Relatiile RM-UE

Tema 1: Introducere. Stabilirea relaiilor RM-UE

In RM exista 2 pozitii vizavi de integrarea europeana:
-Integrarea ca dorinta – constientizarea de clasa politica, dupa care si de
populatia tarii ca una din mijloacele de iesire din impasul economic: “Ne dezvoltam
pt a ne integra; ne integram pt a ne dezvolta”.
- Necesitate obiectiva - In centrul proceselor de regionalizare si globalizare RM
nu are alta sansa decit sa devina parte a UE.(sa devina parte a familiei europene).
In rindurile politicienilor si analistilor politici exista 2 curente in legatura cu
viitorul European al RM:
1) Euroscepticii in masa lor sunt economisti care considera ca RM nu are
sanse reale in viitorul vizibil de a se integra plenar in structurile europene, fiind sortita
sa fie zona de tampon intre 2 lumi (periferia lumii civilizate).
2) Eurooptimistii, care sint constituiti din politicieni si oameni de cultura care
prevad integrarea RM in UE intr-un termen mediu. Ei identifica unitatea noastra
istorico-culturala unica, proximitatea geografica, dorinta poporului (dupa ultimile
sondaje doritorii de integrare europena variaza de la 70% la 75 %).
3) Euroobiectivii constituie personae bine informate care dispun de informatii
si abilitati ce le permite efectuarea studiilor obiective, cintarind sansele reale ale RM in
procesul de integrare. Ei prevad integrarea plenara in termini medii, dar doar cu
superefortul national, prin unificarea nationala in jurul ideii axale.
Planul de integrare al RM:
 La pachet cu Ucraina – E cunoscut faptul ca UE s-a largit cu o singura exceptie
pe teritoriul unui grup de state. Caracteristica social economica a RM si Ucraina e
asemanatoare: Ucraina – cutitul cu 2 taisuri, pe de o parte UE este interesata in
integrarea Ucrainei datorita pozitiei geostrategice si resurselor naturale; iar pe de alta
parte – Ucraina fiind un stat mare cu probleme entice cu greu va ajunge la unitatea
nationala in privinta integrarii europene + ca in Ucraina eurointegrarea si integrarea
euroatlantica sint vazute ca niste lucruri strins legate.
 La pachet cu Balcanii de Vest – Insa trebuie sa constatam ca multe state din
Balcani au intrecut RM la nivelul dezvoltarii social economice si raporturilor juridice
cu UE, astfel incit astazi va fi ft greu sa ne includem in acest grup.
 De una singura.

1
 Tema2: Acordul de Parteneriat si Cooperare
Dupa obtinerea independentei, RM era in cautare de noi parteneri. Dorea stabilirea
rapoartelor strategice cu diverse state si organizatii. Ca concept de politica externa a
fost primit principiul multivectorial, care presupunea rapoarte strategice, atit in E, cit si
in V. Chear din 1992 liderii timpului s-au declarat proeuropeni si gata sa infrunte
greutatile pt a deveni membru deplin al UE. Insa dialogul moldo-comunitar s-a stopat
din cauza mai multor factori:
- Inexistenta unitatii politice la Chisinau;
- Inexistenta institutiilor politice democratice viabile, care ar fi fost in stare sa
negocieze si s a aplice un accord moldo-comunitar;
- Inceperea si declararea razboiului de pe Nistru;
- Intrarea RM in cadrul CSI.
In ciuda acestor factori, in primavera a 1994 au inceput negocierile privind
semnarea unui accord cadru intre RM-UE, activitate ce s-a finista prin semnarea la 28
noiembrie 1994 la Bruxelles a Acordului de Parteneriat si Cooperare (APC).Insa, pt
intrarea sa in vogoare acesta trebuia sa fie ratificat de Parlamentul national. IN 1994, in
urma alegerilor parlamentare, la conducere vin: Partidul Democrat Agrar, Biroul pro-
rus Uniunea Socialista “Edinstvo”., care nu doare developarea relatiilor moldo-
comunitare.
In vara a 1994 este adoptata Constitutia RM, prin care se stabileste ca RM este un
stat neutru, care promoveaza principiul prieteniei sau colaborarii cu toate statele UE.
La 8 februarie 1995 este adoptata Conceptia Politicii Externe a RM, in care se
stipuleaza ca “RM trebuie sa dezvolte un parteneriat strategic cu partenerii istorici:
Rusia, Ucraina, Bielorus.Cu referinta la UE se specifica: “urmeaza sa I se acorda o
atentie deosebita”.
Dupa schimbarea fortelor parlamentare, precum si venirea “democrailor” la putere,
au ratificat Acordul. El este prevazut pe o per de 10 ani cu posibilitatea prelungirii in
cazul in care niciuna din pati nu face o cerere in scis cu 6 luni inainte de expirarea
termenului. In 2008 niciuna dintre parti nu a prezentat astfel de cerere, astfel, APC
ramine baza juridic0-politica a relatiilor moldo-comunitare.
Dupa venirea celui de-al II-lea presedinte al RM, Petru Lucinschi a dresat o
scrisoare deschisa in ’96 catre oficialii europeni prin care solicita si propunea in acelasi
timp sa I se ofere RM pina in 2000 statutul de stat asociat.
APC prevedea:
- Recunoasterea mutuala a celor 2 parti;
- Promovarea si facilitarea rapoartelor comerciale si economice intre UE si
RM;
- Intensificarea dalogului politic prin imbunatatirea activitatii institutiilor
statale, respectarea drept-lor omului si minoritatilor;
- Cooperarea in domeniul legislative cu scopul armonizarii legislatiei
nationale la standartele comunitare;
- Sustinerea proiectelor sociale si comunitare pe eritoriul RM;
- Sustinerea eforturilor RM in tendinta de aderare la UE.

2
 Pt o mai buna implimentare a APC s-a creat Consiliul de Cooperare RM-UE,
alcatuit pe de o parte din reprezentantii Guvernului RM, iar pe de cealalta p - de
membrii Consiliului UE. Structura data era divizata in citeva subcomitete:
1) SubC. privind promovarea comertului si relatiilor economice;
2) SubC. In domeniul justitiei si afacerilor interne;
3) SubC pe probleme vamale si transfrontaliere;
4) SubC privind armonizarea legislative.
In cadrul Parlamentului RM a fost reformata: Comisia pt Politica Externa, ea
capatind denumirea Comisia Parlamentarapt politica externa si Integrare Europeana;
Ministerul de Externe la fel, mai intii in cadrul sau a aparut departamentul pt Integrare
Europeana, iar din 2005 – denumirea sa oficiala este MAEIE, cu perspective separarii
ministerului dat in 2 structuri in caz de necessitate politico-juridical.
In a 2000, 20 de partide si citeva organizatii nonguvernamentale au scris o
scrisoare deschisa Guvernului RM si oficialilor europeni, prin care solicitau urgentarea
aparitiei unui nou accord juridic dintre RM si UE; transformaea ideii de integrare
europena in concept axal al Politicii Externe a RM. La fel, in a 2002, la initiativa
presedintelui RM a fost create Comisia Nationala pt Integrare Europena.Oficialii
europenei declara in raport cu RM si Ucraina ca :”Usile sunt inchise, insa ferestrele
deschise pe o perioada nedeterminata de timp”. – presupune ca aderarea noastra
plenara e imposibila pe moment, darn e putem bucura de facilitatile, programele si
politicile comunitare adresate statelor terte.
APC nu prevede nici un fel de evolutie a relatiilor moldo-comunitare. RM si-a
asumat o serie de obligatii fata de UE, care la rindul sau nu si-a asumat obligatii de a
incheia un alt accord politico-juridic cu RM; de a-I acorda facilitate economice viabile,
cid oar sustinerea politica a dorintei RM de a se apropia de UE.

