IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU arh. drd. Oana Andreea Cplescu

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

MEDIATECTURA

SUMAR

Lucrarea de fata este continuarea studiului despre fatadele media si face parte din cercetarea de doctorat intitulata Implicatiile dezvoltarii noilor media in productia de arhitectura. Concluziile investigarilor anterioare asupra fenomenului fatadelor media precum si a implicatiilor noilor media asupra imaginii de arhitectura vor fi folosite ca puncte de plecare in studiul actual ce are ca scop atat definirea noului termen de mediatectura si a zonei de aplicabilitate, dar si identificarea directiilor de evolutie impreuna cu posibile reguli si recomandari. Metoda de cercetare adoptata este documentarea studiilor de caz - manifestari considerate reprezentative pentru arhitectura media, punand accent pe lucrari (productii) realizate. Voi limita zona de studiu la lucrari ce se folosesc de tehnologia digitala acordand atentie celor in care dominanta este arhitectura (in detrimentul instalatiilor artistice, scenografice si a spectacolelor) datorita relevantei acestora in cadrul cercetarii doctorale.

DEFINIRE Simpla alaturare a doua notiuni (arhitectura si media) nu mai este suficienta pentru descrierea fenomenului; nu este vorba de o simpla inserare/suprapunere de media in/peste arhitectura si nici de a face media 3D1 ci de o hibridizare, de obtinerea a ceva nou ce poarta atat proprietati ale componentelor de baza si, in acelasi timp, dezvolta proprietati inedite.

Una din caracteristicile esentiale ale arhitecturii fiind spatialitatea

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

Complexitatea (si in acelasi timp dificultatea) definirii atat a arhitecturii cat si a media nu face cu nimic mai usoara incercarea de definire a mediatecturii; manifestarile de pana acum acopera o paleta larga de la constructii comunicative la comunicare construita. Nu mai este film, arhitectura, design sau comunicare, ci un altceva. Pentru o intelegere insa mai usoara a ceea ce se vrea o noua disciplina in curs de formare, ma voi folosi de cateva definitii date de cei implicati in producerea de astfel de hibrizi dupa care voi trece la analizarea unor productii, urmand a reveni asupra acestor definirii spre final. Mediatectura este orchestrarea si temporalizarea spatiului, este umplerea spatiului cu inteles si crearea unei sfere de comunicare.2 Sau : Transformarea spatiului intr-un loc al comunicarii cu adevarat atmosferic si combinarea de media si arhitectura pana in punctul in care nici una nu mai poate supravietui fara cealalta.3

PRODUCTII

Proiectele pe care le voi pune in discutie sunt exemple de abordari critice si experimentale ce se departeaza de tipologia ecranelor urbane de mari rezolutii ce abunda in spatii publice dense precum Times Square din New York, Picadilly Circus din Londra, sau altele asemanatoare din Tokyo, Singapore, Hong Kong, Shanghai etc. Aceste proiecte investigheaza relatiile dintre afisaj, arhitectura si spatiul public chestionand aspecte tehnologice, estetice si de continut media oferind raspunsuri personalizate. Realities:united

Fondata in 2000 de fratii Tim si Jan Edler, compania Realities:united este un studio de arta, arhitectura si tehnologie ce se foloseste de noile media si tehnicile informationale pentru a oferii servicii de consultanta, planificare si cercetare, dar si pentru a realiza proiecte
2

Mediatecture is the orchestration and temporalizing of space, the filling of space with meaning and the creation of a sphere of communication Christoph Kronhagel (Ed.) MEDIATECTURE, Springer-Verlag, Viena 2010 pg.39 3 Idem pg 45

