ALFABETELE SLAVE VECHI

Textele vechi slave p_strate pân_ ast_zi sunt scrise în dou_ alfabete:
glagolitic _i
chirilic. Denumirea celui de-al doilea alfabet este veche, fiind legat_ în mod
evident de
numele lui Chiril (Constantin), de_i nu el este creatorul lui. Termenul
glagolitic este mai
nou, fiind luat din limba sârbocroat_: în Croa_ia, preo_ii catolici care oficiau
liturghia în
limba slavon_ erau numi_i glagoljaši, cuvânt derivat de la glagoljati „a vorbi,
a oficia
slujba (în limba slavon_)”, provenit din vsl. _________ „a vorbi, a spune”.
A_adar, în
croat_ glagoljica înseamn_ „alfabetul c_r_ilor religioase slavone”. Într-adev_r,
acest
alfabet, disp_rut în alte __ri slave, s-a p_strat, pân_ aproape de zilele noastre
la croa_ii
catolici, cu unele modific_ri în forma literelor.
Între cele dou_ alfabete slave exist_ o serie de asem_n_ri, ceea ce a condus
pe
cercet_tori la ipoteza unei origini apropiate: se observ_ cu u_urin__ c_
alfabetul chirilic
provine din alfabetul uncial grecesc; în ceea ce prive_te alfabetul glagolitic,
se admite c_
modelul s_u principal îl constituie alfabetul minuscul grecesc.

Problema anteriorit__ii unuia dintre cele dou_ alfabete slave a fost _i continu_
s_
fie _i ast_zi obiectul a numeroase cercet_ri _i dispute _tiin_ifice. Totu_i, în
prezent,
majoritatea cercet_torilor sunt de acord s_ interpreteze _tirile transmise de
c_lug_rul
Hrabr, în lucrarea sa, Despre litere, în sensul c_ Constantin-Chiril a creat
alfabetul
glagolitic _i c_ înainte de epoca chirilo-metodian_ nu a existat o scriere slav_
în
adev_ratul în_eles al cuvântului, de_i rudimente de scriere evident c_ au
putut fi cunoscute
de popoarele slave. Alfabetul slav – spune Hrabr – a fost alc_tuit de
Constantin Filosoful,
numit Chiril, care a f_cut 38 de litere, dintre care 24 dup_ sistemul celor
grece_ti, iar 14
potrivit pronun__rii slave. Întrucât nu ne este cunoscut num_rul ini_ial al
literelor
glagolitice sau al celor chirilice, aceste cifre nu ne pot da indica_ii precise
despre care
anume dintre cele dou_ alfabete este vorba în lucrarea lui Hrabr. Totu_i, dac_
_inem
seama de faptul c_ una dintre copiile lucr_rii p_streaz_ urme ale unui original
glagolitic,
precum _i de alte considerente de ordin istoric, ajungem la concluzia c_
Hrabr a scris cu
alfabet glagolitic. Este de presupus c_, în vechime, acest alfabet purta
numele autorului
s_u. Cercet_torii au ar_tat c_, dup_ p_r_sirea alfabetului glagolitic în __rile
slave (cu
excep_ia Croa_iei), a fost posibil ca tradi_ia s_ atribuie lui Chiril singurul
alfabet folosit
ulterior, _i anume pe cel pe care ast_zi îl numim chirilic.