3
 Tema 3 : Politica Europeana de Vecinatate
In a 2002 un grup de state Nord Europene au propus adoptarea unei politici
comunitare in raport cu vecinii in contextual marii extinderi din 2004. PEV avea 3
scopuri mari:
1) Stoparea temporara a extinderii UE prin “alternativa extindeii”, adica
“totul fara institutii”, ceea ce presupune ca statele participante in cadrul
PEV vor beneficia de politicile si programele comunitare, insa fara
derare plenara. Astazi in cadrul UE exista fenomenul “oboseala
extinderii”, statele europene nu doresci investirea banilor in noile state
member.
2) Imbunatatirea colaborarii relatiilor dintre UE si statele vecine prin
crearea “cercului de prieteni”.
3) “Europenizarea vecinilor” prin intermediul politicilor comunitare.
Legislatiile nationale sint armonizate la nivel European. In statele date
sint promovate politica si valorile comunitare.
Politica Europeana de Vecinatate are instrumente de activitate:
- Planul Individual de Actiuni;
- In caz de realizare a Planului de Actiuni – Instrumentul financiar, adica
ajutoare prin cadrul fondurilor europene spatiului PEV.
In 2003 a fost adoptata Strategia Europeana de Securitate, un concept cheie este
securitizarea frontierelor, bazata pe principiul: “ Ajutindu-ne vecinii, ne ajutam pe
noi”. Prin intermediul PEV UE capata posibilitatea “guvernarii externe”, ceea ce
presupune ca UE poate influenta procesul politic national prin intermediul
instrumentelor politice si financiare. UE doreste sa-si creeze o politica de lunga durata
fata de statele vecine cu sau fara viitor European. Astfel, in cadrul PEV au fost incluse:
Algeria, Autonomia Palestiniana, Bielarus, Egipt, Fed Rusa, Iordania, Israel, Liban,
Libia, Tunis, Ucraina, Siria, Maroco, Moldova, iar apoi s-a mai luat decizia de a mai fi
incluse: Georgia, Azerbaidjan, Armenia. Euroscepticii au criticat proiectul dat deoarece
in aceeasi cutie au fost incluse state absolute diferite: atit geographic, cit istoric, politic
si economic, deaceea UE a incercat sa elaboreze politici sectoriale:
-Europa de E – Bielorus, Ucraina, Moldova.
-Caucazul de s – 3 state;
-Spatiul mediternaian
PEV in raport cu fecare stat avea mai multe scopuri:
(Scopuri Politice):
o Intensificarea dialogului cu UE;
o Mariea asistentei tehnice, materiale si logistice a UE in raport cu statele
date;
o Ajutorul in procesul de consolidare a institutiilor democratice si statului de
drept.
(Scopuri Economice):
o Acordarea preferintelor economice statelor participante;
o Posibilitatea de a participa la piata lunga;
o Posibilitatea de a fi inclus in sistemul energetic si al transportului.

4
 Odata fiind incluse in pEV, UE a declarat de facto ca statele pe termen scurt si
mediu nu au sanse de a se integra, ceea ce nu exclude posibilitatea lor de integrare.
In 2005 au fost semnate primele 6 planuri individuale de actiuni, care incercau sa
ia in calcul specificul fiecarui stat, problemele cu care se confrunta si ajutorul de care
are nevoie din partea UE. Insa planurile individuale s-au dovedit a fi ft asemanatare,
fara perspective clare de integrare si care contin mai multe indatoriri si obligatii ale
statelor decit a Uniunii.
Instrmentul financiar planificat pt 2007-2013 prevede cheltuieli in jur de 15 mlrd
euro pt statele participante, dar aceasta doar in conditiile in care a fost realizat I
instrument.
UE este interesata de propria securitate si se nelinisteste ca din 2007 la mai putin
de 100 km de granitele sale se afla un conflict inghetat, care in orice moment poate
reaparea ca unul deschis.
RM, devenind parte a PEV, a prmit posibilitatea obtinerii facilitatilor comerciale
UE. La fel, bunele rezultate a impimentarii PA UE-M a data posibilitatea semnarii
Acordului de Parteneriat si Asociere , iar realizarea acestuia- acordarea statutului de
stat asociat.

5
 Tema 4 : Pactul de Stabilitate pt Europa de S-E
Constientizind ca valul de extindere din 2004 nu va include Europa de S-E, statele
europene au elaborate o politica speciala pt spatial dat care ar permite ca statele date,
indeplinind cerintele comunitare sa poata deveni member in perspective medie. Initial,
RM nu a fost inclusa in PS deoarece era analizata las pachet cu spatial post-sovietic
European Rusia, Ucraina, Bielorus, Moldova. Deaceea, diplomata moldoveneasca a
depus un effort mare pe linga comunitatea europeana sip e linga principalele centre de
putere europene ca RM sa fie inclusa in pactul dat. Pt aceasta trebuia de convins
functionarii europeni ca RM face parte geographic, istoric, cultural si politic din spatial
balcanic. In urma drepturilor politice, RM a fost acceptata in Pactul de Stabilitate, insa
cu 2 conditii:
-RM nu va solicita de la UE un alt accord politico-juridic folosind instrumentele
PS;
-Problema Transnistriana nu poate fi discutata in cadrul pactului.
Pactul de Stabilitate avea ca scop primordial:
 Imbunatatirea cooperarii economico-comerciale in spatial balcanic prin
crearea sistemeleor de facilitari economice si liberalizari comerciale.
 Se prognoza ca statele din politica data vor putea adera la UE simultan. UE
vedea PS ca o politica de pregatire pt statele preaderante.
 Dezvoltarea regionala in crearea unor zone geographic limitate la standartele
UE, care mai apoi se vor putea include armonios in sistemul unic European.
Pt RM includerea in cadrul PS este o voctorie a politicii externe deoarece din ’92
incoace noi nu mai sintem abordati ca un stat post sovietic, ci ca unul ce aprtine regiunii
de S-E a Europei (de jure).
P S ofera sansa cel putin teoretica de aderare a RM la UE in termini medii (15 ani).
Trebuie sa recunoaste ca o parte din succesul RM ii revine SUA, care a influentat liderii
europeni pt a include RM in PS cu scopul excluderii RM din sfera de influenta
ruseasca.
Pt RM era important ca doar RM va deveni parte a programului din intreg spatiu
post sovietic. Exista o mica problema: politica a fost programata cu un anumit nr de
state, fiecarui stat revenindu-I o parte din banii comunitari, dupa care este alipita si RM
Pactului de S. Statele Europene au fost nevoite sa revada cheltuielile pt politca, iar RM
i-a revenit cea mai mica parte deoarece Bulgaria si Romania erau deja state associate,
iar statele din fosta Rep. Iugoslava aveau nevoie de bani pt reconstructia post conflict.
Totusi, la 20 febr 2001 RM devine parte a PS.
Cooperarea regionala a avut effect si foloase economice pin in acel moment cind
Romania incepe sa se supuna normelor comunitare, neputind sa acorde privilegii
economce Republicii Moldova. Principalele rapoarte econoice ale RM in cadrul PS erau
in Romania.
PS are 21 domenii de activitate:
1. Democratie si drepturile omului – institutii democratice; rapoarte juridice
dintre institutiile democratice; rapoarte dintre puterea centrala si puterile
locale (descentralizarea puterii) ; drepturile omului (toleranta, egalitatea
intre sexe, minoritati).

