Curs 9 TGD 02.12.

2010

Sistemul german

I. Formare

Prima etapa a formarii sisteului german este cea cuprinsa intre Evul Mediu si sfarsitul
secolului al 19-lea.Imperiul romano-germanic se contureaza in jurul anului 843 inainte de a avea
acest nume si rezista 3 secole ca o structura de tip feudal.
El ia nastere feudal in anul 962 cand regatul devine imperiu, iar in interiorul imperiului incep
sa se afirme mai multe state ( ex. Prusia). Imperiul romano-german dispare formal abia la 6 august
1806, cand Francisc al II-lea al Austriei depune coroana. In aceasta perioada, dreptul este un drept
feudal, cutumiar, fara caracter unitar.
A doua etapa o reprezinta sfarsitul secolului al 19-lea, etapa marcata de un proces de
unificare al dreptului datorita unificarii statelor germane. Astfel, in perioada cuprinsa intre 1867-1871,
dreptul evolueaza de la drept tipic feudal cu puterea concentrata in mainile monarhului la un drept
divizat initial si diversificat dupa ducatele, apoi statele care au compus imperiul.
In ceea ce priveste dr penal, acesta are un caracter cutumiar.Apoi, prin ordonanta lui Carol
al V-lea din 1532 in materie penala se realizeaza unificarea dispozitiilor si cutumelor penale. Aceasta
ordonanta este numita constitutio criminalis carolina. Dupa aceasta ordonanta se accentueaza ideea
de codificare.
In dr privat, cutuma este considerata sacra pana la mijlocul secolului al 18-lea, cand se
observa dezvoltarea unui proces de codificare concretizat prin adoptarea C.Civ din Bavaria in 1756.
In ceea ce priveste cutuma, aceasta este considerata a fi dreptul care a fost experimentat
anterior.
In ceea ce priveste Dr roman, acesta a fost receptat de sistemul juridic german, iar rolul lui
se dezvolta incepand cu secolul al 16-lea.
Codul din Bavaria din 1756 a fost urmat de adoptarea unui cod general al dreptului in Prusia
in 1794 (Allgemeines Landrecht).Acest cod nu cuprindea dispozitiile de procedura si organizarea
judiciara.

Codificarea politica a Germaniei s-a realizat in 2 etape:

1. s-a creat Confederatia Statelor de Nord, care a determinat si unificarea dreptului.
Aceasta confederatie era un stat federal unde autoritatile imperiale aveau competenta sa legifereze
pentru ansamblul Germaniei. Cu timpul, au aderat la aceasta confederatie si statele germane din sud
declansandu-se un amplu proces de codificare. In 1871 a fost adoptat Codul General de Comert,
inlocuit in 1897 cu un alt cod comercial, care era in armonie cu noul C.Civ federal. In 1870 a fost
adoptat C. Penal al Confederatiei Germaniei de Nord, care dupa adeziunea statelor a devenit Codul
Imperial din 1871. De asemenea au fost adoptate noi legi in materia organizarii judiciare si de
procedura in 1877. In 1874 s-a creat o comisie de redactare a C.Civ german, aceasta comisie nu
si-a propus sa lucreze dupa un model prestabilit (de ex. al C.Civ francez), ci sa compare sistemele
juridice ale statelor germane membre ale federatiei pentru a gasi cele mai bune institutii juridice.
Aceasta comisie a fost inlocuita cu o alta comisie care a redactat C.Civ, astfel ca in 1896 acesta
a fost votat si promulgat , dar el a intrat in vigoare abia la 1 ianuarie 1900 (Bürgerliches
Gesetzbuch sau BGB). BGB este total diferit de C.Civ francez, atat sub aspectul formei, cat si al
fondului.
In ceea ce priveste diferentele de forma, el are o parte generala amplu dezvoltata, iar partea
speciala cuprinde 4 carti din cat are intregul cod. In partea generala sunt reunite in ansamblu toate
institutiile Dr. Civil. In ceea ce priveste diferentele de fond, BGB are la baza principiile liberalismului
general de la sfarsitul secolului al 19-lea si nu principiile politice si sociale novatoare din acea
vreme.
Cuprinde insa dispozitii originale inedite in ceea ce priveste actele juridice, obligatiile civile. Dupa
C.Civ se dezvolta Dr Constitutional, vorbindu-se chiar despre un “constitutionalism german”, unde
statul este stat de drept, care ulterior, prin dezvoltarea dreptului social devine si un stat social.
In perioada interbelica se observa o puternica priza a dreptului din cauza a 2 factori majori:
falimentul monetar si nazismul. Falimentul monetar a fost considerat ca s-a datorat pe langa factorii
economici si rigiditatii C.Civ german, cod care s-a incercat a fi atenuat prin jurisprudenta si prin alte
legi scrise. In ceea ce priveste nazismul, acesta a pervertit dreptul, denaturandu-l si transformandu-l
intr-un nou drept.
2. Dupa al II-lea Razboi Mondial, Germania s-a divizat in 2 state si s-a considerat ca dreptul si-
a redobandit identitatea in cadrul RFG.
In RDG, dreptul a fost un drept socialist. In 1990, unitatea politica a Germaniei a determinat si
unificarea dreptului sub egida Constitutiei federale din 1949, care a promovat principii noi si pentru
fosta Germanie democrat-socialista.
Astfel, a fost prestabilit statul de drept pe intregul teritoriu al Germaniei, ceea ce a insemnat :

