Basmul-specie a genului epic,in care pers inzestrate cu puteri supranat traverseaza intamplari fantastice,fortele binelui invingandu-le pe cele ale

raului.Povestea lui Harap-Alb este un basm cult,in care autorul interpreteaza creator reperele basmului popular,dar reorganizeaza elem stereotipe basmului conform viziunii sale artistice.I Creanga a adus in structura compozitionala a basmului elemente de originalitate:ritmul rapid al naratiunii prin reducerea descrierilor si a digresiunilor, individualizarea pers(punandu-se accent pe factorul psihologic),dubla functie a dialogului(individualizeza pers si dramatizeaza actiunea),fantasticul e umanizat,localizat in timp si spatiu, imbina naratiunea cu descrierea si dialogul, oralitatea stilului.Publicat in 1877 in Convorbiri literare.Tema:triumful binelui asupra raului, drumul initierii a unui tanar de la stadiul de novice la maturitate.Critica lirerara l-a considerat un adevarat bildungsroman(al modelarii,al initierii)Motivele narative tipice basmului:superioritatea mezinului, care e cel mai voinic dintre frati, uzurparea identitatii eroului de catre span,calatoria facuta de fiul de crai,probele prin care trece acesta, pedepsirea spanului si binenteles rasplata primita de HarapAlb.Actiunea:liniara, alcatuita din secvente narative ce se succed logic prin inlantuire.Timpul si spatiul:vag precizate amu cica era odata, intr-o tara un crai care avea 3 feciori;atemporalitate(timpul ne fiind precizat era odata),aspatialitate(intr-o tara);se remarca fiziunea dintre real si fabulos.Ion Creanga aduce inovatii in formula initialaamu cica era odata...:advcica ia locul comparatieica niciodata.In formula finala gasim o reflectie asupra realitatii socialeIar pe la noi, cine are bani bea si mananca,iar cine nu, se uita si rabda.Perspectiva narativa obiectiva, narat pers3-a, narator omniscient si omniprezent,decoperim si elem ale subiectivitatii.Discursul epic presupune parcurgerea drumului initiatic:momentul de pregatire pt drum la curtea craiului,calatoria cu probele la care va fi supus fiul de crai,rasplata ce consta in mostenirea imp de catre protagonist. Basmul incepe cu sitoatia initiala de echilibru(imag de la curtea craiului)si factorul perturbator (cartea primita de la imp Verde determina parcurgerea drumului initiatic).Craiul probeaza destoinicia feciorilor,deoarece mezinul a fost cel mai voinic si mai priceput este desemnat sa parcurga calatoria.Urmeaza partea pregatitoare(etapa de pregatire a mezinului).Intamplarile cu cersetoare si calul pun in evidenta naivitatea, nepriceperea lui in a distinge realitatea de aparentae.Se contureaza imag mezinului care e un neofit.A3-a parte e calatoria.Ratacirea in padurea labirint simbolizeaza un loc al mortii,dar si al regenerarii.Fantana:un taram al infernului,un Hades.Urmatoarea parte:trecerea probelor:se realizeaza cu ajutorul donatorilor si al ajutoarelor(au forte supranat)Dezvaluie etape din procesul initierii,maturizarii.Intalnirea cu Spanul:o reluare a vesnicului conflict dintre cele doua forte,simboluri ale binelui si raului.Spanul, impostor, ajuns nepotul imparatului Verde,il supune pe Harap-Alb la diferite incercari.Construite cu o arta desavarsita, episoadele in care eroul este trimis sa aduca salati din gradina ursului, pielea cerbului din padure si pe fata imparatului Ros, sporesc tensiunea narativa.Ultima parte reprezinta refacerea starii de echilibru si rasplata eroului.Decapitarea eroului are val simbolica:o coborare in infern,o moarte initiatica.Reinvierea:schimbarea statutului social,nunta:confirma maturizarea eroului.Protagonistul a cun viata in toate aspectele esentiae,a cun de asemenea si moartea, astfel e acum un initiat care va putea conduce imparatia.Limbajul:bazat pe termeni si expresii populare,regionalisme fonetice si lexicale,ziceri tipice,proverbe,zicatorila sf asteapta s-a implini dorinta luila placinte inainte, la razboi inapoiuciga-l cruceazodia ratelor si impodobit cu darul suptuluirau-i rau dar e mai rau fara raucand nu sunt ochi negri pupi si albastri. Umorul este jovial,realizat prin exprimarea mucalitasa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri, poreclele celor 5 si portretele lor:Gerilatremura asa tare,de parca-l zguduia dracul,Flamanzilamanca brazdele de pe urma a 24 de plugi si tot atuncea striga in gura mare ca crapa de foame,Setilagrozav burduhan si nesatios gatlej,de nu pot sa-i stapaneasca setea nici izvoarele pamantului,Ochilaavea in frunte numa un ochi, cand il deschidea nu vedea nimica,iar cand il tinea inchis spunea ca vede cu dansul si maruntaiele pamantului,Pasari-Lati-Lungilaasa se latea de tare,de cuprindea pamantul in brate si asa se lungea de grozav, de ajungea cu mana la luna,la stele,la soare si la

