Parlidele Politice

51

spune

SISTEM DE PARTIDE $I SISTEM POLITIC

Istoria partidelor, prczentati in capitolLrl prcccdcnt' cd ele nu ,. .^r. la intirnplarc, ci irt firrlctie cle ^r^td (lu toatc ltccstca' existen-ta in lard a sistemului politic' legiturile dintre partidc Yi sisternLrl politic nLr lrlr sens mounic. Daci tipul sistemului politic contribuic la rcciproca cste la fel dc delarea formelor Partiz^ne, s au adev Lrat:a; p artide'le contribui e I a mcnti nc rc a 9i / si voririm clc la evolulia sistcm.rl.ri politic' I):rr tlc-cc sistcm jc ;,arti,lc-/ (.r-rtll ptrtcttr cllillcir sistcnlclc clc

ci ele reprezintA o ofetti concurenliali pe o piatd politici, propun produse politice unei clien;"iJ ;t. t.t' i. ',,u """1ittt decdt daci tispund agteptirilor sale. Deci p^itid"lt trebuie si se clistingi social care r.rr-r.t" a" altcle. Ille sunt ca orice alt actor trcbuie sd intervini competitiv in faga Lrnei probleme: actiunea lor trebuie si qini colt- d: cca a c()ncurcntilor'

particle...i.t.,.'t.,tltrllicccritt'riilclltrtt'rlttlistingc?$i
Franga?

cum putcrn cttrllctcrizl c'r'oltrti:t sistctrttrltri pertizan in

Partitlc ctrc fitrrttt':Iz;i IIII sistt'trt

Parti,.l,-lt rt't lLri'rti :llls;lllll'l't l" 'r1'.r''rlit' \rllll l('glte' Aclioneazi in '.rccl:r;i t'trctlitr lrolitic, tlcfinit de un a^dr., institutionrrl, <lc trorlttc, tlc tr:rtlitii, clc ctrltura p<llitici. Ll. rirlrrrir.s.r .,, irrlrr.t( tt .t,,l,.tsi (r)ll)l)Llilii ltltttt't^lt 5i trt l'trit ' itt :rt t t :t:;i l)t l l.rttl:i' si lirrtllr:lczc r:'rsptrrtsttri 1rr,,1rl.ii l:tl:r tlt ttrizt lt ;ll',t rttlt ltrllitice' r\ltfel
sllrts, ' ,l:t,''t :ll)l( ( i( lll tttt l:tl0tt lt t t r)ll()llli('( l' ltlll i')lltea \/ 'tl//t 'tt lt"tl' tlttttl' h r'/t ft 1 t1111 ' t ttl' u/jtn.'t /, 'trtt/ trtt r "/'tl"l' aflce I tt/t tl/t t't/f't't'/ it"/t I )'tt I ft 'ttt'/ti trt tt \tt /t/t ti /t \/ fl\'//l'/" ,/tt///t/i/t)t I\/'t tttt ltti)'t/t '" 't' 't't/'t'tli" "i lt ,1\/'t'/t ,t,,1/,/l/tt,/ ,\,'t I 1i\,t ';t tllrtit \,/ t /ttt/t/ tt:'./\lti/t /t/ti'tlt)t/tt \'t t;// ttt ttttr'/'ttl tltt/tttt/i l,,l,,,,t,t,,tt,ttt,i:ttil't t'tli Lrtllt/'i Lrt.,i,/,tr t',,t tt ,'t titt /, tll)'tu'i//,'t/// \trtu'" '!":'ttt'tltttt 't"tl"t'fttt"t
\1, /,/lt,t,
I

de fapt' a A vorbi de un sistem de partide inseamnd' al acyiunii ace-ssublinia catacterul interdependent tora. Aceste interdependen,te sunt aclesea opozilii' dar de aliangi' cle pot de asemenea si se constituie in rela,tii tealltztaza impotrive Lrnui it .,t"1" caz.uti, alianga se o coalltle adversar, de exemplu atunci cind se fotmeazd' Ltn partid cle particle Pentru a inclepirta de la putcrc vtlr sd impiedice un .1.rr,rlir-tont, sau cin.1 cci clin coaligic poziqri o"rtid minoritat, iuclccat ca inacceptabil' sa t''trdni Nagional clin lrranqa este .1. p.t,.r. (excmplul Ijrontului cazuri' clocvcnt clin accst punct dc vcdcrc)' in alte l()r tecit - P()ate llianta intre partide - sau mdcar :lcortlul fi gcnerali, io. p. un lnumit tlsPect special: astfel' in cuttt ansambllll ,-rr-til. ."-panii clcctoralc, putcm l'cclea pentru a masca o mizd particlclor pcrlitice face cfcrrturi Sau' centrali a dezbaterii poLiticc, cunl ar fi gomajul' menite ac!iuni ansamblul particlekrr Poate si intreprincli politic, cle excmplu inclcmniind si lcgitimcz. ,i.t.rrrt'tl :rlcgatt,rii si mcxrHi l:l v()t' 'Tipul de interdependenli intre partide depinde bineinleles de tegimul potiiic gi de ttadi;ia unei iiri' cum este Este clar ci intr-o democratic de guvcrnare altcrnct'zl la N{area l3ritanie, unclc d<lui Partidc mari cxclusi total de la puterea putcre gi uncle <>pctz'igia estc
a /i7ht1ltt/li clltliln' {1 in crilicarca ntetafore/or aLttrd, ca/i.tAcrtte kt n'tlilr()/iidft ',,,rit;iurro h rang in ttotl 1'licti'ritor a ace/ttru'ri neta'fon' riditale fnni rtlinere ;i le c,,ntcPi re nt fot.[ dQisite