a). promovarea Dr Constitutional si implicit a Dr supranational (Germania a aderat la CEDO de

asemenea la Tratatele de la Paris si Roma).
Toata dispozitiile interne din ramurile dreptului au fost aliniate Dr Constitutional.
b). reforme tehnice importante in Dr penal si de Procedura Penala.
A fost pus in centrul principiiilor dreptului, principiul legalitatii. Acest principiu a determinat ulterior
suprimarea pedepsei cu moartea. Procedura Penala releva sistemul acuzator intermediar intre Dr
englez si Dr francez. De asemenea, au fost adoptate dispozitii care au imbunatatit continutul
dreptului la aparare, detentia preventiva si sistemul probatoriu in ansamblu.
c).reformarea Dr privat
Se observa o imbunatatire in materia Dr. Familiei, a apararii drepturilor persoanelor handicapate,
reglementarea pe baze noi a falimentului si a dreptului obligatiilor.

II. Organizarea judiciara

a. Jurisdictii ordinare originare/ de drept comun

Exista 3 grade de jurisdictie:

1. Tribunalele cantonale (Amtsgericht)– judeca litigii in prima instanta, atat in materie penala cat
si in materie civila. Judecatorul este unic, judeca litigii in materie civila cu o valoare
patrimoniale sub 5000.
2. Tribunalele Regionale (Landgericht) – judeca atat in materie civila cat si in materie penala. In
materie penala sunt divizate in Marea Camera Penala si Mica Camera Penala.Completul e
format din 3 judecatori. Marea Camera judeca in prima instanta infractiunile date de lege in
competenta sa. Mica Camera judeca apelurile impotriva hotararilor Tribunalelor cantonale. Exista
Tribunale Regionale superioare (Oberlandesgericht). Aceste tribunale sunt asemanatoare Curtilor
de Apel de la noi. Completul e format din 3 judecatori. Judeca atat in materie civila cat si
in materie panala, apelurile contra tribunalelor regionale.
3. Curtea Suprema Federala de Justitie (Bundesgerichthof) – judeca recursurile atat in materie
civila cat si in materie penala.

b. jurisdictii specializate

1. Tribunale administrativeDeasupra tuturor fiind o curte administrativa

2. Jurisdictii financiare. In dreptul Muncii exista inclusiv o Curte federala a muncii

c. Curtea Constitutionala
 Desi nu face parte din sistemul jurisdictiilor judiciare, se considera totusi ca face parte din
puterea judecatoreasca. Ea a fost creata in 1949, in RFG mai intai. Este compusa din 16
judecatori. Are 2 camere, fiecare camera avand 8 judecatori. Sediul curtii sta la Karlsruhe. Orice
judecator german poate sesiza Curtea constitutionala, la fel ca orice cetatean.

III.

In ceea ce priveste izvoarele dreptului, legea scrisa ocupa locul central. Jurisprudenta are
valoare persuasiva. Exista autoritate de lucru judecat, dar o hotarare judecatoreasca singura nu poate
crea reguli de drept ca in sistemul englez, ci numai jurisprudenta in ansamblul ei poate influenta
formarea dreptului prin reguli de drept deduse dintr-o succesiune de hotarari judecatoresti.
Prin urmare, contributia jurisprudentei la formarea dr german este globala.

