Economia Bazată pe Cunoaştere în România

Vasile Luisa-Veronica

Contextul european şi mondial impune României necesitatea de creştere a

competitivităţii economiei. Este bine cunoscut faptul că avantajul competitiv al unei economii
nu se mai bazează în prezent pe produse sau servicii, pe prezenţa unor resurse naturale, sau pe
particularităţi geografice sau istorice. Avantajul competitiv se creează azi prin inovare, forţă
de muncă de înaltă calificare şi folosirea pe scară largă a cunoştinţelor, cu alte cuvinte printr-o
Economie Bazată pe Cunoaştere .
Economia României este încă în mare parte sub efectul erei industriale şi agrare,
promotoare de produse şi servicii care astăzi fac cu greu faţă concurenţei de pe pieţele
internaţionale şi, din ce în ce mai mult, şi celei de pe piaţa internă. Este vital să se înţeleagă de
către toţi factorii implicaţi necesitatea de a acţiona urgent pentru stimularea dezvoltării
industriilor bazate pe cunoaştere, şi eliminarea decalajelor faţă de ţările europene prin efortul
de inovare, folosirea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării şi creşterea nivelului de
educare a populaţiei privind noua economie.
Definirea Economiei Bazate pe Cunoaştere
Definirea Economiei Bazate pe Cunoaştere este un obiectiv dificil ţinând cont de varietatea
mare de implementări de succes ale conceptului şi de specificul ţărilor care au înregistrat
progrese semnificative şi recunoscute: SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Finlanda,
Austria, Singapore sau Coreea de Sud.
Stimularea economiei bazate pe cunoaştere în ţara noastră este principalul mijloc
pentru a asigura o ajustare a modului în care economia naţională va concura pe pieţele
globale, în condiţiile în care preţurile mondiale ale produselor industriale şi agricole clasice
vor continua să scadă. Aceasta implică necesitatea adoptării unui echilibru dinamic între
competiţia internaţională bazată pe costuri (salarii reduse, stimulente economice, produse şi
servicii de valoare adăugată redusă, bazată pe resurse naturale existente) şi cea bazată pe
cunoaştere (calificare înaltă a forţei de muncă, cercetare-inovare, proiectare, produse şi
servicii cu valoare adăugată mare).
Economia bazată pe cunoaştere presupune stăpânirea, cel puţin la nivel de bază a
folosirii tehnologiilor informaţiei şi comunicării de către segmente importante ale populaţiei,
în primul rând în administraţia publică, dar şi de absolvenţii colegiilor şi universităţilor.
Astfel, se recomandă un efort naţional de alfabetizare digitală, ca una din condiţiile de
perfecţionare a resurselor umane pentru trecerea la economia bazată pe cunoaştere. Sunt
necesare, deci, măsuri pentru creşterea calităţii resurselor umane, mai ales prin corelarea
prognozei curriculare cu cea tehnologică, dar şi măsuri de încurajare a utilizării superioare a
forţei de muncă, mai ales prin creşterea flexibilităţii pieţei muncii.
In acest sens, Romania dispune de o serie de avantaje:
• pozitie geografica ce o avantajeaza din punct de vedere al apropierii de piata
europeana (UE), care este o piata cu capacitate mare de absorbtie.
• economie ce poate fi indreptata din mers catre noile domenii de activitate (industria
software, telecomunicatii, productia de reclame, multimedia, informatii si servicii).
• generatie de tineri foarte bine instruita, in special in domeniul IT, capabila sa genereze
un start in acest domeniu.
• Oportunitati in ceea ce priveste productia de produse electronice (datorita unei forte de
munca relativ ieftine si bine instruite)
• capacitate nativa a oamenilor de a inova, de a utiliza noul in diferite domenii,
creativitate ce poate fi speculata pentru a obtine finantari pentru proiecte locale.
Impactul tehnologiilor informaţiei şi comunicării –internet si comert electronic
1.Construirea infrastructurii TIC
TIC reprezintă catalizatorul Economiei Bazate pe Cunoaştere, nu un scop în sine, însă
noile tendinţe TIC accelerează procesul de tranziţie la Economia Bazată pe Cunoaştere:
aplicaţiile mobile sunt tot mai larg folosite, comunicaţia de bandă largă tinde să devină regulă,
conţinutul în reţele şi Internet creşte continuu, www devine sursă primară de informaţie, iar
serviciile web importantă platformă de tranzacţii, în timp ce noile cunoştinţe capătă tot mai
mult un caracter de bun public şi sunt diseminate cu costuri minime. Ceea ce a fost creat
pentru cei din ţările dezvoltate cu costuri mari devine disponibil cu costuri mici pentru tot
restul lumii (de exemplu mari baze de date cu informaţii economice, din satelit, biblioteci,
enciclopedii, informaţia afişată pe Internet etc.) Acest cadru oferă posibilitatea unor politici
susţinute de salt tehnologic pentru reducerea decalajelor şi catalizarea Economiei Bazate pe
Cunoaştere.
Parcurile tehnologice reprezintă o componentă importantă a infrastructurii
informaţionale. Studii asupra dezvoltării regionale au demonstrat că zonele cu tehnologie
informaţională contribuie la bunăstarea economică generală prin răspândirea beneficiilor
economice. Odată construite, aceste parcuri tehnologice vor atrage investiţii externe pentru
proiecte software, ceea ce va ajuta România să devină mult mai competitivă pe plan
internţional.
Industria de software în România este unul dintre domeniile care poate avea un viitor
strălucit şi un rol determinant în dezvoltarea economică a ţării noastre. Acestă industrie
cunoaşte o creştere deosebit de rapidă, exponenţială datorită faptului că marile companii
