, pB care Ie prezBntaff1 ,1 noi tn contlnuara'.

~ [~

......

In

.ea etupa cautnree unui de mun£a

Interese

+ Cum imi place sa-rnl petree tlrnpul?

• Ma bucura prezenta altar oameni?

• imi place sa !ucrei cu numere?

• Sunt membru in multe organizatii? + lmi plac actlviHilile fiziee?

+ imi place sa citesc?

Ablllts.tl

• Ma prlcep la lucrul cu numere?

• Ma pricep la lucrul cu instruments mecanlce?

• Am 0 buna capacitate de comunicare scrlsa lli verbala?

• Ge talente speciale am?

• La ca ml-ar piacea sa ma pr;cep mal bins?

EducsJ/e

• Gum rn-au ajutat cursurlla ~i aClivitatJle extrascolare sa ma pregatesc pentru 0 anume slujba (post)?

• La ce mater Ii am oblinut cele mai buna rezultate? Dar cele mal (ele? Care au fast cele mal amuz arne mater;i? Dar cele mal pUlin amuzante?

• Este media mea generala a imagine corecta, fldela a capacitatil mele lntalsctuale? De ce?

• Aspir la un titll.l profesionalinail)te de a ocupa postul?

• De ce mi-am ales specializarea respectlva?

Experlenra

• Ce alte locuri de munca am avut?

• Care erau respoosablntajlle male in tlecare?

+ A fast vreunul din posturile ocupate pina acum potriv.il cu pozltia vizatii.? Cum?

.nI'

• Ce ml-a placut cel mal mult in legatura cu posturlle anterioare? Dar cel mal putin?

• De ce am munelt in posfurile respective?

• Mi-ar placea sa ocup din nou asemenea posturt? De ce?

Personal/tate .

• Care sint trasaturlle mele pozltlve Iii

negative de caracter?

• fmf place competltla?

• Lucrez binein grup?

• Sint deschis, sincer?

• Sint un conducator sau un condus?

• Lucrez blne in conditii de stres?

• Lucrez repede sau metlculos?

• Sint ambllios?

• Lucrez bine independent de alt1i?

Medlul de muncj dorlt

• Sint dis pus sa ma rnut? De ce?

• Am preferinte geografice? De ce?

• M-ar deranja sa calatoresc in interes de serviclu?

• Pentru a fi satlstaeut am nevole sa

lucrez pentru 0 firma mare, cunoscuta la nivel national?

• Trebuie ca slujba sa-rnl of ere posiblllUiti rapide de promovare?

• Daca ml-as putea pfaniffca propriur post, ce caracteristici ar trebu! sa alba acesta?

• Cit de important este un salarlu initial rldicat (mare) pentru mine?

Scopurl IJersOnale

• Care sinf sccpurtte mele pe termen scurt §i pe termen lung? De ce?

• Carlera ocupa locul central sauam Interese mai largi?

• Care sint asplratlile mele legate de carlera?

• Ce post uri m-ar putea ajuta sa-ml ating scopurile?

• Ce sper sa fac in urmatorf cincl ani?

• Ce vreau de la via~a? •

TraducerEt~i ad@Pt~re: student Danul Trlfu, Unlvarsitate Bucure!iti

(Urmare djn pag. f f)

de 10 000 de studli in acest sens, 200 de teste diferite, in care se cere sa se raspunda daca sint sau nu de acord cu afirma·tjj de genu]: "in ,genere, sint rnulturnlt de mine" .. H. Greenspan da. a definl\le destul de tautologica: "sentirnentul eel mai profund al propriei valori 9; evaluarin• Psihologul M, Elias de la Unlvershatea Rutgers 71 vede legat de trei factori: incredere, competenta ~i legaturi. -Nici Consiliul national american in problema autoevaluarll nu a dat 0 deflnltie unlca, dupa ce dlrectorur executtv Le Hoy Foster a sondat 100 de profesorl §i a objlnut 27 de raspunsurl uiferite.

"E)lista 0 urialia industrie de autoapreciere care, in parte, nu are nici un sans", afirma prof. Lilian Katz, presadinta Asoclatlel nationale de educare a copiilor pre~colari. Mal toll eel intre-

bati consldera ca autoevaluarea 1rebuie sa se nasca din interior, dintr-un sentiment slncar de autorealizare §i valoare. Pentru amerlcani, lmoactul real a constat din meda"J §i pramii ob;inute pentru cele mal banale realizari inca din copilarie, 7ntrecerl Hicute foarte des, uneorl chlar la 6 saptamini.

lilian Katz esre de patere tnsa ctt "autoevaluarea trebuie sa urmeze, nu sa preceada realizarea reala". "M-am siHurat - spune ea - de sroganurile de genu I: Ne aplaudarn singuri. Nlci 0 tara nuare nevoie de atlta Ilingu§eala." Autoaprecierea este des fo·fosita de tineretul africano-american, careeste coplesit de mcstenirea prejudlcillor raslale,

Autoevaluarea este conslderata in America un "vaccin social", "ellxlrul na1ional", care ii potenjaaza in a trai responsabll §i ii lnoculeaza lrnpotriva tentatlilor crimel, vlolsnjel, abuzulul asupra

copiilor, eseculul in educatie ~i alte rele.

~i totusl americanii nu sint 0 natlune fericita, cum s-ar orede la prima vedere (judeclnd dupa zlmbetul lor). Statist)dle, arata ca rata slnuclderilor atinge aiel cote foarte rldlcate in raport cu alte state, plaslnd-o pe locul 4, iar la consumul de alcool §i drogurl 0 gasim pe locul 1. Intuim vulnerabiliHiti §f senslbilitati, precum §i 0 supralicitare continua, din dorlnta de a mentine §i impune 0 imagine modal.. care sa impresioneze in continuare pe slmpatlzantl §i sa-l atraga pe scaptlct

Tatu§i nu sint de negUja! stradan fa §f grifa lor in aceasta dlrecjle, ar trebui chlar invatat din politica americana, in sensul stimularii §I potentarii lndlvldu-

alitatii, de apreciere §I incu- ~ rajare a valorii, de consoll- - 'JI dare a respectutui de sine ii,

in final, a dernnltajll §i 13

mindriel nalionate. .~

Sfnteti 01

\J

persoana

constantiiz. fideliit

Constanta GOlldultel Ii" fideI/tates, pe de 0 parte, !}lllexlblllttltell, pe de slti parte, sTnt loarte adesea $ublecte de

dlseulle. Unele persOSfle fscdln saesle trBPtIJri 0 problems de vials ,1 de moerte, altele Ie mlnlmallzeazB (Darte mull importanja. Apo/, unfl consld~ri eli II (I constant este 0 virtute, dllps cum 01111 creel aces' lucru despre flexlblIItate. Au ex/stst tfmpuri in cllre cslltatea ces mal apreciatiJ in muncR era fIdellf8fea faja de Institulie, fe.fl etc.; 8stiz~ " Impo'!snli eel pulln egala 0' are comperenla. Altadats erllu foarte sf/mall "osmenJl dJntr-o bucllrii"~ 8stazl,1 perllos.nele flex/bile ,I chis' scliimbiJtoare se bucura de apree/crl.

In reallta's Ins8, nlc! unul din aeBste lItf/bule - constan1s ,1 flexJbllltsle - nu trebule tmtat In termenl extreml, abso/utl, . penttu'Cii liecare paste BVBS va/all de l/ltensltste dlferlte: putem '1 constantl pina Is rlgidltate sail fleK/blll pina Is Bnu/area Identttsfll de sine. Tn sellst context, problems lIalorll soclale dUlle/a 8au alte/a din cere doua t,'siturl" PUI1.Z. eVident in cu tofulslll term en • Defl in raport ell sollclfsrlle smblanl I a pBrsOIInl poate adopts slternatlv ce/e doua srrategll comportamentsle, ea riimTne caracterlzati predominant fie de constanta ,1 ',delita.s, lie de flexlbllltatfJ1 dupa cum putem Inti/nl f/ osc/Isnli tlp/c/ .•.

Dumneavoastr. CD fel de persosna sintall? VI\ II sllli amel/orB!1 InteracllunJle loclsle? PareurgeJl testul urmj:torl

Veti gas! mal jos zece lntrebari .. t~ecare cu clncl variante de raspuns. Alegetl raspunsul care credeil ca vi se potrlveste in cea mal mare masura - fara a va gindi prea mult - ~i calculatl-va apol punctajul.In final veti gasl lnterpretarsa.

1. Ce moment al zllel prefemtl?

a) apusul soarelul:

b) amiaza;

c) dimineala in zorl;

d) saara:

a) dupa-amiaza.

2. Daei vretl sa tltl Informat, ee

preferati sa clti\l?

a) intotdeauna acelasl zlar:

b) multe ziare; .

c) eel care lmi cade in mina:

d) nurnal titlurlle artlcolelor;

e) ceea ce ma sfatulesc altii.

3. Sinte,1 Invitat 18 0 serata cu maljtl.

Cum vetl proceda?

a) nu ma maschez: . ..

b) lrnl faa un costum original;

c) imi pun 0 masca lolclorica;

d) rna imbrac precurn 0 personalitate poHlica;

e) ma 1mb rae precum un personaj dintr-o piesa de teatru.

4. Daca mO'itenili 0 alta casa, ce vell

tace? .

a) a§ amenaja-o lrnedlat ca pe 0 a doua locuinta;

b) m-a~ gindl mal t!~ziu ce sa. tac cu ea:

. c) m-as duce acolo din cind in cind cu prietenli;

d) m-as muta imediat in ea;

e) afl Inchlrta-o (vlnde-cl lmedlat,

5. Doca vetl cumpara 0 geants, sacoljs etc., din ee material prefera11 sa fie faeuta?

a) din fibre metalice;

b) din plastic; e) din piele;

d) din caucluc;

e) din textile.

6. Imaglna.U-va un barbat ,I 0 femeie in costum de bale, pe pla15. Ce tac?

a) fac bale, glumind §I rizind;

b) stau lntlns] la scare, fara sa-§i vorbeasca;

c) tllrteaza:

d) se ignora reciproc pentru ca nu se cunosc;

e) disc uta 7n contradictoriu.

7. Care dln urmatoarele adjective va place mal mult?

a) constant;

b) atectucs;

c) inteligent:

d) Ilexlbll;

e) vesel,

8. Ima.glnat'l-vi IJl'Isteag in bitals vintulul. Unde crecieti ca es •. e el amorat?

a) pe un vapor in larg;

b) in fata una) sali de confarJnle, Ja lnaugurars;

c) la lntrarea unul aeroport saw a unul

port marttirn;

d) la fereastra unui palat;

e} pe un vapor caresose§te 1n port;

9. Gindl,tl-va 11'1 sentlmentul de prleten!l.e. eu care din urmitoarele adJecUve il asoclali?

a) dulce;

b) sarat;

c) acru:

d) arnar:

e) acri~or.