Sistemul musulman

I. Formare si izvoare

Sistemul musulman este un drept religios care are 3 mari surse religioase:
1. Coranul
2. Sunnah
3. Ijma
Pe langa aceste surse religioase are si cateva surse laice care trebuie sa fie insa, conforme
cu sursele religioase.
Coranul - cuprinde revelatii ale profetului Mahomed facute de arhanghelul Gavriil. Din partea
divinitatii doar 500 de versete privesc dreptul, fiind cuprinse dispozitii, in special in materia Dr penal,
dar si in ceea ce priveste statutul persoanelor si drepturile patrimoniale.
=> In ceea ce priveste Dr penal sunt reglementate expres 6 infractiuni/crime.
=> In ceea ce priveste Dr privat/civil sunt reglementate raporturile de familie, succesiunea, poligamia,
repudierea femeii si persoanele.
Astfel, 70 din versete din Coran se refera la statutul persoanelor, 70 Dr Civil, 30 Dr penal,
13 versete cuprind Procedura judiciara, 10 Dr constitutional, 10 economia si finantele si 25 Dr
international.
Sunnah - cuprinde traditii desprinse din cuvintele profetului, obicieurile sale, atitudinea in fata
vietii. Aceste traditii sunt concretizate intr-un ansamblu de habitehuri. Un habiteh este un vers/ o
propozitie cu privire la viata profetului ( capat de invatatura). Exista 8000 de astfel de habitehuri
utilizate in dreptul musulman. Multe sunt contradictorii si de aceea s-a admis faptul ca, un habiteh
poate sa il modifice pe altul sau chiar sa-l abroge. Cele abrogate au fost considerate a fi habiethuri
false. Juristii musulmani clasifica habiethurile in 3 categorii:
1. autentice
2. bune
3. false
Numai cele autentice sunt considerate creatoare de reguli de drept, prin urmare izvor de drept. Cele
autentice sunt conforme cu Coranul.
Ijma – reprezinta acordul unanim al doctorilor. Este vorba de doctrina juridica musulmana.
Ideea sa de baza este concentrata in jurul caracterului infailibil al comunitatii musulmane
(comunitatea musulmana nu greseste niciodata).
In ceea ce priveste doctrina, nu este necesara unanimitatea dintre autori, ceea ce a facut
posibila aparitia unor rituri diferite de Ijma si care nu au fost considerate contrare sau obstacole in
calea aplicarii Ijmei. Se face o distinctie intre riturile drepte/corecte/ortodoxe care apartin sunitilor.
Acestia sunt musulmani majoritari care considera ca pot exista rituri diferite cu conditia sa fie
compatibile cu Coranul si cu Sunna.
In al doilea rand exista riturile considerate eretice ale shiitilor, care considera ca seful
musulmanilor trebuie obligatoriu sa apartina familiei profetului.
Pentru suniti, acesta este califul, care trebuie sa fie arab, dar s-a admis ca poate fi si orice
musulman. La shiiti acesta se cheama imam.
Ijma poate fi folosita pentru interpretarea legala a surselor scrise ale dreptului musulman
(Coranul). Pentru ca o regula de drept sa fie admisa de Ijma, nu este suficient ca aceasta sa se
bucure de credinta populara sau ca poporul sa adere la ea, ci ea trebuie sa intruneasca acceptarea
specialistilor/ a jurisconsultilor musulmani pentru ca, acceptarea lor confera caracter juridic acesteia.
Admiterea ei unanima ii confera forta de lege.
Cu toate acestea, cele 3 surse religioase nu se bucura de aceeasi forta in tabloul izvoarelor
dreptului.
Cele mai importante surse religioase raman Coranul si Sunnah. Ijma este un izvor derivat din
ratiunea umana si are un rol de izvor secundar. In cadrul Ijmei s-a formulat conceptia de ijitihad.
Juristii musulmani au incercat sa justifice solutiile juridice plecand de la Coran si Sunnah, nefiind
preocupati sa teoretizeze dreptul pozitiv, astfel ei au pus accentul pe sistematizarea unui mecanism
intelectual pentur a legitima o practica, in scopul gasirii de solutii la cazurile noi. Dar autorii
musulmani nu au avut un rol creator de drept, pentru ca ei s-au limitat doar la a interpreta si
preciza solutiile juridice deja continute in sursele initiale (Coran si Sunnah), insa interpretarea lor s-a
impus tuturor.
 Cu privire la izvoarele laice, acestea sunt surse complementare de drept compatibile insa cu
cele religioase. Astfel, cutuma trebuie sa nu fie contrara Coranului si Sunnei, precum si legilor scrise
ale statului. La fel, legea scrisa, laica trebuie sa nu fie in conflict cu sursele religioase.
Jurisprudenta poate fi creatoare de drept, pentru ca judecatorul musulman are libertatea de a
dezvolta un rationament prin analogie cu sursele religioase, elaborand solutii proprii. Acest
rationament se numeste Qiyas.
Judecatorul musulman nu are libertatea de a crea precedente precum judecatorul englez care
sa fie obligatorii ulterior.