producătoare de software au folosit mâna de lucru ieftină şi bine instruită din România, pentru
dezvoltarea de software pentru export. Problemele cu care se confruntă această industrie sunt
date de migrarea personalului calificat, cadrul legislativ încă incert privind normele ce se
impun şi rata pirateriei software ce atinge un nivel foarte ridicat (aprox. 70%). Cu toate
acestea industria de software are o perspectivă certă de dezvoltare în România.
2.O dovada clara a trecerii la economia bazata pe cunostinte este ritmul rapid de
crestere al numarului utilizatorilor de internet pe piata romaneasca peste 1milion de utilizatori
la sfarsitul anului 2002. Internetul este instrumental de comunicare si sursa de informatii ce a
cunoscut cea mai mare crestere in toata istoria civilizatiei.
3.O alta dovada a trecerii României la economia bazata pe cunostinte o reprezinta
extinderea platii electronice a taxelor si impozitelor. O campanie pentru dezvoltarea platilor
taxe si impozite prin card a început, la finele anului 2009, Visa Europe, încurajând si
depunerea declaratiilor fiscale online. În momentul de fata, 49 de primarii accepta plata cu
cardul si se poarta în continuare discutii cu reprezentantii administratiilor locale din cele mai
mari orase pentru a-i încuraja sa introduca plata taxelor si a impozitelor locale prin card. Se
doreste astfel sporirea controlului primariilor asupra cheltuielilor, reducerea birocratiei si
cresterea volumului de taxe colectate. Totodata, prin introducerea acestor facilitati de plata se
vor elimina eventualele tentative de coruptie prin reducerea la minim a perioadei de
interactiune cu contribuabilii si se vor eficientiza legaturile dintre contribuabili si autoritatile
locale.
4.O alta idee care vine sa sustina aceasta ipoteza a trecerii României la economia
bazata pe cunostinte, este intelectualizarea crescânda a proceselor de munca din ultimii ani.
Aceasta tendinta poate fi evidentiata prin dinamica locurilor de munca. Astfel, în anul 2006,
din totalul de 9.313.000 de persoane ocupate, 12,16 % ocupau functii de specialisti cu ocupatii
intelectuale si stiintifice, inclusiv membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalti
conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari din unitatile sociale si
politice. Tot în anul 2006, 66,21% din populatia ocupata erau salariati, 1,6 % patroni, 19%
lucratori pe cont propriu si 13,19% aveau alte statute profesionale.
5.O alta idee care sustine trecerea României la economia bazata pe cunostinte este
cresterea valorii capitalului intelectual, reflectat în primul rind prin cresterea numarului de
absolventi de studii superioare. In 2005-2006 au absolvit 112.200 studenti iar in 2008 232.900
studenti. Conţinutul învăţământului de nivel universitar şi post-universitar, în primul rând în
profilurile economic, informatică, management, administraţie, se cere adaptat prin includerea
de discipline sau module cu tematică relevantă (de exemplu, economia şi managementul
cunoaşterii, utilizarea managerială a reţelelor Internet şi Intranet, documentarea ştiinţifică în
medii virtuale etc.), dar şi prin crearea de filiere specializate vizând, într-o primă etapă,
programele de nivel Master, M.B.A. şi cele de doctorat.
6.O alta trasatura a economiei bazata pe cunostinte este disparitia treptata a
frontierelor dintre activitatile firmelor de stat. Se urmareste simplificarea si eficientizarea
relatiilor dintre parti prin comprimarea timpilor de comunicare. Un exemplu in reprezinta
simplificarea procedurilor administrative pentru IMMuri prin introducerea de birouri unice de
tip One stop shop ce va fi implementat cel tarziu in 2011.Scopul este de reduce numarul de
formulare si de a eficientiza furnizarea serviciilor publice destinate IMM prin infiintarea unei
platforme ce va contine toate formularele ce pot fi descarcate de acolo pentru a fi completate
Se vor gasi toate informatiile necesare si pt rezolvarea anumitor probleme administrative si
ultimele noutati in domeniu.
7. Cresterea domeniului serviciilor poate fi evidentiata prin nr de persoane ce lucreaza
acum in acest domeniu.In 2002 31% din populatie lucra in acest domeniu in 2007 s a ajuns la
41 de procente. În ceea ce priveşte implicarea la nivel naţional a populaţiei în programele
derulate, conform Planului Naţional de Formare Profesională pentru anul 2010 oferit de
ANOFM, numărul de persoane care beneficiază în prezent de cursuri de formare profesională
gratuite este de 45761.
Economia Bazată pe Cunoaştere va trebui să devină în cele din urmă o realitate a pieţei
libere în care actorii principali sunt întreprinderile economice (generatorii de cunoaştere) şi
cetăţenii (consumatori şi purtători de cunoaştere), cu guvernul şi societatea civilă ca
facilitatori pentru o dezvoltare durabilă.
Putem conchide spunand ca Romania indeplinete premisele necesare plasarii sale in
cadrul tarilor aliniate la economia bazata pe cunostinte. Este important faptul ca semnalele
acestei orientari exista, intr-un viitor nu foarte lung putem vorbi de dezvoltare altor ramuri
care inca se afla intr-un stadiu incipient sau deloc. O politica de sprijinire a inovatiei si
cercetarii este deopotriva necesara in vederea ocuparii unui loc in ierarhia competitiei
tehnologice la care cu greu ne putem racorda inca si totusi, oricat de anevoios este acest
proces, el trebuie facut cu sau fara vointa acelor forte interne ori externe, care din rea credinta
sau poate nestiinta pericliteaza dezvoltarea naturala a economiei.