Facultatea de Drept Simion Barnutiu Sibiu

Referat la Drept Penal

Dr.conf. univ. : Constantin Butiuc

Ostafe Ovidiu-Iulian

Student:

Sibiu 2011

Facultatea de Drept Simion Barnutiu Sibiu

Extradarea

1. SCURT ISTORIC Instituia extradarii in dreptul roman apare de la sfarsitul secolului al XIX lea. cele mai elocvente izvoare despre institutia extradarii sunt cele de la inceputul secolului XX, respectiv Constitutia Regatului Romaniei din 1923, unde, in Titlul II, art. 32 se spune: Extradarea refugiatilor politici este oprita. La 20 aprilie 1929 se semneaza un Protocol privind considerarea infractiunilor de falsificare de moned ca infractiuni de drept comun, in ceea ce privete extradarea, iar la 3 mai 1930 Regele semneaza Decretul 1460 privind promulgarea legii privind ratificarea Protocolului. Codul Penal din 1936, denumit i Codul Penal Carol al II-lea, stipuleaza, n capitolul IX, articolul 634, aliniatele 1-6 condittiile de fond, condiiile privitoare la infractiune, pedeapsa si cu privire la urmari. Codul penal roman din 1968, in articolele 6 i 9 are reglementari privitoare la extradare. Astfel, potrivit art. 6 alin. 2, Pentru infractiunile indreptate impotriva intereselor statului roman sau contra unui cetatean roman, infractorul poate fi judecat si in cazul in care s-a obtinut extradarea lui. In art. 9 denumit Extradarea se prevede ca aceasta se acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate si in lipsa acestora, in temeiul legii. Prima lege privind extradarea este Legea nr. 4/1971 Constitutia Romaniei din anul 1991, in articolul 19, aliniatele 1 i 2 stipuleaza: Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania si Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai n baza unor conventii internationale sau in conditii de reciprocitate Parlamentul Romaniei a ratificat si a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, la data de 14.05.1997, Conventia europeana de extradare, din 13 decembrie 1957, precum si cele doua protocoale aditionale la aceasta, din 1975 i 1978.

Facultatea de Drept Simion Barnutiu Sibiu

Doamna profesoara Rodica-Mihaela Stanoiu spunea in cartea sa Asistenta juridica internationala in materie penala ( Bucuresti, Editura Academiei R.S.R., 1977, pag.99) Extradarea apare ca un act bilateral ce intervine intre doua state: unul pe teritoriul caruia se afla infractorul refugiat si caruia i se adreseaza cererea de extradare ( statul solicitat ) si altul care este interesat in pedepsirea infractorului si care adreseaza in acest scop cererea de extradare (statul solicitant ). Prin finalitatea sa, extradarea este deci un act de asistent judiciar internationala in materie penala, prin care un infractor este transferat dintr-un stat in altul pentru a fi tras la raspundere pentru infractiunea savarsita. Asadar extradarea este un act juridic bilateral prin care un stat, numit stat solicitat, accepta sa puna la dispozitia altui stat, numit stat solicitant, o persoana aflata pe teritoriul sau, in vederea judecarii sau executarii unei pedepse in statul solicitant. Ca natura juridica, extradarea este o forma de asistenta juridica internationala in materie penala. Conditii privind extradarea a) Conditii referitoare la infractiune Legea care reglementeaza extradarea este Legea 296/2001 (Monitorul oficial al Romaniei -; Nr. 326/18.06.2001) Extradarea se acorda: 1) In cazul dublei incriminari. 2) Daca nu e vorba de o infractiune politica sau de o fapta conexa unei infractiuni politice. Nu constituie infractiune politica atentatul la viata unui sef de stat ori la viata unui membru al familiei acestuia. 3) Extradarea nu se acorda atunci cand ea a fost ceruta pentru o infractiune de drept comun, chiar daca exista motive sa se creada ca acesta este un pretext pentru sanctionarea unei persoane pe motiv de rasa, religie, nationalitate sau opinii politice. 4) Sa nu fie o infractiune militara care nu este si infractiune de drept comun. 5) Potrivit ambelor legi, fapta pentru care se cere extradarea sa atraga o pedeapsa mai mare de 2 ani, atunci cand se cere extradarea in vederea judecarii,

Facultatea de Drept Simion Barnutiu Sibiu respectiv mai mare de un an, atunci cand se cere extradarea in vederea executarii unei pedepse. Extradarea poate fi refuzata atunci cand infractiunea a fost comisa in tot sau in parte pe teritoriul Romaniei. Pentru admiterea cererii de extradare se va tine cont de conditiile de judecata, respectiv de conditiile de reintegrare sociala a infractorului. In cazul in care infractiunea pentru care se solicita extradarea nu a fost comisa pe teritoriul statului solicitant, autoritatile romane vor refuza extradarea numai daca legea penala romana nu autorizeaza urmarirea sau judecarea unei asemenea fapte ori daca exista impedimente la extradare. Cererea de extradare nu va fi admisa atunci cand, potrivit legislatiilor ambelor state, fapta se urmareste la plangere prealabila iar partea vatamata se opune extradarii.