III Organizarea judiciara

Procedura este foarte simpla. Probatoriul pune accentul pe martori. Trebuie facuta o distinctie
intre Dr public si Dr privat si penal. In dr penal si privat, rolul central revine judecatorului. In dr
public, rolul central il joaca califul pentru suniti/ imamul la shiiti. El deleva atributiunile sale sultanului
sau pasei care prin deciziile lor nu trebuie sa incalce Coranul. Guvernul se numeste consiliu, care
cuprinde ministrii. Exista si un divan care il asista pe sultan, iar sultanul este reprezentat de un
guvernator in fiecare provincie.
In ceea ce priveste dr privat si dr penal, litigiile in aceste materii sunt incredintate
judecatorului.
Puterea judecatoreasca apartine insa guvernatorului, care o delega cadiului. Mai tarziu cadiul devine
judecator. Deci, judecatorii sunt persoane religioase.
Cadiul judeca singur atat in prima, cat si in ultima instanta in toate litigiile. El aplica dreptul
religios musulman, de asemenea rationamentul prin analogie (qiyas) folosindu-se de o procedura
extrem de simpla.
In ceea ce priveste Dr penal exista 3 mari categorii de infractiuni:
1. crimele de sange – omorul, vatamarea corporala grava
2. infractiunile din Coran – Coranul curpinde 6 infractiuni reunite intr-un ansamblu denumit hudut –
omorul, adulterul femeii, vatamari corporale, furtul, infractiunea de a bea vin, defaimarea
Islamului
3. infractiuni lasate la libera apreciere a cadiului – faptele contrare ordinii publice. De regula,
sanctiunile prevazute sunt disciplinare

In ceea ce priveste dreptul privat si in special dr persoanelor, dreptul musulman cunoaste

dispozitii inedite:
Desi barbatul si femeia sunt considerati egali in ceea ce priveste drepturile lor, exista totusi
diferente majore in materia casatoriei, a probei in justitie, a dreptului la repudiere, astfel:
1. In ceea ce priveste dr familiei, tatal sau inlocuitorul acestuia are dreptul sa-si casatoreasca copiii
minori fara consimtamantul acestora. In cazul fetei, aceasta este cumparata.
2. Numai sotul are drept de repudiere(alungarea sotiei dupa casatorie) – se poate casatori cu mai
multe femei, insa Coranul limiteaza acest numar la 4. Un barbat musulman se poate casatori cu o
femeie crestina, dar o femeie musulmana nu are dreptul sa se casatoreasca cu un sot crestin. In
ceea ce priveste dreptul copiilor, femeia are mai multe drepturi decat barbatul, intotdeauna fiindu-i
recunoscut dreptul de a-i creste.
In ceea ce priveste dreptul patrimonial, terenul este considerat un dar de la Dumnezeu, are
caracter sacru, dreptul de proprietate este absolut, dar dezmembramintele sunt posibile fiind intalnite
in special uzufructul si uzul . Cu toate acestea, terenul poate face obiectul proprietatii individuale
fiind transimisibil prin contracte si succesiune. Exista mai multe categorii de bunuri:
kharagii - apartin statului, dar pot fi date in detentie unei persoane, insa nu pot fi vandute;
waqfi - proprietatea lui Alah si sunt inalienabile perpetuu. In realitate sunt bunurile afectate unei
folosinte publice.
In ceea ce priveste teoria obligatiilor, contractul in dreptul musulman nu se fundamenteaza pe
teoria consimtamantului, fiind suficienta o simpla declaratie cu intentii serioase din partea unei parti,
fie de a vinde ceva, fie de a cumpara. Astfel, exista vanzare/ contract de vanzare-cumparare, din
momentul in care exista 2 declaratii concordante in care este exprimata intentia partilor. Nu exista o
teorie generala a raspunderii civile nici pentru fapta altuia, nici pentru fapta lucrului. In ceea ce
priveste raspunderea personala, aceasta este cazuistica (de la caz la caz) , uneori se recunoaste
obligatia de a repara prejudiciul (de ex. in cazul distrugerii lucrului altuia).
La ora actuala exista mai multe tendinte ale dr musulman:
1. exista state fidele dr religios musulman – Arabia Saudita unde accentul e pus pe partea
religioasa in detrimentul legilor laice
2. exista state care au o puternica tendinta de modernizare si de laicizare – Turcia, Egipt
3. exista state care inregistreaza o tendinta de reintoarcere la dreptul pur musulman – statele
musulmane foste republici sovietice: Kazahstan, Uzbekistan, Kargazstan, Tadjikistan,
Turkmenistan si Azerbaidjan
4. statele musulmane foste colonii franceze, care dupa castigarea Independentei prezinta un sistem
juridic combinat/mixt pe de-o parte influentat de dr francez, pe de alta parte de dr musulman –
Algeria, Tunisia, Maroc