Sunteți pe pagina 1din 3

Nerv legat de encefal.

Exista 12 perechi de nervi cranieni, numerotati de la I la XII. Nervii cranieni


se fixeaza la partea inferioara a encefalului situata in josul si in fata creierului
mic, cu exceptia nervului olfactiv si nervului optic, legati de partea
superioara a encefalului. Teritoriul lor cuprinde capul si o parte din gat, unde
se efectueaza legatura cu nervii rahidieni. Constitutia interna, principiile de
functionare si criteriile de clasificare sunt aceleasi ca si pentru alti nervi.
Fibrele unui nerv cranian au punctul lor de plecare sau de sosire intr-un
nucleu al substantei cenusii, mic centru de comanda situat in profunzimea
encefalului.

Nervul auditiv (VIII) - Acest nerv senzitiv, responsabil de auz si de


echilibru, mai este denumit si nerv cohleovestibular. Nervul auditiv este
format din doi nervi care merg alaturat unul de altul, nervul cohlear si nervul
vestibular.
Nervul cohlear transmite encefalului sunetele percepute de ureche. Nervul
vestibular conduce informatiile destinate mentinerii echilibrului.

Nervul facial (VII) - Nervul facial se imparte in mai multe ramuri spre fata,
spre gat, spre glandele salivare si spre urechea externa. Acest nerv este in
acelasi timp si senzitiv si motor si are un camp de actiune foarte intins.
Fibrele sale motorii controleaza muschii fruntii, fetei si gatului, si permit
inchiderea ochilor si a gurii. Fibrele senzoriale transmit senzatiile simtului
gustativ pentru cele doua treimi anterioare ale limbii, asigurand secretia de
lacrimi si a unei parti din saliva. Fibrele sale senzitive inerveaza pielea
pavilionului urechii si timpanul.

Nervul glosofaringean (IX) - Acest nerv este in acelasi timp senzitiv si


motor si face parte din bulbul rahidian, mergand pana la limba, glanda
parotida si faringe.
Fibrele senzitive asigura simtul gustativ pentru treimea posterioara a limbii si
sensibilitatea faringelui. Fibrele sale motorii comanda unii muschi ai
faringelui si secretia unei parti a salivei de catre glanda parotida.

Nervul mare hipoglotic (XII) - Acest nerv motor pleaca din bulbul rahidian
si merge pana la baza limbii, ale carei miscari le controleaza.
Paralizia acestui nerv provoaca alterarea motricitatii unei jumatati de limba.
Ea este foarte rara si adesea consecutiva unui accident vascular cerebral.

Nervul motor ocular comun (III) - Acest nerv motor inerveaza unii muschi
ai ochiului precum muschiul ridicator al ploapei si muschii contractiei pupilei.
Nervul motor ocular extern (VI) - Acest nerv motor ia nastere din
trunchiul cerebral si se indreapta spre muschiul drept extern al ochiului care
permite miscarea ochiului spre exterior.

Nervul olfactiv (I) - Acest nerv senzitiv merge de la creier la fosele nazale.
El este responsabil de simtul mirosului

Nervul optic (II) - Acest nerv senzitiv aduce la creier informatiile vizuale ale
retinei. Nervul optic ia nastere in papila (mic disc proeminent situat pe
retina), unde multiple fibre nervoase se aduna si pleaca din orbita osoasa
printr-un canal. Nervul astfel format isi continua traiectul in cavitatea
craniana, apoi intalneste cel de al doilea nerv optic (provenind de la cel de al
doilea ochi) la inaltimea chiasmei optice, unde fibrelc lor se incruciseaza
partial.

Nervul trohlear/patetic (IV) - Acest nerv motor porneste din mezencefal


(parte a trunchiului cerebral) si ajunge in interiorul orbitei. El controleaza
muschiul mare oblic, cel care asigura rotatia ochiului in jos si spre interior.

Nervul pneumogastric (X) - Nervul pneumogastic sau nervul vag, este cel
mai lung dintre nervii cranieni. El porneste din bulbul rahidian (parte a
trunchiului cerebral) si inerveaza, prin fibrele sale voluntare, o parte a valului
palatin si faringele, si, prin fibrele sale vegetative, traheea, plamanii,
esofagul, inima, ficatul si o mare parte a aparatului digestiv. Este nervul
principal al partii parasimpatice a sistemului nervos vegetativ care comanda
viscerele.
Acest nerv, concomitent senzitiv si motor, este capabil sa elibereze
acetilcolina, care provoaca o contractie a bronhiilor sau o incetinire a batailor
inimii. El poate, de asemenea, sa creasca secretiile gastrice si pancreatice,
poate actiona asupra veziculei biliare, poate controla variatiile vocii, poate
interveni in deglutitie (el asigura in parte motricitatea faringelui si a valului
palatin), in tuse, in stranut si in peristaltism (miscarile organelor cavitare, in
particular cele ale intestinului).

Nervul spinal (XI) - Acest nerv motor are doua radacini, una in encefal,
cealalta in maduva spinarii. El inerveaza, pentru partea sa craniana, muschii
valului palatin si ai laringelui (nervul laringean) si, pentru partea sa spinala,
muschii scheletului: muschiul sternocleidomastoidian (de o parte si alta a
gatului) si trapezul (in spatele gatului si al umarului), care iau parte la
miscarile capului si gatului.
Nervul trigemen (V) - Acest nerv motor este si senzitiv si se ramifica in trei
ramuri distincte: nervul oftalmic, nervul maxilar superior si nervul maxilar
inferior.
Ca nerv motor, el controleaza muschii masticatiei si administreaza productia
de saliva si de lacrimi. Ca nerv senzitiv, el asigura sensibilitatea pentru
aproape intreaga piele a fetei si capului, a dintilor, a cavitatii bucale, a
pleoapei superioare, a sinusurilor si a celor doua treimi anterioare ale limbii.
In cursul nevralgiei faciale, se observa crize foarte scurte si foarte intense de
dureri care iradiaza in regiunea acestui nerv.