Baza dialectal_ a limbii slave vechi

Cunoscând faptul c_ cei doi fra_i, Constantin-Chiril _i Metodie, originari din
Salonic, au plecat în anul 863 în Moravia cu unele traduceri începute _i c_ ei
cuno_teau
bine dialectul slavilor din Salonic _i din împrejurimi, se poate presupune c_
limba
primelor texte slave vechi s-a constituit tocmai pe baza acestui dialect. În
acea epoc_,
limbile slave erau înc_ destul de apropiate unele de altele, pentru ca aceast_
limb_ scris_
s_ fie în_eleas_ de slavii moravi, iar mai târziu s_ devin_ limb_ de cultur_ a
tuturor
slavilor de sud _i de r_s_rit.
În ceea ce prive_te baza dialectal_ a limbii slave vechi, pe baza datelor
istorice _i a
analizei textelor vechi slave, cercet_torii au concluzionat c_ acestea sunt
scrise în
dialectul slavilor din Salonic, adic_ în limba veche bulgar_ (bulgaro-
macedonean_).
Argumentele acceptate _i dezvoltate de slavi_tii care s-au ocupat de aceast_
problem_
sunt, în esen__, urm_toarele:
1. Constantin _i Chiril au plecat în Moravia cu primele traduceri gata
înf_ptuite. Evident c_ ei puteau scrie doar într-un dialect slav pe care îl
cuno_teau
dinainte, în dialectul slavilor din Salonic _i din împrejurimi.
2. Tr_s_turile lingvistice ale celor mai vechi texte p_strate indic_ faptul c_
aceste traduceri au fost efectuate într-o regiune apropiat_ de Grecia, _i
anume în mediul
slavilor din r_s_ritul Peninsulei Balcanice.
Este adev_rat c_, mai ales în epoca imediat urm_toare activit__ii lui Chiril _i
Metodie,
se disting în textele vechi slave unele tr_s_turi particulare, care le împart în
apusene
(respectiv, macedonene) _i r_s_ritene (specific bulg_re_ti), dup_ regiunea în
care au fost
copiate sau scrise (Ohrid sau Preslav).
În leg_tur_ cu determinarea bazei dialectale a limbii traducerilor chirilo-
metodiene
apare problema denumirii acestei limbi. Unii cercet_tori o numesc veche
bulgar_, în
sensul c_ aceast_ limb_ reprezint_, în esen__, faza veche a limbii bulgare de
ast_zi.
Împotriva acestui termen se ridic_ obiec_iunea c_ în timpul lui Chiril _i
Metodie numele
bulgarilor înc_ nu se extinsese pe deplin asupra slavilor din r_s_ritul
Peninsulei
Balcanice, care au format primul stat slavo-bulgar.
Denumirea de limb_ slav_ este ast_zi prea general_ _i nu poate fi folosit_ în
_tiin__, de
aceea este concretizat_ prin determinativul veche – deci limba slav_ veche
sau
13
paleoslav_, _inând seama de caracterul ei vechi (cea mai veche limb_ scris_ a
slavilor),
cât _i de importan_a ei ca limb_ de cultur_ pentru mai multe popoare slave.
Termenul de
slav_ veche este totu_i lipsit de precizie din punct de vedere geografic, c_ci
nu arat_ locul
acestei limbi în aria slav_. Pe acela_i plan cronologic au existat limbile rus_
veche, polon_
veche, ceh_ veche etc., care sunt de asemenea limbi „slave vechi”. Se
creeaz_, uneori,
impresia c_ termenul de slav_ veche se asociaz_ cu no_iunea de limb_ scris_,
deta_at_ de
baza ei dialectal_. În schimb, termenul de veche bulgar_ se ata_eaz_ în
primul rând ideii
c_ aceast_ limb_ oglinde_te dialectele vorbite în r_s_ritul Peninsulei
Balcanice.
Fiecare dintre cei doi termeni are, deci, avantajele _i dezavantajele sale. De
aceea,
aceast_ limb_ este numit_ slav_ veche sau paleoslav_.
În ceea ce prive_te termenul veche slav_ bisericeasc_, acesta este ast_zi tot
mai rar
folosit, întrucât introduce o no_iune de prisos în denumirea limbii respective.
Este
adev_rat c_ cele mai multe texte vechi slave sunt religioase, dar acest fapt
nu confer_
limbii nici o tr_s_tur_ în plus, în afar_ de unii termeni biserice_ti.