6
 2. Reforma si dezvoltare economica – distrugerea monopolului; sustinerea
bussinesului mic si mijlociu; combaterea coruptiei si traficului de putere;
concurenta loiala; adoptarea unei legislatii c ear permite atragerea
investitiilor straine; existenta si implimentarea politicilor nationale in
domeniul social economic.
3. Probleme de securitate – solutionarea pasnica a conflictului transnistrian
prin impunerea Rusiei de a-si respecta obligatiile de la Istanbul si Lisabona.
NB!!! Dupa extinderea din 2004 si acceptarea Ciprului in spatiul comunitar, UE nu
mai doreste de a solutiona probleme secisioniste a statelor member, cerinta care
este inclusa in Tratatul de aderare “” inexistenta pretentiilor teritorriale”. Cipru
a fost acceptata reiesind din faptul ca partile indirect implicate (Grecia, Turcia)
sunt ambele membre NATO, Grecia- membra UE , iar Turcia din ’99 a depus
cerere de aderare. Pina astazi problema Ciprului ramine nerozolvata. Partile nu
doresc sa cedeze, iar UE nu poate impune sau sanctiona una din parti.
Dupa ce RM a devenit parte a PS, dialogul moldo-comunitar nu s-a imbunatatit
cardinal. RM incerca promovarea politicii multi vectoriale cu integrarea simultana in
UE si CSI. Conceptia de Politica Externa (8 febr ‘95) nu a fost modificata in contextual
noilor schimbari europene, In acelasi timp UE nu stia, nu intelegea si nu credea despre
Moldova si politica moldoveneasca.

7
 Tema 5: Planul Individual de actiuni RM-UE: prezentarea generala.
Dupa semnarea Planului de Actiuni in RM s-a creat 2 miscari antagoniste. Primii
declarau ca Planul nu corespunde politicii moldave si ca Moldova a fost discreditata,
fiind inclusa in aceeasi grupa cu statele nord africane. Al II grup afirma ca Planul de
Actiuni este un pas important spre integararea europeana si reprezinta un “tunnel spre
statutul de stat asociat. “Ni s-a acordat putin, dar meritam oare mai mult?” Negocierile
privind planul de A (PA) au inceput in primavera 2004, insa nu a fost semnat Actul
final deoarece UE a dorit semnarea simultana cu inca 5 state, ceea ce demonstreaza inca
odata ca PA este o politica generala. Oricum, Planul a fost semnat la 22 februarie 2005.
Din partea UE documentul a fost semnat de Ministrul de externe a marelui regat
Luxemburg, iar din partea Moldovei de prim ministrul V Tarlev. De la bun inceput a
fost usor vizibil ca partile cunosc putin una despre alta. UE impunea RM adoptarea
unor tratate si protocale care erau deja in vigoare pe teritoriul RM. Pe de alta parte
guvernarea moldava nu cunostea cerintele de la Copenhaga si pasii necesari de
intreprins pe calea integrarii. Planul putea fi prevazut pe 3 ani sau 5 ani. RM a ales I
varianta. Scopul primordial al Planului era colaborarea in problemele cheie ce tine de
interesul mutual al partilor:
-Solutionarea pasnica a Confl-lui transnistrian;
- Combatrea traficului de arme si munitii (arme cu calibrul mic);
-Combaterea traficului de stupifiante (Moldova tara de origine si tara de tranzit);
-Combaterea traficului de finite umane (femei, copii, organe) (migratie ilegala).
-Combaterea contrabandei economice
P A este constituit din 46 de foi care contin 80 de obiective si 294 de actiuni.
Intregul Plan este separate in domenii prin:
Dialog politic si reforma; cooperarea in scopul solutionarii conflictului
transnistrian; comertul moldo-comunitar; cooperarea in dezvoltarea social-economica;
cooperarea in dom justitiei; transport, energie si telecomunicatii.
PA cu greu poate fi numit un document bilateral deoarece nu cuprinde obligatii din
ambele parti, ci mai curind reprezinta un set de indatoriri pe care RM si le asuma in
raport cu UE.
Primele probleme au apaparut din cauza necesitatii masurarii rezultatelor relaizarii
pA. exista domenii in care nu exista criterii de masurare , ca de ex: libertatea presei.
In baza I raport realizat de Consiliul Europei la sf anului 2006 a devenit clar ca RM
nu va fi in stare sa-si indeplineasca obligatiile asumate in PA pin in febr 2008. Exista
perspective simplificarii pA; insa partile nu au putut conveni asupra unui punct comun.
PT I raport au fost folosite darile de seama a Guvernului RM trimise la Bruxelles. RM
nu si-a reorientat prioritatile politicii ext. Ca si la inceputul a ’90 incerca sa promoveze
politica “strategiilor duble”, incercind sa creeze rapoarte strategice pe de o parte cu
Rusia, folosindu-se de CSI, pe de alta parte – cu UE. La momentul inrautatirii
rapoartelor moldo-ruse, partenerii europeni nu au demonstrate solidaritate politica,
rezervindu-se la declaratii incurajatoare (“obosit si ocupat”) – UE in raport cu RM.