10. Irnagina,l-va 0 cliidlre veche. Ceall

dQri sa facetl mal intii?

a) sa-i cunosc lstorla:

b) sa 0 fotografiez;

c) sa 0 vlzltsz pelndelete:

d) sa vad cine loeulesta in ea:

a) sa·i desccpar coltud necuncscute, neexplorate.

rnterpretarea rezurtatelor Daca ali obtlnut:

ialre:'o~, 3g,.d&:pUMW, Binle,r loarle inconstant, va sehlmbali. permanent cplnlite ~I cemportamentul, Tinel.1 prea mull coni de pare rile ~I presiunlle celorlalll, dar acestlucru va lace placers, penlru ci dv. considerati ca Inconstanta inseamna. deiapi adaptabililale§t flexiblliIa!e, inrelegere §i sensibilllale. Ceilalti va conslderll: insA un omeara sa schlmba dupa cum bate vinlul, ceea ce va creeazi destul de des disconfort psihologlc. Exlsta. rlseul unor problema dillclle la locul de munch §! in relatille lnterpersonale, §1 a~a destul de greu de stabl[zat.

illtra 40§1 46 d.e puncte. SinleIi desl.ul de putin fidel, pentru ca uital) adesea inlilnirile, inte1egeriJe ~ programullb(ate anterior. Sin! pu~ine lucru rile §i faptelefala de care sinleli IIdal: pentru cv, 101U1 asia in continua. evolutie §I mi~care §i de flecare data considerati cs. aftoeva trebuie avul in veclera. Tolu§1 nu sinleti prea salisfacut de aCBasla conduHi.i ~1 adasea visali siifiri mai

constant, sa puneti mal mulla ordine in activitalea dv, Nu sin! excluse problemele spinoase la locul de munca §i in r~lal.ii(a cu prlstenll,

intre 47 ,I 5.3 de Runet" Sinlel1 sehimbator, aCllonind dupa clreumslante: putln fidel, pu(ln ffexibil. u nsorl coorenl, constant~i punctual, al!aori de-a dreplul haolic. Sjnle~ deSIUJ d~impartil intre aceste douaatitudlnl, Illnd ceea ce se numeste un oseilanllipic. Explicatia rezlda in laptul ca, de~1 sJnla~ atras de constanta §I !ide1i1ale, nu Ie considera~ v[rtuti. Revizufthr.a sislemui de valerl, gindill-va de doua ori inainte de a actiona fi flU cedatl primulul impuls. Analiza!i alent taptele, evenimenleie~i oamenii eu care venili in contact: veli deseoperl ca srnl deslule shualille in care COnstanta§i lidelilatea sinl calilali lo~rte i~pol1~nte, . •

,lntre !54 ,I 60 de puncte. Slnle!1 Indecls, pentru ca osc11ati permanenl §i rapid inlre lidelitale ~i iniidelilate, intre constanta ~i inconslanlk. Uneori cadali §i deveniti incoerent, dupa care insa va reveniti ~i depunep eforturi matt penlru a repara lot ceea ce ati gr~ilsau rata' prln Inconstanta dv, Esle verba de lipsa unul autocontrol mai pUlernic §i de 0 oarecare :Imalurilale comportamenlafa, pentru cii fundamental sinleli un tip fidel, constant. Numlirali pina Ia () sulli inainle de a abandona pJanurile, intiinirile §i angajamentele dv. in favoarea altar actiuni; analizali·va succesele oblinule prln rlgoare ~i constanta. Veti elimlna astlel eforturile reparatorli, neeconomloe.

Inlra 61 ~1 67 depuncte. Sin,eti constant ~i fidel dv. in~iva. Va. respeclal; progfamu', darlntele, pramisiunile; va place sa lili coerenl, chiar dadi 0 face!i cu destul efart. Un eori - destu 1 de rar - aveli i nsii tendinta de a ceda pnmului irnpuls, deviind de la ceea ce a,\1 stabilil anterior. Ou 0 compelenta. eorespunziitoare veli avea numeroase reu~i!e. Aveti premise psntru a va forma §i dezvolta un comportament de eoneueere eficient.

inlre 68~190 punC'le. Sillle!i !oarte fidel ~i constant in raport eu timpul §i difer.ilele situalH. Va menIinetl promlslunlle, respeclali inlelegerile cu ceilall! §i toate acestealara elort, ba dlmpotrivii, eu u§urinla §i mare p'lacere. ii dispreluiti prolund pe Gei care nu se tin de cuvinl . §iadesea aceasta smiozitate a dv. esle ironjlata de ceilal~. Aveti apt~udini de conducere, ell cond~ia de aaccepta 1aptul ca unElOri, Tn mod obJectiv, trebule Sa va restructurati planurile, aqiunile, comportamentele, cesa ce nu esle dlficil penlru dv. AjutalH pe cei inconslant! ~i indeci§i; neincrederea §i Ironiile lor In/tiare vor disparea eu liQ1pui daca ~litl cum sa lucrali eu ei.

I nlre 91 ,I 100 gu ncte. Constanta ~lfidelilalea dv. lala de oament, situalH ~I valori se pot nansforrna Cll u~urinta in rigidilale ~i consarvatcrlsm. Sin!e,i Iearte pulin dispus sa va schimba~i punclele de vedere, comportamenlele, chiarin panda evidentei. Medilali mai muD la Jumea inconjlJraloare §i veti descoperl c.a 0 anumila

doza de llexibiUtale este absolul recesara, •

rfJ [!!J ..

Traducere ~iagap~are:

Jemea Smtlon, FUaret Sint[on

"E· xplozla rutlera" care are lac pe plan mondial a dus, in mod firese, la cre~lerea

.. prsocuparii speciali~liIor penlru sludierea at mal aprolundara a comporlamenlulu; celor alla!i Is volan. Problema cea ma; acula a ace!)t.el ifllensiflcarl maslve a circulallel, tenomenul ef malign iI constltule aceidentul de cireulalie, eu tot cortegiul de viali omene~ti plerdute, Ilaume rizice~j psihk;a, bunuri dislruse ~i pa.gube malerlale resimtile deopolriva de Indlvid, de lamille §I socielale. Majoritatea cercelarnor arala ca in eel putln 90% din cazurl (~i chiar mal mUll) accidentul de cirClJfaJie sa daloreaza eomportamentului negallv sf facloruluf om in calitate de partic\iant latraficul ruller. De aiel, svalsl1!ja dIn ee in ce mal mare de studll ale comportamentului tOI\ducatorului aeto,

PSihologii H. Munsterberg (1912), W. Morde §i C.

Plorkovski (1915-1919) sint considerali intemeielorii studiUor privind roM lactorulul uman ~i al dileritelor sale Irasaturi in producerea acddentelor, primeie examene fund facUle, se §tie, asupra cooducatorilor de \ramvaie ~i asupra ~oferilor din armata, punlndu-ss accent pe doua componente pslhlce Import ante ale c~mpor1amenlutui uma,,: timpul de reaclie ~i emotivitalea. in cercetarile mal recenle se subliniaza chlar ca, dinlre factoriI personali, taelorii de temperament ~i aliludinali au 0 ac\iune, 0 pondere mai insemnala decil aptiludinlle senzorio-motoril. Acesla a 10SI de lap! ~; punclul de plecare al cilrcelarilor noa!;tre privind alectillitatea. §i rolul ai in prolesla de a:>ndueiilor aulo,

Procesele alective alcatulesc londul ~i laMa energetica a vieri; psr~ice, a comporlamanMul, indeplinind un ral important in declansarea ~i slJslinerea energeUca a acli'liliiiii adap\ali~e ~I acelei de luare in siapinire a amblanlei (prof. Paul Popescu-Ncveanu). Emotia nu numal ea sustine energetic actlunea, dar 0 ,i anlicipeaza in liecare din coordonatele ai. AUloregiaiul emotional (alit de Importantia conducalorii auto), daca esie inadecvat, duea Ia inadaptere.

Problema consta nu in reprimarea lola];'! a emoliilor (asia ducind deseori la nevroze), ei in dezvol1area adecvata ca sene, valoare ~I grad de intens~ale a emotillor in raport cu aclillnatea pe care a desla~oara subiectuJ. Emolille au dllchm roten erglzanl i lndispensabil psntru adapiare.,

Dupa K. Lafon, afeclivilateaesle aspaclul fundamental aJ personallIalil, Wnd relonallta sub!ecllva gellera/ii a individUlui, Inlim ~i relaponal lrana Ia schimbarile din mediul

extern ~i inlern. $1 alIi autorl donsldera emctla oe un ansamblu de reactli cu caraeler adaplaliv. Esenlaemotiel, afftma W.B. Cannon, consta in mobilb:area energ,otica a inlregulul organism. Emalii(e, dupa P. Fraisse, sint reaqli de alanna ce spar in silualme care cer 0 adaptare rapida.

Baza flziologicii a proceselor elective conslliin crestsrea conductlbilitalii eleclrice, modilicarea rilmului cardiac, tensiune musclJlara,!remurii:turi,cre~terea secreliei salivare §i sudoripare, exctarea sislemulul nervos vegelativ (segmenlul simpalic), descarcarea maxima a adrenalinei in sInge,

in conducsrsa auto, componenta emolional-alediva a personal~atliesle implicata in douB. felurt in forma lalenta, ea slare genera Iii de lend, §i in forma acliva, ca traire aC\uala. Aclivhatea de conducere a aUlovehlculu'u~ dalarna caracterulul rapid modilieabil al silualiilor ruUere ~I impreVizibililiilii lor, este 0 aclivHale cu un coeficienl ridleal de tenslune alacUl/a ~i dl1l sires, tene-Iulle inlre\inula tn pennanenlii la 0 anumilii cota de ins.ii~j con~t1inla risculul. In tlmpul exercitarii activila\ii la volan, conducatotul aula Irece prlntr-o gama Ioarts intansa de stilli ~I Irairl emotionale; surprizii, alerta, lrica, spaima, slupaate Ia un pol; bucurie, inci!1lare, e~al!are la c6lalai! pol. Flecare diotre ele exetcila 0 influenla negativa asupra efieienlei act'lunilor intreprinse ~i asupra sigUlanle'l circulaliei, Eleclul depinde nu alit de sensultrairii, cit ma; ales de intensitalea ~I durala ei. Speciatj~til apreciaza ca aproximativ 20% din numarul acciuentelor cauza!e de lactorul uman au la origine toemal emoliile puternlce, explozlve, cu efecl dezorganizalor generalizal (Aboulkev, Sapie, Roch etc.), In plus, conduciitoril auto care au comis mal multe accidente de cireulalie prezintii 0 inslabilitate afectivii pronunlatii, caracteoza\a prio reacli1 nemQ\ivate de s~\Jalla exterioara §i schlmbarea brusca a slarii de spirit, de asemenea nemotlvatii. in comparalle ell aee~tia, grupul de ~o'erl achilibrali. care nu au produs nlei un accident, si nl celml, au 0 viata afeolivii solid ancorala in realitate ~j cu reaCli! strict motiYale de eveolmenlele dio medilll inccnjurl3lor.

Fiecare Invid se caracterizeaza prlntr-o aoumilii reactivilate prlmara sau conslitu(ionala,la diler!!i indlvizi valorlle pragurilor reactlvitatii alective "~ind dfferite: acela~1 stimu] provoacii unu) indlvid 0 ernotie 'carle parida, anuia 0 emolle de In\ensilale moderata, iar uoul al lrellea una pulernicii. Deel mal mulli conducillori auto pu~i in tala acelea~i situatli Miera vor reactiona dWeril in plan alect! v.

Unii autor! pmptln adaptarea unel scale de readivitate emolionalii eu trei treple: hipoemoUvi, normoemotlvi ~I

~remolivL T&orelic,. eea mai jndk-alii: penlru conducerea auto £Isle categoria persoaneior normoemotlve sau eu un bun echilibru emotional. Evident, trebuie lual in considerare ~I gradul deelaborare ~i funclionare a mecanlsmelor secundare de regiare a dinamicll a!active (autocontmlul volunlar~1 capacilaleade ra!ronalizare}.

Mal mutt deelt amotivilatea, anxietalaa (manilestala prin replierea in sine, sentimente de ;nsacuritale, Isama lata de noulatea §ilmprevizibililatea silualiHor ~i evenimenlelor e~eme, nervozbte, scaderea stipinirii de sine" incapacitate de mobmzare volunlara)constiluie un Iaetor defavorizant, 0 contra;ndicalie penlru conducerea auto, inlrueitspore~te riscul de accidente.

