Sunteți pe pagina 1din 5

Referat Psihologia Familiei

Violenta psihologica- forma a violentei domestice in cadrul familiei si al cuplului

Fenesan Ioana Sonia, Anul 2, IDD

Violenta psihologica, o forma a violentei domestice


Atunci cand vorbim despre violenta domestica ne referim la orice forma de agresiune care se manifesta in cadrul unei familii, relatii consensuale, sau intre locuitorii aceleiasi case. Violenta domestica este definita ca orice forma de agresiune, abuz sau intimidare dirijata impotriva partenerului. Este utilizarea constrangerii fizice sau emotionale.. in scopul impunerii puterii si a controlului asupra acestuia precum si ansamblul conflictelor care au ca efect maltratarea partenerului . O definitie mai completa este data de catre Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii care descrie acest termen ca fiind o serie repetata de comportamente coercitive si de atac fizic, sexual sau psihic, pe care o persoana le manifesta fata de partener , in scopul controlarii si dominarii acestuia, utilizand forta si/ sau incapacitatea de aparare a victimei , ce apare in cadrul unei relatii de cuplu. Include si abuzurile de tip economic si social. Este considerata violenta domestica si cea faptuita asupra fostei sotii/partenere de relatie si in relatiile consensuale . O forma mai putin vizibila sau care trece chiar neobservata spre deosebire de violenta fizica este violenta psihologica , care, chiar daca nu e evidenta, lasa urme grave in psihicul victimei, provocand consecinte atat pe termen scurt cat si pe termen lung, in functie de gravitatea ei. Violenta psihologica ( avand ca si componente violenta emotionala si cea verbala), este factorul central in controlul si manipularea partenerului, prin comportamente de atac verbal si amenintare, precum si prin violenta emotionala. Violenta emotionala/ abuzul emotional precede si acompaniaza celelalte forme de abuz, dar se poate manifesta si izolat, prin comportamente ce terorizeaza victima si ii distrug increderea in sine. Cuprinde cateva componente importante : inducerea fricii, depersonalizarea, privarea de alimente sau somn, supraincarcarea cu responsabilitati, santaj emotional, presiune continua, insulte, jigniri, discreditare in fata celorlalti ( referitoare la aspectul fizic, la capacitatile intelectuale sau la indeplinirea responsabilitatilor pe care le are victima in cadrul familial). Denumita si abuz emotional , violenta psihologica este folosita pentru a manipula si controla. Violenta verbala se manifesta prin tipete, urlete, injurii, batjocoriri, porecle adresate victimei, amenintari, umilire constanta. Potrivit lui Galtung si amenintarea cu violenta e tot violenta. Atunci cand cautam sa identificam tipul agresorului, avem o serie de elemente care ne vor indruma in identificarea corecta a acestuia. In urma cercetarilor s-a constatat ca in cele mai multe cazuri, tipul agresorului se perpetueaza din generatie in generatie, parintele agresor isi contamineaza copilul in primii sapte ani de viata ai acestuia. Felul in care se poarta parintii in acesti primi sapte ani se numeste SCRIPT. Acest script copilul il va purta toata viata cu el si va face mereu si mereu aceleasi greseli, fiindca nu e constient de scriptul sau imprimat in familie. Agresorul, victima sau martor direct al abuzului in copilarie, preia ulterior acest rol de stapan, singurul care are dreptul sa decida pentru supusii sai ce e gresit si ce e corect, cautand in permanenta sa le controleze gandurile si sentimentele, suprimandu-le prin diferite mijloace individualitatea. Cateva dintre trasaturile de personalitate ale agresorului sunt nivelul scazut sau absenta empatiei, intoleranta la frustrare, imaginea de sine negativa, stima de sine redusa, dispozitia naturala catre adictii. Este un individ iritabil, imprevizibil, furios, patetic, nereceptiv la sentimentele si punctele de vedere al victimelor sale. Nu