8
 Tema 6: Dialogul politic si institutiile democratice in urma implimentarii
Planului Individual de Actiuni RM-UE
Dupa semnarea Pl-lui de Actiuni dialogul moldo-comunitar s-a intensificat. Astfel,
in oct 2005 la Chisinau a fost deschisa reprezentanta permanenta a comisiei UE
condusa de sezar Demontes. In martie 2005 a fost numit un reprezentant official al UE
in RM ce coordona politicile de aplanare a Conflictului Transnistrian. Tot in acea
perioada UE devine parte la negocierile in privinta prblemei Transnistriene in statut de
observatory in formatul 5+2. In decembrie 2005, pe linia de frontiera moldo-ucraineana
incepe sa ctiveze EUBAM care e o structura trilaterala formata din colaboratorii
serviciului vamal moldovenesc, ucrainean si observatori comunitari .
Din ianuarie 2007 mai multe categorii de cetateni ai statelor straine (statele
membre ale UE; statele candidate UE; statele ce au statut de asociat, statele CSI, SUA,
Canada, Israel, China , Japonia) au dreptul sa vina in RM fara a detine viza pe o
perioada ce nu depaseste 90 de zile cu posibilitatea prelungirii pina la 6 luni. Cauzele:
- facilitatea circulatiei capitalului; -Atragerea turistilor.
La 25 aprilie 2007 in incinta Ambasadei Ungariei pt I data in lume a fost deschis
un centru comun de vize, care ofera posibilitatea primirii vizelor pt statele care n-au
reprezentanta diplomatica in RM, astfel, orice cetatean al RM poate obtine viza pt:
regatul Danemarca, rep. Austria, rep. Letonia, Rep. Estonia, marele regat al
Luxemburgului, rep. Slovenia, Rep. Suedia, Rep. Ungaria. De la 1 oct 2009 se poate
obtine viza pt Belgia, Olanda.
Din 2007 scopul RM este finisarea cu brio a Planului de ACtiuni si negocierea cu
UE a unui nou accord cadru, guvernarea de atunci pleda pt semnarea unui Acord de
Asociere.
La propunerea institutiilor europene, presedintele RM inca in 2006 a initiat
elaborarea unei noi conceptii de politica externa care ar corespunde schimbarilor
regionale, insa Proiectul de conceptie nu a ajuns la stadium de concept, politica externa
a RM urmind sa activeze in baza conceptiei de politica externa (8 febr ‘95). Dialogul
moldo-comunitar este dificil reiesind din raporturile bilaterale cu unele state membre
UE. RM nu are Tratatul de baza cu România si Tratatul de delimitare a frontierelor.
Dialogul politic:
Evolutii: Dialogul politic dintre RM si UE s-a activizast in per de implimentare a
PAUEM dezvoltindu-se in multiple ramuri. UE, prin comportamentul sau a detrminat
cresterea intensitatii si calitatii dialogului ei cu RM In I an de implimentare a PAUEM,
in martie 2005 a fost numit un reprezentant special al UE pt Moldova iar in oct 2005 a
fost deschisa Delegatia Comisiei Europene in Moldova; in decembrie 2005 a fost
instituita Misiunea UE de Asistenta la Frontiera in moldova si Ucraina (EUBAM). In
contextual PEV, cu timpul, si Moldova a inceput sa manifeste mai multa initiative in
domeniul relatiilor sale cu UE.Desi cu anumite reserve, Moldova a cautat sa subscrie
declaratiilor UE in domeniul PESC. In pofida faptului ca multe din acestea declaratii
vizau subiecte de interes minim pt agenda politica externa a RM, semnarea acestora i-a
adus Moldovei un adios de credibilitate. Un alt domeniu in care s-au manifestat
progrese este cel al regimului de calatorii reciproce ale cetatenilor ambelor parti. Pt
cetatenii UE, incepind de la 1 ian 2007 , RM a anulat obligativitatea detinerii de vize de
intrare pe teritoriul RM; pe cind la 25 aprilie 2007 UE a inaugurat in incinta Ambasadei
9
Ungariei la Chisinau Centrul Comun de Vize. Acesta este I centru unde cetatenii
moldoveni pot solicita vize pentru mai multe state europene ce nu au reprezentante
diplomatice in RM. In decembrie 2007 Guvernul a aprobat Strategia de Comunicare cu
privire la intergrarea europeana a RM si a Planului de Actiuni pt 2008 de realizare a
acesteia.
Deficiente si Probleme: Catre sfirsitul perioadei prevazute pentru implimentarea
PAUEM, in 2007, RM nu a demonstrate ca este pregatita sa treaca la un alt tip de relatie
contractuala cu UE.La etapa actuala se manifesta o inabilitate de comunicare rapida
intre RM si UE Dialogul politic fructuos din per 2005-2008 a fost subminat si de
deficientile din relatiile Chisinului cu unul din statele membre ale UE – România.
Evident ca cetatenii moldoveni sint cei care sufera cel mai mult
Prioritati:
-Relaizarea unui studui privind posibilitatea incheierii unui acord de liber schim
intre UE si Moldova;
-Incheierea acordurilor privind traficul local de frontiera (cu România), de
readmisie cu statele de origine/transit a migrantilor ilegali ce trec prin Moldova in
drumul lor spre UE;
-Extinderea personalului DIE din cadrul MAEIE si a corpului diplomatic acreditat
pe linga Comunitatile Europene;
- Informarea obiectiva, plenara si rapida a UE pe marginea principalelor procese
din registrul relatiilor Moldovei cu aceasta. Asigurarea unui grad inalt de deschidere
fata de UE sub aspectul informarii acesteia in probleme de securitate si politica externa;
-Examinrea oportunitatilor de participare a RM in Programul Competitivitate si
Inovare al UE, precum si a posibilitatilor de cooperare cu oficiul European pentru
patente;
-Solicitarea organizarii in Chisinau a conferintei anuale din 2009 in cadrul PEV.,
etc
Institutiile democratice:
Cele mai importante progrese ale Chsinaului in acest sens au fost facute in perioda
martie 2005-martie 2007. Dupa 2007 procesul de reforma in acest domeniu a incetinit.
In unele domenii transformarile democratice au stat pe loc, in altele , cum ar fi
libertatea presei, s-a inregistrat un anumit regres.Potrivit freedom House “scorul
democratiei” in cazul Moldovei s-a imbunatatit din 2005 pina in 2006, dar a ramas
constant in 2007 fata de anul precedent; in timp ce APCE a apreciat in raportul sau de
monotorizare din oct 2007 ca de la adoptarea precedentului raport in 2005 “Moldova a
avansat semnificativ pe calea reformelor democratice”. Desfasurarea intensitatii
procesului de reforma a fost afectata in mare parte de campania electorala din 2007 pt
alegerea organelor administratiei publice locale Din pacate, promovarea reformelor in
domeniul institutiilor democratice nu a revenit la un ritm satisfacator nici dupa
incheierea scrutinului local din 2007. Pe linga campania electorala, un factor importat
ce a afectat constructia definite in termenii “parteneriatului politic” reprezinta
negocierile directe si lipsite de transparenta a Chisnaului cu Moscova in problema
Transnistriana. Ba mai mult, competitia pt impartirea functiilor de conducere in urma
algerilor locale din 2007 a aprofundat contradictiile dintre formatiunile politice, avind
consecinte anumite asupra conditiei institutiilor democratice din RM.
10
 Partidele Politice:
Evolutii: Pe parcursul perioadei 2005-2008 e scena politica au aparut 9 partide,
marind nr total al acestora cu cca 1/3.Alegerile locale generale din iunie 2007 au servit
ca prilej pt testarea potentialului la nivel national al partidelor politice. Doar 5
formatiuni din cele peste 30 au putut acumula mai mult de 4% din voturile alegatorilor,
confirmindu-si potentialul de a se angaja cu success in competitia politica pt
reprezentare in Parlamentul RM. La 21 dec 2007, Parlamentul a adoptat o noua lege
privind Partidele Politice. Aceste prevederi se refera la: restrictiile vizind activitatea PP
(nr minim de membri a fost coborit de la 5000 la 4000); atributiile PP; sustinerea de
catre stat; obligatiile si raspunderea; evidenta PP; reorganizarea, suspendarea si
incetarea activitatii; patrimonial si sursele de finantare. Principala inovatie a proiectului
insa tine de unele prevederi referitoare la finantarea acestora, inclusive din bugetul de
stat, incepind cu iulie 2009.
Deficiente si Probleme: Din luna martie 2007, competitia dintre partidul
comunistilor din RM si partidele de opozitie a degenerate in multe cazuri de
confruntare.Un sir de formatiuni politice au invocat persecutii si abuzuri din partea
partidului de guvernamint. In acest fel, a fost remarcata intentarea de dosare penale
liderilor mai multor partied de opozitie, printer care: m. Formuzal, vicepresedinte al
PPR; Eduard Musuc, atunci presedinte al partidului Social Democrat dein moldova;
Serafim Urechean, presedinte al Aliantei Moldova Noastra, etc. mai multi lideri de
partied au pretins ca procesele impotriva lor au un “character politic”. Noua Lege
privind Partidele Politice contine un sir de deficiente, fiind elaborate in graba, fara a se
lua in consideratie majoritatea obiectiilor si propunerilor anterioare referitoare la
reglementarea domeniului respective. Expertii nationali au invocat imperfectiunea
reglementarilor depsre finantarea, transparenta, responsabilitatea; lipsa unei corelatii
strinse cu diverse acte legislative in vigoare. O limitare serioasa in dezvoltarea PP vine
din partea interzicerii detinerii functiior publice si elective a cetatenilor cu cetatenii
multiple. Astfel , este lipsita de sens aderarea la partied a unor cadre calificate ce nu vor
putea fi alese intr-un sir de functii de raspundere prin filiera PP.

Institutia Alegerilor:
6 martie 2005 – Alegeri parlamentare.
Desi Misiunea Internationala de Observare a Alegerilor (MIOA) a constatat ca
alegerile parlamentare din 6 martie 2005 in RM s-au desfasurat in conformitate cu
majoritatea angajamentelor OSCE, cu standartele Consiliului European si alte standarte
internationale, autoritatile nu au reusit sa indeplineasca unele angajamente si standarte
obligatorii pt un process electoral cu adevarat competitive. Mai ales, accesul la mass-
media si conditiile desfasurarii camapaniei electorale nu au fost sufficient de echitabile
in aceasta privinta, confirmindu-se tendintele negative constatate inca in per alegerilor
locale din 2003. In urma alegerilor, au fost adoptate mai multe modificari ale Codului
electoral. Acestea s-au referit la: micsorarea pragului electoral; modificarea statutului
CEC; schimbarea modalitatii de desemnare a membrilor organelor electorale de
circumscriptie si ale sectiilor de votare, etc.