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

pentru muzee, diverse companii sau alte firme de arhitectura. Un aspect important pentru Realities:united este explorarea capacitatilor comunicative ale arhitecturii catre exterior, dar si calitatea trairii spatiului interior de catre utilizator prin augmentarea si transformarea acestora cu ajutorul straturilor purtatoare de informatie si continut mediatic. Una din abordarile lor este investigarea design-ului ecranului, punand sub semnul intrebarii si incercand sa altereze fiecare din proprietatile acestuia pentru a-l putea intrebuinta drept element arhitectural cu adevarat. Scopul acestei cercetari este de a obtine o sinteza a mediului si obiectului, si o mai buna intelegere a relatiei dintre construit si semnale in miscare. 1. SPOTS (2005 - 2007) Proiectul realizat in Potsdamer Platz, Berlin reprezinta o instalatie temporara (18 luni, incepand cu noiembrie 2005) cu scopul de atragerea de clienti pentru cladirea goala aflata intr-una din cele mai exclusiviste locatii din Berlin. Comanda a fost pentru realizarea celui mai mare afisaj media de arta in spatiul urban. Investitia a fost parte din campania de marketing a HVB Imobiliare si continutul media transmis a fost conceput majoritar artistic (6 zile din 7) si doar in zilele de luni sa contina publicitate pentru obtinerea de finantari. Pentru realizarea acestei teme, s-a dezolvatat un program curatorial prin care artisti au fost invitati sa foloseasca platforma (inedita) atat pentru propriile opere dar si pentru reinterpretarea alaturi de companii prestigioase a sloganurilor de marketing ale acestora. Plecand de la tehnologia folosita pentru BIX (Graz) lampi fluorescente controlate individual echipa de la Realities:united a conceput o retea de pixeli cu dimensiuni mari (aproximativ 40 cm in diametru la 82 cm distanta) dispusi in grupuri asimetrice. Peste aceasta retea este asezat un strat semitransparent de folii aplicate peste fatada cortina de sticla avand culori variabile pentru o difuzie mai buna a luminii si pentru a inlesni citirea imaginilor afisate. Ansamblul de pixeli luminosi si ecrane colorate semitransparente cu geometrii si amplasari diferite este prezent in spatiul urban pe tot parcursul zilei, fie ca instalatia este pornita sau nu. De altfel una din cerinte a fost realizarea unei expresii adecvate si in timpul zilei. Proiectul a chestionat aspecte ale tratarii muchiilor (limitelor ecranelor), ale tranzitiei de la afisaj la cladirea suport, estetica elementelor vizibile din instalatie precum si calitatile de expresie ale imaginilor de joasa rezolutie. Pozitia luata este una aparent anacronica fata de
3

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

valul de ecrane LED ce abunda pana la sufocare cu rezolutii uriase si o claritate a imaginii si culorilor ce concureaza cu cinematograful. Programul curatorial condus de Andreas Broeckmann a demonstrat puterea de expresie a unei astfel de instalatii de mari dimensiuni si totusi de o simplitate neintruziva si mare sensibilitate artistica. Merita mentionata una din lucrari, Sensor de Nicolai Carsten care prin intermediul unui program de calculator transforma informatii colectate de diversi senzori in zona (precum miscarea si densitatea populatiei din piata, nivelul de zgomot, nivelul de lumina etc) intr-un afisaj luminos variabil devenind o reprezentare abstracta a vietii din Potsdamer Platz; Sensor este o reprezentare grafica a pulsului zonei catre care este orientat. Succesul de care s-a bucurat SPOTS vine ca o confirmare a importantei adoptarii unui limbaj arhitectural adecvat pentru astfel de proiecte in spatii publice si implicarea arhitectilor in dezvoltarea lor atat la nivel conceptual, cat si al realizarii continutului. 2. Crystal Mesh (2009) Instalatia are rolul de decor si fatada media pentru complexul ILUMA din Singapore, constructia fiind prima dintr-un proiect mai amplu finantat de guvern pentru conturarea districtului denumit Bugis destinat vietii de noapte a orasului. Principiul de lucru a fost (la fel ca in cazul SPOTS) de a oferi o anumita forma sursei de lumina, de a modela pixelii folositi astfel incat fatada sa aiba expresivitate atat in timpul zilei cat si al noptii. Pasul inedit a fost de a crea o structura cristalina din policarbonat pentru fiecare sursa in parte, care in loc sa fie amplasata in spatele unui perete transparent uniform a strapuns prin acesta. Rezultatul este o tesatura tridimensionala cu topografie pregnanta ce speculeaza expresia estetica a becului ca element ornamental. Avand in vedere ca locatia este in curs de dezvoltare, in urmatorii 10 ani fiind planificate spre execute mai multe cladiri, expresia adoptata este una simpla, dorindu-se a-si pastra puterea si dupa ridicarea cladirilor invecinate ce vor beneficia (probabil) de cele mai noi tehnologii de afisaje electronice cu LED-uri. Ca si in cazul anterior continutul mediatic trebuie dezvoltat special pentru aceasta instalatie, dar spre deosebire de SPOTS rezolutia si tehnica de afisare nu permit realizarea unei imagini omogene si/sau unitare, ci mai degraba creaza o senzatie de medializare a cladirii. Acest aspect este un ingredient important al arhitecturii in stabilirea unei legaturi
4

