Examinarea copilului

Intrevederile ulterioare:
*3-4 interviuri de investigare (pp. Confidentialitatea)
Intalniri cu parintii – cand ei solicita, cand copilul e miza unui conflict in cuplu, starea in care
copilul e simptomul unei patologii parentale importante

In intrevederi se investigheaza:
-istoria copilului
-antecedentele personale, medicale, psihoafective, sociale, relatia cu parintii, relatia cu fratii,
relatiile scolare, relatiile cu copiii de aceeasi varsta, interesele, modul de petrecere a timpului liber,
istoria familiei, istoria parintilor, istoria simptomelor, demersuri intreprinse, examinari efectuate
pana in momentul consultatiei

Comunicarea dintre copil si clinician

1. Jocul
Bilant psihomotor – ocuparea spatiului (restrans, toata incaperea)
Jocul arata fantasmele, modul in care isi poate stapani angoasele
Tendinta de identificare (cu 1 sau 2 parinti)

2. Dialogul imaginar
3. Desen
Liber sau cu tema impusa
4. Dialogul traditional (discutie intre cei doi)
5. Teste psihologice
Teste de nivel (nivel de dezvoltare, inteligenta)
Teste de personalitate (componente afective ale personalitatii, chestionare (MMPI), teste proiective,
teste tematice (TAT, CAT), personaje cu animale
“Pata neagra” - purcelus cu pata neagra
? - 2 persoane ce vorbesc, copilul trebuie sa spuna ce vorbesc
“Testul satului” - jucarii prin care se realizeaza un sat si relatiile intre oameni

Consultatia terapeutica a copilului

1. Functia conduitei simptomatice
4 tipuri de manifestari: de neadecvare intre copil si exigentele exterioare, conflict natural inerent
dezvoltarii copilului (sau un conflict tranzitoriu, frecvent, spontan regresiv); conflictul poate rezona
cu altul extern; conflict intern real, sechelare (conduite care intr-un stadiu precedent au fost expresia
unui conflict dar care au pierdut acest prim sens cand nivelul conflictual a fost depasit).

2. Locul suferintei
Determina cererea terapeutica
Suferinta copilului – fizica sau psiholigica (fobii). Aceata suferinta nu arata clar cat de grava e
patologia copilului
Suferinta parintilor – cand se identifica cu copilul, cand atinge o rana narcisica a parintelui, reflecta
rejectia adica parintele este preocupat de propria persoana si nu de relatia sa cu copilul
Absenta suferintei parintilor cand copilul vine insotit de o terta persoana

3. Evaluarea terapeutica
a. idealul – conform teoriei si a imaginatiei parintilor
b. indispensabilul – ce are nevoie pentru a functiona
c. posibilul – ce putem face cu ce are in momentul respectiv
 4. Optiuni terapeutice
Abordarea centrata pe simptom sau pe structura de personalitate
Mentinerea/sau nu a relatiilor obisnuite ale copilului

5. Modalitati terapeutice
Terapii simptomatice (TCC, reeducari psihomotorii, portofonice, relaxare, reeducare
psihopedagogica)
Terapii psihodinamice (modalitati de comunicare ale copilului si transferul)
Psihodrama
Psihoterapie specifica mama-copil (reparatia materna)
Terapii familiale (toti membrii)
Psihoterapie de grup (art terapie, modelaj)
Terapii institutionale
Prescriptii de medicamente

Copilul supradotat

Dotarea = ansamblu de insusiri ereditare care in urma educatiei determina performante crescute
intr-un anumit domeniu.
Precocitatea = procese de dezvoltare la nivelul psihomotricitatii, afectivitatii si intelectului care
depasesc nivelul stabilit pentru varsta sa
Este data de ereditate si de conditiile de mediu
Precocitatea nu ofera garantia rezultatelor ulterioare.
Talentul – ansamblul dispozitiilor functionale, ereditare si a sistemelor operationale care mijlocesc
performante deosebite si realizari originale (P.P. Neveanu)
Geniul - “cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor si dispune de cea mai inalta capacitate
creatoare”.

Teorii care explica supradotarea

1. Teoria biologica
Supradotarea – efectul factorilor ereditari
2. Teoria invatarii
Supradotarea se poate dobandi prin educatie, exersare si relatii cu mediul
3. Teoriile interactionale
Interactiunea ereditatii si a mediului

Modele ale supradotarii:

(le trimit scanate ca sa desenez)