Tema 3: Sa analizam o stire dupa functiile limbajului la Roman Jakobson.

Pentru inceput trebuie sa stim care sunt functiile lui Roman Jakobson, pentru a
putea face aceasta analiza.

Functiile lui Roman Jakobson sunt:

Context- reprezinta functia referentiala

Mesajul- reprezinta functia poetica
Emitatorul- reprezinta functia emotiva
Destinatar- reprezinta functia conativa
Contact- reprezinta functia fatica
Cod- reprezinta functia metalinguala

Stirea pe care o voi analiza cu ajutorul functiiloe lui Roman Jakobson este:

Autostrada Orăștie - Deva este construită cu deținuți de la închisoarea

din Bârcea Mare

Austriecii de la Strabag au angajat 125 de deținuți de la Penitenciarul Bârcea

Mare pentru munci necalificate. Costurile mici cu forța de muncă i-a făcut pe austriecii
care construiesc autostrada Deva-Orăștie să angajeze deținuți.

Pentru descărcările arheologice din zona Turdaș precum și pentru alte munci
necalificate, austriecii de la Straco au contractat Penitenciarul Bârcea Mare.

Potrivit lui Gabriel Vesa, ofițer relații publice în cadrul acestei instituții, firma
Strabag a solicitat 125 de persoane. “Este vorba de persoane private de liberatate care au
fost de acord să lucreze ca necalificați la autostradă. Nu pot să vă spun care este durata
acestui contract. În privința salarizării, conform legii, deținuții nu pot fi plătiți cu mai
puțin de salariu minim pe economie”, a spus Vesa.
 Aceasta a mai artat că din 60 la sută din salariul unui deținut intră în contul
Penitenciarului, restul de 40 la sută fiind primit de deținut. “Din acest procent de 40 la
sută, 25 la sută este virat pe un card ce va fi înmânat deținutului la ieșirea din închisoare”,
a spus Vesa.

Directorul executiv al AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan a declarat că, până la

această dată, austriecii de la Straco au oferit 30 de locuri de muncă.

“Toate posturile vacante oferite de Straco au fost ocupate imediat de cei aflați în
căutarea unui loc de muncă. Deocamdată cele 30 de locuri s-au adresat necalificaților.
Din câte am înțeles vor urma și alte cereri pentru persoane calificate”, a spus Iorgovan.

Autostrada Deva-Orăştie va fi una clasică, cu două benzi pe sens şi bandă de

urgenţă. Va cuprinde 21 de poduri şi pasaje, punctul forte reprezentându-l podul peste
râul Mureş, care va număra 720 de metri lungime. Legătura cu actuala reţea existentă de
drumuri se va face prin intermediul a trei noduri rutiere: două la capetele autostrăzii şi
unul la est de Simeria. În total, autostrada va număra 32,5 kilometri, prima secţiune
(Simeria-Orăştie) urmând a fi finalizată în august 2012, iar cea de a doua (Deva-Simeria)
în luna februarie 2013.

In aceasta stire avem 3 emitatori. Emitatorul principal este jurnalistul, cel care a
scris stirea, urmand apoi cele doua persoane care au dat declaratii, Gabriel Vesa si Vasile
Iorgovan.

Pentru emitator avem funcţia expresivă (numită şi emotivă sau interjecţională)

reprezintă stratul pur emotiv al enunţului şi poate fi uşor recunoscută prin utilizarea
persoanei întâi, a interjecţiilor, intonaţiei. Rolul ei constă în exprimarea atitudinii
enunţiatorului faţă de conţinutul mesajului.

Emitatorul principal nu are functie expresiva in aceasta stire, insa in ambele declaratii
gasim functia expresiva, deoarece cei 2 isi spun parerile lor despre viitoarea
autostrada.
 Receptorii (destinatarii ) sunt in primul rand persoanele care detin masini,
deoarece o autostrada le-ar fi foarte de folos. In primul rand ,deoarece drumurile
nationale sunt foarte stricate si in al doilea rand ar putea ajunge intr-un timp mult mai
scurt la Deva , Simeria sau Orastie.

Pentru receptori avem funcţia conativă (persuasivă, retorică, imperativă) apelează

la forme de imperativ, vocativ şi la persoana a doua, ca instrumente pentru a determina
o reacţie, un efect, un rezultat.
Reactii, sau comentarii la aceasta stire inca nu au aparut.

Mesajul in aceasta stire il reprezinta construirea unei autostrazi .

Pentru mesaj avem funcţia poetică (estetică, literară) care este caracterizată de
limbajul figurat. În viziunea lui Jakobson, importanţa acestei funcţii rezidă în capacitatea
sa de a proiecta principiul echivalenţei de pe axa selecţiei pe axa combinării, permiţând
combinaţii şi posibilităţi infinite de expresie verbală. Funcţiei poetice îi corespund
figurile de stil la nivel fonologic, morfologic şi sintactic, semantic.

In stire nu avem functia poetica, doar daca era o poezie, sau un text literar.

Contextul in aceasta stire il reprezinta cine anume va construi aceasta autostrada,

si mai exact, puscariasii.

Funcţia referenţială (denotativă, cognitivă, contextuală, informativă) reflectă

sensul mesajului şi are un caracter neutru-informativ şi cel mai adesea aduce în
comunicare o a treia persoană. Considerată a fi cea mai importantă funcţie a limbajului
jurnalistic, ea nu este specifică situaţiei în care are loc comunicarea, ci contextului pre-
existent al comunicării (la care se refer comunicarea). Aşa cum am precizat deja,
referinţa suportă două niveluri, unul intern şi unul extern. Primul vizează referinţele
operate în interiorul textului, intratextuale, cel de-al doilea fiind specific contextului
situaţional, extralingvistic.
In aceasta stire avem functie informativa, deoarece ne informeaza in legatura cu
construirea unei noi autostrazi.

Codul desemnează ansamblul de semne şi combinaţiile lor, comune celor doi

comunicatori şi are un caracter convenţional. Codul il reprezinta tocmai noua
autostrada.
Funcţia metalingvistică transmite informaţii despre un anumit cod, care
devine el însuşi obiect al enunţului. Codul trebuie să fie comun utilizatorilor, altfel
comunicarea nu se poate desfăşura. Aici trebuie evidenţiate şi procesele de codare şi
decodare, în care intervine în mod esenţial codul. La nivel lingvistic, se manifestă prin
formule ca “adică”, “cu alte cuvinte”, “altfel spus”. Aşadar, funcţia metalingvistică
ajută la explicarea noţiunilor necunoscute de către receptor. Distincţia care stă la baza
identificării acestei funcţii se operează între limbajul obiectual (referitor la obiect) şi
metalimbaj (referitor la limbaj).
In aceasta stire avem un limbaj simplu, pe intelesul tuturor, nu avem
neologisme, arhisme, etc..

Canalul este cel care mijloceşte contactul dintre emitator, adica jurnalistul si
receptori, cei care recepteaza stirea. Canalul este reprezentat de catre trextul scris
propriu-zis.
Funcţia fatică joacă rolul de intermediar între emiţător şi receptor, realizează
şi menţine contactul dintre aceştia, prin formule de atenţionare sau de confirmare a
continuităţii contactului.

In stire ne atentioneaza ca este vorba de persoane private de liberatate care au fost de

acord să lucreze ca necalificați la autostradă.