Un alt aspecl. al componentei afectlve, eu implicalil asupra calila{ii comportamenlului la volan, este rezislen!a 18 frus!ra.]ii. /(ctivilalea de conducare auto nu esta inso\ila nllmai de satislaclie, placers, relaxare, cum in modgre~ft ered Llnll. oj de 0 serloasa doza de fruslrare generala cle ,E!§leptan ila barierere CFR, la intersectii, cedar! de prioritate, depa§iri de caire aulovehicule cu v~eze superioare elc. eu cit conducaloru.1 auio reaelioneaza mai pulin prin tralr; emolionale explozive, necontrolale 1a inlluenlelelrus!ranle, ctJ alit esle mar bins.

Pornind de la toate aceste eonslderente, ne punem lntrebarea: cum ar putea II sludlatii mal enclent aleclivitatea in Umpul examenulul psihologlc al conducilorulul aUI.o? La fleeare proM din laborator psillolQguf poale urmarl, daca nu cantitativ, dar calttafiv in mod sigur, reactiile aleclive ale subiecl.ului. Am putea sus!ine eil inca de .Ia complelarea dec:laraliei ~j de la probe1e sense, dupa modul in care se oomporta subieclul ne dam seama de lelul in care reu~e~te sa.-§i conlroleze, sa-~i invinga emolii(e (f;re~ti la once examen), ca sa nu mai

vorblm de anamllezii, in cursul clireia pUlem obline referinle loarte importanle despre slarlle, r81aliil8, ,reactiile aferente ale sLbieclilor. Aleclivitalea. poate Ii "decelata·, de asemenea, prin inlermedlul testelor proiective (Lucher, L. Zurker, tsstul arborelul, Rosenzweig), deoseblt de relevanfe in acesl sans.

Ca 0 neutate, am apliea! mal multor subiect! (1,00) chestionarul de maturhat~ emolionaJa a lui Friedmann ClJ 25 de inlrebarllegale de situ alii emollonale, penlrua utmari capacltatea de adaptars a subleclilor la silual.iI emolionaie', ea §i penlru relalille socia-alectlve de grup. Acest ehestlcnaretabllests mai mulli patamelr; ai alec1ivilii)ii, intre care: rnalurizare emolional§. penecta; maturizare emol;onala normala; echilibru ernotional (cel mal semnificativ in prolesia care ne inteteseaza); malurrzare emolionala medie; imaturizare- emolfonala (tendinli); u§oara imaturilare ernolionala; condu~1i alepliv3 adolescentina; condvlla aleclMi ooplliiroasa; infantilism.

lata rezultalele: 27 subleCli dovedesc echilibru emotiv; 24 - malurizare emolionala normala; 16 • maturizare emotionala medie; 15 - u~oari imaturizare emolionala; 15 . maturizare emollonala perlecta; 2 - conduita alecllva adalescenlina: 1·· conduits atecliva copiliiroasii. Prfo urmare, Iolul esle deosebh de ornogen §i adecvat prolesiei de conducator auto, nu pre zinia contraindicalii pentru aceasta profesie. avind in vedere, blneinleles, posibilnalile de sducare prin Yoinlii, autocontrol ale celor (pullni la numar) care au doyedn 0 conduUaalectiya adolescentina sau copiiaroasa. Menlionam. ea nlci unul din subleClillolului ales de noi nu a avulla aativ accidente de circulape ~i flU sint eonsldere] ,oler~problema in autobaza. •

Psihofog Rodica Baciulescu

un dialog lntre ~lilnta §I re,ligie. Desecrl, cele doua orientarl sint contoplte In con§tlinta acelorajl Indivizl. Din unghiul de \ladera al pslhologiei, attteunestlntele §tiintifice, cit !iiconvingerile religloase sint deterrnlnatll splrltuale, care intereseaza daopotriva funaris teoretica a in/elegerii §i funcJia practlca a vie/ii. ~tiinta apare ca necesitete natura/a pentru om, lar oredlnta religioasaca libertate de exlstenta. Splritul trebule sa lnveje sa poarle respect splrltulul pretutlndenl u ride este intilnit. Efortl:ll omulul de §tilnla de a-l intelege pe omul (ellgios ~I reciproc sa repercuteaza favorabil asupra intelegerii Sine-lui. Fiecare cu metodele §i principiile el, §tiinla ~i religia pot fi considerate ca reprezentind cunoasteraa umana din doua perspective diferite, dar care pot davenl complementare.

in cadrul unul curs de psihologla religiei (pentru stude njl! anulul IV de la Seciia de psihologle), 0 lntreorlndere cutezatoare ~i

0- A..80Jl_bA.Jl_e ·SlhOLOG1Ck s: Jl_EL1Glel

Abord. ~rea psihologiei teligi,el poate fl realizaHi din mai rnulte perspective teoretlcs. Perspectiva noastraeste acesa a psihologiel §tiin;ftlce, profund umaniste, cars lncsarca sa avita ant alunecarea spra ateismul marxist, eit'li perlcolul spiritualismulul, misticlsmulvl sao fidelsmulul, Olntr-un unghl de vedere strict pozi.tivlst nu pot fl anallzate complexele fenomene religioase fara 0 cornpletare a acsstuia cu 0 vizlune metafizlca ce permite descrie-

rea §.i explicarea transce ndentei ~l sacrulul ca structurl §i procese pslhice specific umane.

Prlvlta mu It tl rnp cu neincredere de catre "seientf§ti"., religla ravine In cantemporaneitale ca 0 noua speranla. lncempatlbllltatea dintre §tiintil §I religie a fost ccntestata de catre mu Iti oameni de §tilnlii §I teoloql, Fl.loloful Vasile Tono lu (1992) susjlne ea nevola profunda de, unitate a splrltului uman ~i practlca vletil reale nu se pot dispensa de

pHna de rlscurl, am tneercat sa. reallzam 0 analiza. §Hinli11caa experienlei reJigioase avlnd 1n centru felapa sinerglca dintre crEldinta, speranIa §i lublra. Am incercat sa fundamentam vasta preblematica a trairilor religioasa pe principille psih%giei sinergetice care se refera la co-operarea sincrona dlntre toate subslsternele personalitatii, preeurnsl la slnergia omului cu universul social ~i cosmic. Nu constderam psihologla religlel doar ca ramura a psihologiei soclale,

intrllcit are relatil 91 radaclnl profunde in pslholcqla I,ncon§tlentulul (S. Freud, C.G .. Jung), p.slhologia persoanel (G:.Allporl, Paul Vitz), psihopatologla (P. Janet), psihologia miturllor (R. Otto, M. Eliade) etc. Ca disclplina cu prom proprlu, pslhologia rellglel se constltuie in cea de-a. doua Jumatate a. veacului trecut §i in prlmele decenH ale secelulul XX, prlnt'r-otrlpla aslrnllare din lstorla religiilor, soclol091e §I psihopatologle.

Dupa cum demcnstrsaza Geza.r Baltag, (i 991), concept,ia filozoflca despre rellgie a lui Mircea Ellade porne§te de la 0 paradlgma, asa-zlsa "paradigma eltadlana". Sacrul, ca dirnenslune religioasa a. con§tiinlei umane, n u este un "stadlu" in Istoria omulul, <::1 un element

. cons'tltutiv in structure can~tiinlei. "Herne rellgi05US· esteacondamnat~ la transcenden~a, Intruclt, 1natlngere cusacrul. descopera exlstenla "unei realiUillabsoI.ute, cafe. transcende: lurnaa aceasta, dar care sa rnanl- 1esta in ea III prln aceasta 0 face reala~. EHads arata ca. in rnanltestarsa sa sacrul dA lumH a noua dimenstune, mal radical spus ii da 0 raalltate, 0 intemeiaza. Prlmul ~I cel mallmportanl,princlpiu al metodologl~i lui Eliade' este Ireductibilitatea sacrulul, AI doilea prlncipiu este dialect 1- ca sacru-protan, AI trsllaa sa refera Ia tendinta almbolurHor religioase de a "agrega" In sleteme de sfmbolurl. In e.senla., paradlgmaelladlana S'B refara, dec], la dlalect'ca saeru-protan, in care sacrul este '0 stare structurara a con§tiin~el umane, laralmbotul religios esle 0' raalltate holisticli.

Celelalte orlzonturl teoretice §I metodolog.lce ale pslhologle,1 ra IIgiei, in con:.:ePtla noastra, sint: psiholo-

g,la strnbclulul, psihologla transcanderll iii eosrnlzaril, psihologla transcersonala, psihologi.a lnconstlentului colectiv sau transpersonal care con~lne arhetlourlle,

Trartscenderea ~Icos~ mtzarea sinI atit trair.i, cit ~i revela~ii ralional-Ira\ionale, cognitiv-afeclive, atectlvmotivalionale, care n u s1nt user de rnodelat operational. Gu teats acestea, am lncercat saconturarn un nurnar de metoda ~i operalii ale transcenderll §i eoamlzartl. lata. citeva metode anatizate: • "ralionallzarea imaginative" (dupa A.N. Whitehead, 1940) se refera la fJxperf· mentu/ imaginativ al !jtiin;a] (0 specie a experlmentului mlntal), prin care se discern lntr-un anumit domenlu trasaturlle gener.ale ~I esentlale, dupa care ss formuleaza categorllle §i slmbolurile care sa transfera ~i in alte domenii • "ruptura de, nival" (dupa M. Eliade) ss r·efera la "sfarimarea" cosrnesulul (analiza) ~j recrearea lui tntr-o singura. unltate (sinteza), in care omul nu mal ests despartit de dlvinitate '. ascsza - transcandere dlncolo de lumea tereslra !ii cufundare in Si'ne, prin singuratate, sacr,ificiu Ili renuntare • eutotrsnscendere« $1 euteoosmissree. Prin asttel de metoda ernul ajunge 101. un nou nivel al con§tiintel sale, in cea mai .aecentuata profunzime a psihlsrnulu], la arrnonizarea cu cosmosul (V. Frankl, 1961 - "Self transcendence") ..

Dintre opera/life transcenderii ~i cosmlz ani amlntim: transferul transcendent - trecerea revaralbila din unlversul uman in eelslalte univeraurltransurnane: transterul de gradul dol sau "transferul transferurltor" favorizeaza trecerea din real in posibil; metsiors reve/ata-

tie (L. Blaga);. simbolizareaoperajtaa lmaqlnajlei de transtlqurare a unel reprezentarl concrete catre un ssns abstract (G. Durand, 1964); complamentarlzarea - operalia prln care opusele (contrariile) sint transformate in l.aturi complement.are ("coincidentia opposhorurn", C.usanus) ~i sinerglzare.a (transformarea interactl,unHor in sinergii) ..

