Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introduce Re A in Dreptul European
Introduce Re A in Dreptul European
a.
tratatele constitutive si cele care le-au c. modificat tratatele bilaterale dintre statele membre
b.
2.
Sub ce denumire mai este cunoscut in limbajul curent Dreptul Uniunii Europene? a. drepturile si libertatile fundamentale c. drepturile fundamentale ale omului.
b. 3.
acquis-ul comunitar
a.
c.
b. 4.
c.
b.
partial; obligatoriu;
c.
limitat;
c.
b. 7.
c.
c.
b.
9. n cadrul izvoarelor dreptului comunitar, decizia, pentru cine este un act obligatoriu a. b.
c.
b.
11.
c.
b. 12.
c.
b.
13.
c.
c.
Lisabona in 2007
15.
Haga Strasbourg
c.
Luxemburg
16.
n procesul decizional al institutiilor europene care dintre actele adoptate sunt aplicabile obligatoriu pentru statele membre? a. Recomandarile si avizele c. Actele atipice comunitare
b.
Directiva
17.
a.
Aplicarea regulamentului are caracter: Obligatoriu pentru toate statele membre Aplicarea lui este facultativa pentru statele uniunii
c.
b.
18.
a.
Care din urmatoarele caracteristici nu apartine directivei? Are efect asupra tuturor statelor c. Stabileste formele si metodele prin membre care se atinge rezultatul Reprezinta un sistem de legiferare indirect
b.
Are efect indirect in ceea ce il priveste c. pe destinatar. Este obligatoriu in toate elementele sale dar numai pentru destinatarul sau.
b.
20.
a.
CEDO este adoptata in cadrul si sub egida Consiliului Europei la: Maastricht 1992 c. Nice 7 decembrie 2000 Roma 4 noiembrie 1950
b.
21.
c.
b. 22.
Care din urmatoarele acte se afla in virful ierarhiei actelor comunitare a. Regulamentele si directivele c. Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa
b.
Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si a Otelului; Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana; Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice
23.
c.
24.
c.
b.
25.
Directiva:
a.
este un act folosit la nivel comunitar c. pentru armonizarea sau coordonarea legislatiilor nationale si care obliga orice stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins; are o forta normativa nelimitata
b. 26.
nu constituie o incalcare a obligatiilor c. comunitare; este de natura sa angajeze raspunderea statului membru in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene
b.
27.
Care sunt cele trei mari domenii de drepturi fundamentale protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene?
a.
drepturile civile, drepturile economice c. si respectiv drepturile politice si sociale dreptul fundamental la viata, dreptul la protejarea imaginii si la protectia datelor cu character personal.
b.
28.
Tratatul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana este comun cu cel de aderare al:
a. b.
Croatiei, Lituaniei,
c.
Bulgariei.
29.
Tratatul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana a fost elaborat pe baza acelorasi principii ca si:
a. b.
Tratatul de la Lisabona; Tratatul de aderare a celor zece state care au aderat la 1 mai 2004;
c.
30.
un continut total diferit de cel al Protocolului de aderare; un continut aproape identic cu cel al Protocolului de aderare
c.
b.
31.
c.
Dispozitii introductive.
32.
Dupa semnarea Tratatului de aderare si pana la momentul aderarii efective a Romaniei la U.E., aceasta a beneficiat de: a. statutul de stat nemembru c. statutul de observator activ in cadrul institutiilor europene
b.
33.
Primul Raport de monitorizare al Romaniei de catre Comisia europeana in vederea aderarii la U.E. a fost publicat la data de:
a. b.
c.
26 septembrie 2006.
34.
Raportul de monitorizare privind situatia pregatirii Romaniei si Bulgariei pentru aderarea la U.E. a fost prezentat la:
a. b.
c.
35.
Raportul Comisiei europene prezentat la data de 26 septembrie 2006 cuprinde date despre progesele facute de Romania in:
a.
c.
b. 36.
c.
27 mai 2007.
37.
Romania a depus instrumentul de ratificare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeana la data de: a. 20 octombrie 2005 c. 27 mai 2005.
b.
12 februarie 2007;
38.
Ceremonia depunerii instrumentelor de ratificare a Tratatului de aderare al Romaniei la UE a avut loc la:
a. b.
Paris; Bruxelles;
c.
Roma.
39.
Italia; Franta;
c.
Germania.
40.
c.
1 ianuarie 2008.
41.
In anul 2006, a fost initiat un proces de evaluare a actelor normative, prin care au fost preluate in dreptul intern prevederi a unor regulamente comunitare, de catre:
a. b.
c.
Guvernul Romaniei
42.
Atunci cand Comisia apreciaza ca un stat membru nu si-a indeplinit una dintre obligatii asumate prin tratat, aceasta emite: a. un aviz motivat; c. o hotarare.
b.
un regulament;
43.
Curtea Europeana de Justitie, c. Tribunalul de Prima Instanta si Curtea Europeana a Drepturilor Omului; Curtea de Conturi si Curtea Europeana a Drepturilor Omului
b.
44.
a.
c.
la Luxembourg
b. 45.
c.
b.
46.
7 judecatori; 9 judecatori;
c.
11 judecatori.
47.
4 ani;
48.
c.
anual.
49.
50.
De cine sunt numiti judecatorii care urmeaza sa faca parte din Curtea Europeana de Justitie? a. de Parlamentul European; c. de statele membre ale Uniunii Europene
b.
de Consiliul European;
51.
6 ani; 4 ani;
c.
3 ani.
52.
a.
Cine poate ridica imunitatea judecatorilor Curtii Europene de Justitie? Parlamentul European; c. Comisia Europeana. plenul Curtii Europene de Justitie;
b. 53.
Care sunt modalitatile in care inceteaza, in mod individual, mandatul unui judecator al CJUE?
a. la expirarea mandatului, prin demisie c.
Cat dureaza mandatul avocatilor generali din cadrul Curtii Europene de Justitie?
a.
4 ani; 6 ani;
c.
b.
55.
Care dintre membrii CJUE sunt specifici jurisdictiei europene? a. Judecatorii CJUE; c. avocatii generali din cadrul CJUE.
b.
Grefierii CJUE;
56.
9 mai;
57.
Curtea Europeana de Justitie este competenta sa judece orice fel de cauze; recursurile directe si trimiteri prejudiciare, care emana de la jurisdictiile statelor membre;
c.
Curtea de Justitie Europeana este doar un organ consultativ, nefiind competenta sa judece nici un fel de cauze.
b.
58.
Care sunt trasaturile procedurii de judecata in fata plenului Curtii Europene de Justitie sau a Camerelor sale?
a.
procedura de judecata in fata plenului c. Curtii sau a Camerelor sale este secreta; procedura de judecata in fata plenului Curtii sau a Camerelor sale este contradictorie, publica si mixta;
procedura de judecata in fata plenului Curtii sau a Camerelor sale comporta doar o faza scrisa.
b.
59.
cu majoritate de voturi;
c.
b. 60.
in unanimitate;
competentele Curtii Europene de Justitie sunt nelimitate; interpreteaza unitar Tratatele si actele comunitare pe calea recursului in interpretare;
c.
Curtea Europeane de Justitie, fiind doar un organ consultativ, nu are nici o competenta.
b.