b) Conditii cu privire la infractor 1) Sa nu fie cetatean roman. 2) Persoana sa nu fi primit drept de azil in Romania. 3) Persoana sa nu beneficieze de imunitate de jurisdictie penala. 4) Persoana sa nu fi ajuns pe teritoriul Romaniei in urma citarii ei in calitate de parte, martor, expert in fata autoritatii judiciare romane. 5) Persoana sa nu fie judecata in acelasi timp de autoritatile romane pentru fapta ce formeaza obiectul cererii de extradare. 6) Persoana sa nu fi fost judecata definitiv in Romania pentru acea fapta. 7) Extradarea nu se acorda nici in situatia in care judecata a avut loc intr-un stat tert. 8) Persoana sa nu fie exonerata de raspundere potrivit legii vreunuia dintre state pe temeiul prescriptiei, amnistiei sau gratierii. In cazul in care statul solicitat refuza solicitarea, acesta are obligatia de a proceda la judecarea, in conformitate cu legislatia sa nationala, a faptei indicate in cererea de extradare. Judecarea se face la cererea statului solicitant, atunci cand este vorba de un cetatean roman sau de o persoana ce a cerut drept de azil, respectiv din oficiu, atunci cand este vorba de un cetatean strain. Principiul specialitatii extradarii Potrivit acestui principiu, persoana extradata nu poate fi judecata pentru o alta infractiune sau supusa la executarea unei alte pedepse decat cele indicate in

Facultatea de Drept Simion Barnutiu Sibiu cererea de extradare. Prin exceptie, statul solictant va putea proceda in acest mod, in doua situatii: a) Atunci cand statul roman si-a dat acordul in acest sens. b) Atunci cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitant in termen de 45 de zile de la eliberarea sa definitiva ori daca revine pe teritoriul acelui stat dupa ce anterior la parasit. Persoana extradata de statul roman nu poate fi reextradata catre un stat tert decat cu consimtamantul statului roman. Acest consimtamant nu mai este necesar in ipoteza in care persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitant in termenul de 45 de zile mentionat anterior. Limitele acordarii extradarii a) Decurge din prevederile art. 2 al Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului. Acest articol protejeaza dreptul la viata al oricarei persoane. Pe cale de consecinta, extradarea va fi refuzata ori de cate ori exista date care fundamenteaza temerea ca in statul solicitant viata persoanei extradate este pusa in pericol. Acest pericol poate veni fie din partea autoritatilor, dar el poate rezulta si din climatul existent in statul solicitant. Acest articol nu interzice pedeapsa capitala, ceea ce nu inseamna insa, ca Romania va putea extrada o persoana ce va putea fi expusa unei asemenea sanctiuni. Se pune problema daca extradarea unei persoane ce sufera de o ma-ladie incurabila, intr-un stat in care nu exista posibilitatea unui tratament in sensul ameliorarii starii bolnavului aduce sau nu atingere prevederilor art. 2. Problema s-a pus in cazul persoanelor infestate cu virusul HIV. b) Art. 1 din Protocolul aditional nr. 6 la Convetie, precum si din prevederile Constitutiei Romaniei interzic pedeapsa capitala. Astfel, statul roman nu va putea extrada o persoana intr-un stat in care aceasta ar urma sa fie judecata pentru o fapta sanctionata cu pedeapsa capitala ori pentru executarea unei asemenea pedepse. c) Prevederile art. 3 din Conventie, care interzice tortura si tratamentele inumane sau degradante. Romania va refuza extradarea unei persoane, atunci cand exista date care fundamenteaza temerea ca, o data ajunsa in statul solicitant, persoana va fi supusa unui astfel de tratament. d) Art. 6 al Conventiei, care garanteaza dreptul la un proces echitabil. Aceasta limitare este expres prevazuta de art. 18 din legea privind extradarea, in conformitate cu care extradarea nu va fi acordata atunci cand persoana extradata ar putea fi lipsita in cursul procesului de garantii minimale privind dreptul la

Facultatea de Drept Simion Barnutiu Sibiu aparare ori atunci cand ar urma sa fie judecata de un tribunal creat special pentru ea. e) Extradarea va fi refuzata si atunci cand persoana a fost deja judecata in statul solicitant in lipsa, fara a i se fi asigurat o aparare corespunzatoare. In asemenea situatii se poate acorda extradarea atunci cand statul solicitant ofera garantii suficiente ca procesul va fi rejudecat.

f) Art. 8 din Conventie care garanteaza dreptul la respectarea vietii private sau familiale. Spre deosebire de dreptul anterior prezentat, acesta din urma are un caracter relativ, in sensul ca este susceptibil de anumite limitari, in masura in care aceste limitari sunt prevazute de lege, urmarind un scop legitim si sunt necesare intr-o societate democratica pentru apararea sigurantei si ordinii publice, prevenirea infractiunilor, apararea sanatatii sau moralei etc. Extradarea nu se identifica cu procedura de remitere a unui infractor la cererea unei instante penale internationale. Aceasta remitere este reglementata fie de statutul instantei penale, fie de o hotarare a unei organizatii internationale, prin care respectiva instanta a fost creata. Exista in acest moment doua asemenea instante: - Tribunalul penal international de la Haga pentru fosta Iugoslavie - Tribunalul penal international de la Haga pentru Rwanda

Facultatea de Drept Simion Barnutiu Sibiu

BIBLIOGRAFIE: 1. 2. 3. 4. Constituia Romniei din 1923 Constituia Romniei din 1991 Codul Penal Romn Stnoiu, Rodica- Mihaela - Asistena juridic internaional n materie penal, Editura Academiei R.S.R., Bucureti, 1977, pag. 99 5. Bulai, Constantin Drept penal. Parte general, vol. I, Bucureti, 1979