Operatiile nespecificeale lntellgenlei, transferatein planul rnetatlzlc al expedentel rellgioase, devin metaeperatlt: Transcenderea se reallzeazs prln metaanaliza (ration al-atecUva, lrnaqlnauv-lnstlnctuala) prin care 59 preconlzeaza 0 desprindere prin depa§lre: trecerea dincolo de EU sau dincolo de LUME; metaanaIIza aste acompanlata de 0 metecomperetie care deta§eaza anaJogHle Iii disanal6giile dlntre om §I cosmos, dintre urnan !iiI dlvln: cosmlzarea presupune unif.icare a prlntr-o metasinteza. Intre natural it auptanatural, omenesc §I transomenesc. Prln actlunea unul metatransfer (depa.!lirea cadralor umanulul) rnetaslnteza sa poate rnetamortoza in complementarizare ca "sinteza a cpuselor" (intre psihismul urnan iii "splritul universal", 1ntre om il cosmos) in acel unus mundus al lui G.G. Jung, in Care psihismul este obiectiv, lar unlversul este pslhoid. Sinte.za ~l complementarizarea cea mal ina Ita p.o;;le unlrsa omului cu dlvtnlla~A<J. in Ilsus Hrlstos, ca persuana divlnil.: in con§t.ilnta religiosului,omul are cava divin in el, iar Durnnezeu are ceva omenesc; transcenderea §i cosmizarea, ca atare, pot fi conceputa ca douli metaoperatii opuse, dar oompiementsr», succeslve sau simultane. Prln

~ ~.

transcendenja omul devine cosmos (poate Inlra in rszenanta cu rltrnurlle cosrnlce),

Toate acesteope ratii iaclloneaza slnargic (impreuna §I deoda.tii). Sinergizarea este operatla care aouna §i stncronlzeaza Hairile experien\el rellgioase: eredlnta, speranta §i iubirea, ernul ~i dlvinul, ratlunea ~i sentimentul, realul §i pcslbllul. Credln~a apare ca Q concentrare §I conlucrsre a tuturor 10rtelor spirituals.

. Aceste metoda §i operajll siN projectate §i eonstrulte iotr-un ·cirflp care depa§9§te trontlerela obi§nuita ale conjtiinte,L Nu avem in vedere 5ubcofiftientul freud!an care are, un sens dsscenalonal, ccborltcr, abls al. Transcendarea \ill cosrnlzarea sa tncadr'eaza in metafizica as.censi,unll spirituale, Aceasta constatare il indreptatsllte pe Miicea Eliade sa ridiee doua pioblsme': avern dreptul sa continuam a vorbl excluslv de un subcon,tlent?; n-ar fl mai degrab./:i. cazul sa praau-

punem fiiexistenta unui transcon§tient?

in cadrul experlen,ei rellgloas6 a omulul credincios pot aparea §i desincronizari sau des/nerglzari care pot avea sfecle malefice. Exista pericolul dlsoluliei personalita\ii sau chiar al depersonalitari! in cazurlle de credinta fanatica, fara control rational, Care pot conduce iridivldut spre star! seminormale sau anormals: habotnlcie, halucinatie, fanatism sxtrern, axtaz mistic etc.

PSihologia slnargetica (I.

Manzat) promcveaza armonleltatea ~I rltmlcltatea cooperadlor caatribute fu ndamentale ale pslhlsrnulul uman cenceput ca slstem dinamic§i complex (sistern sinergetic) ~i ale conexiunilor mul.tiple dlntre acesta §i sisternul cosmic (unlversul 6xterior}. Astf al, pledeaza p entru lntrarea in consonants. cu armonla cosrnica princare poate IIa spori arrnonla !,ll echilibrul psfhlc. Sincronfsmul,sinergetica \}i conaonantlsrnu I alnt trei

explicatii ale unul evenimenl. universal fiil unitar: coopersrea globala, unlversala, lntrun "unus mundus", in care se unesc sinergic ommlcreunivers-mecreunlvers, spjrlt~i substanta, sacru !ii protan, Unit §i infin!t etc.

Mlreea Ellade arata ca nu pot fi intelese suflet.ul rornanesc §i lstoria poporulol roman fara a cunoaste cre~tinismuf ssu, Ceear ce sa evldentiaza studiind de aproape vlaja raligloasa a rornanllor este natura/elea credlnjelIor crestlne: anima netureliter christiana. 0 credinta. care trans'!igureaza cosmcsul fara a-I distruge, nicl repudla, 0 vlzlune globala a Unlversulul care nu est a peslmtsta, pentru ca blnele va reui§l, in Itnal, sa trlumfe asupra rauluL Lumea intreaga. asculta de un sln- 9tH prlrrclplu conducator: aeela al ordinii /iii arrncnlel, adlca ce ea ce nurnesc romanii rinduialii. III

Dr. Ion Manzat, Instit.utul de Psihologje

cum patruzeel ~i trei de ani, psihologul _ ' mericaf),J.J. Gibson (The perception 01 the visuel world) aflrma ca. "a tnvata sa m atent la nolle trasaturi ale Iurnll, sa explorezf lu mea este un lucru pe care psihol09il nu-I in~8Ieg·. La tlrnpul respectiv, Gibson aves dreptate, dace. avem 1n vedere ci:i atanlla a fast tenomenul pslholoqlc cel mai controversat: gestaltlfjtii au eliminat atentla din preocuparea lor teoretlcs, lar behaviori§lii nu l-au gasit lac in rindul func1li1or mlntale, de~i inca din a doua

•

sinerge

re

[umatats a sacolulul al XVI· lea Nicolas Po (iSS in, in sctisoere catre Noyars, facea 0 clara distinctie Intra "iii vedee pur !ji simp/u forma /ucrurifor (at entia spontana - n.n.) §I a vedee un obieet scrutindu-/ cu aren/ie, cees cs lnseamna cii, pe lingii simp/a receptie a tormel, csutem eu siguranfiil deosebita mij/oace/e de a cunoeste bins insu¥f oaiecfur. EI nurnaa aceasta atentie"prospect sau funclfa a ratiun;i" ~I continua cu 0 adevarata paradigma: "ar fi de dorit ca tocrnal eu aceasta cunoastere sa fie

bins tamillarizat1 eel care sa slrnt in drept sa·§1 rcsteasea [udecata", Ou alte cuvlnte, nurnal cal ee prlvesc cu ateot1e scrutatcare realltatea pot emite judeciiti de valcare, deoarece numai alentia scrutiitoare (vlgil'enta ._ n.n.) potenteaza cunoa§teree lnceplnd cu forma ei senzorlal-perceptlva §i term1nind eu cea rajional-apistemlca. Mail rnu It, Hha a lnslsta asupra arnanuntelor, eu aproape 2 500 de ani in urrna, Siddhartha (Buddha) in "Metoda de vlndecere a rau/ur preeiza ca : "Dlscfpflna minta/a (samadhi) eonstii in

practica corecta a eiortulul aten/lei ~I a concentrfuii corecte a afenlier, discipllna rnlntala sau ''intelepciunea" filnd, in ccncepj!a lui, sinonlma cu opinia coree/a, gindirea coreotii, vorbiree corectii, activ/tates corectti ~l chier mijloaeele corecte de ex/stenlii, mal slmplu spus, intreaga viaJa spiritua/a aste deterrninata de sfort, atentie §i concentrere corectii a atentiei.

Nu la rnult tlmp dupa nemulturnlraa manifestata de Gibson - 0 data cu apar~ia ciberneticii, a tehnicii automatizate ~i a conducerii

muncil de la tabloul de comanda -, atentla a intrat, ala:tur! de creativltate, in eentrul cercetarllor moderne psihologice. Numarul lor este imp res ion ant.

Vom semnala citeva idei neeesare intelegerii fenomenului recurenjlel-slnerqat!c dintrs atentie §i invatare, in general, ~I inviilarea ~colara in special. AsUe!, D.O. Hebb (A test book of psychology, 1866) releve Iuncti« activatoare a at,enJiel esuore ecoertel cerebra/a - rolu! ei asupra tuncllel informatoare, deoarece aterrjia dirijeaza. intreaga ei stare energetica.

~i functionala catre oblectul cuncasterll, Este vorba de 0 dlrijare electlva a atentiei in fu nelie de necesitate Iii nojlunsa de activare expJica suportul psihofizlologic al potentarii proceselor psihice imp licate in cu no astereinvatare. Numal 0 astfel de dirljare evita consumul haotic al energlei nervoase §i inlesns§te 0 functie ptofitabila a scoartel cerebrale, 0 cunoastare sflclenta. De fapt, prof. Gh. Zapan (Stereotipul dinamic la om, 1957) susjlna aceste idei, demonstrind experimental ca atenjia este prlmul factor care conduce la lnlaturarea staril entrcolce §I, simultan, la Instal area starli de organizare ~i progres in p rocesu I cunoasterll-lnvajarll. prln realizarea unei zone de excitabilitate optima (senslbilitate mafita) pe sccarta cerebrala, unde se produc legaturile cele mai durabile, diferEln~ele fin discrimlnate it asociatltle eele mal obiectuala. Atentia - alaturl de Interes (atentie in acllune, cum spune Me. Dougall) - deterrnma potentarsa §l perfectarea cunoasterll §I aetlvitati)' a invatarli in general, a proceselor psihice implicate in invatarea icolara in special.

P.1. Galperin depa~e§te formalismul empiric al psihologiei sovletice anterioare in legatura cu locul !Ii definlrea atentlel in slsternul pslhic uman. EI a reluat 0 idee valoroasa exprimata prima data de La Mettrie (care atesta ca atentla aste activitatea de control, Idee sernnalata ~i de H. Pieron) Iii demcnstreaza experimental ca atenlia este func\ie a controlului psihlc, 0 adresare permanenta a "Eu"-ului fata de contlnutul obiectual al actlu nilor rnlntale. Orientarea, dirijarea §I coordonarea

actiunilor mintala prespune au necesltats nevoia de controt I'll, pa aceasta baza, accsptarea sau nu a acliunilor mintale secventJale, ale cuncasteril. Ocncfuzla carese impune ,este aceea ca numai"controlul (atentia - n.n.) constituie partea necesara ii esen~iala,a dirijarii"

procesalor psihlce de

euncastere (Problema

aten~iei, 1975). Controlul mintal ainonlm cu atantla interna!ji coraportarea a,cesteia [l;li cunoestere il actlvltate (idee exprimata iii de prot Gh. Zap an) ~i a acesiera la atentle expllca es~nta formarii ii' detvoltarii atanliei voluntare, A!ceasla ultima constatara ne-a tnteresat in mod deosebit, deoarecs atentia voluntara (carese inval,a) indepUne§te functia de feedback Intern in operativitatea slsternulul pslhlc urnan,

Cercetarile noastre in domeniul psihologlellnvalarii in §coaJa intaresc ldelle ernlse in legatura cu potenlarea proceselor pslhiee de cunoa~tere de catre atantle §i rolul 'ei in coerdonarea aetiunilor mintale semnalate mal sus, dar, rnai ales, au dezvaluit §i acllunea comple,xa recuren,ial·s,inergetica a prcceselor pslhlce implicate in ]rlVafa~e asupra atentlei, asupra funcl;iilor sale de orlentare, concentrare, stabjlttate, selectlvltate, activare Iii control. Aceste cercetarf cenduc la eencluzia ca alentia intfietihe, potenteaza §i optimizeaza operetiviietee minta/a §l sceest« .• la rindu/ el, optimizeaza atentla §i luneliHe 61,0 translorma in vigilenla - ca sten/ie tn stare daa/Ma.