61.
controleaza legalitatea actiunilor sau c. omisiunilor statelor membre in raport cu dispozitiile tratatelor, transand litigiile dintre acestea; elaboreaza legi;
b. 62.
c.
efectueaza un control al legalitatii actelor comunitare, realizat, indeosebi, pe calea recursului in anulare, a exceptiei de nelegalitate si a recursului in carenta.
b.
63.
c.
b.
64.
Care este numarul judecatorilor care intra in componenta Tribunalului de Prima Instanta?
a. b. 25 26 c. 27
65.
la Berlin; la Strasbourg;
c.
la Luxembourg.
66.
c.
Curtea de la Munchen.
67.
27 de judecatori; 35 de judecatori;
c.
43 de judecatori.
10
68.
De cine sunt alesi judecatorii care urmeaza sa faca parte din Curtea Europeana a Drepturilor Omului?
a.
c.
de Comisia Europeana.
b.
69.
comuniunea de scopuri si de mijloace c. care exista intre popoarele statelor membre ale Uniunii Europene; cetatenia tuturor persoanelor care locuiesc pe teritoriul Europei;
b.
70.
de dreptul national al statelor europene; de dreptul national al statelor membre ale Uniunii Europene; de dreptul Uniunii Europene.
71.
a.
Care sunt drepturile cetateanului european, conform Tratatului de la Maastricht? dreptul la viata; c. dreptul la greva. dreptul de a alege si de a fi ales in Parlamentul European si la alegerile locale;
b.
72.
dreptul de petitie in fata Parlamentului European dreptul de petitie in fata Comisiei Europene
c.
b.
11
73.
Care sunt drepturile cetateanului european, conform Tratatului de la Maastricht? a. dreptul de a se adresa Avocatului c. dreptul de a se adresa Procurorului Poporului (Ombudsman) pentru General pentru examinarea cazurilor examinarea cazurilor de administrare de administrare defectuoasa din partea defectuoasa din partea organismelor si organismelor si institutiilor institutiilor comunitare; comunitare
b.
dreptul de a se adresa Avocatului General pentru examinarea cazurilor de administrare defectuoasa din partea organismelor si institutiilor comunitare
74.
cetatenii statelor care fac parte din continentul Europa; cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene;
c.
b.
75.
La ce drepturi se refera Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene in capitolul referitor la cetatenie?
a. b.
c.
la dreptul de proprietate.
76.
La ce drepturi se refera Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene in capitolul referitor la cetatenie?
a. b.
c.
la dreptul la greva.
77.
a.
Cine poate sesiza Ombudsmanul European? numai Parlamentul sau Comisia c. Europeana
orice cetatean european si orice persoana fizica sau juridica cu resedinta sau cu sediul social intr-unul din statele membre ale Uniunii Europene.
b.
12
78.
Puterea legislativa a Parlamentului European se exercita in mod schematic, dupa urmatoarele proceduri legislative: a. consultarea; c. consultarea si codecizia;
b.
79.
c.
80. Parlamentul European poate adopta o motiune de cenzura care duce la: a.
c.
b.
81.
c.
hotararea Parlamentului.
82.
c.
principiul subsidiaritatii;
83.
Uniunea Europeana se bazeaza pe un ansamblu de reguli juridice, a caror respectare este obligatorie pentru:
a.
c.
b.
13
84.
c.
impulsiona politicile comunitare generale, coordona politicile comunitare, defini noile sectoare de activitate comunitara si orienta constructia comunitara.
b.
85.
decrete; dispozitii ale tratatelor comunitare si dispozitii cuprinse in Regulamentul interior al Consiliului;
c.
legi;
86.
Rolul Curtii de Conturi Europene este de a : a. controla aspectele financiare ale c. Uniunii Europene
controla aspectele financiare ale Uniunii Europene, legalitatea operatiunilor bugetului comunitar si corespondenta acestuia cu programul anual de gestionre a sa.
b.
87.
c.
88.
c.
Tratatul de la Amsterdam.
89.
90.
inlocuite modificate
c.
anulate
14
91.
c.
92.
Domeniul stiintific
93.
Ce semnifica CEEA?
a.
c.
b.
94.
I si III II si III
c.
95.
Ce tratat introduce o clasificare generala a competentelor in trei categorii: - Competentele exclusive: doar Uniunea are puterea de a legifera in domenii precum uniunea vamala, politica comerciala comuna sau concurenta. - Actiunile de sprijin, de coordonare sau de completare:interventia Uniunii se limiteaza la sustinerea actiunilor intreprinse de statele membre, de exemplu, prin intermediul ajutoarelor financiare. Sunt vizate domenii precum cultura, educatia sau industria. Competentele partajate acopera celelalte domenii (protectia mediului, transporturile si protectia consumatorilor etc.). Distribuirea puterii de legiferare intre Uniunea Europeana si statele membre se face respectand principiul subsidiaritatii.
a. b.
Amsterdam Maastricht
c.
Lisabona
96.
Tratatul de la Lisabona :
a.
a fost negociat conform concluziilor Consiliului european din 21 si 22 iunie 2007 a fost semnat la Lisabona, in acelasi an, sub presedintia germana
c.
b.
15
97.
n hotararea Costa c. ENEL, CJCE a enuntat: a. prioritatea dreptului comunitar fata de c. cel national;
b.
98.
CJUE a stabilit prioritatea dreptului comunitar asupra dreptului procesual dintr-un stat membru in:
a. b.
c.
99.
teoria dualista conform careia norma c. de drept intern se afla in aceeasi sfera cu cea internationala, existand un raport de supra sau subordonare
monismul si impun respectarea sa de catre statele membre; dreptul european aplicandu-se direct pe teritoriul tuturor statelor membre, avand prioritate fata de sistemele juridice si reglementarile existente in statele membre.
b.
100.
Principiile fundamentale ale Dreptului Comunitar European sunt: a. Principiul nediscriminarii si principiul c. Principiul prioritatii, principiul subsidiaritatii efectului direct, principiul subsidiaritatii si principiul proportionalitatii
b.
16
101.
aplicabilitatea directa a dreptului c. comunitar inseamna aplicarea deplina si uniforma a reglementarilor sale in toate statele membre, incepand cu data intrarii lor in vigoare si atata timp cat acestea continua sa fie in vigoare respectarea drepturilor fundamentale este parte integranta a principiilor generale de drept aparate de Curtea de Justitie Potrivit principiului proportionalitatii:
b.
102. a.
mijloacele folosite de autoritati trebuie sa fie proportionale cu scopul urmarit o instanta nationala are obligatia sa aplice dreptul comunitar si sa-i asigure efectul direct deplin, inlaturand, chiar din oficiu, orice norma contrara interna
c.
instantele nationale trebuie sa asigure protectia legala la care persoanele au dreptul ca efect direct al dreptului comunitar
b.
103.
Potrivit Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii anexat la Tratatul de la Lisabona:
a.
c.
fiecare institutie asigura in permanenta respectarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii definite la articolul 3b din Tratatul privind Uniunea Europeana
b.