1
52

Pierre Rr6chon

Partide/e politice

53

executivi, interclependcn,tele vor fl de natur:'r comPlet diferiti iati cle ccle pe care le putem obsen'a it rc.ginti/e ron.rociatittet . Acestea din urmi funcgioneazi in societigi foarte fragmcntate clin punct de vedcre relidos, ca Olanda, sau lingvistic, ca Ilelgia, sau idcologic' ca Austria. Iliecarc segmellt tbrmeezi o comunitatc ;i produce clite obignuite si ncgociezc acr>rcluri intrc clif-e ritcle comunitrigi (se vorbegte uneori clc piliere^9i pi[crizarc) ce tpartln aceluia;i ansamblu national' In clcrnocra;iile consociativc, partidcle politicc sunt unul ciintrc organcle impoftante .le expresic ale f'iccirci comr-rnitirti. Illitelc paitir"n. org:lnizev'i reglarca nationali in guvcmcle cle coalitie. Principalelc particlc sunt mcrrcu reprczcntate in p.,,.i.o cxccutivli. Astfcl, Austria a fhncti.nat aclcsc.ri iupi rizboi pcbaztt r-rnci alianqc la pr-rtc:rc intre Partidul ,,,.i^l ,1.,-rt,r.r^t 9i Particl-rl crcitin-s()cial, ficcare reprczentind o cotnunitatc iclcologici' Acccagi intclegerc se intilnegtc, c1c lltfcl, 9i la nivclLrl landuri/or' Sistcmul clc particlc se clcfincgtc in gcncral ln nit'el natiottal pe ntru cli mizclc nati()nillc clc PLltcl e sunt fr,n,lamentale. Din acest motiv' competitia nationali este cea care structtrctz:a sistcnrul de partide' $i regisim aceleagi parti(lc l"t tolttc nivelurile

cornpetiliei politice. Existi torugi excepqii. Sn lunm cazul consiliilor municipale. ln unele giri, ca Filvegia sau r\r,rstria, cel mai mic ales local are o eticheti parizand' ln r-rnele gitri scandinave, unde Biserica luterani este tliserici de stat, Partidele prezintd candidagi chiar 9i in
consiliile parohiale. in Franga, se gtie bine ci adeseori consilierii municipali clin comunitlgilc mici nu au eti-

cheti politicd. Chiar daci sistemul partizan este nalional, oferta politici municipald nu o copiazd este motivat -.t",, pe cea nafonalS. Acest lucru

mai ales de slibiciunea partidelor politice ftanceze, care nu au destui militanti care si accepte sd fie prezenti in comunititile mici. In plus, slaba legitimitate a partidelor francez'e face ca, adesea, un aderent de partid si nu-gi revendice eticheta in cadrul unei alegeri comunale. Pot fi, de asemenea, caz'uti rare de migciri politice locale specifice, care si nu fic legate de cr
o rganizatle nagionali.

Pentru a caltfica sistemele de partide, criteriul cel mai

des utilizat este ccl aI numarulai. Acest critcriu Poate pdrea naiv, dar el s-a impus prin observarea vietii politice in multe giri. Foarte rapid, unii au inruit cd existenla unuia, a doui sau mai multe partide corespunde unor sisteme politice diferite. S-a subliniat foarte devreme faptul ci sistemele bipartizane sunt mai stabile decdt sistemele multipartizane, cL numirul de par-

tide nu este un accident al istoriei, ci poate fi

explicat prin reguli institufonale sau prin fenomene in 1933, Holcombe scrie un articol in Statele "ociet"l.. Unite, in E,nciclopedia gtiingclor sociale, ficind distincga

intrc sistemul parudului unic' bipartidism

multiparddism.

9i

ci, in biparudism' cele cloui partide au tendinga sd se apropie din punct de

El

noteazd faptul

vedere ideologic, Pentru

ci

alegerile se cigtigd Ia centru'

Pierre Br6chon

Pdftideh po/itice

55

estimeazi de asemenea faptul ci multipartidismul produce coaliEii de guvernare fragile. Apoi, modelul a fost mai degrabi nuanlat gi rafinat, decit pus la indoiali, clemonstrindu-se cd aparengele nu trebuie intotdeauna puse la indoiali in fata categoriilor savante.

El

lua in calcul doar criteriul numirului de partide este, de fapt, insuficient. Prima problemi ce trebuie rezolvat1, este aceea de a gti ctrm sd namei. De la ce mi'rime un mic partid ioaci un rol real in sistemul politic? Ce criteriu permite si reperezi partidele mici carc sunt destul de puternice Pentru aintra in interacgiune cu cele mari? Unii au fixat praguri privind procentaiul de voruri ob;inute in alegeri, algii au propus si se foloseasci drept critcriu capacitatea de a avea ml'car cigiva alegi. Gior''anni Sartori considerl aceste critcrii insuficiente, pentru cA un partid nu va fi cu adevirat influent in sistemul politic decit daci are un Potenrtial guvetnamental'

impune un al doilea criteriu: pe lAngi Puterea fN-rvernamentali a unui partid, el propune sd se gini cont 9i de piltered sa de intimidare.lJn partid poate fr luat in considerare cu certitudine ca partid al unui sistem politic daci poate influenga tacticile 9i strategiile partidelor aflate in competilie pentru accesul la guvernare'

Pattidul unic
S-a dezvoltat o dezbatere cu privire la faptul daci oartidele unice ar trebui si fie studiate in acelapi context cu celelalte. Integrate in aparatul de stat, ele nu mai indeplinesc aceleagi funcgii ca ale unui partid dintr-un sistem concurenlial. Aceasti poztlse care eliminl partidul

adicd daci este, micat in unele momenter util pentru o coalilie de guvernimAnt' Unele partidebalangd sau Pivot pot si albd o foarte slabi influenEi electorali, dar multi greutate intr-un sistem politic' pentru ci sunt adesea necesare sau utile pentru formarea unei coalifi. Acest criteriu de utilitate guvernamentali are inconvenientul ci nu permite si
enumeri, ca partide ale sistemuiui, anumite Partide de opozigie (sau anti-sistem) care nu ar-r nici o qansi si faci

parte dintr-o maioritatc, dar carc reprezintc o fo4i clectoralii irnportant:i.

P(

)t'

t(

)rusl.

sa

l'.stc cazul particlelor comuniste, italian gi fianccz, c,trc llLl reprczentat mult tirnp un sfcrt clin clcctorat, lriri sri aibi vrco gansi clc a facc partc clintr o coalitjc' gtr\'('rr)ilnlcntali. Astizi accste cstc cazul lirottttrltri N:rliorl:rl ltrtnccz' care fepre-

zintli 15'2, tlin strltrrrqii, clrlr cstc rt slrins clc clrcapta morlc'rati. l)ctrtnt rt :ttlrtl:r rtcc'ltsl i llrolrle rni, Sartori
r1