11
 - Alegeri ale Primarului de Chisinau, 10 iulie, 24 iunie, 27 noiembrie si 11
decembrie 2005
Aceste alegeri nu au putut fi validate din cauza absenteismului electoral. In cazul
lor, misiunea OSCE in RM a constatat o imbunatatire a procesului electoral, in special
in ce priveste reflectarea camapniei in mass-media electronica.
-Alegeri ale Başkanului Gagauziei, 3/7 dec 2006
Aceste alegeri s-au desfasurat in general pe un ton calm. In acelasi timp,
asigurarea unor conditii ilegale pt concurentii electorali, nr mare de alegatori introdusi
in listele suplimentare au constituit motive de ingrijorare
-Alegerile locale generale, 3/17 iunie 2007
“ Aceste alegeri au fost in general bine administrate, iar nr de partied si nadidati a
oferit alegatorilor un spectru autenticde optiuni. Cu toate acestea, alegerile nu eu reusit
sa realizeze unele angajamente ale OSCE si Consiliului Europei indispensabile pt un
process electoral cu adevarat competitive . Dreptul cetatenilor de a candida la functii
publice nu a fost respectat pe deplin, iar accesul la mass-media nu a fost echitabil.
Autoritatile au exercitat presiuni si intimidari asupra unui nr de candidatidin partea
opozitiei.” , a constatat MIOA. Pt turul din 17 iunie, MIOA a concluzonat: “
Procedurile din ziua turului 2 al alegerilor locale au ratat o imbunatatire modesta in
comparative cu I tur, desi au persistat totusi probleme preelectorale, in special
caracterul partinitor al mass-mediei si intimidarea candidatilor”. Coalitia 2007 a
constatat ca alegerile locale din 3 iunie nu au intrunit criteriile internationale de alegeri
libere si corecte, in timp ce alegerile din din 17 iunie, au intrunit in liniii mari criteriile
internationale de alegeri libere, cu exc cazului de la Corjova, si au fost partial corecte.
Totusi au existat numeroase probleme referitoare la micsorarea pragului electoral pt
candidatii independenti si asigurarea participarii la votare a cetatenilor aflati peste
hotare. Pragul electoral a fost initial scazut de la 6% la 4% pt ca mai apoi sa fie din nou
ridicat. Interzicerea aliantelor preelectorale constituie o limitare apriga a libertatilor de
care se bucurau partidele anterior.

Societatea Civila:
Evolutii: Conceptia privind cooperarea dintre Parlamentul RM si societatea civila,
aprobata la 29 dec 2005 a vut drept scop stabilirea principiilor de interactiune intre
Parlament si reprezentantii societatii civile, precum si consultarea permanenta intre
parti. Printer alte realizari vom mentiona: Semnarea Memorandumului privind
cooperarea in procesul integrarii europene intre MAEIE al RM si organizatiile societatii
civile si a Memorandumului de cooperare dintre Ministerul protectiei Sociale, familiei
si Copilului si reteaua ONG-urilor din domeniul social. Mai multe Ministere au
organizat periodic reuniuni tematice consultative cu participarea reprezentantilor ONG-
urilor.
Deficiente si probleme: In acest sens putem mentiona faptul ca s-au constatat
cazuri in care multe din proiecte au fost examinate in graba de catre Parlament, fara
respectarea termenului de 15 zile stabilit de Regulamentul parlamentului RM si de
mecanismul de implimentare a Conceptiei privind cooperarea cu societatea civila.ONG-
urile specializate au constatat ca multe acte legislative (Codul Audiovizualului, pachetul
de legi referitoare la APL) nu au fost supuse efficient dezbaterilor publice si ca multe
12
propuneri ale ONG-urilor nu au fost luate in consideratie.Deci, unele autoritati publice
au avut o atitudine ignoranta fata de implicarea ONG-urilor la formularea si
implimentarea politicilor publice. Gradl de transparenta a autoritatilor fata de ONG-uri
a ramas insufficient. Capacitatile umane si institutionale, de expertiza si asistenta a
ONG-urilor au fost limitate.

Mass-media:
Evolutii: Printre principalele evolutii in acest domeniu se enumera: Aprobarea
regulamentului privind implimentarea si respectarea CA; adoptarea de catre CCA a
Strategiei de acoperire a teritoriului national cu servicii de programe adiovizuale
(2007-2010); asigurarea unui grad mai mare de deschiderea CCa spre accesul
publicului la informatii privind activitatea sa; elaborarea de catre Consiliul
Coordonator al Audiovizualului (CCA) a recomandarilor privind mecanismele de
intrare in legalitate a radiodifuzorilor fondati si finantati de autoritatile administratiei
publice locale.
Deficiente si probleme: codul Audiovizualului a fost adoptat fara o dezbatere
publica plenara, au apreciat Partidele Parlamentare de opozitie si organizatiile
specializate in domeniul mass-media. Ulterior, mai multe organisme au exprimat
ingrijorari privind modelul de implimentare a Codului Audiovizualului. Mai multe
organizatii nationale si internationale au apreciat ca Compania “Teleradio-Moldova” a
continuat san u intruneasca pe deplin caracteristicile unui audiovisual public,
conformindu-se lent prevederilor noii legislatii autovizuale. Situatia de la “Moldova 1”
a fost apreciata in acest sens mai ingrijoratoare comparative cu cea de la “Teleradio-
Moldova”. In procesul de reorganizare a posturilor municipale “Antena C” si “Euro TV
Chisinau” au fost atestate mai multe incalacari, cum ar fi: ignorarea procesului de
consultare a opiniei comunitatii municipale; lezarea interesului public, prejudicierea
dreptului la informare a publicului, limitarea clara a fluxului liber de informatie, etc. In
per 2005-2008 au fost inregistrate mai multecazuri de limitare a libertatii presei “Pro tv
Chisinau” “DTV” “ Euro Tv Chisinau”, etc. printer altele, autoritatile moldovene nu au
realizat I complet obiectivul PAUEM, ce prevede ajutor financiar din partea statului pt
mass-media acordat in baza criteriilor stricte si obiective aplicate egal pt toata mass-
media. Accesul liber la informatie a fost ingradit mai mult sau mai putin cauzele acestui
fenomen sunt: transparenta redusa a institutiilor publice; neglijarea legii privind
accesul la informatie; atitudinea formalista; incopetenta fnctionarilor publici in multe
cazuri; secretizarea excesiva a informatiei de interes public. Studiul “Libertatea
Globala a Presei in 2007 ” a apreciat presa in moldova ca fiind “nelibera”.

13
 Tema 7: Reformarea Sistemului Juridic moldovenesc in urma semnarii
Planului Individual de Actiuni RM-UE
RM are mai multe carente, deficiente la capitolul justitiei si ativitatea organelor de
forta. Acest lucru esterecunoscut de institutiile centrale, organizatiile non-statale din
moldova si dinafara ei; cit si de populatia de rind. In conformitate cu barometrul
opiniei publice din iunie 2008 doar 2,8% din respondenti afirma ca au incredere totala
in sistemul juduciar; 4,1% afirma ca au incredere partiala. Acelasi sondaj ne
demonstreaza ca 27,7% nu au incredere deloc in sistemul judiciar; 30,5% nu au
incredere in politie.
Planul Individual prevedea reformarea si consolidarea sistemului judiciar prin
adoptarea actelor normative cerute de Dreptul Comunitar; ajustarea legislatiei nationale
(dimensiuni particulare); transformarea institutiilor judiciare in organe independente si
depolitizate; eficientizarea transparentei in elaborarea noilor acte normative si in
procesul decisional; umanizarea codurilor juridice- schimbarea in cazurile
infractiunilor mai putin grave a pedepselor cu detentii reale, cu amenzi, munca
neremunerabila in folosul societatii, impacaciunea dintre parti.
In RM au fost adoptate mai multe politici care aveau ca scop: eficientizarea
sistemului juridic: - strategia nationala anticoruptie; - Programul provocarilor
mileniului; - planul privind repsectarea drepturilor omului.
UE s-a angajat sa asiste RM in procesul elaborarii noilor acte normative, c ear
standartiza baza juridical a cerintelor comunitare.
Parlamentul RM, dupa febr 2005 a adoptat o serie de legi si a amendat o serie de
legi existente cerute de Planul Individual, insa odata adoptate cu aceasta deficienta la
capitolul implimentare. Dosarele sunt examinate o perioada ft indelungata (pot exista
cazuri cind aceasta perioada poate dura pina la 2 ani); insa aici exista un argument
obiectiv – un judecator analizeaza in mediu 70 de dosare lunar.
In RM a fost constituit Consiliul Superior al magistraturii compus din 7 judecatori,
care are ca scop:
- Aprobarea regulamentelor interne privind functionarea sistemului judiciar;
- Supravegherea procesului decisional juridic;
- Supravegherea aspectelor morale etice a activitatii juridice.
Cu sustinerea partenerilor europeni au fost implimentate politicile de transparenta:
a) Aparitia site-urilor oficiale;
b) Publicarea actelor normative inainte de a fi adoptate cu posibilitate ca
reprezentantii societatii civile sa poata propuna amendamente actului dat
c) Eficientizarea activitatii Departamentului Relatii cu Publicul.
Cu scopul imbunatatiri managementului uman atit statul moldav, cit si organismele
internationale organizeaza systematic cursuri de reciclare profesionala sau de
perfectionare a pregatirii profesionale.:- Sub egida RM pe teritoriul RM; - Sub egida OI
pe teritoriul RM; - Cursuri de pregatire in centre europene.