Consiliul transmite parlamentelor nationale proiectele de acte legislative emise de un grup de state membre sau de Curtea de Justitie, precum si proiectele modificate
17
104.
in termen de sase saptamani de la data c. transmiterii unui proiect de act legislativ in limbile oficiale ale Uniunii, orice parlament national sau orice camera a unui parlament national poate adresa presedintelui Consiliului un aviz motivat in care sa se expuna motivele pentru care considera ca proiectul in cauza nu este conform cu principiul subsidiaritatii.
in termen de opt saptamani de la data transmiterii unui proiect de act legislativ in limbile oficiale ale Uniunii, orice parlament national sau orice camera a unui parlament national poate adresa presedintelui Parlamentului European, al Consiliului si, respectiv, al Comisiei un aviz motivat in care sa se expuna motivele pentru care considera ca proiectul in cauza nu este conform cu principiul subsidiaritatii.
b.
in cazul in care proiectul de act legislativ este emis de Curtea de Justitie, de Banca Centrala Europeana sau de Banca Europeana de Investitii, presedintele Consiliului transmite avizul Parlamentului European
105.
dispozitiile tratatelor sau ale actelor institutiilor comunitare care indeplinesc anumite criterii nu pot fi invocate in fata propriilor jurisdictii nationale si nu sunt susceptibile sa creeze drepturi si obligatii in favoarea, respectiv in sarcina particularilor regulamentele comunitare sunt integrate ca atare in ordinea juridica interna si ca orice masura nationala de transformare sau de introducere in ordinea juridica este interzisa
c.
regulamentele comunitare sunt integrate ca atare in ordinea juridica interna si ca orice masura nationala de transformare sau de introducere in ordinea juridica este permisa
b.
106.
c.
Schlter
18
107.
n cazul unei incalcari a obligatiei de transpunere a unei directive, trebuie avute in vedere urmatoarele:
a.
intre incalcarea obligatiei impuse statului membru si prejudiciul provocat nu trebuie sa existe o cauzalitate continutul acestor drepturi nu trebuie sa poata fi stabilit pe baza directivei insasi
c.
obiectivul respectivei directive trebuie sa fie conferirea de drepturi oricaror persoane si continutul acestor drepturi trebuie sa poata fi stabilit pe baza directivei insasi
b.
108.
O dispozitie comunitara trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii pentru a i se recunoaste efectul direct:
a. b.
c.
109.
Curtea de justitie de la Luxemburg a stabilit efectul direct al prevederilor directivelor numai pentru:
a.
c.
atunci cand prevederile directivelor sunt in favoarea cetatenilor si cad in sarcina statului (asa numitul efect direct vertical)
b.
110.
c.
111.
Obligatia statelor membre de compensare a unei daune exista, in principiu, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a.
dreptul comunitar confera oricarei persoane drepturi subiective statul membru nu a depasit evident si considerabil limitele atributiilor sale
c.
b.
19
112.
nu este distincta de ordinea juridica nationala este o ordine juridica supranationala, care se intemeiaza pe acceptarea transferarii, de catre statele membre ale Uniunii Europene, a unor competente decizionale catre institutiile comunitare
c.
b.
113.
libertatea, egalitatea, respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor
c.
sa promoveze pacea, valorile sale si buna-starea popoarelor sale; sa ofere un spatiu de libertate, de securitate si de justitie fara frontiere interioare, in sanul caruia este asigurata libera circulatie a cetatenilor sai, sa stabileasca o piata interioara.
b. 114.
a.
Potrivit Tratatului de la Lisabona, Uniunea: Uniunea isi urmareste obiectivele prin c. mijloace corespunzatoare, in functie de competentele care ii sunt atribuite prin tratate Uniunea ofera cetatenilor sai un spatiu de libertate, securitate si justitie, cu frontiere interne
b.
115. a.
Uniunea se intemeiaza pe urmatoarele valori: respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii si stabilirea unei piete interne
c.
respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor
b.
respectarii drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor si promovarea pacii, valorilor sale si buna-starea popoarelor sale
20
116.
c.
competente exclusive, competente partajate intre Uniune si statele membre si competente pentru a desfasura actiuni de sprijinire, coordonare sau de completare a actiunii statelor membre, fara a inlocui din acest motiv competenta lor in aceste domenii
b.
competente pentru a desfasura actiuni de sprijinire, coordonare sau de completare a actiunii statelor membre, fara a inlocui din acest motiv competenta lor in aceste domenii. Delimitarea competentelor Uniunii este guvernata de
117. a. b. 118.
c.
c.
b. 119.
c.
uniunea vamala, stabilirea normelor privind concurenta necesare functionarii pietei interne, politica monetara pentru statele membre a caror moneda este euro, conservarea resurselor biologice ale marii in cadrul politicii comune privind pescuitul.
b.
educatia, formarea profesionala, tineretul si sportul, protectia si imbunatatirea sanatatii umane, turismul
21
120.
Competentele partajate intre Uniune si statele membre se aplica in urmatoarele domenii principale:
a.
politica comerciala comuna, conservarea resurselor biologice ale marii in cadrul politicii comune privind pescuitul, cooperarea administrativa mediul, transporturile, coeziunea economica, sociala si teritoriala, energia
c.
b.
121.
Uniunea este competenta sa desfasoare actiuni de sprijinire, de coordonare sau completare a actiunii statelor membre in urmatoarele domenii:
a.
protectia si imbunatatirea sanatatii umane; industria; cultura; turismul;educatia, formarea profesionala, tineretul si sportul; protectia civila; cooperarea administrativa
c.
incheierea unui acord international in cazul in care aceasta incheiere este prevazuta de un act legislativ al Uniunii, ori este necesara pentru a permite Uniunii sa isi exercite competenta interna, sau in masura in care aceasta ar putea aduce atingere normelor comune sau ar putea modifica domeniul de aplicare a acestora.
b.
122.
Uniunea actioneaza numai in limitele c. competentelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate.
Uniunea dispune de competenta pentru a intreprinde actiuni si pentru a duce o politica comuna, fara ca exercitarea acestei competente sa poata avea ca efect lipsirea statelor membre de posibilitatea de a-si exercita propria competenta.
b.
in domeniile care nu sunt de competenta sa exclusiva, Uniunea intervine numai daca si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional si local, dar datorita dimensiunilor si efectelor actiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii
22
123.
Uniunea intervine numai daca si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional si local, dar datorita dimensiunilor si efectelor actiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii actiunea Uniunii, in continut si forma, nu depaseste ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor
c.
Uniunea dispune de competenta pentru a desfasura actiuni si, in special, pentru definirea si punerea in aplicare a programelor, fara ca exercitarea acestei competente sa poata avea ca efect impiedicarea statelor membre de a-si exercita propria competenta
b.
124.
n cazul in care tratatele atribuie Uniunii competenta exclusiva intr-un domeniu determinat
a.
Uniunea si statele membre pot legifera si adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic in acest domeniu numai Uniunea poate legifera si adopta acte cu forta juridica obligatorie, statele membre putand sa faca acest lucru numai in cazul in care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea in aplicare a actelor Uniunii
c.
statele membre isi exercita competenta in masura in care Uniunea nu si-a exercitat competenta
b.
125.
n cazul in care tratatele atribuie Uniunii o competenta partajata cu statele membre intr-un domeniu determinat
a.
numai Uniunea poate legifera si c. adopta acte cu forta juridica obligatorie, statele membre putand sa faca acest lucru numai in cazul in care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea in aplicare a actelor Uniunii Uniunea si statele membre pot legifera si adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic in acest domeniu. Statele membre isi exercita competenta in masura in care Uniunea nu si-a exercitat competenta. Statele membre isi exercita din nou competenta in masura in care Uniunea a hotarat sa inceteze sa si-o mai exercite
Uniunea este competenta sa desfasoare actiuni de sprijinire, de coordonare sau completare a actiunii statelor membre
b.
23
126.
c.