unic igi are originea in notele lui Weber 9i Rayrnond Aron, acesta din urmd vorbind despre partide nonopoliste ce dispun de exclusivit^te reptezentirii politice 9i, deci, igi schimb; natura. Pentru Aron, criteriul care permite distinctia dintre o democragie 9i un regim totalitar este de fapt numdrul partidelor. Cici multe regimuri totalitare accepti in teorie principiile legitimitilii democratice 9i organize az\ chriar alegeri. Singud test acceptabil, pentru departajarea democraliei de totaLitarism, este deci numid de partide existente' Cei care, precum Daniel-Louis Seiler, insisti, in definirea partidelor, pe competi,tia politici inerentd funcgsei partsz,ane, tind si refuze partidelor unice calitatea de p^rtid.. Un partid, luptAnd prin clefinigie contra altuia, ,r., poot. sd fie unic intr-un sistem politic' $i totugi, aceasti excludere impiedici discutarea rolului cttgttizagiilor, pentru sistemul in care reprezentarea poLitici este monopolizati de o singuri organizagic, siruagie ce .or.rp.lnd. practic tuturor girilor socialiste 9i multora dintre lirile Lumii a Treia, pind' la ttanzitia democratici

lt
I

Partidde po/itire 56

51

Pierre Brechon

de la inceputul anilor '90. Chiar 9i astizi, partidele unice sunt departe de a fi dispirut de peste tot' Ar putea fi pus in discu,ue caracterul absolut monopartidului unic in multe regimuri socialiste' potlst 'Sigrrr, ^l portidul este in aceste gdri adevantul centru de pritere, insircinat

si

dirtieze ansamblul aParatului de stat

ii ,; p.o.lr.i

indivizi confcirmi idealului politic' Partidul absoarbe ansamblul statului 9i al societiqiir' Toate rnstitugiile (conducerea intreprinderilor, sindicatelc, massmedia, aparatul gcolar, rnigcirile de tineret) sunt sub controlul siu, ceea ce ii permite' prin institugii 9i organizatti de masd interpuse, sd integreze ansamblul indivizllor, Pentru ci tori sunt' intr-o oarecare misurd, obligagi ii fi. -.*bri ai cel putin uneia dintre organiz^\1ilc cle masi, in timp ce adeziunea Ia partid cste rez,erv^td clitci2. Sc poatc vorbi de un partid pLlinof, adi' ca de un Parti(l carc c( )ntrolcazi intreaga st-rcictatc, dispunAnd dc ramiflcatii gi antene, de sateligi in fiecare doleniu al societigii. Adevdrata conducere a intregului sistem totalitar este dc altfel foarte concentratd, mare^ masd a membrilor de particl fiind subordonatri acestei conduccri politice. Dar aclesea, in acest sistcm totalitar
sectoare

catolicismului in Polonia, al protestantismului in Germania de cst). Nu este rar nici caztl <trganizirii unei rnobiliziri politicc, mai muit sau mai pugin clandestine' pcntru a contcsta particlul unic dintr-un regtm totalitar' Partidul unic cle la putere Poate monop()ltz^ reprezentarea politici sau poate si tolereze doar partide marsinale care ii sunt aPropiate, dar trebuie tot()dati s': ,,...pr" o opozitic in stadiu larvar, mai nlult sau mai insi nu poltc intm intr-o comi'.,urin organizata, carc
pctigie electorald. ^ S-a susginut uneori cd ar trcbui distinse doui tipuri clc partide unice, cel gasit in rqginaile totahtare, unde par-

tid.,l dirlleazd cu o mini cle fier o epurare a intregii

guvcrnate cle un lider autoritar

societigi pentru a o modela in conformitatc cu un modcl revolugionar gi cel grisit in multc ltii din I'uttea a'l'reia'

I cirui lcgitimitate cra

de controi, ^p^r re{sten{e, de cxcmplu in anumite ale aparatului dc stat sau in tlivcrsc rrsoclaE-ii 9i
grupuri Pe care statul totaliter nlr rclricitt: sri lc c()ntr()i.r. 1rir,.li.^tc, Biserici e rc.) yi crrr(. l)('t :Liutrllc r-rncori si joacc rolul clc suirstirr,rtc tlc Particlc POlitit'c. S :r intimplat adcsea apa in anunlitc liri tlirr t sttrl Ltrrolrci (rolul
\ (.f.'l-l)l///,tr I'()lI'1t, t l,:rrti l)()l\r)){)llrl)( (lt.l:ttt'rPt tlc I'Fist"' "l l\tt'tttfiattt,tl.;t,ltriLtt;tft/11t,1/tt,'t/t:'./t\/r"/r'ttl'rr' l')'')'tnl')9'nr'1-5'p'
I | 2 ,\16.

prea slabi ca si acccptc u$or rcgulilc obignuite alc competiEici politice. Particlul unic sc voia, din accst mot;, inainic cle toate' un organ atlat in sluiba noii Duteri. incercind si creeze rl na;iune intr-o tari ftr:rttc ilivit^.tL gi, in plus, alc cirei frontierc fuseseni definite cle hazarciurilc colonizirii. De asemenea, va trebui si contribuie la introclucerea moclcrnizirii cconomice, culturale, sociale gi, deci, va trcbui si participe la eclucarea *^r.1.,., ficAnclu-le si treacd de la o culturi la alta, in cel mai scurt timp posibil' in sfArgit, mai trebuie si canalizeze conflictelc potenliale dintrc grupuri' t()ate prczente in particl, loc dc discutare a c()nlPr()misuriltlr ir-rtr. irrt.....l. .lirr..g.tttc. Uncori, partiilul r-rnic a func-

rtate tenclinqelor 9i !ionat Pcrmrgind o anurniti libe intcriorul sziu. Accst particl unic nu era clanurilor din crcat in primul rin(l Pcntru a tla na;tcrc ttnui t'm nou'
conform unui moclel rcvolutionar, ci mai clcgrabd Pcntru toate a stabiliza o Putere slabi sr amenintati' Ilineingcles'

) l)t

t.v'n4tirr,

1,,

tti/jutttL tlt

urttl,t,

lt)11t' l"rr/r,ltrl ,ttt /tt itt /////,/t tt ,,,,1t' t',/'

'1'|,/tt

l)tt/tltt ttlttrrttt lttttftt,t/tr ,i',tt,,ttr //t)'/tt tt/t/,t//,' /,iri ,liu I ,/.

l"tt't,i ' '

1 \"tr'/r'ir itt Vtr de li ltttt i' /ti/i/t)'tttt rl'' tifurcn/i' "'r Si ht t:'t:t/,tt/i/lt
t1111'1'

'lr "tt't;i

lr
t;

58

Pierre Br6chorr

P,Trtideh Politice

59

acestea sunt prea simplificate, girilc in curs tle clczvoltare au cunoscut gi ele partide ce pretincleau crclrua unui om

nou sau rcvenirea Ia autenticitatea omului tracligi<;nal, anterior colonizirii. Ele au funcgionat mai ales in scrviciul unui tiran care, pentru a-;i stabiliza Puterea' se bua <fe altfel nrai mult pe dictatura militari decAt pe
partid.

politice care nu sunt complet integrate in jurul unui gef innmovibil, lider al partidului gi al statului, pentru ci pregedinf,i repubLicii nu pot fi realegi, iar pregedintele care pleaci este ccl care i9i desemneazd succesorul, tinind cont de raporturile de putere din sinul elitelor paftizane.