Potenlarea 'lor reciproca sa tace in etape progresive: -atentla (declansata §I intre~inuta de 0 tehnolcqle

didacticaactiva §i creatlva) susllne§! controleaza functio nalltatea prceeselor psihlce cognitive implicate in invatare;

- procese/a pslhlce,. activate de atentiie, se transforma prln retroact,iune din ef,ect in cauza a intensiflcaril atentlel §I in special a funclii10r sale' de aelectlv]tate,actlvare ili control; atenjla ss volunt.arizeaza;

- atentia voluntarizatii aetionElaza printr-un control mal adecvat asupra procesu lui invatarii. care face al douea salt calitativ;

- fnviitarea imbuniitii[ita actloneaza raeuren~ial-sinerget ic asupra arenjlel, care optimlzata devine vigilentii - atenjle ajunsa in stare de alerta- eu ecncentrare §i stabllltate corecta, cu capacitate de control. selectlvltate, comutativitate slantlelpatie buna§i foarte buna:

- aten/ia in stare de alerta favcnzeaza recurential-sinergetic. un alt salt calltativ al invatarli prin "reaetti rapide §i etleiente, componament mintal organizat pemru raspunsuri corecte §j in serie.

llustr am cela atlrrnate mal sus prin do] indicatori din eel clncl urmarill in experimentul nostru:

. 1. Gradul de QrganizBre §i progres (H') ~i entropie (H). La claseJe expetlmentele, de§1 sublecjf incep de la acelasi nivel cu clasele de control, progresul are lac in saitur! mari de la etapa \a etapa, pina la 1',90 biti (zece sutlrnl lata de limita maxima 2) §I entropla scade in acalasl ritm pina la 0,10 b'l', foarte aproape de zero.

La clesete de control, atlt organlzarea, cit Iii! eotropla se realizeaza in salturt mid, nesemnillcative: 1.,28 bili penlru organizare §l progres §i 0,7.2 bi;i pentru

entrople.

2. Cre$terea corelativii a calitatilor atellfiei cu cre$ferea calitati/or inteiectUB/e.Ne relerim nurnal la parametrll extreml; numarul subieclilor, care ajung treptat pine la atentla specifica vcluntar-habltuala de limita superloara §i dezvoltarea i nte lectua la superloara corespunzatcare, de nivale Iii! 10, §i nurnarul subleclilor calificati ca eiev! neatenSi te lecfii.

a) EfjsntionlJ/ experimental la prlmul parametru creste de la 3%, Ia inceputul experimentulul, la 76% la sfir§itul experlmentulul, jar la al dcllea parametru scade de la 40"/0 la 2%.

b) E~sntionul de control pentru primul parametru ere~t8 de la 2% la 10%, iar la al dollea pararnetru scade de la 39% Ia 20%.

Citrele de rnai sus dernonstreaza in prlmul rind supe rioritatea rezu ltatelor objlnute de primul e~antion fata de al doilea §I, in ceea ce ne prive§t.e, arata ea progresul recurentlal de 73% tata de 3% (cu care s-a lnc eput) provine in buna parte (28%) din categoria: celor neatenti /a lectii §i, p aralal, din alte cateqorll inferioare (45%). Reprezlnta decl elevii care Ili-au perlectlcnat 0 adavarata disclpllrie mintala.aJunsa la maximum de randament operational" ca urmare a recurentel sinergetiee dintre atentie §i lnvatare.

Privit1:i in felul acesta, atenjla sste 0 tunctle fundarnentala a conl}tiintei clare, cu tralectoril operationale pe sistem ~i cu 0 arhltectorrlca atotcuprtnzatoare pe spalli ce se intind de, la sectoru I senzorio-perceptiv la eel logico-abstract Iii craatlv, •

Prof. dr. N.C. Matei

~ ~

Interpretarea in PSIHOLOGIE

C· ?nceptul d.~.e i:nte.!pretar~. 8. ~t.e utllizat rntr-o large gama de actlvitali umane.

_ Astfel, in IustiJia inteprataraa 1nseamns. ap.licarea unai I'eg.i sau a unui articol de lege Ie. c~zul ecneret (in dlscu\le); fn Iogica lntsrpretarea consta in acordarea unei semniticajll tormulelor utilizate; .in arta (litaraturii) interpretarea ar consta in comentarea ~i expllcarea de pe poz~1I critice a continutulul respectlvel opere. Chier Iii in viata de toate .zilele se vorbe§te de interpretarea vorbelor sau faptelor (comportamentului) culva, adica de sensul sau semnHk:atla aeestora. De fapt, interpretarea, indiferent de domeniul de activitate in care se apliea, nu este altceva decit preocuparea (actlunaa) de desclfra.re a sensurllor, semnlHca\illor !}! 1ntelesurllor fenomenelor respective sau a expreslilor lor verbale. Acest lucru este valabH ~I pentru psi.hol'ogie iii tsnomenete studlate de ea.

in unele lucrar: de psihologie, lnterpretarea ests ccnslderata metoda de cercetare. In cesa ce ne prlveste, 0 conslderam. mai degraba 0 etapa a cercetarii, fiind precedata de recoltarea date lor (au ajutorul metodelor cunoscute) §l de prelucrarsa lor statistic a., A§adar, lnterprstaraa ar flatapa de lnchelere a unel hwestigatU pslholoqlca. De Iapt insa, interpretarea insole§te inttegul demer.s investlgativ, deoarece §I datele obtinu'te 1513 pareursul cereetar!i slnt suseeptibile- de interpratari parjlale, cea finala filnd rnai bogata (mai proh.lndii) datorita caracterului el slntatlc,

Nascuta, ca §tilnla, in climatul pozitivismului trancez, al empirismului englez, dar mai alesal experimentaHsmului german, psiholo.gia (prin unli reprezentantl al sail se va slrn]', pin a in zllale noastre, ancorata §I dornlnata de ideea masuril, adlcii a exprimarli cantitatlve a rezultatelor investigatiilor sale. Semnificatlv in acest sens este§ifapt.ul ea, de§i testul a fost utlllzat ca instrument de cercetare inca din secolul al XIX-lea de catre americanul J. Cattell, el §:I-a dob1ndit statutul de metoda §tiintifica de cercetare abia dupa

cefrancezli A. 'Binet §i Th. Simon l-au acordat "masura" prin "Scara .metriea a intellgentei" (1905).iar W. Stern tl da '0 expresle §i mai preclsa prin coettaientul de ir. . . 9n18, care nU este aUceva dedt un ra~-: : dlntrs virsta mintala Iii cea cronologiea (inmultit cu 100). Aceasta orientare operationaUsla in psihologie a ganerat constltuirea statisticif psihoiogice iii a psihometrtet, Nueste lucrara de psihologie eu pretentll de sertozttate care sa nu alba un capitol de statletlca (in faculHitile care pregatesc pslholoql, statistlcaeste ehlar disciplina de sine stalatoare), Tot din preocuparea pentru masurare §i exaetitate s-a dazvoltat psihometrla, au al sau ansarnblu de metoda §l tehnlcI stal'ldardizate. utilizat·ein investlgarea pSihologica.

Fare indolala ca introduce rea masurii (sub diverse forme) in pslholoqle l-a conferit acesteia mull rivnitul (§i nu de put1ne or! contestatul- vszl A. Compte) statut de litllnfa sxacta, Dar aCe<tsta amb1tie a fost generatoare ~1 de gre§el11a unll pslhologl care, preocupatie,xcesiv de rnasurare §i exactltate, au, scapat din vedere acele fenomene pslhlce care sint nonmasurablte, Ba ehiar §i acele fanomene pentru Care masura este un lucru indubitabH - cum ar ti, de axsmplu, coeficientul de inteligenta - pot genera erarl de interpretare daca nu se iau in considerare §i 13113- mentcle adiacentejasa, de exemplu, un coe-: ftclsntscazut de ilnteligenta poate fi generat de factori de elrcumstanta nonintelectuall: neatentie, oboseala, indispozi;ie etc, Asupra unor ataregre§.e,li ne avertlzeaaa §::i O. Decrory dod afirma os. "fethjismul aritmetic este ,0 forma dintrs, eele mal prlmeJdioase ale spiritului prlrnar, care seatla in continua urrnarlrea absolutulul §I defin,ltlvulul~. in consecin1a, interpretarea nu poate fi dear rodul unel masurarl. orlclt de exacta ar fi ea, cl are nevoie §:i de alta elements, pe care Ie vorn amintl in cele ce urrneaza.

Specificullnterpretarii in pslho.logieaste conditional, printre altele, ~I de cunoastaraa de catre cercetatcr a caracteristicilor acsstor

fenomene. a prima c a r a c t e r l s t l c a (esenliala) este subleotivismul lor, ceea ce Je dol valoare de unicat. De aeeea intr-o cercetare psino- 1091c8 experl mental a doar dcua variabile slnt susceptlblle de cuantlllcare: varlabilele de Intrare (factorll expertmentall) ~i varlabile Ie dependente (rezultatele), cea de-a treia variablla, adica faetorul P (personalltatea), nefiind susceplibil de masurare dectt in mod indirect §i deductiv. in asemenea sltuatll recomandarea lui Reuchl!n d!j!.vlne pe deplln intemelata, §i aliume ca psihologul (cercetatoru I) "este neeesar sa efectueze mereu 0 dubla lectura: numerica ~i psihologlca". in aceasta recomandare "lectura psihologica~ asle echivalenta cu Interpretarea.

Un alt element care trebuie luat in searna in lnterpretarsa psiho'loglca este emp.atia, adica. acea capacitate a cercetatorulul de a sa transpune afectlv, dar mai ales intelectiv, in postura celui cereetat. Fara aceasta capacitate - rezultata din cunoastere §i sensibilitate -.r:JU sa poate aslgura 0 intalegare deplina a fenomenului studiat sau se realizeaza 0 int,elegere.aronaHi a sa. •

Daca to excllcaraa tancrnenelor din lumea oblectiva cunoasterea cauzaliUitilor care le-au deterrnlnat joaca un rol Important, cind este vorba de fehomenele sublectlve (psihlce) tot cauzalltatea va fi un factor exp!ieativ de mare ImRortan\a.. Numai oil. aiel avern de-a face eu 0 "cauzalitate sul-generls", care actloneaza dln Interior ~i care poarta numele de motivetle: Ca atare, in interpretarea tenomenelor pslhlce, chiar atuncl cind acestea au 0 forma exterloara (atitudini, eomportamente), este necesar sa recurgern la cunoastsrea "fortelorK interne care Ie-au produs (motlvele). acestea nefllnd intotdeauna suseeptlblla de masurare (euantificare).

De asemenea, in interpretarea

fenomenelor psihlce trebule avut in vedere III diacfonismu/ acestora, adica acsa dezvoltara ontogenetica in care-sl pun amprenta nu numai ani! (virsta), ci §i eexul.educatla, elimatul cultural etc. De toate acestea trebuie sa se tina seama in interpretare.

in incheierea cemersutut nostru asupra interpretarii in psihologie conslderam ca aceasta nu poate fl aslqurata de 0 situare extremista~i excluslvlsta fie pe pozitiile unul operationalism abstract. bazat dear pe cifre ~i operatit, fie pe 0 pozitie pur tanomenotcglca, lntrospecjlcnlsta ci ea Ie presupune pe arnlndoua lntr-o sinteza specltlca, in care masurarea constltule premisa de la care se porrV~~Ir.. dar care trebuie sa fie, cornpletata eu l'iccesltate de punerea in evidenla a sernauticli aeestor fenomene. in aceasta descifrare, simtul psihologic are un rol hotarltor, Cael, dupa cum oxista un simi clinic, specific medici lor valorosl, prin analog ie, 8xista §i un slrn] pslhologic. •

Prof. univ. dr. Ion Dragan, Tirnisoera

p

E- ste de natura. evidentel ca nu toate rnesajale persuaaive determlna schirnbarea atltudinilor, eli acela§! mesa] persuaslv influen\eaz.a atitudinlle unor persoane ;iii lasa neschimbate atitudinile altora. "Flecare doreste s,a_ fie persuasiv, dar sa nu fie persuadat." De acord eu Charles U. Larson (1973). inteleg,em prin persuasiune "un proces prin care opt!unile decizionale sint Intenllonat limitate sau extinse, prj,n Interacjlunea

mesajelar, surselor §i receptorlior, un proces prin care atitudinHe, credlnjele §i oplnilie sau comportamentele sint schimbate arlntr-o restructurare cognltiva a imaglnU despre lume a culva sau a cadrului sau de referinla". Ce metode putem folos] pentru a spori rezistenta la schlmbarea atltudin ala nedorita?