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

vizuale intre functiunile gazduite (cinematografe, teatre, cluburi, restaurante si magazine) si contextul urban. 3. C4 (2011 in constructie) Propunerea castigatoarea a concursului pentru Centrul de Creatie Artistica Contemporana din Cordoba4 a fost facuta de arhitectul Nieto Sobejano care apoi a comandat atelierului Realites:United dezvoltarea fatadei media; lucrul la conceptul si design-ul acestui invelis media fiind facut in stransa colaborare cu arhitectii implicati in realizarea cladirii. Urmand evolutia conceptuala si tehnica a instalatiilor dezvoltate de Realities:united, proiectul C4 (aflat in curs de executie) este cel mai avansat pas in deconstruirea afisajului electronic obisnuit. Transformarea uniformitatii pixelilor si a grilei in cazul acestei lucrari este una severa, fatada suferind o mutatie. Daca in cazul Crystal Mesh pixelii strapungeau invelisul semitransparent pe care si-l pliau in forme regulate geometric, aici elementele luminoase se afunda in textura masiva a fatadei generand poligoane deformate intercalate in secvente usor variabile. Dificultatea a fost in pastrarea unei prezente solide si masive a cladirii in special pe parcursul zilei si abia la activarea instalatiei aceasta sa devina un perete media special relationat la arhitectura si activitatile din interior. Pentru a oferi aceasta senzatie nu doar vizuala, dar si tactila, fatada este realizata din ciment armat cu fibra de sticla, iar perforatiile se comporta precum niste reflectoare ingropate in grosimea peretilor. Cladirea se intinde pe mai bine de o suta de metrii in lungime fiind orientata spre rau, fiind astfel perceputa de la mare distanta. In aceste conditii rezolutia fatadei poate fi redusa si neomogena. Eterogenitatea fatadei este posibila si fiindca s-a observat, ca in realitate, creierul este cel ce vede si nu ochiul; creierul determina daca o imagine este lizibila sau nu pe baza de modele si motive cunoscute anterior. Geometria perforarilor prismatice a fost determinata prin algoritmi dezvoltati special pentru a evita luminarile indirecte si a pastra claritatea luminii emanate din fiecare prisma in parte optimizand astfel si consumul energetic. Asemanator celorlalte proiecte de la Realities:united si aceasta fatada necesita un program curatorial dedicat pentru a putea servi drept mediator intre cladire (institutia artistica) si orasul careia se adreseaza.

Centro de Creacin Contempornea de Crdoba, Cordoba - Spania

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

Lab[au] Laboratory for architecture and urbanism

Infiintat in 1997 in Bruxelles de un grup de artisti printre care Manuel Abendroth, Jerome Decock si Els Vermang, studioul Lab[au] se orienteaza cu predilectie in crearea de opere artistice, spectacole si scenografii audio-vizuale pentru care isi dezvolta propriile programe si interfete. Echipa interdisciplinara formata din arhitecti si artisti abordeaza aspecte legate de interfata dintre arhitectura si iluminatul controlat, dezvoltand algoritmi complecsi pentru stabilirea interactiunii dintre instalatii si spatiul urban. Sustinand pozitia unei relatii stranse dintre arhitectura si tehnologie Manuel Abendroth afirma ca [...]in societatea informationala, arhitectura trebuie sa adreseze aspecte legate de dezvoltarea de software si hardware precum si de managementul continutului media ca o modalitate de integrare de noi forme de comunicare, procese informationale si fluxuri de date in artefacte spatiale. Iar in viitor influenta acestor aspecte in proiectarea de arhitectura nu poate decat sa creasca.5 chrono.tower si Touch Dexia Tower, Bruxelles Folosindu-se de lampi RGB-LED instalatia putea ilumina individual fiecare din cele 4200 de ferestre ale turnului. Atat chrono.tower cat si Touch s-au folosit de aceste lampi pentru programe diferite menite a transforma turnul de birouri intr-o sculptura luminoasa urbana pe timpul noptii, bazandu-se pe relatia parametrica dintre lumina (naturala) si timp in decurs de 24 de ore lumina apare, se intensifica pana la apogeu si apoi se diminueaza treptat pana la disparitia completa si apoi ciclul se repeta. Chrono.tower s-a dorit o transpunere a acestei relatiei timp-lumina in culori (in loc de intensitate luminoasa) astfel: orele sunt luminate cu rosu, minutele cu verde si secundele cu albastru. Rezultatul este un proces prin care trei suprafete colorate ilumineaza succesiv fatada, cu fiecare secunda ce trece se lumineaza cate un rand de ferestre cu albastru, cu fiecare minut unul in verde si cu fiecare ora unul in rosu; cu trecerea timpului culorile primare incep sa se suprapuna generand suprafete de culori secundare: galben, cyan si magenta. Suprapunerea continua si turnul devine din ce in ce mai luminos culminand cu
5