Giovanni Sartori distingc ,,veritabilele regimuri cu partid unic" (sistemul poLitic di un monopol complet .,nei instange politice) gi tegimurile cu Pattid hegemonic, in care partide-satelit sunt acceptate 9i in acelagi timp controlate. Puterea le acordi citeva posturi de responsabilitate, cu conditia ca ele si sustini t.gimui gi si rimini subordonate partidului priricipal. Aceasti simulare a sistemului competitiv p".-i,. puterii o mai buni exprcsie-canatz^re ^ nemulprmirilor, cu un cost politic scizut' De ascmctrezi, cl clistingc particlclc totrliterc, eutoritariste gi pragmaticc, in functic tlc .gradul de rcpresiune pe carc il foi<rsesc si claci svnt idtoLt.gitl' 't1t// prtt,gtldilce' LeIe clouzi criterii sunt clc altfel leqatr': 1)rrticlclc cerc fcrloscsc rnult rcprcsiunca fac accst lltcftt in qcttt:rrtl in r-rumcle urrci i,lc()loqii' in timl-' ct' {) ()li( lll:ll( l)r;lqlll:lli(':i r(ltlcc

BiPartidismul
Pe baza unui srudiu reahzat in 19 democraqii occidentale, Jean Blondel a propus la sfirgitul anilor '(r0r sd se faci clistinc,tie intre doui categorii de multipartidism 9i doui de bipartidism: bipartidismul perfect, in care doui mari partide impart de reguli 90% din voturile expri-"t. gi bipartidismul imperfect, in care principalele doui oartide au doar 75-80o/o din voturile electoratului'' ln -bipartittisnut nici o concuPtrfttt, cele doui Partide nu au un eventual al treilea partid neavind decit rengi serioasi; o for7d, negliiabili, cele doud partide ocupa praclic toatc lo..,.ile din padament. in plus, cele doui partide au o forEi electonld foarte apropiati. De aici Blonclel trage concluzia ci bipartidismul tinde si produci egalitate intre partide. De la o alegere la alta, ar fi vorba de o ,,.rrol.rgi. ce osclleazd' in iurul unui punct de echilibru"' Bl trece deci de la constatarea unei relatli la enuntarea unei cauzaliti;i neexplicitate prea mult; ei lasi doar sd se ingeleagd ci existenqa a doui partide omogenizeazd repartifia voturilor. De fapt, existenla a doar doui

I rcPrt:sirrnii. Ill t'l:rsc:rzir l]olonia intrc re{inlurilc cLl plftitl llt'qt ttt.,tlic itltrologic 9i
cu sine fol<xirca rccltrsi

autoritarist. I)ir-r contri, \lt.xit'Lri ( slL Ulr stslt trt lleqctnttnic praglnatic:. l)ortlitl:rlirr l):tt'tirlrrltlr l(tr"lrtli'rtrar Institulional (PRl) :1\trPt.l ' ' l"r'l tllt lilIl( l)('litict'' cloar tolcratc ;rltrtli rcccrll, lltl 5(' r-t;rliz:t irt rttttittlc Llllcl iclcoloqii prrtcrnice. l):rlt itltrl l( rill( sl( :ll)l'( ):ll)( l():ttc lilrgcle i'ii ale lirii si lc'irlrPLrrrt ('ollrl)10ttti:'rtlt' l;'stt'tlirect icgat rlc lrr-rsar-1[lrrl irl)llr:rrllLri rlt sr:rr, (l:1 1u i:r,lccizii i1 ,tu,t-,.1a, unci iclcoloqii lrrrrt' 1i tltrrt; ( r\lr'l:r, tlt l'rllt' clitc

' C1. lron BI-ONDIII- ,,Paiy Slstetts "!4 l':fryt-of Couernment l.Vrri* Drrorrotiu", CtLnadtan Journal of PoLitical Science, 1/2' ltin
1968. b. 18J-190.

in

2 D'tfenteh tdi .runt

de

clasale
fu

in una din catryoii in ;t'unc1ie dc rtedia

peiaada 1 945 -l 966'

reTrta/r/or ohlinute

paftide

6{)

Pierrc Br6chorr

Patide/e po/itice

61

partide nu este un accident al istoriei, ea rezultil dintr-o traditie politici care instituie 9i legitimeazi bipartidismul. I)aci ccle doud partide din sistcm au forge foarte apropiate , acest fapt s-ar putea datora ist<rriei gi sociologiei politice a statului in cauz\" Dar faptul ci egalitatea cclor doui partide mari existi in cinci tiri clasatc ca apardnAnd bipartidismului pur, gl'ri carc rcpreztntd. totugi tradiEii politice foarte diferite una de alia, pentru ci il gisim in S.U.A., Noua Zeelancid, Australia, Marea Britanie 9i Austria, obligi l^ clut^rea unci explicagii strategice, un efect mecanic apropiat de ccl din tcoria iocurilor. Pr,rtem cvident si ne gindim la vcchea iclee conform cireia, intr-un sistem bipatrizan, alcgcrile sc cigtini Ia ccntru. Ar fl ca o ajustare naturall a partidclor ;i a alcglitorilor. Particlcle ar alcge programe ce difera puEin r.rr-rtrl fhti cle cclilalt qi carc sLrnt situate in ccntrul clistribtrtici alcgl'rtorilr>r Pe Lln continuum de tip stAnga-dreapta. l)aci fiecere alcqitor estc raljonal li
orictrtarel sa ideologicii, ficc:rrc plrrli(l ar trcbtri cftcctiv sir aibi epr()ape acela;i numirr de r'<tttrri. Accst trroclcl firrmll cstcl unul teofetic, carc implici ull rlLrnll"tr tltrtrc tlc iP()tczc clccisivc, mai mult sau n.rai ptrtitl clct::rl:rtc ll!ri tlc conlportamcntelc clcctrlralc c()lt(rrctc. Lxplicrlilr tgelitilii partidclor in sistcmr-rl lrip:rrtitlist prtr t.rittlrittt" ,lt'ci o pr<llrlcmd clcschisi, mai elcs cr"r ar trcbtri vcrillcrrt daci observa{ia fiicuta in anii '(r0 crr privirc lrr cgrrlitrttca lor de forge mai cste valrtllili.
vc)te^z.x pcntrtr pardclul ccl mai aprtlpiat clc