1n prirnul rind eventzarea. Multor oameni le repugna lde ea ca cineva incearca sa-i conving.a. de adevarul unor lucrurl, aceas-

ta pentru ca. ei inteleg, chiar dac,a nu se afirma deschis,

ca. ll se repro§eaza faptul ca

au 0 oplnle gre§ita., In consecintii, 'ei lncearca sa-§.i apere pozitia inlliala., manifesta rezistentii la schlmbare .. J. Allyn §i L Festlnger ~ (1961) all remarcat primll ca preven lre.a sublecjilo r in I'egatura cu faptul cao \lor f'l expusl unul mesaj cu contlnut corrtrar propriilor lor convingeri creste rezletenja fata de mesaj. Daca subiectll sint incuno§tlin\ati despre contlnutul . mesajulul §i

daspre lntanjla sursel de a schimba atitudinile recepterulul, atuncl poate 11 prevenita persuasiunea, Schimbarea atltudlnala nu are loc pentru ea sublectii au pcslhllltatea sa elaboreze contresrqumente (D.O .. Sears, ~J. Freedmann, O'Connors, 1'964: G.A. Kiesler, S.B. Kiesler, 1964), ci pentn, di, fUnd avertiza.ti,. el i'll concentreaza atenlta asupra mesajului persuasiv. Conform mode/vlul cognltiv care puna accentul pe raspunsu{ cognitiv In schlrnbarea atitudinllor, daca sublectul g.ase§te "argumente pro" in favoarea pozitiei pentru care se pledeaza, atunel modiflcarea va 11 in sen$ul dori! de sursa d,e lntcrrnajll. Gercetarile ampllriee au aratat ca un nlvel rnodarat de disttagere a atent.iei faciliteaza. schimbare a atitudinala (R,E, Petty, T.M. Ostrom, T.C. Brock, Cognitive .responses in persuasion, New Jersey, Erlbaum. 19,81 J.

CerceU\rl recents au viza.t problema contraargumentelor ii r ezlstenta la rnesajele persuasive. A.H. Eagly (1974) a constatat ca sublec~li de experiment carora ll se ceruse explicit sa caute contraargumente anterlor expunerll ta-un mesa] persuasiv (care fusase rszumat ~i comunicat lor de catre exp.erimentator) au fast mai pu,ln Influentati de respectivul mesaj dedt sublsctli de control care nu fUsesera scllcltatl sa gaseasca contraargume nte. Rezu Itate asemaniitoare au Icst oblJnute 'li in cercetarlle experirnentale reallzate de R.E. Petty ii J.T. Caccloppo (len).

o alta metoda pslhosoclologlo8. de sporlra a rezlslen~e'i la persuasiune este lnoeuieres: W.J. McGuire

apracia cii aceasta metoda, imag.inat.a prin anal.ogie eu scjluaea vaccinulul in tsrapia medicamentoasa, este similara cu procesul de avertlzare. Ea censta dln sxeunerea sublecjtler la 0 serie de argu me nte slabe pentru a respinge argumentele puternlce ale mesajelor persuasive.

Designul experimentelor reallzate de W.J. McGuire a fost urrnatcrul: ina.intea audierii unu.1 mesaj persuasly s-au prezentat sublectllor, in prlrnul caz, doar argumente in favoarea credlntel care urma sa fie "atacata"; in al dollea caz, s-au lurnlzat elemente care serveau dreptcontraargumentefata de rnesajul persuaslv ~i, in fine, in al treHea caz.a-au oferit cornraarpumente care nu vor fl utilizate in comunicare. Sublecjll care au primit doar arpumentesuport pantru credtnta lor s-au dovedit all eel mai pu~in rezistentl la persuaslune: pe 0 scala cu 15 trept.e, imediat dupa expunerea la mesajul persuaslv, ei s-au plasat la nivelul9.7l (15 reprezentind rezlstenja deplina, iar 1 acceptarea t,otala a mesajului). in cazul 'II dollea, nlvelul aeceptarii a fast de11 ,36., jar in eel de-al

treilea caz subiec\li s-au situat la un nivel intermediar (10,41). A rezultat ca preaentaraa contraargurnentelcr sporeste rezistenta la persuasiune.

'Sa puna problema: sublectl! rezlsta mai blne la rnesajele care "ataca" proprlile credinte pentru caau invatat raspuneurlle la argumentele contlnuteIn mesa] sau pentru ca au elaborat contraargument,e? Experimental, s-accnstatat ca Imunizarea sporeste rnotlvalia ~j capacitataa de alaborare a argumentelor contra rnesajulul persuasiv. S-a constatat, de asemenea, ca argumentele "contra" din masajele bilaterale inoculea· za subiec1ii lrnpotrlva persuasiunii (A,. Lumsdaine, I. Janis, 1953), Decala] ul dlntre ptlmul ~i cel de-al doilea grup de sublectt s-a pastrat ~i dupa 0 perloada de timp (.2 zile) care a depa~it "apararea" de "atacaraa" credlntel,

Valoarea lnccularll, ca tehn\ca de sporlre a rezlstentel la persuastune, a fost ralevatalntr-o serieintreaga de csrcetarl experlmentale .•

Prof. univ. dr.

Septimiu Chelcea, Institutul de Psihologie

.Revista PSfHOLOGIA ii in vita pe t01' speciaUJtii din tara ,I de peste hotare so colaboreze eu artico/e de ;nformare ff;Untifjco •. note de lecturii, comentar/i J; probe de autocunoaJtere. Colobordrile vor fi expediate pe adresa redactiei sau vor fi p.redate consultantilor $tlintifid mentlonati in coseta tehnicQ.

Revista PSIHOLOGIA este deschisci tuturor contrihutiilor 10 explicarea omulu; Ji comportamentulu; uman individual $1 co/ectiv.

INTUITIV, IMAGINATIV

f

•

sau LOGIC

,

c) "Ohl Tu .. ."

6. Garei fraze n asoclatl cuvlntul magistru?

a) Barbatulu rca rapid treptele catre catcdra §i, domlnind adunarea, exarnlna cu raceala fiecare figura inainte de a lua 0 hetarire.

b) Barbatul, ar;,;ezat in sicriu, 11 vazu pe tareastra pe regele anlrnalelor in fruntea unu! stol de rate salbatice ~I striga: "Unde este rnasochistul?".

c) Privind spre cer, barbatul i~i spuse, filozofind, ca toata t;>tiinta oamenilor se afla adunata in latratul ciinilor ...

7. Gasltl a cutle cu bucatale de pcllester. Ge faceti?

a) La pastratl pentru orlce eventualitate.

b) He allzaj! cuale 0 sculptura.

c) Nu consldera]l ea e necesar sa Ie luatl.

8. Vi S6 propune 0 sttuajie cu totul noua, Cum anume reactionati?

a) Stimulat, vedeti deja aspectele pozlnve.

b) Neincrezator, nu va !ansa~i in aceasta aventura, pentrc di sinteti multumit de situatia dv.

c) Interesat, acceptatl, dupa 0 perioada de gindire.

I. Cind me~terili sau 'gatitl, preferall:

a) Sa ameltotaji rezulta-

lui scontat,

b) Sa r sspectajl modul de intrebulntare sau rejeta, e) Sa faceti dupa cum aveti chef in ziua respectiva. 10. D inu rrnatcarale

cuvinta pe care le-atl siege?

a) Vin.

b) Douazecl,

c) Van.

11. Ce anume va. streseaza cel mal mult?

a) Pierderea unel flints

dragi.

b) Violenta gratuitil..

c) Conventille rigide ..

12. Daca ar trebui sa faceti reclarna la camembert, cum an,lJme ati Iormuia-c?

a) "II savuraaza chiar ~i pU1?carla~ri. Are gustul liberta1ii."

b) "Separat sau in cutle, lnseamna enerqle,"

c) "Einstein iI prefera pentru ca Intr-adevar totul e relativ,"

t3. Privili dasenul ala.lurat. Prin pile rea carei figuri (A, B sau C) a fast obtinut?

Sintetr un geniu inca nedescoperlt? Vreti sa ~ti'li c.arei eategorll apartineti - lntujtiv, imaginatlv sau loqlc? lncerca]] sa atlati rezolvtnd testul de mal jos.·

1. Pe 0 loaie de hlrtie serial! cit mal rnulte nume de roci. (Avelila dlspczltte un minut.)

2. Care sint simturile pe care va bazall cel mal mult? (Pute11 blla cite doritl.)

Vazul .

PipaJtul

Auzul

Gustul

Mirosul

3. Examlnatl cu atentie, tlmp de un minut, urmatoar ele douazecl de cuvtnte, apol serieti cit mal multe pe 0 foaie de hlrtle: scaun, arcada, lemn, laser, apa, pavaj, ant ricot , bucurle, laptuca, treapta, ovaz, foileton, carare, maim uta, danie, escarpen, carnln, palmier, lampadar, gram.

4. Dacaatl putea, ce anurne ati prefera sa fiti?

a) Preliiedinlele SUA.

b) Comandantul portavionului Focll.

e) 0 bomba A.

5. Oaca ali fi scriitor, ce titlu ati alege pentru prima dv. carle?

a) "Tu §I eu"

b) "91 tu .... T'

14. De cine va slm!'ti mal mull atras?

a) De scrHtorul Pierre loti, care a comandat dirti de vizita pentru plslclle sale.

b) De lizlclanul Lord Cavendish, care nu suporta sa seapropls cineva de el §i din aceasta eauza era servlt prln orificil lacute in peretll easei.

c) De generalul Wingate, care, in anii '40. i"li expunea strategia in fata trupelor lrnbracat in costumul lui Adam.

15. Ce anume va arnuza

eel mai mull?

a) Ironia.

b) Umorul negru.

c) Calamburul.

Oalculati-va punctajul cu alutorul tabelului alaturat Interpretaree rezultatelor • lntre 33 'ii 45 de puncte. Creativitatea dv. se spriJina pe Imaglnalis

Sintetlcurios §i plin de fantezie; Imaginalla este sursa creativita.W dv .. Cind sinteti in forma, elucubratille dv. pot fl cvasigenlale. Aveti umor !il spirit avsnturos, dar trebuie sa va fixa!i anumite limite pentru a va atinge scopurile. Rlsca]] sal11i mai putln ereativ data rita abundentel idetlor, Oanalizaji-le, mai ales daca doriti sa va ocupa]l de lucrurl mal serloase (studli. muncli .... ) .. Nu contatl prea m u It pe no roe §i pe capaeitatea dv .. de a fl "ps taza". Prefera1i ordinea. rabdarea §i ingadulnla.

• Intre 20 ~I 32 de puncte. Creativitatea dv. sa sprijina pe intullie.

Sinteti capabil de lucruri ambigue §i incerte. ~ •• ~.- •• PlllIIiI ••• V!

Baza creativlta.tiil dv, NEPLA.CERI $1 E$ECUR1 iN

o reprezinta Intuitia §I CAMPANIILE PUBLICITARE?

faeu ltataa de a va

analiza senzap ile, Procasul dv. dagindire. foarte tlexlbil, §I rapiditatea de a percepe natura problamelor va permit sa Ie rezolvali cu usurlntiL Fara a supraestlrna sau mlnimallza Importanta lor, §ti,1 sa va. folosilllmaglnatia pentrua gasi solLJtille coresp unzato e re .. Putell retine tot ce va Intereseaza din ansarnblul mereu in rniscare de sentimente §i

imagini al potenjlalu- ALEGETI CALEA NOASfRA ~

lui dv. ereativ. VETIDESCOPERIOLUMENOUA!

