Dioxinele i furanii sunt denumirile date unei clase de compu i formate din dibenzo-pdioxin (PCDD) i policlorura i dibenzofurani (PCDF).

Expunerea la dioxine i furani produce efecte biochimice i biologice n oameni i animale [6]. Dioxinele i furanii sunt substan e deosebit de periculoase pentru s n tatea public . Dioxinele (tetraclordibenzodioxina, dioxina) sunt substan e deosebit de periculoase, ale c ror efecte sunt cunoscute de mult vreme, de 1000 ori mai periculoase dect cianura de potasiu. La oameni produce v t m ri grave ale pielii i produce efecte foarte puternice asupra embrionilor [14]. n anexa 1 a Directivei 2000/76/EC sunt prezenta i factorii de toxicitate echivalent pentru familiile de compu i ai dibenzo-p-dioxinelor i dibenzofuranilor [5]. Se admite c men inerea unei temperaturi de combustie de minimum 9001000C un timp suficient de lung (12s) este suficient pentru distrugerea dioxinelor i furanilor, precum i a precursorilor lor (Consiliul Canadian al Ministerului Mediului sugereaz un timp de reziden de minimum 1s la 1000C). Folosirea inhibitorilor de reac ie precum varul i amoniacul, n timpul combustiei reduce ac iunea catalitic a cuprului n reac ia de formare a dioxinelor i furanilor. Exist dovezi ale form rii dioxinelor i furanilor i ntr-un domeniu de temperaturi mai joase. A adar, s-au dezvoltat tehnologii de inhibare a reac iilor de formare la joas temperatur a acestor compu i. Pentru limitarea emisiilor de dioxine i furani exist trei m suri importante ce se pot lua [6]: y minimizarea form rii precursorilor sintezei dioxinei i furanilor n camera de combustie, prin realizarea unei bune combustii la temperaturi mai mari de 900C; y reducerea form rii dioxinelor i furanilor prin inhibarea activit ii catalitice a cuprului din cenu ile zbur toare, prin folosirea varului sau amoniacului i prin despr fuirea rapid , efectuat la temperaturi ridicate (peste 300C); y optimizarea capt rii dioxinelor temperatur cu adsorban i; y automatizarea procesului de combustie i epurare a gazelor. i furanilor, prin folosi-rea unor sisteme de joas