13 decembrie 2007
127.
c.
128.
Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa a. a fost respins in urma referendumului c. a fost respins in urma celor doua din Franta referendumuri din Franta si Olanda
b.
129.
Unde a fost semnat ultimul tratat cu privire la Uniunea Europeana? a. Maastricht, c. Nisa
b.
Lisabona
130.
a.
Tratatul de la Lisabona propune pentru Consiliul European: Noi atributii c. Schimbarea denumirii Postul de Presedinte al Consiliul European
b.
131.
c.
623
132.
c.
Lisabona
24
133.
Conform Tratatului de la Lisabona, incepand cu 1 noiembrie 2014, Comisia va fi compusa dintr-un numar de membri, incluzand presedintele si naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, corespunzator
a.
c.
din numarul statelor membre, atat timp cat Consiliul European nu decide modificarea acestui numar, hotarand in unanimitate.
b.
cu 2/3 din numarul statelor membre, atat timp cat Consiliul European nu decide modificarea acestui numar, hotarand in unanimitate,
134.
c.
votul cu majoritate calificata iar deciziile trebuie sa fie sustinute de 55% din statele membre (in prezent, 15 din 27 de tari ale UE), reprezentand cel putin 65% din populatia UE
b.
deciziile trebuie sa fie sustinute de 65% din statele membre reprezentand cel putin 55% din populatia UE
135.
Functia de nalt Reprezentant pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate va fi alaturata celei de
a. b.
c.
Vicepresedinte al Consiliului
136.
Tratatul de la Lisabona
a.
este un tratat international convenit si c. ratificat de state membre suverane care sunt de acord sa renunte la o parte din suveranitatea lor in favoarea cooperarii supranationale nu simplifica distributia competentelor intre Uniune si statele membre neprecizand atributiile fiecarei parti implicate
nu recunoaste drepturile fundamentale prin neincluderea unei trimiteri la Carta drepturilor fundamentale
b.
25
137.
Cei trei piloni (politicile comunitare, PESC si cooperarea judiciara si politieneasca in materie penala) a. se mentin potrivit Tratatului de la c. dispar Lisabona
b.
138.
n materie de cooperare judiciara si politieneasca, cele mai multe decizii vor fi luate cu:
a. b.
139.
Tratatul de la Lisabona :
a.
creeaza postul de nalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate care este si vicepresedintele Consiliului recunoaste explicit, pentru prima data, posibilitatea ca un stat membru sa se retraga din Uniune
c.
2 milioane de cetateni din diferite state membre vor putea cere direct Comisiei sa ia o initiativa care prezinta interes pentru ei si tine de competenta Uniunii
b.
140.
c.
nu va mai avea noi atributii privind legislatia, bugetul Uniunii Europene si acordurile internationale
b. 141.
c.
este nevoie de un acord intre Uniune si statul membru in cauza, acord votat in Consiliu cu majoritate calificata si aprobat de Parlament
b.
26
142.
Directiva:
a.
c.
obliga toate statele membre destinatare numai in ceea ce priveste rezultatul de atins
b.
143.
Decizia:
a.
c.
b.
144. a.
este direct aplicabil in toate statele membre nu este obligatoriu in toate elementele sale
c.
b.
145.
c.
b. 146.
nicio varianta nu este corecta intrucat tratatul n-a intrat in vigoare in urma referendumurilor negative din Franta si Olanda
b.
de un un numar mic de state membre, cele mai multe suspendand procedura nationala de ratificare
27
147.
Comisia defineste orientarile generale c. ale PESC pe baza carora Consiliul de Afaceri Externe hotaraste, in unanimitate, domeniile ce pot face obiectul unei actiuni comune. Consiliul European are urmatoarele organe proprii: Comitetul de Ministri, Adunarea Consultativa si Secretariatul.
Secretarul general al Consiliului European exercita functia de Inalt Reprezentant pentru PESC.
b.
148.
La Congresul International de Pace de c. la Paris din 1850 Victor Hugo spunea ca va veni o zi cnd vom vedea aceste doua grupuri imense, Statele Unite ale Americii si Statele Unite ale Europei, unul in fata celuilalt, intinzndu-si minile unul celuilalt peste mari, schimbnd produse, comert, industrie, arte, genii La Congresul International de Pace de la Paris din 1849 Victor Hugo spunea ca va veni o zi cnd vom vedea aceste doua grupuri imense, Statele Unite ale Americii si Statele Unite ale Europei, unul in fata celuilalt, intinzndu-si minile unul celuilalt peste mari, schimbnd produse, comert, industrie, arte, genii
Saint Simon (1814) vedea constructia Europei in jurul unei aliante Franta-Germania, condusa de un monarh lider stiintific si religios careia i se puteau alatura si alte state care se eliberau si isi creau institutii reprezentative.
b.
28
149.
Dreptul de veto in Consiliul de c. Ministri este o procedura de exceptie, statul care-l invoca trebuind sa convinga ca prin acest drept protejeaza interesele sale fundamentale. Directivele sunt acte normative de drept comunitar care stabilesc obiective sau un rezultat de atins, lasnd la indemna Statelor Membre alegerea mijloacelor si formelor pe care le vor utiliza.
d.
b.
150.
Uniunea vamala vizeaza o integrare economica fara restrictii in interiorul granitelor sale, fara frontiere vamale interne si cu tarif vamal comun aplicabil frontierelor externe In 1946 Winston Churchill, la Universitatea Zurich, a sustinut ideea unor State Unite ale Europei, construite in jurul Frantei si Germaniei, sub auspiciile Marii Britanii si ale Uniunii Sovietice.
c.
In 1946 Winston Churchill, la Universitatea Zurich, a sustinut ideea unor State Unite ale Europei, construite in jurul Frantei si Germaniei, sub auspiciile Marii Britanii si ale SUA.
b.
29
151.
Planul elaborat de Robert Schumann c. si prezentat intr-un discurs tinut de Jean Monet propunea crearea unei Inalte autoritati supranationale care sa dirijeze productia si desfacerea otelului si carbunelui in Europa si este apreciat ca fiind cel care a dat startul constructiei europene. Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO) urmarea plasarea productiei franco-germane de carbune si otel sub o inalta autoritate comuna, intr-un organism deschis participarii celorlalte tari ale Europei, asa cum anunta Robert Schumann in discursul tinut la 8 mai 1950. Tratatul a intrat in vigoare la 18 aprilie 1951, fiind semnat la Paris de Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg si Marea Britanie.
Sefii de state si guverne s-au reunit pentru prima data in cadrul Consiliului European pentru definirea liniilor politice generale ale Comunitati, incepnd cu anul 1975.
b.
152.
Comitetul Reprezentantilor c. Permanenti (COREPER) are doua subcomitete numite COREPER1 si COREPER 2. COREPER 1 este alcatuit din reprezentantii permanenti care sunt ambasadorii Statelor Membre. COREPER 2 este alcatuit din reprezentantii permanenti care sunt ambasadorii Statelor Membre, iar COREPER 1 din adjunctii acestora.
COREPER, ca organism de control politic, orienteaza si supervizeaza activitatea Consiliului de Ministri al Uniunii Europene.
b.
30
153.
