Polemică împotriva lui Pavel (H II 16-17)

16.1. „La fel cum la început Dumnezeu, care este una, ca o mână dreaptă și una stângă,
a făcut cerurile mai întâi și apoi pământul, tot la fel, El a constituit toate îmbinările în ordine,
dar la oameni El nu mai face acest lucru, ci variază toate îmbinările 2. Pentru că în timp ce de
la El lucrurile mai mari sunt pe primul plan, iar cele inferioare pe al doilea, la oameni este
invers, în primul rând cele mai rele, și în al doilea cele superioare. 3. Prin urmare, din Adam,
care a fost făcut după chipul lui Dumnezeu, a răsărit (s-a născut) întâi nedreptul Cain, si apoi
dreptul Abel 4. Din nou, de la cel care la voi este chemat Deucalion (probabil se referă la
Noe), două forme de viață (două suflete) au fost trimise mai departe, cel impur, și cel pur, în
primul rând un corb negru, și apoi un porumbel alb 5. De la Avraam, de asemenea, patriarhul
neamului nostru, au răsărit doi - întâi Ismail, apoi Isaac, care a fost binecuvântat de
Dumnezeu 6. Și din Isaac, în mod similar, au existat din nou doi – Esau cel lumesc, si Iacov
cel credincios 7. Deci, primul în naștere, ca primul născut în lume, a fost marele preot Aaron,
față de legiuitorul Moise.
17.1 În același mod, asocierea referitoare la Ilie, care urma să vină, a fost de bună voie
amânată pentru un alt timp,. . . 2. el care a fost printre cei născuți din femeie a venit primul,
apoi cel care a fost dintre fiii oamenilor a venit al doilea. 3. Ar fi fost posibil, urmând aceeași
ordine, să se înțeleagă cărei serii îi aparține Simon, care a venit înainte de mine la neamuri, și
din care fac parte, care am venit după el, și au venit asupra lui ca lumina asupra întunericului,
ca cunoștința asupra ignoranței, ca vindecarea asupra bolii.”
(H XVII 13-19)
1. Simon, auzind aceasta, l-a întrerupt, și a zis: Știu împotriva cui faci aceste remarci,
dar, pentru că eu nu pot pierde timpul discutând subiecte pe care nu doresc să le discut,
repetând aceleași afirmații pentru a le respinge pe ale tale, ca răspuns la ceea ce este afirmat
de către noi în mod concis. Ai mărturisit că ai înțeles bine doctrinele și faptele profesorului
tău, deoarece le-ai văzut înaintea ochilor tai, și le-ai auzit cu urechile tale, și că nu este posibil
pentru oricare altul să aibă ceva similar prin viziune sau apariție 2. Dar eu trebuie să arăt ca
acest lucru este fals. Cel care aude pe cineva cu urechile sale, nu este pe deplin asigurat de
adevărul a ceea ce s-a zis; ... pentru că mintea lui trebuie să ia în considerare dacă este greșit
sau nu, în măsura în care el este un om, în ceea ce privește aspectul său. Dar apariția nu
prezintă nici pe de parte un obiect pentru a fi observat, ci îl inspira pe cel ce-l privește cu
încredere, pentru că vine de la Dumnezeu. Acum răspunde în primul rând la asta.”
16. 1. Iar Petru a zis: „2 Ştim că există mulţi care slujesc idolilor, comit adulter, şi
păcătuiesc în orice mod, şi totuşi au vedenii adevărate şi vise, şi unii dintre ei au, de
asemenea, apariții de demoni. Căci Eu susţin că ochii muritorilor nu pot vedea forma
nematerială a Tatălui sau a Fiului deoarece este luminată de lumina peste măsură de puternica.
3. Aceasta nu este pentru că Dumnezeu invidiază, ci pentru că Lui îi este mila, că El nu poate
fi văzut de către omul care a fost transformat în carne. Pentru că cine vede pe Dumnezeu nu
poate trăi 6. Căci nimeni nu poate vedea puterea nefăcută nu numai a Fiului, dar nici macar a
unui înger. Dar dacă cineva vede o apariţie, el ar trebui să ştie că aceasta este aparitia unui
demon rău.
17. 5. Pentru cazul omului pios, adevărul apare natural şi pur în mintea lui, nu
prelucrat prin vise, dar dat celui bun prin inteligenta. 18. 1. Astfel, pentru mine, de asemenea,
Fiul a fost dezvăluit de către Tatăl. De aceea eu ştiu ce înseamnă revelația, pe care am învăţat-
o în cazul meu personal. Pentru prima data când Domnul a zis, „Cine se spun ei că sunt eu?”
Şi când am auzit că unul spune ceva, altul altceva, mi-a fost dat în inima mea să spun (şi nu
ştiu, prin urmare, cum am spus), „Tu eşti Fiul Dumnezeului celui viu.” … 6. Puteţi vedea
modul în care declaraţiile de mâniei sunt realizate prin viziuni şi vise, dar declaraţiile la
adresa unui prieten se fac faţă în faţă, deschis, şi nu prin ghicitori şi viziuni şi vise, ca la
adresa unui inamic.
19.1. „Dacă, apoi, Iisus ţi-a apărut într-o viziune, El s-a făcut cunoscut ţie, şi a vorbit
cu tine, a fost asemenea unei persoane furioase pe un adversar, şi acesta este motivul pentru
care El a vorbit cu tine prin viziuni şi vise, sau prin revelaţii venite de nicăieri. Dar poate fi
cineva potrivit pentru instruire prin intermediul viziunilor? 2. Şi dacă veţi spune, „Este
posibil”, apoi voi întreba, „De ce a predicat profesorul nostru un an întreg pentru cei care erau
trezi?” 3. Şi cum putem noi crede cuvântul tău, când spui că El a apărut pentru tine/ţi-a apărut
ţie? Şi cum a apărut pentru tine/ţi-a apărut ţie, atunci când aveai opinii contrare învăţăturii
Lui? 4. Dar dacă L-ai văzut şi ai fost învăţat de El, şi ai devenit apostolul Lui pentru o singură
oră, I-ai proclamat enunţurile, ai interpretat spusele Lui, i-ai iubit pe apostolii Săi, nu te lupta
cu mine, care L-am însoţit. Pentru că acum eşti în directă opoziţie cu mine, care sunt o stâncă
fermă, temelia Bisericii. 5. Dacă nu ai fi opus mie, nu m-ai acuza şi nu ai înjura adevărul
proclamat de mine, pentru ca eu să nu pot fi crezut, când afirm ceea ce eu însumi am auzit cu
urechile mele de la Domnul, ca şi cum aş fi în mod evident, o persoană care a fost
condamnată (dezaprobată) şi are o reputaţie proastă. 6. Dar dacă spui că eu sunt condamnat
(dezaprobat), vei aduce o acuzaţie împotriva lui Dumnezeu, care mi L-a dezvăluit pe Hristos,
şi vei tuna şi fulgera împotriva Celui care m-a numit binecuvântat prin revelaţie. 7. Dar dacă,
vrei într-adevăr să lucrezi pentru adevăr, învaţă în primul rând de la noi ceea ce am învăţat noi
de la El, şi, devenind un discipol al adevărului, devii un împreună lucrător cu noi.