manifesta caldura, e tacut si necomunicativ in particular, competitiv fata de partener, morocanos, gelos, critic, rapid in razgandiri si puneri la punct, manipulator, exploziv, ostil, deloc dispus sa isi impartaseasca sentimentele. Are asteptari rigide in ceea ce priveste relatia sau casatoria, si nu e deloc dispus la compromisuri. In general, nu isi asuma repsonsabilitatea propriilor actiuni. Acest individ poate fi descris ca avand o personalitate duala : fie e incantator si sarmant, fie extrem de crud, fie generos, iar alteori extrem de egoist. Poate poza intr-un om calculat, calm, convingator, avand o puternica abilitate de a-si masca tendintele agresive. Prefera activitatile monotone, stereotipe, care nu necesita schimbari dese, nu are hobby-uri, preferand sa munceasca tot timpul. S-ar putea sa il gasim implicat intr-o relatie de interes ( sex, material), si e o persoana care se teme mereu sa nu fie cea care pierde ceva in relatie. Instabilitatea emotionala a agresorului reiese din schimbarile foarte variate de dispozitie, iesiri emotionale spontane aparent fara motiv si raspunsuri discordante, inconsecvente, precum reactiile diferite, in momente diferite, la acelasi comportament. Partenerul va resimti astfel o stare de nesiguranta continua, nestiind niciodata ce se asteapta de fapt de la el. Trebuie sa fie permanent vigilent, asteptand o noua schimbare de dispozitie din partea celuilalt. Un agresor psihic primeste satisfactie atunci cand victima incepe sa i se planga sau sa-i reproseze tratamentul injust la care este supusa, astfel ca el sa isi poata reconfirma pozitia de stapan cu putere de viata si de moarte asupra victimei. Cel mai adesea , victima e o persoana supusa, cu o structura emotionala fragila , predispusa la dependenta. Exista mai multe tipuri de relatii abuzive, desi , intr-adevar, cea mai intalnita este relatia de cuplu in care unul dintre parteneri abuzeaza, iar celalalt nu. Urmatorul tip de relatie abuziva emotional este relatia de cuplu in care unul dintre parteneri il abuzeaza pe celalalt iar acesta decide sa se razbune. In aceasta situatie unul din parteneri incepe sa il abuzeze pe celalalt, iar acesta devine la randul lui abuziv ca o forma de autoaparare la cuvintele dureroase si la comportamentul celuilalt. M. Loring considera ca aceasta relatie se dezvolta de cele mai multe ori atunci cand unul din parteneri il iubeste pe celalalt si face tot ceea ce poate ca sa il multumeasca, insa din partea acestuia nu primeste decat dezaprobare, raceala emotionala si repsingere. Dupa un timp, aceste persoane se simt ranite si devine distante, recurgand la jigniri si insulte fata de partenerul de cuplu.Un al treilea tip de relatie abuziva este acela in care cei doi abuzeaza progresiv unul de celalalt.De cele mai multe ori, abuzul e mutual acceptat si aproximativ egal. Ambii parteneri folosesc sarcasmul, critica, isi adreseaza comentarii taioase, ambii isi reproseaza esecuri si greseli din trecut, se invinovatesc unul pe celalalt pentru propriile lor probleme de viata si din relatie, se pedepsesc unul pe celalalt prin indiferenta si raceala emotionala, sunt in competitie, care e cel mai destept, implinit sau atragator, folosindu-se de neputinta si nesiguranta celuilalt. Cel de-al patrulea tip de relatie care intra in aceasta categorie este relatia in care nu e clar cine pe cine abuzeaza . In acest tip de relatii se implica persoane care au fost abuzate emotional si se simt victime. Acesti indivizi sunt foarte sensibili la orice repsingere din partea celorlalti, sunt foarte sensibili la orice forma de control din partea partenerului , pentru ei, orice forma de angajament este sufocant emotional. Astfel, ei creeaza haos continuu in relatie simtindu-se mai liberi in acest fel. Ultimul tip de relatie abuziva la nivel emotional este acea relatie in care unul dintre parteneri il determina pe celalalt sa devina abuziv , fie in mod deliberat, provocandu-i acestuia pierderea controlului, fie, alteori, inconstient, prin lipsa de respect si comportament nepotrivit.