14
 Tema8: Consolidarea capacitatilor administrative in contextul implimentarii
Planului Individual de Actiuni RM-UE
Reformarea sistemului administrativ e o prioritate a dialogului politic dintre RM-
UE, deoarece doar existenta si functionarea unor institutii democratice va permite
implimentarea PIA. Structurile administrative centrale trebuie sa fie bine partajate si cu
indatoririle clare in raport cu celelalte istitutii statale. Ministerele si alte institutii statale
trebuie sa fie depolitizate cu Ministrul- reprezentant al fortelor politice si angajatii –
tehnocrati. In opinia analistilor independenti doar 1/3 din functionarii publici au
pregatirea si abilitatile necesare pt a active in APC; deci in contextual dorintei
construirii statului de drept si a autonomiei (restrinse) locale e necesara functionarea
organelor centrale in conformitate cu standartele europene, ceea ce presupune
colaborarea dintre ramurile puterii si independenta uneia fata de cealalta (Art.6
Const.RM). APC este parte a sistemului politic national, deaceea el se supune legislatiei
nationale, iar aceasta este supusa in permanenta armonizarii la aqsul comunitar.
Legislata Europeana prevede ca APC are la baza buna guvernare:
1. Functionarii – Oameni in care societatea are incredere emanind
axalitate (verticalitate si coerenta).
2. Persoane responsabile de indatoririle sale civile si politice
3. Sisteme transparente si pt cetateni
4. Neutralitate politica; neexercitarea altor functii remunerabile
5. Competente manageriale
6. Posedarea noilor tehnologii
7. Cunoasterea limbilor de circulatie internationala (scrsi, vorbit)
8. Are o mare capacitate de a se adapta (conforma) la noile schimbari
In 2005 a fost aprobata Strategia de Reforma APC, iar in 2007 Planul detaliat de
implimentare a Strategiei de Reforma a APC. In documentele date erau prevazute
urmatorele prioritati:
1. Reorganizarea APC, ce presupune: - Optimizarea activitatii acesteia si rationalizarea
nr de angajati; - Delimitarea functionarilor care se ocupa de elaborarea politicilor si
celor ce se ocupa de implimentarea lor; - Mentinerea unui nr constant de Ministere si
structuri statale. In conformitate cu programul Guvernamental 2009-2013
(Programul Filat) Ministerul educatiei si Tineretului a fost reorgaizat in ministerul
educatei, Ministerul culturii si Turismului – in Ministerul Culturii, Ministerul
Protectiei si resurselor Naturale - in ministerul mediului, Ministerul reintegrarii si
Ministerul Administratiei Publice Locale au fost dezvoltate. In acelasi timp a fost
creat un nou Minister – Ministerul tineretului si Sportului. Se presupune ca vor fi
supuse reforme in serviciul vamal si Departamentul de Graniceri.
2. Optimizarea procesului decisional: - Accelerarea procesului de elaborare si adoptare
a politicilor nationale; - Monotorizarea implimentarii politicilor date; - elaborarea
rapoartlor trimestriale privind eficienta politicii nationale
3. Perfectionarea managementului resurselor umane , ce presupune crearea in fiecare
institutie statala a unui nucleu de functionare ce ramine intact in cazul schimbarilor
politice. Acestia reprezinta prin sine un grup de profesionisti, personae responsabile,
impartiale, oneste, stabile, eficiente.

15
4. Eficientizarea managementului financiar – prevede ca toate strategiile si politicile
nationale trebuie sa aiba acoperire financiara.
Planificarea politicilor date strategic pe o perioada de timp, ceea ce va permite o
mai buna implimentare a politicilor date. APC are o capacitate enorma de elaborare a
documentelor cadru, insa nu si de implimentare a acestora. Ministerele colaboreaza
inefficient intre ele incercind sa delimiteze probleme astfel incit sa-I revina cit mai
putine obligatii.