• intre 15 ,119

puncte. Creativitatea !fHl MERIDIAN ADVERTISING

dv. sesprijina pe !iedr.lcl!mprillripn AGENCY

logic3.

Cartezlan(a) ~i I Td.:615.61.;J7,Fu: 312.1'1.06Bucu!'~

ra110nal(a). avall

nevole, pentru a fl orlglnal(a). sa reunlli maximum de lnformajll, sa Ie anallzatl, sa Ie cornoaratl §i, in fine, sa Ie folqslti in functie de seopul pe care vi I-all fix.at. Gratia felulul dv. de a raliona §i caracterulul dv. deschls, sinteI! intotdeauna intr-o stare de spirit ce va permlte sa va adaptajl cit sa poate de blne dlverselor sltuatii. 91itl sa va intretinetl abilitatea de a inventa ~i sa va servili de ea cind avetl nevole. Foarte metodlc, ave!1 mal degraba tendlnta de a va Irlna imaginatia cind incercatl sa 0 utiIIza1i sistematlc. Daca a fj logic, ordonat §i serios lnsearnna ali eficient din punet de vedere intatectual, prea multa prudenta unitorrnlzeaza gindirea IIi ternpereaza creatlv itatea. Distruqe]l barierelel •

Traducere §i.adgptare~ tra oecei

,

~i .

'..

PSIHOLOG: A:

reali'ta~i

..

'91

•

;perspective

in latar/a ~tlinlelor se inti/nesa momente rn care a disciplinii do-binde§te posibill-

I tatea de a-~i valor/fica valenlele sale intr-un mod deosebit~i de « indeplini, in raport au ,altele, un rol socia'l dominant Astfel, In ultima' jumatate de veac s-a Imeg/strat un mOrrJent al f~zZqiicafa., prin progr:e_se/e reaHzate( a condl1ionatdezvoltal'ea extreordt- , nara a tehmcn (ImpliCit a unor dlsclplme tehnice}, precum e fast f/ un moment al chimiel ~jal bia/oglef, cu reaJiziiri extrem de veloroese pentru om fit medlul siiu de

Viatt etapa actua/a, clnd omul se situeazii 1'8 orimu; plan al atenliei omen/rli, se pare ca psihologia este sollcitata sa intervlnii Iii sa susllna eforturiJe de crearlJ a unor ,con~iJ!i optimt; nu numel pr;ntru rea.Ji?area psih'!,/ofJicii Iii culturala_;a eersoane!, 0'1 ¥I pentru mtegrarea sa tmr-a actlVltate, astfel mO'lt munce prestafa sa se i,:scrle ca ~n factor ge.n~erat?r de. pine (facto. r de sa~ogenezii). Er~!!,oasa perspep- I tlVa, dar ma !ntre~ dacB pSlholofJlB (nu nu,.maJ ~a nl?iJ. este¥pr~gf't~t~ pentru a 5C!tIS,~ face aceasta cerm/a. PSlhologla nu s-a Inscns mplodata fl rucatea printre dlsotptinet« ciir.ara le ereu deschlse toeie porli/e. Ea a Insinte: au pa~1 modest), sust!n!-'tii doer de paslun~a unor ol;!m.eni devota1i domeniului. Cu to~te ecestee, astazi putem cons.tata ca, cel pu/m in state!e In care progrssul fitllnle/or nu a intimpins: opreli~ti, numarul speoiali§:tilor in problemels omulul este in crofters (concomiten! C!u~ e.~tindef,eE:} 'Ii dive!siflcarea proble!T}atlc/i), in pond/Jme i,!~are, efect a/ tehmclzaru productlel, numa-wl persoanelor Implicate direct In actlvltatsa productiva este in scadere. Ca 0 cOrlssainla a ecestor so/i-eiMd, psihologia va

I raufji, inanii urmatori, sa obJina condiJiile neeesere indepli-nirii rotului sii.u uman fji social totodatli.

in Romania, datorlHi restrlclllior intimpina.te in perloada oomunlsta, psihologia are posibilltal1 restrinse de a raspundesollcltarltor atlt de cornplexe ale vletii sociale. Pe de-o parte, se in·registrea.za Ilpsa (greu de a.coperjt)a sp€lciaJi~tilor in domenil( jar pe de alta parte, lnaxistenja, cu rnlcl lexceptii, a unor leboreaoere au tradilie in domeniu care, prln acuvnatea desfa~ufa:Hi, sa contrlbuie la prnqrasul problematicii in cauza, dar III la torrnarea in specialitate a serliler tinere del absclvsnji ai fa.cuIHitiior. Redobindlrea. de catre pslholoqle a statututul ai iitUnt"tfic rldlca, asttel, probleme III responsabilita~1 pentru teats persoanele care lucreazaln acest sector de activitate, ca §i pen1ru stat.

Poate ca, in ameltcrarea

situal;e; exlstente, rolul cel mai important ravine universitati/or Ill, inacest context, s-ar putea reline faptul ca., sub espeot teoretic, psiholo· gia romaneasca a continuer ia .inregistreze progrese importante chiar in anil sal de ostracfzare .. Aeest delaliu nu trebuis trecut cu vederea, caci orlee disciplina aplleata illi consolldeaza coordcnatele activitatil pe principiile fundamentale ale §tHnte! de care aparline, lar valoarea r,ealiziirilor salle este co nditionata de valcarea canceptelor ps care sa sprijina. Nu €Isla lips.ft de lnteras taplui ca inanii 1936-1950, clnd, ra nel, a-au orqanlzat sarviciile pslhetehnlce, lnstltutiil,e create, desl subordonate admlnlstrativ Ministerulul Muncil,au fost plasate direct sub indrumarea

~tlin\lficaa unlversIH~\ilor. condueatoril catsdraler de psfnologle Illnd, de drept, if directori ai institute lor psihotehnlce, Valoroasa Idea a unor oameni de ellta (prolesorf FI. ~tefa:nescu-Goanga, C. Radulescu-Motru, Mihai Ralea §i Inginerul Stavri Cu nsscu), datorlta care la lnstttujltle respective au ramas ca modele de reterinta pent ru organizarea !ji func~iof\area unor ,seNicii de psinologie apllcata, Desfilntaree lor in 1950 8. lnsernnat, de Iapt, 0 mare lovitura data pslh.ologiel aplicate. in perioada care a urmat, lucrlnduse 7n condi·tif Inadecvate, unaorl In eltuatll, am putea spune, de lIegalitate, psihologia 8plrcata a ramas, in moue parte, undeva intre itiintlfic §I trnprcvlzatie, tar entuzlasrnul unor cadre

Interesales-a conaurnat, departs de ceea ce ar fI putut consnul, in laboratoars cs S9' infiintau azl ~i se destl-

in~aul miine. .

Raintrarea in ncrmalltats lrnpune, pentru dlsclpllna noastra, consolidarea /egaturilor dintra carc8'taraa fundamentala ~i eea splicativa sa'll dintre aC9stea §i act/vitatea din unitalite de eststen/a efectiva, valorificinduse in acast mod conceptii valerease, rod al g1ndlrii pslhologiee romane~U. M-a~ refer], in special, la contributla prof. Vasile Pavelcu in structuraraa unei psihologl1 a personalitalii (s ubacest aspect, V. Pavelcu aste conside'fat lnterneletor de §coaIA), dar :ji in reconside(area unor metoda de fflves,igalie (a observat/ei, de axemplu),. prin limitarea rotului del/nut anterior da cuentlflcaie (stetlstlea). Experianla noastTa d'e laborator, de aproape jumatate de veae, ns permlte afirma.lia oa numal pleoind de la aceasta realUate - personalitatea - sa ,poate aslgura calitatea oriciirei ;nvestlgalii etectuata asupra persoanei.

De altfel, insa!jl' evo/utia forme tor de act/vitate productiva (m~ refer, eu precidere, la Industria automati.~ata) conduce- S{2P8 a implicare progre~lva.a personalf!alll in tota'litatea e! .. Aceea91 situa\ie a intilnim, 1n mod vizlbll pentru erie il'l8 , in profesiHe din transporturl sau in cel'edrn sectofu/serviclifor (in pUna dezvoltare azi).

Faptul ea un numar fnsemnat de anl am lucrat fnlr-un laborator de pslhologie apllcata din 1ranaporturl (laboretcrul din Ila~i) na-a parmi's, sa saslzarn CU mal multa uiurinta lmp~rtanla facterulul persona/ltate In prccesele de rnunca !iiI sa ccntrlbulm, in acest mod, la

canstruire« unei pslhologil' apllcate fundamentata pa va ria bile respectiva. Am ajuns, asUel, I'a 0 conceptie Identicii cu a prof. V. Pavsleu, plecind insa. de la realitatile domeniului apllcativ al psfhologiei. Punerea in evlden;ii a exists ntel u nor corela/ii calitative intra anumite caractertsttcl §I teoretizarea unei noi catagorii de probe, teste/e de comportament (opuse calor de randament), a insemnat introdueerea abservaliei, a ,analize/ psih%gice ~I a interpretarii prlntre metode,le de baza ale laboratorului, Observatla, in ccndljll de labcrator, aduce date asupra personaliUitii in ansamblu (capacitate, emcjlonalltate, SI ructura tern perarnenta Ia. sau caracterlata), Modalitatea respectlva de I ucru lnsearnnaa subordona cantitativu/ calitativului prin stabilirea semnificatiei contorului in funclie de dateleobservatlei. ~I. de asemenea, foarte lmportanta sub aspect metodologic ,esla necesitatea de a inlocui, in organizarea examsnulul pslholo- 91c, cerlnja psihotehnlcii de izolar9 a verlebite! investigate (procedeu specific fizicii) cu oiottul de cuprindere a intregulul" sp rea. putea cunoaste nu numai dezvoltarea unel anumlte aptitudini, cl §I efici.nnta ei in oonditiHe actlvilatii.

Siniam bueurost ca aceste puncte de vedere a-au genera.lizat in taate laboratoarele din transporturl fii in unele dintre laborstoarele ieolare sau lndustria.le, in special in acelaa in Care s-a lucrat sub conducsrea dlreeta a speclallgtllot din lnstltutele de cercetare, Laboratoarele din las] de pslhalogle ferowara §i auto sau eel experimental de orlentare !jcolara. !iii proteslo-

\

nala pot fl considerate ca unital.i in care s-a zarnlellt aceasta deschldere spra personalitate a. psihologlel noastra apllcatlve,

Dar, He, datorlta: condllliloi' deflcltare de lueru §i a normelor excesiv de mari, fie lipse] de lntormajle teoratlca sau a Interesulul pantru problema al psihologulul, in alta labaratoare s-a contlnuat practlcaraa "line! psihologil a. analitieulul, a cantltativulul sau a apt.itudinli considerata Cal factor prlnclpal, men~inin· du-se asHel punctele de vedereale psihotehnicii.· Cael, ce a fast, in fond, psihotehnlca decit 0 pslholoqla a aptitudlnil §I a cuantificarii?' Scoate]! din pslhotehnica aptltudinea !ji veti constata ca, sub aspaotul contlnutulul, ve,i ramlne cu aproape nlrnlc .. La fel Yeti constata daca, pe plan metodologic, vetl da la parte cuantltlcerea, Aceasta nu inseamna ca rezultatele psihotehnicii sint llpslte d'e valoare. Ele au corespuns unui anumit stadiu a' pSihologiei ~I unal epooi in care structu ra torrnelor de munca prezenta alte vale nte (mu nca artlzanala), Psihotehnica a Insernnat un pas important pentru consolidarea unai psihologii a muncll (ergologie), prin abordare plurldlsclplinara, a organizarii§tiintlfice a ac1lvltalll umana, a adaptarll omului la ma§lna, a inlerventiei §Wnlei in prccasuI de raallzare a persoanei (orlentare, seleot1e).