cat voia de sus.Prezenta ironiei:prin folosirea diminutivelorbuzisoare bauturica,ironia din portretul imp Rosvestit pentru bunatatea lui cea nemaipomenita si milostivenia lui cea neauzita.Oralitatea:calitatea unui text de a fi scris ca si cum ar fi spus,dand senzatia de autenticitate si spontaneitate.se ilustreaza prin familiaritatea cu care se adreseaza cititorilor(vocative,imperative,pronume si verbe la persoanele I si II,adresari directe catre cititor sau autoadresarima rog,foc de ger era, ce sa va spun mai mult?,folosirea dativului eticsi odata mi ti-l insfaca cu dintii de cap, proverbe si zicatorilac de-ar fi ca broaste sunt destulecine poate,oase roade,interjectii si onomatopeesi odata pornesc ei teleap,teleap,teleap,expresii popularea veni de hac, arhaisme, regionalisme. In basmul popular,pers se comporta, in general, ca oamneii,dar umanizarea lor este conventionala.La Creanga fantasticul nu numai ca este umanizat,dar este si localizat in timp si spatiu.Pers au un comportament si un limbaj ce amintesc de lumea concreta taraneasca humulesteana de la sf sec XIX.Basmul este caracterizat de lucruri fabuloase precum si pers acestuia.Pov lui H-Aeste putin diferita prin prisma acestor personaje care sunt si realiste, individualizare, autorul punand accent pe factorul psihologic.Exista pers reale:fiul craiului,cei doi imparati,fantastice:cei 5 insotitori a lui Harap-Alb:.., fata imparatului Ros si Sf. Duminica.Apar si animale cu puteri supranat:calul,turturica,craiasa furnicilor si cea a albinelor care il ajuta pe erou, dar si ursul din gradina cu salati si cerbul care il pun in primejdie. Harap-Alb este protagonistul, acesta se bazeaza doar pe curajul sau,nefiind inzestrat cu puteri supranat, ci doar ajutat de pers pozitive cu put supra.Fiind prietenos,ascultator si cuminte e indentificat cu un flacau din Humulesti.Eroul basmului e atipic:reuneste atat calitati:inteligenta la intrebarea retorica a tatalui sau,bunatate, rasa nobila, cat si defecte:nesupunere,nerespectand porunca tatalui,naivitate,increz in span si slabiciune.Numele:oximoron(harap=sluga,rob;alb= naivitate,inocenta).E caracterizat direct de naratorfiul craiului cel mic, e un flacau sensibil facandu-se ros cum ii gotca,iese afara din gradina si plange,lovit fiind in adancul sufletului de apasatoare cuvinte ale parintelui sau , cu temeri ca orice fiinta umanao infiorare il cuprinse pe fiul craiului,ramanand uimit de spaima si mirare.Este caracterizat de tatal sau neincrezator in mezindoar tu sa fi mai viteaza, parca nu-mi vine a crede,gandind contrar babei care-l numeste luminate craisorsi care are incredere in inteligenta si voinicia fecioruluiai sa ajungi imparat, care n-a mai stat altu pe fata pamantului,asa de iubit,slavit si de puternicSe autocaracterizeaza ca fiind un fiu ascultatori si cumintedin copilaria mea sunt deprins a asculta de tatatata mi-a dat in grija cand am pornit de acasa sa ma feresc de omul ros,dar mai ales de omul span[...]si daca nu ai fi span,bucuros te-as tocmi.Caracterizat indirect(fapte si ganduri):neajutorat si pierdut il accepta pe spanmort copt, trebuie sa te iau cumine daca zici ca stii bine locurile pe aici. Naratorul ii contureaza postura de novicefiul craiului, boboc din fire la trebi de aiestea,se potriveste spanului si se baga in fantana,fara sa ii trazneasca prin minte ce i de poate intamplaCa un adev credincios vazandu-se prins in cleste si fara nici o putere ii jura credinta spanului intr-u toate lasand in stirea lui D-zeu,cum a vrea el sa faca,iar mai apoimultameste lui D-zeu si de bine si de rau si Sf. Duminici pentru buna gazduire si ajutorul fagaduit.Isi dovedeste voinicia,milostenia si credinta in D-zeu cand ajuta gazuliteletot mai bine sa dau prin apa,Cuma da D-zeu, decat sa curm viata atator gazulite nevinovate., la fel si in cazul albinelorvazandu-le asa,i se face mila de dansele si lunadu-si palaria din cap o pune pe iarba[...]si nu se lasa pana ce nu gaseste un bustean putregacios ,il scobeste si-i face urdinis.Trece probele la care este supus de span:de aducere a salatilor,a capului si pielii cerbului din Padurea Ursului si respectiv Cerbului si de aducere a fetei imp Ros, dovedindu-si voinicia in ciuda celor spuse de Sf. Duminica in mod directnu te-as fi crezut asa slab de inger,dar dupa cate vad esti mai fricos ca o femeieIn mod indirect aflam ca Harap-Alb este constient de gresala facuta tocmindu-l pe span,dar odata ce a facut juramant se tine de el si isi asuma responsabilitatea greseliiei calutul meu cand ai sti tu in ce necaz am intrat.[...]am ajuns sluga la darloaga si acum vrand nevrand, trebuie sa ascult,ca mi-i pun capul in primejdie. Decapitarea eroului are val simbolica:coborare in infern,moarte initiatica.Reinvierea:schimbarea statutului social, nunta:maturizarea

eroului,dupa toate intamplarile prin care a trecut.Ca un pers real se indragosteste de fata imp Roslui Harap-Alb i se tulburau mintile, uitandu-se la fata si vazand-o cat era de tanara si plina de vino-ncoace. Pers a cunoscut in viata toate aspectele esentiale, a cunoscut de asemenea si moarte,astfel devenind un initiat capabil sa conduca imparatia.