16
 Tema 9 : Reglementarea Conflictului transnistrian in contextul implimentarii
Planului Individual de Actiuni RM-UE Incepind cu 2005 UE, alaturi de SUA fac
parte din mecanismul de negociere a raioanelor din din e a RM, in formatul 5+2
(Ucraina, Rusia, OSCE, RM, transnistria+ SUA si UE), insa, din 2006 din cauza
Transnistriei mecanismul dat nu a functionat din lipsa unei parti la procesul de
negocieri. S-a convenit ca la 6 noiemb 2009 sa se reia negocierile in formatul 5+2 in
Viena. Partea Transnistriana a declarat ca este gata de negocieri in conditiile respectarii
drepturilor autonome ale Rep. Moldovenesti Nistriene. UE este real interesata in
solutionarea grabnica si eficienta a conflictului transnistrian deoarece focarul de razboi
“inghetat” se fala la o distanta mai mica de 100 km de la granitele Estice ale
Comunitatii. In orice moment pot aparea luptele reale ce vor duce la aparitia
refugiatilor si migrantilor; Transnistria reprezinta sursa si zona de tranzit pt traficul de
arme (arme de calibru mic, arme albe si explosive in spatial comunitar). La fel, prin
intermediul teritoriului transnistrian sunt aduse in Europa substante narcotice din Asia
Centrala si oriental Apropiat. Aceasta problema reprezinta o prioritate de politica
interna a RM, lucru stipulate in programee guvernamentale: Greceanii 1, Greceanii 2,
Filat ( problema interna- Trnsnistria parte integrala a RM; politica ext – atragerea
statelor si sistemelor de state in solutionarea conflictelor interne).
In 2003, Fed.Rusa in baza memorandumului din ’97 privind solutionarea
Conflictului Transnistrian propune un model de solutionare si de includere in
transnistriei in componenta Moldovei – planul Cozac (presupune federalizarea RM cu
continerea a 3 elemente : rep. federativ Transnistriana, Rep. Fed. Moldoveneasca, Rep.
Fed. Gagauza. La fel, planu, prevedea separarea puterilor executive in dependenta de
apartenenta etnica). Planul dat insa nu a fost semnat, in 2005 apare un model revazut si
adaugat – Cozac 2 care la fel ramine nesemnat.
Partea moldoveneasca la rindul sau a propus 3 planuri de solutionar:
1) 3D- Demilitarizarea; - Descriminalizarea; - Democratizarea.
Pt fiecare process era prevazuta o perioada anume. Indeplinirea primeia permitea
trecerea la II. Acest lucru insa a ramas la nivel conceptual.
2) La fel, Parlamentul RM a adoptat Legea cu privire la raioanele de est a RM in
kare era prevazut autonomia: culturala, ligvistica, sociala, educationala in conditiile in
care acestea vor face parte din statutul unitary RM (Modelul Gagauzire).
3) Propunerile presedintelui RM – apropierea malurilor RM, care prevedea
constituirea institutiilor de studio in care ar studia atit moldovenii, cit si transnistrienii;
unificarea sdistemului social; construirea mai multor poduri; ajustarea politicilor si
programelor celor 2 parti.
Proiectul din partea Societatii Civile: presupune dezvoltarea economico-sociala a
RM si transformarea ei in punct de atractie pt Transnistria.
In 2007 UE a numit un reprezentant special insarcinat cu participarea la negocieri
diplomatice, purtaea dialogurilor politice cu reprezentantii Guvernului RM, cu
autoritatile Transnistriene; vegherea zonei de securitate CUC ( Centrul Unificat de
Control) - reprezentant special al UE Karl Mitzel.
Conflictul transnistrian stopeaza RM in integrarea Europeana. Cerintele de la
Copenhaga stipuleza existenta si functionarea institutiilor democratice, autoritatea
carora se rasfringe pe intreg teritoriul unui stat.
17
 Tema 10: Reforma si dezvoltarea economiei nationale in contextul dialogului
moldo-comunitar
In economie, Moldova este extrem de dependenta de factorul extern, astfel aceasta
a fost puternic afectata in timpul crizelor din 1998-1999 din Fed. Rusa. Dupa
democratizare PIB-ul national crestea anual +_ 4%, air catre 2004-2005 a crescut cu
+_7,5%. Insa, din cauza crizei vnului din 2006 si a secetei din 2007 PIB-ul national a
demonstrat o crestere de 3,5%. Economia ntionala este bazata pe:
- Remitentele externe;
- Taxele de vamare si impozitare;
- Sectorul serviciilor;
- Sectorul agro-alimentar;
- Industrie usoara.
In a 2006 RM s-a pozitionat pe I loc in lume dupa nivelul de remitente raportata la
cap de locuitor. Insa doar 11 % din banii veniti sunt folosite ca investitii directe; restul
banilor se folosesc pt procurarea bunurilor mobile si imobile, consum curent, s.a. In
acelasi timp o parte din banii proveniti sunt depozitati pe conturi bancare. Din cauza
crizei mondiale in ultimul an s-au micsorat cu cca 30-40% investitiile provenite din
strainatate.
Un rol important in economiile nationale il detin relatiile bi- si multi-laterale
comerciale.
Produsele strategice moldovenesti sunt:-vinul; - zaharul; - conservele Din 2007 UE
este partener egal pt comertul moldovenesc alaturi de Fed. Rusa si statele CSI. Insa
trebuie de luat in calcul 2 momente:
- devenirea României stat membru al UE;
- Fenomenul “IOHA” ( material prima provine din UE, cu ajutorul bratelor
de munca moldovenesti este produs bunul finit si exploatat in exterior).
Dupa indelungate tratative cu RM, UE a acordat un regim autonom si privilegiat
pt marfurile moldovenesti. Insa, pt marfurile strategice au fost stabilite limite pe care
RM nu le poate depasi pe parcursul unui an. A fost stabilita o lista de produse pe care
RM le poate exporta in UE cu taxa 0. Insa o mare parte din aceste marfuri nu sunt
produse in RM. UE a impus marfuri care nu se produc in cadrul sau si de care are
nevoie. Prevederile date au fost incluse in acordul GSP.
Guvernul a adoptat o serie de masuri cu scopul accelerarii dezvoltarii economice:
- Crearea zonelor economice libere;
- Amistiere impozitara;
- Impozitarea zero pt o perioada de timp a anumitor activitati economice.

18
Tema 11: Dialogul social şi politic de ocupare a forţei de muncă după semnarea
PAUEM
Domeniul social a reprezentat si reprezinta un aspekt-cheie a preokuparii guvernamentale.
In toate programele guvernamentale din ‘92 inkoace ka prioritate a fost stabilit:eliminarea
problemelor sociale.
Reducerea saraciei – kare e una din prioritatile programului mileniului la kare RM este
parte. Eradikarea saraciei a reprezentat o prioritate guvernamentala dea lungul existentei
independentei Moldovei. Problema data are manifestare mai aktiva i spatiul rural, unde
dependenta de pamint, de produktivitatea acestuia e majora. Astfel, taranii sint dependenti
atit de krizele socio-economice, kit si de efektele naturale kare konditioneaza
produktivitatea. In urma krizei, ekonomia din ‚98-2000, nivelul general de trai a skazut, a
kreskut nr. populatiei kare a migrat, au skazut veniturile. In acest kaz statele intreprind
masuri sigure de inlaturare a problemelor:
-Akordarea indemnizatiilor unice pentru tarani:bani, seminte, combustibil
-Asigurarea produktiei de ingheturi, grindina, seceta, ploile torentiale, incendiile, ingheturi
timpurii
-Akordarea kreditelor ku procentaj avantajos.
Sistemul de protektie sociala:protektia orfnailor, invalizilor si a altor klase
defavorizate.O alta problema sociala sint kopiii orfani si fara ingrijiri. La moment se
estimeaza ka exista in jur de 12000 orfani. Problema e ka o mare parte din acestia fie ka
nau dorinta de a eduka kopiii, fie ka au fost lipsiti de drepturi. La moment, guvernul RM
implementeaza o noua politika: krearea kaselor de kopii de tip familiar, marirea
indemnizatiilor pentru kopii orfani, akordarea asistentei sociale dupa implinirea virstei de
18 ani. In kontextul problemelor demografice, guvernul incearka sa adopte noi politici prin
kare sa mareaska nr. natalitatii: marirea indemnizatiilor la nasterea primului kopil, marirea
indemnizatiilor lunare, indemnizatii la nasterea celui de-al doilea kopil, indemnizatii la
nasterea a 3 kopii si mai multi.
Sistemul de salarizare. Statul tinde spre ekilibrarea salariului minim pe ekonomie, dar
mai ku seama acelui din sektorul bugetar ku kosul minim de konsum. La moment exista un
dekalaj: diferenta dintre salariul pe ekonomie, dar mai ku seama acelui din sektorul
bugetar, diferenta dintre salariul legal si ilegal.
Sistemul de pensii. Autokrearea pensiei – lukrezi si depui pt pensie: pensia akordata de
stat.
Sanatatea publika. In kontextul implementarii Planului de Aktiuni s-au introdus noi
lemente in sistemul de sanatate:
-Introducerea polisurilor de asigurare obligatorie
-Konstituirea institutului medikal de familie
-Impartirea institutiilor sanitare pe 3 nivele:republikan, municipal si raional: in acest timp
statul akorda gratis polisuri de asigurare pt pensionari, invalizi, paturi defavorizate,etc.
Angajatii aloka lunar 3,5% din salariu plus angajatorul 3,5% pt polisul de asigurare.
Reformarea sistemului de invatamint. In 2005 Moldova adera la procesul de la Bologna
kursurile optionale, unifikarea sistemului de invatamint la nivel european, posibilitatea
angajarii in kimpul muncii prin rekunoasterea diplomelor de studii superioare orikarui
stat-membru a procesului de la Bologna.