Indivizii cu o personalitate abuziva insista sa fie respectati, insa ei nu respecta pe nimeni , nevoile lor sunt foarte importante, insa nu le pot observa pe ale celorlalti. Cum decurge o astfel de relatie ? La inceput, victima isi iubeste agresorul. Apoi devine dependenta afectiv, iar dupa ce dispare si aceasta dependenta, s-ar putea sa ramana doar dependenta materiala. Subconstientul agresorului are grija din timp ca el sa detina controlul total asupra victimei. Partenerul abuzat s-ar putea sa accepte abuzul deoarece ii e frica sa paraseasca relatia, considera ca merita sa fie abuzat sau simte ca isi iubeste prea mult partenerul pentru a-l parasi. Multe persoane supuse la acest gen de agresivitate incearca orice cale de abordare pentru a-si imbunatati viata si relatia, manifestand comportamente cum ar fi ignorarea, explicarea, rugamintea, consilierea individuala, incercarea de a trai cat mai individual, satisfacerea propriilor nevoi de unul singur, renuntarea la a cere prea mult , renuntarea la orice fel de pretentii si stradania continua de a deveni mai intelegatoare. Intr-o relatie abuziva, agresorul neaga abuzul si, de regula, acesta are loc in spatele usilor inchise. Acesta nu doreste sa constientizeze ceea ce face. Singurul lucru care il deranjeaza e nesupunerea victimei si amenintarea periodica a acesteia ca il va parasi. Acest agresor nu va dori sa isi loveasca fizic victima atata timp cat aceasta se lasa abuzata psihic, atata vreme cat nu riposteaza prea vehement. Ostilitatea poate fi exprimata sau nu deschis, el isi poate arata mania frecvent sau niciodata, preferand o manipulare subtila a partenerei devenita victima. Agresorul ataca initial increderea in sine a victimei si viata sa personala, care de cele mai multe ori se desfasoara in preajma lui daca cei doi locuiesc impreuna. Respinge caldura si deschiderea partenerei pentru ca sunt calitati de care se teme. Declaratiile sale de dragoste sunt in contrast cu lucrurile jignitoare pe care le spune si reprezinta mita si momeala pentru victima prinsa in jocul lui. Victima va crede despre agresor ca e corect si onest, pentru ca nu intelege motivele pentru care i se intampla ceea ce i se intampla. Ea va trai cu speranta la mai bine si se va agata de acele vremuri cand totul era normal, crezand ca in timp nu vor mai exista atatea suparari , daca se straduie suficient sa isi multumeasca partenerul. Crede ca agresorul o iubeste sincer atunci cand acesta face un gest simbolic, dar strategic plasat. Victima va trece cu vederea propria suferinta si va crede ca ea e de vina ca nu e in stare sa il inteleaga pe partener. Cu cat pertenera incearca sa se apropie de el, cu atat devine mai rece si mai dominator, mai retras, minimalizand eforturile ei. Pentru agresor , partenerul exista in conditiile in care poate deveni asa cum isi doreste el/ ea. Are o tactica anume pentru a depista dependenta emotionala a victimei data de el, si anume critica, reprosul, acuzarea, asteptand in schimb justificari, plangeri, de care are nevoie constant pentru a-si confirma faptul ca victima e mereu dependenta de el. In cazul in care victima riposteaza cu aceeasi moneda sau prin orice alte mijloace, agresorul o pedepseste si isi retrage iubirea , suportul pe care chipurile il ofera victimei ca pe un favor. Ii va comunica victimei ca din acel moment el ii intoarce spatele si va trebui sa se descurce singura, moment in care aceasta va cadea in disperare, oferindu-i astfel, satisfactie. Atunci cand acest gen de violenta apare intr-un cuplu, victimele sunt invinovatite de catre agresor pentru faptul ca nu au reusit sa mentina relatia de cuplu perfecta . Acest individ nu isi va asuma sub nici o forma responsabilitatea pentru situatia creata. Asupra victimei, aceasta experienta poate avea efecte dezastruoase. Cel agresat ramane cu un sentiment de rau, cu rani sufletesti ce ar putea sa nu dispara niciodata. Partenera unui agresor nu va sti cum e sa fie sustinuta si apreciata. Desi ea

simte ca ceva nu e in regula, ajunge chiar sa accepte abuzul si sa traiasca intr-o realitate in care e permanent invinuita. Isi va pierde increderea si stima de sine fara sa isi dea seama. Se va lasa dominata de neincrederea inoculata de agresor in ceea ce priveste valoarea propriei persoane, va trai intr-o stare de incertitudine, invatand sa fie mereu in garda . Va fi permanent ingrijorata ca e ceva in neregula cu ea, ca nu e fericita desi ar trebui sa fie, ii e teama ca-si va pierde mintile si are senzatia ca timpul trece si ea pierde ceva. Isi doreste in acelasi timp sa scape, sa fuga, sa se elibereze, fiind urmarita insa in continuare de aceasta experienta negativa si in relatiile viitoare. Treptat, in aceasta relatie abuziva, victima va deveni incapabila sau ii va fi teama sa ia decizii pentru ea, va fi excesiv de anxioasa si stresata pentru a-si multumi partenerul, incercand mereu sa gaseasca scuze pentru comportamentul lui nepotrivit. Va ierta usor, va deveni confuza, se va imbolnavi des, se va simti obosita si deprimata mai tot timpul. Va avea senzatia ca nu e in stare sa faca nimic cum trebuie si ca, daca s-ar decide sa iasa din aceasta relatie nu se va descurca oricum niciodata singura. O astfel de relatie extrem de daunatoare in special pentru victima, va avea urmatoarele posibile consecinte : victima fie va dezvolta o tulburare psihotica precum disocierea personalitatii, nevroza, depresia, tulburarea afectiva bipolara, ajungandu-se chiar la schizofrenie, fie se va ajunge la consecinte grave fizice precum uciderea agresorului pentru razbnarea celor indurate, sau sinuciderea vazuta ca fiind singura cale de eliberare. In cele mai fericite si dorite cazuri, victima va regasi in sine puterea de a a pleca si de a solicita ajutor specializat, va rupe orice legatura cu agresorul si va refuza vehement orice tentativa a acestuia de a o convinge ca s-a schimbat in incercarea de a o aduce inapoi, lasandu-l astfel pe agresor sa se confrunte cu propriile sentimente si sa isi manifeste agresivitatea asupra propriei persoane, asta in cazul in care nu gaseste in timp util o alta victima, evitand astfel autodistrugerea psihicului. Rareori acesti indivizi vor recunoaste insa, din pacate, ca sufera de o patologie care necesita tratament specializat sustinut.

Bibliografie : M. Lornig Emotional abuse B. Engel The Emotionally Abusive Relationships G. Irimiescu Studii si aplicatii cap. Violenta in familie si metodologia interventiei www.politiaromana.ro www.scritube.ro