Lucrarile grupurilor de experti de care c. dispune Consiliul de Ministri sunt orientate si supervizate de COREPER. Reprezentantii Statelor Membre care alcatuiesc Comisia Europeana numiti comisari se bucura de imunitate de jurisdictie pentru actele savrsite in indeplinirea atributiilor comunitare. Sunt independenti in exercitarea functiilor lor in raporturile lor cu Statele Membre, inclusiv cu statul care i-a desemnat. Platesc impozite si taxe pentru drepturile banesti realizate din exercitarea functiilor in statele ai caror cetateni sunt.
Comisia Europeana are activitate colegiala si permanenta. Este condusa de Presedinte si vicepresedintii acesteia si se reuneste, de regula, lunar si ori de cte ori este necesar.
b.
154.
Comisia Europeana are activitate c. permanenta si colegiala si se reuneste, de regula, saptamnal si ori de cte ori este nevoie. Parlamentul European se reuneste anual in doua sesiuni ordinare, dar se poate reuni si in sesiune extraordinara la cererea majoritatii membrilor sai ori la cererea Consiliului Europei sau a Comisie Europene.
Parlamentul European se reuneste anual, in sesiune ordinara, incepnd cu a doua zi de marti a lunii martie, dar se poate intruni si in sesiune extraordinara.
b.
31
155.
Membrii Parlamentului European sunt c. alesi direct si reprezinta popoarele comunitatii. Nu pot fi mandatati de puterile statelor lor spre a indeplini anumite misiuni si nici nu pot fi tinuti de obligatia de consultare cu acestea.
Parlamentul European imparte atributiile de adoptare a bugetului comunitar cu Consiliul de Ministri al U.E. Parlamentul European are atributii in ceea ce priveste cheltuielile neobligatorii, iar Consiliul de Ministri in ce priveste cheltuielile obligatorii.
b.
Membrii Parlamentului European sunt alesi direct si reprezinta popoarele comunitatii. Nu pot fi mandatati de puterile statelor lor spre a indeplini anumite misiuni dar sunt obligati sa se consulte cu acestea.
156.
Parlamentul European imparte cu c. Consiliul de Ministri al UE atributiile privind adoptarea bugetului comunitar. Parlamentul European are atributii privind cheltuielile obligatorii, iar Consiliul de Ministri al UE privind cheltuielile neobligatorii. Curtea Europeana de Justitie are atributii consultative constnd in emiterea de avize si atributii jurisdictionale privind interpretarea corecta si aplicarea prevederilor tratatelor institutive si controlul legalitatii actelor comunitare
Curtea Europeana de Justitie are ca atributie asigurarea interpretarii si aplicarii corecte a tratatelor institutive si a Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
b.
157.
Comitetul European si Social (CES) este compus din reprezentanti ai diferitelor categorii economice si sociale (agricultori, transportatori, muncitori, comercianti s.a.). Comitetul European si Social (CES) are caracter consultativ si este format din reprezentanti ai colectivitatilor regionale si locale.
c.
Comitetul Regiunilor are caracter consultativ si este format din reprezentati ai colectivitatilor regionale si locale.
b.
32
158.
Regulamentele pot fi: a) regulamente de baza, emise de Consiliul Ministrilor UE; b) regulamente de executare emise de Comisie in baza abilitarii legislative conferite de Consiliul Ministrilor sau emise chiar de catre Consiliul Ministrilor daca se refera la aplicarea tratatelor de baza.
a. b. 159.
a b
c.
a+b
Regulamentele pot fi: a) regulamente de baza, adoptate de Parlamentul European; b) regulamente de baza, emise de Consiliul Ministrilor UE; c) regulamente de executare emise de Comisie sau de Consiliul Ministrilor UE.
a. b. 160.
a+b a+c
c.
b+c
Regulamentele sunt in fapt legile c. comunitare si se caracterizeaza prin forta lor obligatorie si aplicabilitate directa in dreptul national fara a mai fi necesara ratificarea de puterea legislativa nationala. Regulamentele se caracterizeaza prin forta lor obligatorie si se aplica direct in dreptul national dupa ratificarea de parlamentele nationale.
b.
33
161.
Avizele sunt folosite de catre Comisie c. si pot fi adresate Statelor Membre. Ele exprima o opinie.
Principiul securitatii juridice consta in certitudinea ca aplicarea legii intr-o anumita situatie sa fie previzibila, legea sa fie usor de stabilit, destinatarii ei sa aiba siguranta ca se aplica o anumita prevedere legala si nu alta si ca va fi interpretata diferentiat, de la caz la caz.
b.
Declaratiile si rezolutiile sunt prevazute in tratatele institutive si sunt folosite de Comisia Europeana pentru a-si exprima pozitia cu privire la o anumita problema
162.
Etapa a II-a a realizarii Uniunii c. Economice si Monetare a inceput la 1 ianuarie 1994 si a durat pna la 31 decembrie 1998. A avut loc transferul progresiv al puterii de decizie de la autoritatile nationale catre Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC) si a fost creat Institutul Monetar European ca precursor al Bancii Centrale Europene. Pentru produsele din Uniunea Europeana au fost stabilite modele de standarde de calitate. Acestea au ca scop protectia muncii, protectia sanatatii consumatorilor, protectia mediului, reducerea costurilor de standardizare.
Reglementarile comunitare (Regulamentul 4064/89) prevad, in materia fuziunilor, ca este incompatibila cu piata interna orice concentrare la nivel comunitar care creeaza sau consolideaza o pozitie ca rezultat al careia este afectata concurenta efectiva pe piata interna.
b.
163.
nalta Autoritate, Consiliul Minitrilor, Curtea de Conturi i Curtea de Justiie Parlamentul, Consiliul Minitrilor, Curtea de Justiie i nalta Autoritate
c.
Adunarea responsabil cu controlul politic, Curtea de Justiie, nalta Autoritate i Consiliul Minitrilor
b.
34
164.
Consiliul de Minitri are printre atribuii: A. adoptarea legislaiei comunitare; B. coordonarea politicilor comunitare; C. aducerea la ndeplinire a tratatelor comunitare; D. finalizarea acordurilor ncheiate de Comunitate cu statele tere n domeniile de competen comunitar.
a. b. 165.
A+B+C B+C+D
c. d.
A+C+D A+B+C+D
Consiliul de Minitri este: A. for al reprezentanilor statelor membre; B. organ legislativ; C. organ consultativ
a. b.
A+B+C A+B
c. d.
A+C B+C
166.
Cele 4 feluri de atribuii ale Parlamentului European sunt: A. decizionale legislative; B. de anchet i de avocat al poporului; C. de supraveghere i control; D. consultative; E. de jurisdicie; F. de negociere a tratatelor.
a. b.
A+B+C+E A+B+C+D
c. d.
B+C+D+E B+C+D+F
35
167.
Sunt principii generale ale dreptului comunitar: A. principiul proporionalitii: B. principiul legalitii; C. principiul securitii juridice; D. principiul egalitii (nediscriminrii); E.
a. b. c.
A+B+C+D A+B+D+E
168.
Care dintre urmtoarele condiii trebuie ndeplinite, printre altele, pentru a fi admise msuri naionale restrictive n domeniul circulaiei serviciilor: A. domeniul s nu fi fost armonizat; B. msura s fie proporional cu scopul urmrit; C. msura s fie aprobat de Consiliul European; D.msura s se ia cu respectarea contingentelor aprobate
a. b. c.
d. e.
C+D A+D
169.
sub conducerea unui preedinte ales de suveranii statelor, cu o limb unic, italiana, i o moned comun? sub conducerea unui suveran aflat deasupra celorlali suverani, cu o moned comun care s fie florinul i avnd ca limb comun franceza?
c.
sub conducerea unui suveran aflat deasupra celorlali suverani, avnd limb comun latina i moned comun florinul?
b.