Dar, ca orlce §tiinta, psihologJa este 'in conlinuu progres. Psihologia personalllatH, privita ca 0 eoncaptle, raspunde unor exigenta nu numai teoretlce,. oi §i structurllor nol ale activitAtilor de productle. •

Dr. Ian Holban lasl

, EPilepsia. constltule inca 0 problema

majora a patologlai in general, _ ' .. datorita morbiditltii cestui de rldicate, dar iii ca urmare a aaoeetelor dallcata de handicapare pe care I.e genereaza. Tn acest sens este neeesar sa sa avidentiaze numereasete lrnpllcajll §i com:;acln!e madieale, pslhologlce, pedagoglca, scclclogtce, economics etc. antrenate de aceasta afectiune. Din acest rnotlv se impune conjugarea ef,orturilor speclaltstllor nu numa! din domeniHe medicale (neurolngle, neurochlrurgle. neu rofizlolog le clinica, alectroencefalografie. farmacologie. psihlatrla, pedlatrie, neurcpsjhlatrle Infantlla), dar §i din domenlile axtramedicale (psihologie clinica, psihologie soclata, scclolnqle, asistenla soclalas.a.), in vederea stabilirii unul bun diagnostic ~I a unor teraoli adecvate. Acest lueru ssts necesar pentru retacerea tralsctorlilor exlstenjlale ale paclentllor, intruc1t unele menifestari nsureloqlce, psihiee produe dezechlllbre cu impact nefast asupra personalltatii epilepticllor.

De, la inceput preci~arrt ca 10 indicarea

~i climatoterapia, fizioterapia, igiena rnedlulul arnolant", sust1ne dr, L PopovicilJ, concep·tle

la care suhacriern ~i nol, -

Un aspect cars impune corelaraa masurtlor medicale de' ordln terapeutle eu tarapla psihopedagogica este dete rmlnat, printre altale, ~i de fenomenul noncomplianlei din curaul teraplllor simptomatlce medlcamentoase antiepileptice.ln Beast context ne vern raferi la cauzele respingerll rrlijloacetor terapeutlcs etiologies: !}i slrnptomatlce medtcamentcase antieplleptlce. care presupun Interven~ia rapida lli actlvaa teraplllor "neclaslce" (psihopedagoglce). Dupa opinla noastra slnt: caUZ9 care tin de b~/nay ~i famiJle (insuficienta motiV'atie pozitiva fata de tratament, alterarl ale rltmulut veghesomn, oboseala fizica, unele stari liziologica - de examplu menstruajta, menopauza, andropauza]. dezechlllbrul hormonal, dezechllibrul hldrcelectrclltlc, insuflcien\a renala, hepatica sau cardiac;a etc .• sentimentul de cu.lpabllitate al parintllor, naacceptarea de catre parlnti a reallta~ii bolii, stresul familial, condi~liIe materiale §I edueaponale din

~ ~

I

. mllJloaoelor terapeutlee flU ne vom referi la tratamentul medicamentos. neurcchlruroical, la care, de obieei sste redusa terapia epilepslllor, cl vom argumenta necesi!atea trararfl te'rapeufica de tip psihopedagogic.

S.copul pe care ni-l propunem este aceta de recuperare a paelentulul epileptic, in a~a fel incit sa-~i poatatoicsl ceca. ce mal este utllizabil, dad (Ie a-I face sa reintre in clrcuttul vietii sociale, convingindu-I ea mal poseda anumlte capacitatl. 91 parafrazind interogaiia pslhlatrulul E. HOffer, noi vrem sa incercam sagasim raspunsuri pentru pacient, famlUe. ~caala etc. la lntrebarea: cum sa convletule!iti ell ephepsla?

Obiec:tivul terapeutlcll in epilepsie asla obtlnerea inoeHirii crlzelor eplleptlce ~i prevenirea recurenjslcr, tara 0 afaciars tnsemnata, cencornltenta, ca urmare a terapiei, a functiUor vegetative l'Ji de ralalia (C. Arseni. L. Popoviclu, 1984, V. Popescu, 1989). "Tratamsntul epllepsrlior trebule sa cuprlnda lntr-un tot intreaga gama de mijloace terapeutlce: medicatia. regimul aiimentar, psiho

familia eto.); ca'JZG' care jln de tmal/i (virsta de debut, constltutia gsnetlca. forma clinica de epllepele, trecventa crizelor, efectole medlcatiel antleonvutslvanta - tratamentul este pal1ial eficient; tratamentul esta ineficlant; tratamentul are efeet agravant; nu sa paale aprecia comparativ eficlenta tratamentulul -t-, stadiu,1 bolii etc.); ceuze care lin de persona/uJ medical/spita.l (personal medical insuiicient, perscnal medical putin receptiv la sollcitarile pacientulul §I ale familie! sale, personal medical sever fa~a de bolnavul care rnanilesra noncomplianta, dotarea necorsspunzatoare eu utlla!e, aparate, llpsa medicamantelor etc.): ceuee care'lin de medicsmente (efecte sacundare dizgratioase, neplacute, team a justificata sau nejustificata fata de efectele secunda-e. gustul neplaeut al medicamentelor, costulrldicat].

Alegerea teraplllor psihopedagogice depinde de pacient in primul rind (doraste sau nu amellcrarsa, vindecarea sau stagnarea bolii}, de mornentul de debut al botll, de tormsle de epilepsle (diagnosticul),

de frecvenla erlzelor, de etloloqla eunoscuta sau nacuncscuta ~.a. Co.nsilierea terapeutlcii sau personala reprezlnta una dlntreteraellle "naclaslce", care - dupa pare rea no astra. - este necesara §i indicata pentrIJ a mlcsera dlficultatlle de insel1ie familiala. §colara, protsslenala !i1 soclala a bolnavllor aplleptlcl.

In cadrul llteraturll de speclalitate s-a remarcat gradul ridlcat de .ambigultate al coneeptulul de conslllera, M. Bejat (1985) ne prezlnta trei acceptii. dtfertte ale acestuia:

• 0 tehnlca educativa constind din furnizarea de informatii il sfatuirea unai persoane care are de infruntat anumite prebleme de ordin psihologlc, pe care nu Ie poate reaolva slng,ura (paclantul, familia, §coala §.a.). Psihologul 0 ajuta. in gasirea de solutH, facindu-i anumite racomandari bazate pe inforn1alille pe care Ie deline. pe rezultatele Inv9stigatiei psihodiagnostice, preeum §i pe proprllle cunostlnte §l experienla sa. de psiholog practlcia.n.

.. consiliera8 ca una din forme/a de p.sinoterepi«, Prin pslhoteraple se intetege "erlcs metoda terapeuticii de ordin strict pslhologic sau psihopedagogic' (J. L Faure, in R. Lafon, 1973). English (1958) afirma di 'in cadrul pslhoteraplel sa includ 0 serle intreagii de procadae lncepind de la consillere pinala pslhanallza. J. Vermeylen §i P. Sivadon (1973) consideri conslllerea ca una din prindpalele 'pslhoterapf de reeducate". Acest tip de conslllere sa ana. la granlta dintre pslhoterapie §i educa~e,

• consillerea :;;i pslhoteraple slnt eenslderate slnonlme (C. Rogers, 1942, J.M. Hadley, 1.958); tsrapeutul sau consllianJt I'IU intervin activ, nu ,dirljeaza. nu sugerea.za solutii. cl doar retormuleaza unele aflrmatii ale sublectului cu scopul de a la clerlilca .. Psihol.og,ut cansiller este In acest caz doar un cataiizator al prcicese/or psihice ale subi9stu-

luisau. .

Atit consl.Uerea. cit ~I pslhoterapla i~i propun sa ajute eu mljlcaee psihologice 0 perscana (fie pacient, -educator, familia) sa rezolve anumfte probleme de ordin psihologic. iDe asemenea, ele urmarese reallzarea unor 5chim'barl in structura personallta~iI, in special in sfera afectiv-cona,tiva. §i motivationalii (M. Bejal, 1985).

in concePti a noastra,consilierea terapeutica sau personals este a actlvltate de durata, flind lmplicati psihologul clinician. pacientul.tamUia sa, lactoril aoctall :;;i prolesiol1ali. cu scopu'l nu dea schimba persoana (bolnavul), ci de a 0 face capabilasa cunoasca §i sa utlllzeze resursele de care dispune, acum psntrua face fa~a vletli.

Cercetarile pe cars' le-arn lntreprins In clinica asupra bolnavilor de epilepsle na-au

demons1rat uHlitatea consllierll personale, atit pantru pslheloq, dar mal ales pantru pscient, aflat In tazele anterloare crizel sau dupa ariza, la care am eonstatat 0 sporlre a in1elegerillli a autointelegerH., a cunoa§terU de sine, a modltleare a perceptiel. a Imaginii de sine in special.

De asemenea, subllnlem cain cadrul cOrlsilierii terapeutlce, bolnavului af,actat de epilepsle, inditerent de cauza §,j forma ellniea., I sa Indica sa respects curigurozltate (din propria il1~lativa sau cu ajutorul calor din [ur - familia, §coala Ii. a.) anurnlte regllll Igienico-djetetic9 recomandete de psiholog. Acosta masuri vin §i ere in sprijinul formarli una! conduite antic:onvulsivante §i antlpslhotlce, Amintim cTtava dintrs aceste reguli:

• Tratamantul cu antlccnvulelvante, ind·iferent de forma clinlca, lmpune 0 contlnuitate neintr:erupHi,(anl de zite) §i.Ur'! oon.trol periodic clmlc ~I' de Iaborator. Medlcamentatia n'J sa intrer'Jpe inaln1e de 3~5 ani de la ultima criza, inainte sau in tlmpul pubeftatil.

• Evitarea consumutul unor cantHali sxcuslve d<a IIchlde ;li de sare care favorlzeaza dezschlllbre hldroelectrolhice 'Ii, in cons.!lclnta, starea preedematoasa,

• AlimentaVe • bi§nuitii, fa.ra excluderea graslmllor. reglmul cetogen fIInd considerat ca anticonvulslvant.

• Abt1nerea tatala de loa consumul de bauturi atcoollcs, abtinerea de la consumul de droguri §i substanle cu efacts encefaUce putemice (stlmulatoare sau eplleptogene). •

• Evitarea s.urmenajului fizic, pslhic, a temperaturilor rldlcata, a supraetlrnularllor tonice sau fotiee (TV, cinematograf), reglarea j.udicioasa a ore lor deactivitate §I somn.

Supravegherea proceselorfebrlle la cop Hi ell predispozilie convueivanta,

• Amellorarea condljluor de locult (im:apere IInl§tita. lumina. mode rata. terita de zgomote).

• Ameiiorerea contlillilor de vla\a iii munca,a cllrnatulul familial, ~calar. relational. comunlcatlonsl,

Important este faptul de a putea reda increderea atlt paclentllor epileptici., cit §Ii comunllalii umane din care acestla fac parte asupra §anselor lor de relnsel1ie sociala. De alttel, cplnia publica trebuie Informata ca epllapsla I'IU mal reprezinta 0 "drama" medicala§J soelala ca in epocile trecute. datorlta rnultlplelor poslbilitati de investiga~le §i inepuizabHuluiarsenal terapeutic, •

Lect. univ.

Gabriela. Maria Carpinschi, Universitatea Tehnica "G h.Asachi" -la~1