19
Tema 12: Frontierele şi migraţia în cadrul PAUEM
RM are doar 2 vecini:in est – Ukraina si existenta RM nistrene, iar in vest – Romania, kare
din 2007 este membru UE. In Pl.de Aktiuni a fost stabilita ka prioritate eficientizarea
managementului frontierelor si imbunatatirea regimului de kontrol la punktele de trecere.
Ku skopul eficientizarii kontrolului frontierelor, Ue incepind din 2005 a initiat o misiune
speciala de asistenta a frontierelor moldo-ukrainene pe teritoriul transnistrean, ceea ce a
permis ka rapoartele ekonomice dintre Transnistria si lumea exterioara sa se diminueze.
In primavara lui 2006 Ukraina a inceput sa aplice noi reguli de trecere pe sektorul
Transnistriei, astfel, agentii ekonomici transnistreni au nevoie de inregistrarea autoritatilor
lokale la Kisinau, pt a efektua aktiunile importului si exportului.
La inceput, agentii ekonomici transnistreni nu doreau sa se inregistreze ka firme
moldovenesti. Moldova a avut din aceasta kiteva beneficii:
-Diminuarea statalitatii transnistrene prin retragerea unei funktii a statului
-Beneficii financiare:agentii ekonomici akitau impozite in bugetul moldovenesk
-Marirea prestigiului Moldovei
Aktivitatea EUBAM a dat posibilitate modernizarii si eficientizarii serviciului granicerilor
RM si serviciul vamal al RM:
-Diminuarea koruptiei din sistemele date
-Kresterea profesionala a angajatilor din sistemele date
La fel, ku ajutorul UE sint organizate trenninguri, kursuri pt ofiteri, graniceri, serviciul
vamal kare au ka skop:
-Kunoasterea si posedarea limbilor straine
-Abititati in domeniul tehnologiilor informationale
-Eficientizarea dialogului ku klientii
-Unifikarea sistemelor de graniceri si vamal la nivel european
In acest timp la frontierele vestice exista alt tip de probleme:
-Inexistenta delimitarii teritoriale
-Diferenta sistemelor de kontrol
-Diferentele dintre institutiile implikate in problema de frontiera
In 2006 a fost semnat un akord dintre serviciul de graniceri a RM si ministerul de intrene si
administrativ a Rom prin kare au konvenit ka RM si Rom vor intensifika colaborarea
kombaterii kontrabandei ekonomice la frontiera(trafikul ku tigari, bauturi alkolice,etc.)
O problema primordiala pentru sektorul social a RM este migratia. Incepind ku anii ‚90 din
kauza insukceselor reformelor socio-ekonomice, krizelor financiare si guvernarii proaste, a
kreskut treptat nr. moldovenilor kare au plekat din tara. Nu exista o cifra si o statistika
pragmatika kare ar identifika nr.moldovenilor kare traiesk temporal sau permanent peste
hotare. Astfel, cifra variaza de la 0,5-1 sau kiar 1,5mln cetateni.
In ultimul timp se atesta ka pleaka in strainatate nu doar reprezentantii grupurilor social
vulnerabile si medii, dar si reprezentantii grupurilor sociale avantajoase. Principalele
punkte de destinatie sint:Rusia, st-mem UE, Turcia, Israelul,etc.

20
Tema 13: Monitorizarea implementării PAUEM
Monitorizarea este efktuata paralel de kiteva institutii si anume de:Guvernul RM,
UE, ONG-uri,si poporul moldovenesc.
Guvernul RM monitorizeaza implementarea Pl.Ind de Akt inka de la procesul
de semnare, pt fiekare sarcina a fost stabilit unu sau kiteva ministere responsabile
de indeplinirea acestor sarcini. La finisarea fiekarui semestru fiekare minister in
parte, in dependenta de sarcinile sale, elaboreaza un raport in kare erau stabilite
realizarile, perspektivele. Pe baza acestora Guv RM elabora un raport general
privind realizarea RM a PL de Akt pe o anumita perioada. In baza acestor rapoarte
CE facea un studiu general despre progresele RM. Una din problemele principale
este faptul ka una si acceasi sarcina o au kiteva ministere in paralel, astfel,
inrapoartele sale ministerul enunta doar sarcinile kare le avea de unul singru.
UE in baza rapoartelor Guv RM, rapoartele misiunilo diplomatice si a
informatiei kolektate in timpul vizitelor oficiale si de lukru, informatii in baza
acestora era intokmit un raport privind indeplinirea Pl de Akt din RM. Rapoartele
date erau de 2 tipuri: simestriale si finale. UE prin intermediul rapoartelor si
komunikatelor politice, promova o politica loiala fata de RM, folosind sintagme
diplomatice, kum ar fi: RM inregistreaza progrese serioase in procesul de dialog ku
UE; perspektivele RM sint konstante. Diskursurile politice trebuie analizate dupa
folosirea cuvintului,,dar’’. In raportul final elaborat de Comisia UE a fost stabilita
o ierarhie a realizarilor RM, astfel pt domenii ka kooperare moldo-ukr;
funktionarea EUBAM; dialogul ku institutiile financiare internationale au fost
apreciate cu nota „progres bun”.La capitolul lupta impotriva coruptiei si crima
organizata,combaterea saraciei,aderarea procesului RM la procesul de la
Bologna,nota „progres”.La capitolul respectarii omului si a
minoritatilor,indeplinirea justitiei si depolitizarea acesteia,au fost apreciate cu nota
„problema”.
Societatea civila. In RM activeaza o serie de institutii nonguvernamentale care
monitorizeaza procesul de apropiere a RM la UE,elaborarea buletinelor
informationale si evaluative,privind integrarea in UE.La fel institutiile date
organizeaza mese rotunde si conferinte iar in baza acesteia-manuale si monografii
privind procesul de aderare (ipp,ape,mem,viitorul)
ONG elaboreza simestrial si anual euro monitorul in care sunt stabilite domeniile
in care RM a inregistrat cele mai mari progrese.Sint identificate domeniile
problematice a RM si se akorda recomandari practice privind realizarea
PLANULUI INDIVIDUAL DE ACTIUNI.

21
Tema 14: Perspectivele relaţiilor RM – UE
In 2009 se finiseaza perioada de activitate a APC care a fost semnata in 1998 si
intra in vigoare in 1998,era prevazut pe o perioada de 10 ani cu posibilitatea
prelungirii de un an.PAUEM a fost semnata in 2005 pe o perioada de trei ani si ca
urmare a intelegerilor dintre parti a fost prelungit inca pentru un an.Perpectivele
treuie analizate din 2 pozitii:pozitia Moldovei si pozitia UE.
UE la moment se afla in stare „obosit si okupat”.la fel trebuie de luat in calcul
capacitatea de asimilare in UE a noi membri.Nu trebuie omisa nici opinia publica
care are atitudinea negativa fata de extinderea UE.In acelasi timp elitele politice se
pronunta pentru extindere simtind datorie morala istorica pe care o ara vechea
europa fata de tinara europa.Reesind din pozitia RM toate declaratiile,programele
guvernamentale si alte acte normative stabilind inegrarea europeana e o prioritate
pe termen scurt si mediu pentru RM.
RM nu corespunde principalelor cerinte de la Copenhaga.Astfel in aspectele
politice in existenta unui sistem democratic functional,incalcarea partiala a
drepturilor omului si minoritatilor,sistemul juridic dependent si
politizat,intransparenta in activitatile organelor de stat.autoritatile locale nu dispun
de autonomie in raport cu cele centrale.
La capitolul economic dependeta economica a RM fata de factorul
extern,posibilitatea disparitiei unui nr.de intreprinderi autohtone sub presiunea
concurentilor europeni.Intreprinderile autohtone au 3 variante:
-Disparitia ca entitati economice
-Transformarea lor in filiale a companiilor europene
-Unificarea mai multor companii Moldovenesti intr-un holding
Riscuri.Cresterea nr.de someri ca urmare a disparitiei firmelor autohtone.In
conditiile apropierii sau aderarii RM la UE,ea risca cu independenta si
suveranitatea sa,va creste nivelul de functionari,dependenta economiei de statele
comunitare dependenta de deciziile Bruxelului.
Avantaje.Atragerea investitiilor directe europene in RM,cresterea nr.de firme
europene care ar avea activitate in RM,cresterea pristigiului in RM,oportunitatea
de a rezolva problemele RM in cadrul cmunitar.
Bariere.Pozitia Rusiei care se poate impotrivi dialogului moldocomunitar in cazul
in care acesta ar evolua de la domeniul social economic spre cel politic si de
securitate,Ucraina care cel mai probabil va adera la pachet cu RM,bariere
interne:saracia,nivelul inalt de emigratie si sub dezvoltarea economica.
Oportunitati.vecinatatea directa cu UE,interesul UE in aceasta regiune,obligatia
istorico culturala care o are UE fata de RM

22