36
170.
c.
o uniune vamal.
171.
n 1948 s-a creat la Paris Organizaia European de Cooperare Economic (OECE), ca agenie european a Planului Marshall care a acionat:
a.
pentru realizarea cooperrii militare n c. cadrul NATO; pentru distribuirea ajutorului american destinat rilor din estul Europei?
d.
pentru distribuirea ajutorului american, dar i n direcia unei colaborri intraeuropene? Realizarea cooperrii ntre rile din Uniunea European.
b.
172.
d. e.
1950; 1951.
173.
d. e.
1948; 1949;
1946; 1947;
174.
d. e.
Luxemburg; Strasbourg;
37
175.
Prima extindere a Comunitii Europene a avut loc n anul 1976 prin aderarea:
a. b. c.
Marii Britanii; Marii Britanii, Irlandei, Danemarcei Marii Britanii, Irlandei, Danemarcei i Norvegiei
d. e.
176.
Actul Unic European (AUE), 1986, avea ca obiectiv finalizarea realizrii pieei interne definit ca:
a.
o zon fr frontiere interne n care este asigurat cooperarea economic fr ngrdiri politice, economice i sociale; o zon fr frontiere interne care asigura libera circulaie a mrfurilor, persoanelor i capitalului;
c.
o zon fr frontiere interne care asigura libera circulaie a mrfurilor, serviciilor i persoanelor; o zon fr frontiere interne care asigura libera circulaie a mrfurilor, serviciilor, persoanelor, capitalului i informaiilor.
b.
d.
177.
d. e.
5 piloni; 6 piloni.
178.
Actul Unic European (AUE); Tratatul asupra Uniunii Europene (TUE); JAI;
d. e.
PESC; CEEA;
c.
38
179. a.
TUE a avut ca obiective: finalizarea aa-numitei piee interne ca zon fr frontiere interne n care este asigurat libera circulaie a mrfurilor, serviciilor i persoanelor;
c.
trecerea de la piaa unic la o uniune economic i monetar, inclusiv la o moned unic; desfiinarea taxelor vamale pentru produsele comunitare.
b.
finalizarea aa-numitei piee interne d. ca zon fr frontiere interne n care este asigurat libera circulaie a mrfurilor, serviciilor, capitalurilor i persoanelor;
180.
Mandatul comisarilor europeni poate s nceteze: A. prin deces; B. prin moiune de cenzur a Parlamentului; C. prin retragerea sprijinului statului care l-a desemnat; D. prin demisie voluntar.
a. b.
A+B+C A+B+D
c. d.
A+B+D+E A+B+C+D
181.
Pe lng Curtea European de Justiie funcioneaz i Tribunalul de Prim Instan (TPI). Se pronun cu privire la: A. aciuni innd de litigiile dintre instituiile comunitare i personalul lor; B. recursurile formulate de persoane fizice mpotriva unor instituii ale comunitilor, referitoare la regulile de competen aplicabile ntreprinderilor; C. recursurile formulate de ntreprinderi mpotriva Comisiei Europene cu privire la ncasri, producie, preuri, negocieri .a.; D. hotrrile pronunate de TPI pot fi atacate la Curtea European a Drepturilor Omului (CEDO); E.
a. b. c.
hotrrile pronunate de TPI pot fi atacate la Curtea European de Justiie. A+B+C+D+E A+B+C+D A+B+C+E
d. e.
A+C+D+E A+B+C
39
182.
Sunt izvoare ale dreptului comunitar: A. tratatele originare; B. tratatele i actele modificatoare; C. actele adoptate de instituiile comunitare pentru aplicarea tratatelor comunitare (regulamente, directive, decizii, declaraii, rezoluii, recomandri, avize; D. legile i ordonanele de urgen din dreptul naional romnesc i ale altor state din UE; E. F. principiile generale ale dreptului comunitar; jurisprudena CEDO;
d. e.
A+B+C+D+E+F A+B+C+D+F
A+C+E+F A+B+C+E
40
184.
Regulamentele se aplic direct: A. direct subiectelor de drept intern din statele membre; B. subiectelor de drept intern i conin nu numai obligaii pentru subiectele de drept intern, ci i drepturi; C. nu se aplic subiectelor de drept intern ci numai statelor; D. se aplic Statelor Membre deoarece conin prevederi care se adreseaz att statelor n raporturile lor cu comunitatea dar i instituiilor i persoanelor juridice de drept public sau privat; E. numai agenilor economici.
a. b. c.
d. e.
A+B+C+D A+B+D
185.
A. stabilesc obiective sau un rezultat de atins; B. las la ndemna Statelor Membre alegerea mijloacelor i formelor pe care le vor utiliza pentru atingerea obiectivelor; C. stabilesc mijloacele i formele pe care statele trebuie s le utilizeze pentru atingerea obiectivelor; D. pentru a se conforma directivelor, statele trebuie s adopte actele normative necesare sau s-i modifice corespunztor legislaia; E. F. n aplicarea lor sunt dou momente. Primul moment este cel pn la care statele trebuie s se conformeze; se aplic imediat, statele fiind obligate s se conformeze, iar cetenii pot face uz, n mod direct, de dispoziiile directivelor, ele fiind considerate vinovate de neconformare
d. e.
a. b. c.
A+B+C+D B+C+D+E
41
186.
Deciziile: A. se pot emite de Comisie sau Consiliul Minitrilor; B. sunt direct aplicabile i obligatorii pentru orice subiect de drept; C. sunt direct aplicabile i obligatorii pentru anumii destinatari; D. au caracter individual; E. F. sunt acte administrative. Au caracterul de acte obligatorii n toate elementele lor pentru destinatarii desemnai; nu au caracter obligatoriu ci doar orientativ pentru armonizarea legislaiei.
a. b. c. 187.
d. e.
B+C+D+F A+C+D+E
Recomandrile: A. sunt formulate de Parlamentul European; B. sunt obligatorii pentru Statele Membre; C. sunt formulate de Consiliul Minitrilor UE n domeniile n care statele nu au acceptat s-i diminueze suveranitatea i n care nu se poate interveni n mod direct; D. vizeaz armonizarea legislaiei statelor n anumite domenii; E. F. nu au for obligatorie; se adreseaz numai anumitor destinatari.
a. b. c.
d. e.
A+B+D+E C+D+E
42
188.
Principiul proporionalitii a fost formulat n sensul c: A. msurile care se iau nu trebuie s depeasc obiectul propus; B. msurile care se iau trebuie s fie proporionale cu suprafaa i populaia statului n cauz; C. legalitatea unei msuri este afectat dac este aparent necorespunztoare; D. legalitatea unei msuri este afectat dac este evident necorespunztoare; E. F. msura poate s mearg mai departe dect este necesar pentru atingerea obiectivului dar s nu prejudicieze; msura nu trebuie s mearg mai departe dect este necesar pentru atingerea obiectivului;
G. cnd este posibilitatea de a alege ntre dou sau mai multe msuri, s fie aleas cea care aduce atingerile mai mici.
a. b. c. 189.
d. e.
A+D+F+G B+C+E+G
Principiul egalitii: A. i se mai spune i al nediscriminrii; B. const n aplicarea unui tratament egal al prilor n situaii identice i comparabile; C. privete naionalitatea, sexul, libera circulaie a mrfurilor, serviciilor, capitalurilor i persoanelor; D. este aplicabil tuturor relaiilor juridice stabilite pe teritoriul comunitar.
a. b. c.
d. e.