fapd ci, in rrrod curios, intre cele doui partide principale existd tliferenle de forgi mult mai importante decit in cazul primei gmpe (diferenge de aproximativ 10 puncte). Pe de rlti parte, nu gisim nici o situagie stabili in care cele trei partide si aibi for;e egale. Cind un al treilea partid ljtrnge si le egalezc pe celclalte doui, situatia e cloar una tranzitorie. Fie el va afunge si inlocuiasci progresiv unul ciin cele doui partide principale, fie va redeveni, la elegerile urmltoare, un partid de sprifin. $i aici, aceste <rbservagii interesante ar merit^ ct explica,tic: cle ce un sistcm politic, cu trei partide de forle egale, ar fi in mod necesar instabil? Daci acest caz este intr-adevir instabil, sc intimpli a$a Pentru ci cchilibrul estc clat in mod narural sau structural de dualism gi nu cle triadi? Sau lucrurile se petrec aga pentnr ci sistemele politice luate in discutie nu se definesc doar prin numirul de partide gi prin fo4a acestora, ci 9i printr-o institutie gi o culturi politici, defrnitorii pentru rolul 9i legitimitatea lor?
(.anada, Belgia gi lrlanda. Blondel observi

(lccrr cc ctr:tclt'rizt :tz't l' jl',rt/),li.tttttr/ rtttf " f l, rltrrnit 5i ,,sistcn'r rlc rlorri l)lll'll(l( sl ltll)l;ll:ll(", (\l('lill)lLrl ci tln al trcilca Pel-ti(l cst(' tltstrrl tlt l)rrl( rrll(' l)( l)lltr :r itrt-;t rrllul clc inctrrci ltrllrt', Iiirrtl ,1.,1 ,, l,tl.t tlt srlsllllcl'c inclist r'r

stabilitatea globali a sistemelor partizane: unele cvolutii se pot manifcsta, ficAncl ca <'; \arl, si trcaci clc la o categorie la alta; dar maic>ritatca qirilor rimin stabile, in aceeagi categorie, pentru mult timp. Stabilitatea sistemelor politice, deci 9i cca clin democraqiile occicler.rtale, nu este poate atAt de puternici cum se creclea pe atunci. Astfel, Statele Unite au cunoscut coniuncturi electorale prezidengiale cind un al trcilea canclidat a obginut un scor destlrl de important, iar Anglia, de 20 de ani, dupi sciziunea Partidului Laburist, nu mai este un sistem bipattizan atat de pur cum parca.

Tot Jean Illondel postula

(:l\lii cillcq()r1e ;lcnsllltili lrt'lllftl \l( l')lll tt: tl"" tt ltt t' cllts:tlt'tiltt'i 1:tri. (,tr.ttt:tttl.t l,,l,r,tl,r. |.trrtttllrurg, St-tnt

62

Pierre Ilr6chon

Pat;ide/e po/itice

()-)

Giovanni Sartori a clus la progresul ciiscufei privind inve -fonta sistemele bipatttzztrre prin distincla fdcutn de formi ltiparriqanti gi ,,rrorirr,,i, bipartidiste' Sistemele numirul 9 i fo 4 a. p artiuJrp u, ii" une su nt definite p rin in care de^lor. Deci au formi bipartizani toate sistemele tit-tgt're firi -spriiinul unui al cloui partide Pot iruvern^ trcilca partid. Un sistem cu mecanism bipartidist este definit, din contri' prin proprietili institulioeste nale: este un sistem unde altern^fita.l.a putere lnlegitimatd, instituiti. Celc cloui partldc marl nu L:azele unor guverne cle .J^..i sub nici o forma si punri absacoali;icr, ele concurcazzi pentru a obgne m.'ritlritatea sisteme Irrli a m'andatclor. Anglia 9i Noua Zeelancli sttnt

al bipartidiste Pcrfecte, atit la nivcltil firrmei cit ;i c'i proprietigiloi instit.,9i,>nale' in 1975, Sartori estima aceasti categoric era in.l,',,l"r." Statel.r Llnite in cliscutabili, clin pricina rantaqii alternanlei in.('onures' tlmP uncle democralji au fost maioritari in moc'l conflnuu tiri cu de mai mult de iumitate dc sccol' Ilxista citeva form'i, sau tiri cu formi biparmecanism biparticlist firi in ttzani firi proprictirtilc sistcn'ricc (cazul r\ustrici p'ini -S".,oti, doui partide sistemele zise cu 1()66). Penir.r au in gcneral mecanisme bipattizane' gi iurnitate formi tipaitizanta' Cel mai pufin puternic i^t " al sistemului participi la coalilii de grrverpartid nare. Cicrmania iesc totr'r;i clir-r aceasti schcmi' Ea nu instituic bipartidismul. In 1975 ca cste intr-aclcr':ir trlPartidisti. Aceasti lar| a dezvoltat o culturi a comPromisului politic iare uneori impinge elitcle si aleag'i nu o ,rmare coalitiett chiar daci rezultatul alcgerilor dc fapt' rare' o-cere. Sistemele bipartidiste sunt, chiar daci sunt puternic valorizatc clc politologi' care aLr tenclinta id vacll in ele sisterntrl cc :rduce stabilitate guvernarii, in timp cc sistcmcle

ar fi ineficiente gi instabile. Sartori ^ne estimeazi ci bipartidismul merge bine atunci cAnd cl este sustinut de tot sistemul 9i mai ales de o culturd politici: partidele guverneazi la centru 9i nu practici exacerbarea nlizelor, evantaiul de opinii ale indivizilor trebuie si fie redus 9i apropiat de centru, distributia sa este statistic normali (in formd de ,^ clopot). intr-un sistem in care existi multe clivaje ideologice (la nivelul opiniilor gi al partidelor), bipartidismul este probabil disfunclional. Acesta cste rar pentru ci societitile 9i sistemele politice care aLr reugit si produci un consens politic stabil referitor la tipul de guvemare sunt Putin numeroase.
rnultipartiz

