Nerv legat de encefal.

Exista 12 perechi de nervi cranieni, numerotati de la I la XII. Nervii cranieni se fixeaza la partea
inferioara a encefalului situata in josul si in fata creierului mic, cu exceptia nervului olfactiv si
nervului optic, legati de partea superioara a encefalului. Teritoriul lor cuprinde capul si o parte
din gat, unde se efectueaza legatura cu nervii rahidieni. Constitutia interna, principiile de
functionare si criteriile de clasificare sunt aceleasi ca si pentru alti nervi. Fibrele unui nerv
cranian au punctul lor de plecare sau de sosire intr-un nucleu al substantei cenusii, mic centru
de comanda situat in profunzimea encefalului.

Nervul auditiv (VIII) - Acest nerv senzitiv, responsabil de auz si de echilibru, mai este denumit si
nerv cohleovestibular. Nervul auditiv este format din doi nervi care merg alaturat unul de altul,
nervul cohlear si nervul vestibular.
Nervul cohlear transmite encefalului sunetele percepute de ureche. Nervul vestibular conduce
informatiile destinate mentinerii echilibrului.

Nervul facial (VII) - Nervul facial se imparte in mai multe ramuri spre fata, spre gat, spre
glandele salivare si spre urechea externa. Acest nerv este in acelasi timp si senzitiv si motor si
are un camp de actiune foarte intins.
Fibrele sale motorii controleaza muschii fruntii, fetei si gatului, si permit inchiderea ochilor si a
gurii. Fibrele senzoriale transmit senzatiile simtului gustativ pentru cele doua treimi anterioare
ale limbii, asigurand secretia de lacrimi si a unei parti din saliva. Fibrele sale senzitive inerveaza
pielea pavilionului urechii si timpanul.

Nervul glosofaringean (IX) - Acest nerv este in acelasi timp senzitiv si motor si face parte din
bulbul rahidian, mergand pana la limba, glanda parotida si faringe.
Fibrele senzitive asigura simtul gustativ pentru treimea posterioara a limbii si sensibilitatea
faringelui. Fibrele sale motorii comanda unii muschi ai faringelui si secretia unei parti a salivei
de catre glanda parotida.

Nervul mare hipoglotic (XII) - Acest nerv motor pleaca din bulbul rahidian si merge pana la baza
limbii, ale carei miscari le controleaza.
Paralizia acestui nerv provoaca alterarea motricitatii unei jumatati de limba. Ea este foarte rara
si adesea consecutiva unui accident vascular cerebral.

Nervul motor ocular comun (III) - Acest nerv motor inerveaza unii muschi ai ochiului precum
muschiul ridicator al ploapei si muschii contractiei pupilei.

Nervul motor ocular extern (VI) - Acest nerv motor ia nastere din trunchiul cerebral si se
indreapta spre muschiul drept extern al ochiului care permite miscarea ochiului spre exterior.
Nervul olfactiv (I) - Acest nerv senzitiv merge de la creier la fosele nazale. El este responsabil de
simtul mirosului

Nervul optic (II) - Acest nerv senzitiv aduce la creier informatiile vizuale ale retinei. Nervul optic
ia nastere in papila (mic disc proeminent situat pe retina), unde multiple fibre nervoase se
aduna si pleaca din orbita osoasa printr-un canal. Nervul astfel format isi continua traiectul in
cavitatea craniana, apoi intalneste cel de al doilea nerv optic (provenind de la cel de al doilea
ochi) la inaltimea chiasmei optice, unde fibrelc lor se incruciseaza partial.

Nervul trohlear/patetic (IV) - Acest nerv motor porneste din mezencefal (parte a trunchiului
cerebral) si ajunge in interiorul orbitei. El controleaza muschiul mare oblic, cel care asigura
rotatia ochiului in jos si spre interior.

Nervul pneumogastric (X) - Nervul pneumogastic sau nervul vag, este cel mai lung dintre nervii
cranieni. El porneste din bulbul rahidian (parte a trunchiului cerebral) si inerveaza, prin fibrele
sale voluntare, o parte a valului palatin si faringele, si, prin fibrele sale vegetative, traheea,
plamanii, esofagul, inima, ficatul si o mare parte a aparatului digestiv. Este nervul principal al
partii parasimpatice a sistemului nervos vegetativ care comanda viscerele.
Acest nerv, concomitent senzitiv si motor, este capabil sa elibereze acetilcolina, care provoaca o
contractie a bronhiilor sau o incetinire a batailor inimii. El poate, de asemenea, sa creasca
secretiile gastrice si pancreatice, poate actiona asupra veziculei biliare, poate controla variatiile
vocii, poate interveni in deglutitie (el asigura in parte motricitatea faringelui si a valului palatin),
in tuse, in stranut si in peristaltism (miscarile organelor cavitare, in particular cele ale
intestinului).

Nervul spinal (XI) - Acest nerv motor are doua radacini, una in encefal, cealalta in maduva
spinarii. El inerveaza, pentru partea sa craniana, muschii valului palatin si ai laringelui (nervul
laringean) si, pentru partea sa spinala, muschii scheletului: muschiul sternocleidomastoidian (de
o parte si alta a gatului) si trapezul (in spatele gatului si al umarului), care iau parte la miscarile
capului si gatului.

Nervul trigemen (V) - Acest nerv motor este si senzitiv si se ramifica in trei ramuri distincte:
nervul oftalmic, nervul maxilar superior si nervul maxilar inferior.
Ca nerv motor, el controleaza muschii masticatiei si administreaza productia de saliva si de
lacrimi. Ca nerv senzitiv, el asigura sensibilitatea pentru aproape intreaga piele a fetei si capului,
a dintilor, a cavitatii bucale, a pleoapei superioare, a sinusurilor si a celor doua treimi anterioare
ale limbii.
In cursul nevralgiei faciale, se observa crize foarte scurte si foarte intense de dureri care
iradiaza in regiunea acestui nerv.