A+C+D A+B+D
43
190.
posibilitatea subiecilor de a lua parte c. la orice procedur judiciar sau administrativ pentru susinerea intereselor legitime; posibilitatea alegerii unui aprtor;
d.
b.
191.
Normele din dreptul comunitar: A. au aplicabilitate imediat i direct n dreptul intern; B. nu au aplicabilitate imediat dar au aplicabilitate direct n dreptul intern; C. nu se suprapun, nu se confund i nu se identific cu normele din dreptul intern; D. se aplic de judectorii naionali cu prevalen fa de cele din dreptul intern.
a. b. 192.
A+B+C B+C+D
c. d.
A+C+D A+B+D
Etapa I de realizare a Uniunii Economice i Monetare, care a nceput la 1 iulie 1990 i s-a ncheiat n decembrie 1993 a avut ca obiective: A. eliminarea ultimelor bariere n calea tranzaciilor; B. ntrirea coordonrii politicilor economice i bugetare; C. cooperarea ntre bncile centrale ale Statelor Membre; D. renunarea n totalitate de ctre rile Sistemului Monetar European la controlul asupra capitalurilor; E. trecerea la decontarea direct ntre bncile centrale.
a. b. c.
d. e.
B+C+D A+C+D+E
44
193.
Misiunile fundamentale ale SEBC au fost: A. preluarea operaiunilor de schimb; B. definirea i punerea n practic a Planului Marshall; C. definirea i punerea n practic a politicilor monetare; D. conducerea operaiunilor de schimb; E. F. preluarea i gestionarea rezervelor oficiale de valute strine deinute de Statele Membre; promovarea bunei funcionri a sistemelor de pli.
a. b. c. 194.
d. e.
A+C+D+E A+B+D+F
Institutul Monetar European a avut ca misiuni: A. gestionarea rezervelor de euro; B. ntrirea cooperrii ntre bncile centrale naionale; C. coordonarea politicilor vamale ale Statelor Membre; D. coordonarea politicilor monetare ale Statelor Membre; E. F. supervizarea funcionrii SME; realizarea consultrilor asupra problemelor care in de competena bncilor centrale naionale i care pot afecta stabilitatea instituiilor i pieelor financiare;
a. b. c.
d. e.
A+B+D+E+F C+D+E+F
45
195.
Sunt liberti fundamentale n spaiul Uniunii Europene: A. libertatea presei B. libera circulaie a mrfurilor C. accesul liber la informaii D. libera circulaie a capitalurilor E. F. libera circulaie a serviciilor libera circulaie a persoanelor
a. b. c. 196.
d. e.
B+D+E+F D+E+F+G
ca fiind ansamblul prestaiilor care nu c. cad sub incidena reglementrilor privitoare la libera circulaie a mrfurilor, capitalurilor sau persoanelor; orice activitate lucrativ desfurat n spaiul Uniunii Europene
b.
197.
posibilitatea oricrui prestator de c. servicii de a efectua servicii ce intr n obiectul su de activitate; posibilitatea de a presta servicii ctre instituiile Uniunii Europene de ctre orice agent economic avnd sediul principal, filial, sucursal pe teritoriul Uniunii Europene;
dreptul de a oferi servicii pe teritoriul oricrui stat membru, plecnd de la un sediu principal sau secundar aflat pe teritoriul Uniunii Europene.
b.
46
198.
Sunt criterii de identificare a liberei circulaii a serviciilor stabilite prin jurisprudena Curii Europene de Justiie: A. prestatorul de servicii s aib n obiectul de activitate prestarea de servicii n Uniunea European; B. prestatorul serviciilor trebuie s fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul dect el al beneficiarului prestaiei, iar prestarea serviciului s se fac cu trecerea unei frontiere interioare a Uniunii; C. prestatorul serviciilor trebuie s fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul dect el al beneficiarului prestaiei, iar prestarea serviciului s se fac cu trecerea unei frontiere exterioare a Uniunii; D. prestatorul s fi fost stabilit n spaiul Pieei Unice a UE; E. prestaia s fie remunerat.
a. b. c. 199.
d. e.
B+C+D B+C+E
Libera circulaie a serviciilor de tip activ se asigur prin: A. interdicia discriminrii fondat pe naionalitatea sau rezidena prestatorului; B. posibilitatea stabilirii sediului pe teritoriul statului n cauz; C. interdicia msurilor naionale restrictive aplicate n mod nediscriminatoriu; D. posibilitatea ca prestarea serviciului s se fac fr trecerea unei frontiere interioare a Uniunii.
a. b. c.
d. e.
A+C A+D
47
200.
Condiiile n care sunt admise msuri naionale restrictive privind libera circulaie a serviciilor sunt: A. domeniul vizat s fi fost armonizat; B. domeniul vizat s nu fi fost armonizat; C. msura s nu fie discriminatorie; D. msura s urmreasc un interes general; E. F. msura s fie n mod obiectiv necesar; msura s fie proporional cu scopul urmrit;
G. msura nu este inut de respectarea reciproc; H. msura s respecte principiul recunoaterii reciproce.
a. b. c. 201.
d. e.
A+B+D+E+F+G A+C+D+E+F+H
plasarea i investirea sumelor n cauz; plata serviciilor i mrfurilor cu ocazia deplasrilor cu trecerea frontierelor interne ale Uniunii;
c.
deplasarea de capital care corespunde unei obligaii de plat decurgnd dintr-o tranzacie.
b.
48
202.
Libera circulaie a persoanelor const n eliminarea discriminrilor dintre cetenii oricrui Stat membru i cetenii celorlalte State Membre care stau i muncesc pe teritoriul su. Aceste discriminri privesc: A. condiiile de intrare; B. condiiile de deplasare; C. condiiile de cazare; D. condiiile de munc; E. F. G.
a. b. c.
d. e.
B+D+E+F+G C+D+E+F+G
203.
Regulile comunitare privind combaterea monopolizrii interzic: A. acordurile restrictive; B. practica concertat; C. vnzarea condiionat.
a. b.
A+B A+C
c. d.
B+C A+B+C
204.
Regulile concureniale au fost stabilite pentru crearea unui sistem care s asigure o concuren nedistorsionat pe piaa intern i vizeaz: A. combaterea monopolizrii; B. combaterea splrii banilor; C. combaterea evaziunii fiscale; D. abuzul de poziie dominant; E.
a. b. c.
ajutoarele de stat.
d. e.
A+D+E B+D+E
49
205.
Potrivit Tratatului CEE, o serie de excepii au fost considerate ajutoare de stat compatibile cu piaa intern a Uniunii: A. ajutorul de stat cu caracter social dat consumatorilor individuali sub garania nediscriminrii legate de originea produselor n cauz; B. ajutorul dat pentru repararea daunelor produse de dezastre naturale sau n situaii excepionale; C. ajutoarele date pentru reconversia profesional; D. ajutorul dat zonelor din Germania afectate de divizarea rii dup reunificarea acesteia; E.
a. b. c.
ajutoarele de stat pentru sectorul minier i energia electric produs n centrale nucleare.
d. e.
B+C+E A+B+D
206.
Fondurile comunitare sunt: A. fondurile structurale; B. fondurile nestructurale; C. Fondul de coeziune; D. fondurile de tip structural.
a. b. c.
d. e.