Multipartidismul
Dupi Jcan Blonclcl, multipartidismul cxisti in qirile in czrrc puterca cste fragmcntati: in sisternul politic joaci un rol mai mult cle trci Partide. Fll face clistincgia intre mu/tiparlidismu/ ca Jtaftid dontinanl Si naltipatidirttt/ pur. ln primul caz, cele cloui partide pnncipalc tottliz'eaz'd' in mod obignuit in jur de doui treimi din voturi 9i, in plus' partidLrl cel mai puternic obtine singr-rr cel pugin 40%,, aciici aproximativ dublul celui dc-al doilea partid. $i in mod rcgulat, altc cloui sau trei partidc olllin intre l() 5i 20%,. Aceasti structuri se poate obscrva in cinci qari din ccle 19 srudiate: Dancmarca, Non'cgia, Suedia, lslantia gi Italia. Din cauza pr>nclcrii gaullismr'rlui, lrranqa de la inccputul cclci cle a V-a Republici poate f-t cle ascmcnca clasat'i in aceasti catcg<>ric. In multipartidismul pur, forgelor politice este 9i mai puternici. ^tomiz^re^ partide principale nu obtin decAt in jur Cele doui de jumitate din voturi gi nici un partid nu domini in mod structural scena politic'i. Illr'ctia, frinlanda,

64

Pierrc Brcchon

Patidele pahtice

65

()landa, Franga Republicii a IV-a 9i cea de azi apargin acestui grup. in multipartidismul cu partid dominant, partidul principal nu cste in general desd de puternic Pentm a .o.rd.r." singtir qara, decit atunci c6nd sistemul electoral instituie o pii-e suficienti partidului a)uns in trunte, in apa fel in.At, c.t 40o/o <lin voturi, si obgini o majoritate atsoluti a mandatelor. Prin urmare' partidul dominant guverneazi aliindu-se cu un partid mic' Rlondel subliiiaz; faptul ci acest sistem politic poate fi foarte stabil' De exemplur, in girile scandinave' partidul socialist clominant a putut si rimini la putere, firi probleme, pc lungi perioade de timp. Jean Charlot temarcd faptul cI .riit.t-tg^ unui mod de scmtin maioritar factliteazd' aparigia unui partid dominant. Avind intre 30 9i 35% clin voturi, un partid poate fi dominant in termeni padamentari. Acesta a fost cazul Frangei la inceputul anilor '(r0. Dar, de fapt, sistemul multipartizan cu Partid donrinant existi mai ales in firi unde se stTltzeazd'

(,hadot prin doui fenomene. Democrat-cre$tinii sunt de fapt foarte puEin unigi, partrdul e o reuniune de tendinge, llccare avAnd propria organizare. Demisiiic primiiornrinigtri sunt de multe ori rezultatul criz.el<>r interne, chiar firi si aibi loc demitcrea guvernului dc citrc (lameri. in plus, Democragia cregtinil a negociat adesca, tlupi alegeri, formarea de coaligii gi a trebuit si guverneze constrAnsi de ameninqirile de retragere ale unui partid mic. Pentru ca sistemul cu partid dominant si duci la stabi-litatea guvernamentali, in Italia a lipsit o culturi politicd care si valorifrce acest aspect. Dacd alegdtorii gi elitele lor ar fi acordat prioritate stabilit'itii guvernamentale gi nu posibilitilii de a-9i exprima specificitatea ideologicd, atunci orice conducitor rnizdnd pe instabilitate gi-ar fi pierdut creditul politic ai electoral.
schimb, Giovanni Sartori distinge naltipartidisntu/ { nruhipartidisrtul extreru. ljormele moderate cle multipartidism (cu 3 pini la 5 partide) sunt insogitc in general dc o bipolitaritatc ;i de o slabri polarizare. Nu existi decAt doi poli, douri tipuri de politici pr()Pusc
xtorJerat

in

scrutinul Proporlional. Stabilitatea sistemul este dati mai ales de'incapacitatea partidelor mici de a
se

uni impotriva partidului dominant' Accst fapt expiici lunga domina;ie a socialigtilor in girile scanclinavc' Acegtia nu pierd puterea dccit in mclmentul in care o
coaligie de partide, reprczenruind cliferitc fhnrilii poLitice de centru sau de dreaptr, rcLrscltc si \r ftrrlncze'

partid dominant au guvernc stabilc' lstoria ;rolitici a italici o itrlrti clar. Pini l:t slrir;ittrl rrnilor '80, Democralia crc$tini oblinc aici irl ltlotl rcgttlrlt scorttri cie particl i1,nrinant, i.r stingli cstc tli'i;rrtl:i, t-tc:t ct: inlpiedici
coelitii crr lItt.r-rrrrlir':i I:r 1r:rrtitltrl tlominant. in tintp cc ltcc.sti st^l(-trrrrr lrtlrLri;r i. Itt.rl tttlrnlal si acl-rcri stlbilirrltt':r, irlsLrlrilitrrtt rr st t rlrlic'i clttp'i Je"rn
f<rrntarca
Lrr-rci

Totugi, nu toate sistemelc multipartidiste cu

alegitorilor de citre particic. Dcci centrul egichcruiui poliac nu este ocupat de o forqi poiruci. In plus, partidele au intrc ele o slabi distangi idcologici, sunt particie mai degrabd moderatc, extrcmele neproduczlnd forqe politice semniflcative. Din contri, cind existi mai mult dc 5 partide (pluraiism extrcm), sistemui cste in general pc>lanzat, partidele exprirnincl orientiri foarte diferite
uncle

fali

cle cclclalte. Accst sistcnl este $i multipolar, cu

un partid de centru. Iriecarc sistcm va avca tcndinqa sa cle evolugie . Pluralismul modcrat va ave2l e fecte
' l\Iarele Pattid Dcnxrcrat (-rc;itin din Iralia p,,stbclici: in , rriginel Democrazia cristiana (n.t.)

