UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IA I FACULTATEA DE GEOGRAFIE I GEOLOGIE MASTER RISCURI NATURALE I AMENAJAREA TERITORIULUI ANUL II SEMESTRUL II

Stefan Ciupilan

- Este un arbore indigen ce atinge 20-25 m. - Frunzele sale sunt rotunde, cu nervuri proeminente, usor dintate pe margini, iar cele tinere sunt lipicioase; la maturitate au culoarea verde inchis. - Mugurii sunt acoperiti cu o substanta rasinoasa. Mugurii feminini sunt mici si inchisi la culoare,oarecum lemnosi, iar cei masculini sunt matisori galbui, pendulari. -Tulpina dreapt , cilindric , bine elagat . - Scoar a este neted , brun verzuie, cu ritidom timpuriu negricios, cr pat, cu solzi col uro i; coaja con ine tanin (14%), comparabil cu cea de la stejar. - Lemnul f r duramen evident, n sec iune proasp t alb-ro cat care n contact cu aerul devine imediat portocaliu. - Coroana este ngust , regulat , afnat , cu ramuri sub iri orizontale. -Lujerii trimuchia i, bruni-verzui sau ro ca i, glabri, cu lenticele alungite, obi nuit lipicio i.

Aninul negru Alnus glutinosa -descriere-

Raspandire
- Arealul aninului negru este larg, exclusiv european, lipsind din regiunile septentrionale (dincolo de 63-64o latitudine nordic ) i din stepele de la nord de Marea Neagr i Marea Caspic . - n Romnia apare pe v ile rurilor din zona de cmpie i de dealuri. Sporadic, urc n zona montan a f getelor (800-900 m) sub form de plcuri, iar ca indivizi izola i urc pn la 1300 m n Mun ii Harghitei. - n Lunca Dun rii apare rar, iar n Delt se g se te pe grindurile C.A.Rosetti i vrancea.

Caracteristici
Este o specie rezistent la geruri, nghe uri timpurii i trzii i este preten ioas fa de c ldura estival . R spndirea este condi ionat de condi iile edafice: este foarte exigent fa de umiditatea solului, cre te bine pe soluri umede, argiloase, pseudogleizate la mic adncime sau cu nivel freatic ridicat, de unde caracterul de specie higrofit .

Utilizare
Actiune farmaceutica: se folosesc scoarta, mugurii, frunzele. Sunt un tonic amar, antiseptice, dezinfectante, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic, etc. Se foloseste la urmatoarele afectiuni: afectiuni gastrice cu hemoragii chiar, afectiuni dermatologice, diaree, dureri stomacale, enterite, febra, hemoragii usoare, leucoree, oprirea secretiei de lapte, reumatism, transpiratii abundente, stomatite, ulceratii.

Frunza de Anin Negru era un medicament de baza in medicina sateasca. Pentru locuitorii din zona baltilor, unde erau frecvente bolile infectioase, aceasta planta era un adevarat substitut de chinina, avand proprietati antiinfectioase si febrifuge foarte puternice. In Banat, in judetele Timis si Arad, se foloseste pudra de frunza uscata, macinata in piua, pentru oprirea hemoragiilor interne. Pentru aceasta, se ia cate o jumatate lingurita de pulbere, de trei-patru ori pe zi Cu ceaiul concentrat de frunza de anin (o mana de frunze la jumatate de litru de apa) se fac niste comprese care se pun pe ranile ce sangereaza abundent, ca sa se inchida si sa nu se infecteze. Clatirea gurii, cate un sfert de ora, cu acest preparat, facuta de doua ori pe zi, opreste sangerarile gingiilor, combate infectiile gingivale si dentare, este si un leac foarte bun impotriva parodontozei, pentru ca intareste gingiile. In Moldova, ceaiul obtinut din trei linguri de frunze uscate la un litru de apa se da betivilor pentru a se trezi. De fapt, in doze mari, frunzele de Anin Negru sunt un bun vomitiv si catartic, fiind utile pentru expulzarea rapida din organism a oricarei substante toxice, inclusiv a alcoolului.

Bibliografie:
1- http://www.plantpedia.ro/anin-negru/ 2- http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-plante-medicinale/ anin-negru-alnus-glutinosa_14523 3- http://ro.netlog.com/groups/alimentelecontraataca/forum/messageid=125065 4- http://www.formula-as.ro/2006/727/medicina-naturista-25/terapia-padurii-predatade-un-expert-constantin-parvu-7177