A+C+D B+D
50
207.
Beneficiarii fondurilor structurale sunt: A. rile n curs de dezvoltare; B. regiunile defavorizate: C. zonele cu handicapuri specifice; D. grupurile sociale vulnerabile; E. F.
a. b. c.
A+B+D+E+F B+C+D+E+F
208.
Fondul European de Orientare i Garantare pentru Agricultur (FEOGA), ca fond structural, are urmtoarele componente: A. componenta de orientare; B. componenta de dezvoltare; C. componenta de garantare; D. componenta de finalizare.
a. b. c.
d. e.
A+C B+D
51
209.
Componenta de Orientare a FEOGA a fost creat n 1962 pentru ajustare structural, reconversia produciei agricole i dezvoltarea de activiti complementare n agricultur. Are urmtoarele atribuii: A. investiii n agricultur; B. faciliti destinate tinerilor agricultori; C. investiii n industrie; D. sprijin pentru ieirea la pensie n agricultur nainte de limita de vrst; E. F. G.
a. b. c.
sprijin pentru zonele mai puin favorizate i pentru zonele cu restricii de mediu; pentru silvicultur; alte msuri de conversie i dezvoltare rural.
d. e.
A+D+E+F+G A+C+D+E+F+G
210.
Fondul Social European (FSE) a fost creat n 1960 i a avut ca obiective urmtoarele: A. corectarea principalelor dezechilibre regionale i transformarea regiunilor; B. prevenirea i combaterea omajului prin promovarea de msuri care s faciliteze accesul pe piaa muncii; C. asigurarea egalitii anselor; D. calificarea profesional; E.
a. b.
A+B+C+D B+C+D+E
A+C+D+E A+B+D+E
52
211.
Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDER) este menit s corecteze principalele dezechilibre regionale i pentru transformarea regiunilor. A fost creat n 1975 i are ca domenii de intervenie: A. investiii n agricultur; B. investiii productive; C. investiii n infrastructura necesar dezvoltrii economice; D. dezvoltarea potenialului intern al regiunilor; E. F.
a. b. c.
A+C+D+E+F B+C+D+F
212.
Programul PHARE a fost creat n 1989 pentru Polonia i Ungaria (Poland Hungary Aid For Reconstruction of Economy) i revizuit n 1997. Este un instrument nerambursabil de sprijinire a rilor candidate. Este orientat pentru: A. consolidarea instituional; B. susinerea investiiilor; C. dezvoltarea flotei; D. dezvoltarea regional i social; E. F.
a. b. c.
restructurarea industrial i dezvoltarea IMM-urilor; ntrirea instituiilor democratice, administraiei publice i organizaiilor care au rspunderea implementrii legislaiei comunitare.
d. e.
B+C+D+E+F A+C+D+E+F
53
213.
Din Programul Special de pre-Aderare pentru Agricultur i Dezvoltare Rural (SAPARD) are menirea de a pregti rile candidate pentru participarea la politica agricol comun (PAC) i este administrat pe baze descentralizate. Din acest program se finaneaz proiecte pentru: A. mbuntirea competitivitii produselor agricole; B. comercializarea produselor agricole i piscicole; C. dezvoltarea economic a zonelor rurale; D. dezvoltarea resurselor umane n agricultur; E. F.
a. b. c.
A+C+E+F A+B+D+E
214.
Marcati varianta gresita: 1. Comitetul European si Social (CES) are caracter consultativ si este format din reprezentanti ai colectivitatilor regionale si locale. 2. Comitetul Regiunilor are caracter consultativ si este format din reprezentanti ai colectivitatilor regionale si locale. 3. Comitetul Regiunilor are caracter consulativ si este compus din agricultori, transportatori, muncitori, comercianti s.a.
a. b.
a+b b+c
c.
a+c
215.
Care au fost principiile fundamentale ale dreptului propuse prin Planul Schuman? A. Luarea deciziilor de catre organe compuse din reprezentantii Guvernelor. B. Statele nu vor fi obligate prin decizii contra vointei lor (regula unanimitatii). C. Deciziile nu vor obliga decat statele care le accepta.
a. b. c.
d. e.
54
216.
Tratatul instituind CECO Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana Tratatul asupra Uniunii Europene (TUE)
d. e.
c.
217.
functionalismul sectorial al lui Monnet a stat la baza CECO si EURATOM functionalismul sectorial al lui Monnet a stat la baza CECO si EURATOM si se pronunta pentru cooperarea interguvernamentala;
c.
functionalismul interguvernamental al lui Monnet viza o abordare sectoriala a cooperarii; neofunctionalismul viza revarsarea competentelor comunitare de la un domeniu la altul.
b.
d.
218.
Presedintia Consiliului European se exercita pe perioade de 6 luni, prin rotatie, de statele membre; Presedintia Consiliului European se exercita concomitent cu presedintia Consiliului;
c.
Presedintia Consiliului European se exercita prin rotatie de statele fondatoare Secretarul General al Consiliului exercita si functia de Inalt Reprezentant pentru PESC.
b.
d.
219.
Consiliul este format din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru; Consiliul este format din sefii de stat sau de Guvern;
c.
reprezentantul la nivel ministerial al fiecarui stat membru trebuie sa fie abilitat sa angajeze guvernul pe care il reprezinta in Consiliu; Consiliul isi adopta regulamentul intern.
b.
d.
55
220.
Secretarul General al Consiliului este numit de Parlamentul European Secretarul General al Consiliului este numit de Consiliul de Ministri Consiliul este for reprezentativ al statelor membre
d.
Consiliul are atributii legislative Consiliul este competent privind cheltuielile obligatorii.
b.
e.
c.
221.
c.
222.
agenda Consiliului cuprinde probleme c. de tip A si probleme de tip B; problemele de tip A sunt cele asupra carora nu s-a ajuns la un acord;
d.
problemele de tip B sunt cele asupra carora mai exista divergente agenda provizorie a statului care urmeaza sa preia presedintia cuprinde activitatea legislativa si deciziile operationale preconizate.
b.
223.
Consiliul, in functie de problemele discutate, se intalneste in diverse configuratii Consiliul se intruneste lunar;
d.
ECOFIN coordoneaza politica economica; Lucrarile Consiliului sunt pregatite de catre Comisia European care are monopolul initiativei legislative.
b.
e.
c.
In aceeasi luna pot fi mai multe sedinte ale Consiliului in configuratiile sale
56
224.
Statele membre au in Consiliu un c. numar diferentiat de voturi, in functie de suprafata si numar de locuitori; Statele membre au in Consiliu acelasi d. numar de voturi ca in Parlamentul European
Dreptul de veto in Consiliu este o procedura de exceptie; Compromisul de la Luxemburg a pus capat crizei "scaunului gol".
b.
225.
COREPER raspunde de pregatirea lucrarilor Consiliului si este alcatuit din subcomitete; in prezent numarul membrilor Comisiei Europene este egal cu numarul statelor membre; conform Tratatului de reforma, dupa alegerile din 2009 pentru Parlamentul European, numarul membrilor Comisiei va fi de 18, instituindu-se rotatia 2;
d.
Presedintele Comisiei poate cere demisia oricarui membru al Comisiei si acesta este obligat sa-si prezinte demisia; membrii Comisiei nu pot fi demisi decat prin motiune de cenzura a Parlamentului European.
b.
e.
c.
57