66

Picrrc llre:chorr

Partide/e politice

61

centripete gi pluralismul cxtrcm, cltcctc ccntrituge' In primul caz, competitia poliuci va impinge partidcle si se apropic dc ccntru, iar in al doilea caz, Ia intirirea pozigiiloiertreme. Criteriul polarizilii unui sistem politic amintegte, inci o dati, importarr\a culturii politice a tirii gi cea a instituliilor sale, in genez^ unui sistem partiz^tr. Stabilitatea sistemelor de partide nu este prin urmare ceva de la sine ingeles' un proces natural.Ea nu rezulti din legi de echilibru, ci chiar din faptul cA aceste legi sunt profund inridicinate in culturi gi in institulii, cele doui elemente fiind legate.
Sisteme Pattizane 9i rnecanisme electotale

oicrtei. S'i expunem aga-zisele legi gi sd le discutim

validitatea.
.gcratina/ majoih:tr ctt tn sinqtr ttrr at duce la biparti<lism, cu alternanga, cei pugin potentiali, a doui partide

mari. Intr-un

N{arrrice Duvcrger insistase in 1951 pe e fecte le structurante ale modurilclr de scrutin asupra sistemelor de partide. Mai tirziu, a- clat credit anumitor critici ce teoriilor salc. in edi$a din 1957 a lucririi s-^r', "d.ts sale ,rPartidele politice", el admite importanta ttadiliei politice gi a sttucturilor sociale in explicarea iistemelor partizane. Dar cl subliniazi ;;i inflr-renga, prea ncgliiati clupi pirerea sa, a trnrti ,,factor gcneral de Lrdin tehnic: sistemul elcctoral", apropiat clc ceca ce el nume$te o lege sctciolorlicirl. Rc{Lrlile j"cLrltri ptllitic concli;ioncazi rezultatul particlci setl, Pcr)trtl rr ftrltisi o alti mctafori, reglarea pieqci prllitice c--otrtlitiotlclzi structura
1 .'1 t'rrrbi dt /tqr
ti.il.lfr(t
-rr,tirt/rtqitzi f>tn/ru tt rlLrrit.fr'r/rr/ tto'ltrrihr r/t 'rcrutiu ptrtifu estc dc;iltft'l ytt:tttt. 1r /r|itrri n,ti rlt'qrabd

asemenea mod de scru[in care nu reprczinti minoritarii, micile partide ar putea si aibi in cel mai bun caz cAgiva alegi. Alegitorii forrnaqiuniior mici ar fi impingi intr-un astfel de sistem spre un vot util. $tiind cn cel pe care il susgin nu are nici o gansi, ei ar vota pentru candidatul unuia dintre cele doui partide mari care este cel mai puEin indepirtat de poziqia lor. f)oar alegitorii foarte convingi de programul unui partid mic ar vota Pentru acesta. Dacd totugi un Partid mic obqine citeva mandate, acest fapt igi are sursa in cloui fenomene. Unelc partide mici pot avea baze regionale plltcrnice, cum cste cazul partidek>r nationalitarel din N{area Ilritanie. Ille concentreazi clestule voturi in cAteva circumscriptii pentru a obgine mandatul pus in joc in fiecare clin accstea. Alegerea citorva padamentari poate rezuka 9i din stratedile de alianEi preelectorali intre un partid mare gi unul mic, cum at fi aliana dintre conservatnrii gi liberalii britanici din anii '50. Unele circumscripgii sunt cedate partidului mic de citre cel mare, care nu prezinti acoltt candidafi. in schimb, partidul mic e urbsent intr-un numir mare dc circumscriptii unde aleqitorti vote^zi in majoritate cu partidul mare, permitindu-i astfel acestuia si domine mai ugor celilalt partid marc. Partidul mic poate duce atunci o existenqi marginali, care ii permite si igi exprime opinia pu;in diferengiati, cu condigia si se situeze in orbita unui
I in orieinal nationnlitaircs, o inccrcare dc a sc cxPfln)a Pflntr-un singur cuviLnt etnicitxte, tcritori2llt2ltc $1 un anume nationalisn.t
particular (n.t.).

.ui t'nrbin de lcge iutidici s;tu t'ltctttr:tl;i lrllr'r/iItr/ ntio/ogtt ntr st rcfini aici /rt natti:a frrtr,uuttr/ti /t,r/ irt,rttt'rrltr'rrr' ti /'t f'tr-1'r tt't'il1:i /eqi' 'dt? lrpti i)rtrrytr n-dr L'tt:0tt.t/(' ltri/ r,nt' ,'tt,1'/tr'

lirloxt//i

de

Pierre Br6chor.r

Panide/e pa/iice

69

partid mare. Maurice Duverger ramine prudent in fbrmularea concluziilor sale. Sistemul maioritar cu un tur ar perrnite mentinerea unui dualism partizan deja stabilit, dar nu ar permite instaurarea mecanici a acestuia in liri unde multipartidismul este implantat puternic. Modul de scrutin este deci un fenomen foarte important al construirii sistemului paftizan, care se combini cu alte fenomene. in functie de celelalte elemente, intenrine ca un accelerator sau ca o frdni.
.gistenul majoritar cu dotd turari gi scrutina/ propo(ional tind amindoui citre pluralism. In primul caz, Partidele pot si se mlsoare in primul tur gi cleci nLr sunt impinse la acorduri preelcctcirale, la ahante ce evolueazti citre fuziuni, afa cum este cazul la scrutinurile maioritare intr-un singur tur. Deci pluralismul Partizan nu este

l)e bund seami se ftrrmeazi numai intre ccle doui tururi, partidele cele coalitii, dar rnai prost plasate dupi primul tur retritgindu-se in f:rvoarea celor mai bine plasate din aceeagi familie politici. in fr-rncqie de solidjtatea coaliljei, va fi r'orba de o simpli retragerc sau de o retragere inso;jti de rec<-rmandarea f?cuti alesitorilor si voteze in al doilca tllr cu ., + , r,in alt particl. In cazui unei reprczcntiri Pr()l)ortionale, nimic nu impinge particlcle si fuzirtrtczc s;tt-t tllriclr si clialoghcze. Nimic nu s-tr ()prrttc tcrll:ttivclor tlc sciziune, Pentru ci orice oricntare cllrc sc s('l):ll:t \:l PLtfe'l fi luata in considerarc, po,ltc si eilri rcl)r('7('lll:ll)1i si s:i i;i faci simEiti influcnqa in monrctrtttl c,,trslitrrlii Lrttrtt gr.rvcrn. Pur gi simplu, scrutitrrrl pr()l)()rti()lr:rl dc listi di greutate structurii paftizlrnc cltr(' l)();rl(' t:otttrola
redus de n-rodul cle scrutir-r.

mai bine padamentarii clccit itttr-trtt sistcln de scrutin maioritar ctr dotri tttrttri- S( l rrllltrrl pt r 'por
gi<rnal

lrside gi indepenclentc unele de altele, in timp ce scnravea ca rezuitat un nrultipartidism cu oreanizagii suple 9i dependente unele f :rti de celelalte (pentru ci ele trebuie si formczc coalitii). Aceste legi au fost discutate frecvent. Exceptiile la interacliunile enunlate, rare dupi autor, sunt mai numeroase decdt credea acesta. ln plus, catzalitatea Irccstui factc>r tehnic in generarea sistemelor parttzane cste indoielnici. Douglas Rae a intreprins un stuciiu sistcmatic al tuturor alegerilor legislative in 20 cle democrrrtii occiderttllc intrc 1945 5i 1964t. in urma eccstui studiu a ajuns la mai multe concluzii. Toate modurile de scutin, deci 9i reprezentarea proportionali, dau o primi celor mai puternice partidelor gi, deci, duc la sub-reprezentarea partidelor mici. Bineinteles, scrutendinga clc a cia un avantaj m:ri mare tinul majorit^r ^re dccit cel proporgional partidelor mari. Este fals si spui ci scrutinul maioritar cu un tur ar duce mcreu la bipartidism. Dualismul partidelor poate exista 9i in cazul altor moduri de scrutin, deci dualismul nu depinde doar de regulile tehnicii electorale. Cea mai mare noutate adusi dc srudiul lui Douglas Rae ccinsti in accentul pus pe mirimea circumscriptiilor. Acesta este, de fapt, factorul decisiv al diferentei dintre repartitia voturilor 9i cea a mandatelor. (lind circumscrip,trile au mai pugin de 6 mandate, prima pentru psrtidelc mari este importanti. (-u cit cregte numirul dc alcgi pe circumscripgie, cu atit scrutinul reprczinta mai bine micile tendinge. Lin scrutin proporlional cu listi nagionali cluce la o clistribugie a ntandatelor foartc apropiati de cea a voturikrr. Putem ilustra accst fcnomen prin

tinul majoritar cu doui rururi ar

ar

favc,riza., clcci, LIrl sislt

ttl ,1, 1t'lllrtlt

rlrtrltilllc,

t [)otglos il,lE, 'l'hc Political Oonsecluences of I']lcctoral I'tws, \'t/e

I

lnit'er.rifit Pres.r, 1 967

10

Pierre Br6chorr

Patidth

Sto/itice

71

situatia franct:2i. Modul de scrutin Pr()p()rlion,rl pe listd clepartamcntali, cxpcrimentat la alegerile legislative clin a iV-a Republici gi in 198(r, di un avantai sigur formagiunilor mari, n-rai ales in dePartamentele mrci. l)ln c()ntri,

Despre evolulia sis temului partizan francez

modul de scrutin adoptat pentru alegerile curopene (scrutin propor;ional pc listi na;ionaii, cu un prag minim de 5tt/u din vorurile exprirnate, necesar Pentru a
participa la distribuirea mandatclor) reprezinti dcstul de binc partidele mici gi tcndingele noi. l)ar cste simptomatic faprul ci acest mod de scrlrtin nu a frrst folosit in alegeri cu mizi politici imPortanti. Irl nu indeplincate frinctia cle simplificare a preferir-rtelor elcctorale, fiecare put'ind si votezc ,,cum ii spunc inima'". F'l nu difercrrlliazi, clecit fcrartc puEin, intre tendintelc care au acces
la reprezcntare.

r\m cxpiicat in capitolul precedcnt de cc, in F-ranta, lrirrticlcle politice s-au niscut tlrztu. Cultura politici francezd acordi o mai mare valoare reprezentirii prin deputali decdt stabilititii guvernamentale. Deci particlcle s-au creat tarziu, clar in numir mare, fiecare tcndinti a opiniei publice gisindu-gi propria expresie politicd 9i propriile elite padamentare. Cel pugin iaci lirti/ii P0litic( au o cxpresie politici constant'i ince1>ind cr: anli '20, uncori sr-rb forn.re fiagile gi tluctuante:

<:omunigtii, socialirstii, raclicaiii,

o clrcapti sau un centru

A9a curn

arati Pierre Martinl, modurile de scru-

tin au, mai ales, un efect clar asupra reprezentirii padamentare a fiecirui partid gi asupra aliangelor intre partide. Dar ele au un impact redus asupra
constituirii de sisteme politice 9i asupra repartitiei voturilor alegitorilor. De fapt, s-au confundat prea mult cauzele cu efectele. Este adevi.rat ci se observi cofespondente intre moduri de scrutint sisteme p^rtizane gi tipuri de aliante. Dar aceste corespondenle nu ar^td ci ar cxista un cvasi-dctcrminism dat de modul de scrutin. Adesca, clin contri, modurile de scrutin sunt alese satr nrotlificlttc in ftrnctie de existenta unei anumite culttrri gi :r trtrrri rtnrrrnit sistem politic. Modurile dc scnrtitr sttltt llriri dcgtabi
efecte gi nu cauze alc sistcltrclor prrrlizrrtrc.
,t lts rnotlts tlc \t tltlt,t 1b d.\'t/t/{tlil scrutin, llat/tLrt.;ilut, tn/1. { /,1', l , '/rttr'u, l')') An:nd Liip/tan, llilct:torrl S\sltttr:, Irr(l l).rr1\ 5\' ,1( ll)\: ir Strrrlr Of

tlc inspiraqie clemocrat-crc$tini, o clreaptir conscn'atoare. Deci multipartidismul a reprezentat regula, pentru ci, in aceasti Republici a deputatilor, nimic nu indemna in mod real la reducerea ofertei politice.
-'1/eqeile legis/aliue

din /916 sunt sin-rptt)maticc. Elc sc clcruleaz'i pc o mizi clari intre stinga Frontultri Popularl gi o dreapti uniti intr-un []ront Nati.,na12, in contextul
crizei economicc pi al cregterii antiparlamcntarismului. $i tonrgi nu existd o r,rnitate a candiclaturiior <lc stinga gi,

in iumlitatca circumscriptiilor, candidaturi unici a clrcptei. lrxisti multc candidaturi din partea micilor
cioar

oruaniza;ii, disiclcnte ale rnarilor tcnclingc. Exist5 dc fapt o meclie de 7,9 candiclaqi pe circumscripEie. Contextul

unor alegeri electorale, de luptd in jurul unei mize politice puternice, nu a fost suficient pentru a produce o ofertii politici simpli. Dc altfcl, r.or cxistn
' Frontul Popular:
rcuniur.tc:t partidcior de stinga pcntrrr llegcrile

' {.'1 lticm ,11.'1}tllN,

l.t

s s\:ri

ttt,

r'lt r r.r:ttrr
I

clin 193(r fcrrmati clin Prrticlul (lomunist, SFI() i;i Particlul Racical
(n.

' : t.).

J'u'cntv Scvctt I-)cmotr.tlits. ()'.l,tril

ttt',r'..'1 /'r,

Front.rl National: retrniune:r fortclor dc drcapta pcntru xcucirli

"

elcscrc (n.t.).