[...] in the information society, architecture must adress the development of software and hardware and the issue of content management as a means of integrating new forms of communication, information processes and information flows into spatial artefacts. And the influence of such issues on architectural design is, in the future, set to increase. - http://lab-au.com/#/theory/article_algorithm-and-lig/

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

miezul noptii cand este complet alb dupa care procesul este inversat. Lumina devine continutul arhitecturii, devine insasi mediul. In cazul Touch, obiectivul a fost indepartarea asocierii fatadelor media cu design-ul corporatist si apropierea de arta urbana. Pentru aceasta s-a folosit o interfata speciala (tip touch screen) intr-un pavilion amplasat in piata din fata turnului. Fiecare punct de pe interfata era atribuit unei ferestre, toata suprafata de contact fiind defapt intreaga fatada desfasurata. Interfata detecteaza atingerea si poate interpreta si gesturile pentru a defini puncte, linii, suprafete si acordandu-le valori pozitive sau negative in functie de orientarea miscarii6 pe ecran si putand imprima si miscare elementelor definite. Totodata oricine foloseste interfata poate in acelasi timp sa faca o fotografie a compozitiei create si afisate pe cladire, fotografie ce poate fi trimisa sub forma de e-card. Inaltimea de 145m a turnului il face vizibil in mare parte din oras, iar o astfel de personalizare a prezentei sale nocturne influenteaza imaginea orasului. Utilizarea tehnologiei si a internetului in cazul acestui proiect transforma experienta si modul de identificare cu si in spatiul public defineste arhiectura ca interfata.

Valoarea pozitiva insemna o miscare de la stanga la dreapta sau de jos in sus si era atribuita unei iluminari cu alb in timp ce valoarea negativa stingea lumina in acel punct.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

Ag4 Mediatecture company

Cu sediul in Koln, ag4 realizeaza proiecte ce imbina arhitectura, media si design-ul de la inceputul anilor 90, fiind implicati in toate fazele de realizare de fatade media, instalatii si sisteme tehnice (de la concept, proiectare, executie si dezvoltare tehnica). Tot ei sunt responsabili pentru formarea denumirii de mediatectura si a discursului legat de aceasta. O inventie importanta a companiei este realizarea in 2005 a primei fatade media transparente, idee pe care au urmarit-o de mai bine de 10 ani, dar pe care nu au putut-o concretiza decat odata cu avansarea si perfectionarea tehnologiei LED-urilor. Ag4 a dezvoltat de asemenea si un sistem generativ de afisaj pentru fatadele media denumit Interactive Media Pool Platform sau pe scurt IMPP. 1. Peretele de ceara O instalatie speciala dezvoltata de ag4 pentru noul sediul din Geneva al companiei de tehnologie genetica Serono este peretele de ceara (The Wax Wall, 2007). Cerinta a fost de transformare a prezentei peretelui masiv de beton armat din foaier (ce are rol de protectie la foc fata de alte corpuri mai vechi ale ansamblului). Problema a fost ridicata de discontinuitatea acestui perete, prin fata caruia trec un numar de pasarele si astfel orice imagine ar fi fost dezvoltata pe toata inaltimea peretelui devenea greu de perceput inclusiv datorita distantelor variabile de privire (ori de pe pasarele la foarte mica distanta de perete, ori din foaier la o distanta optima unui afisaj integral). Solutia adoptata a fost alcatuirea unei suprapuneri de straturi diferite: o structura de metal ale carei elemente au sectiunea triunghiulara pe care sunt montate casete din ceara de albine unele dintre ele avand incorporate module de LED-uri. In partea din spate a structurii, acoperind peretele de beton armat sunt montate oglinzi generand astfel o noua profunzime spatiului foaierului, iar in spatiul dintre oglinzi si casetele de ceara a fost instalat un bazin de apa pentru colectarea unei ploi de picaturi controlate electronic. Chiar in lipsa unei iluminari a picaturilor de apa, prezenta acesteia se face simtita atat climatic, cat si auditiv. Instalatia are stimuli pentru mai toate simturile: auditiv si senzorial prin ploaia artificiala, tactil si olfactiv prin ceara de albine, vizual prin continutul fragmentat de imagini, text si logo-uri, afisat prin LED-uri si efectele de oglindire, iar peste toate acestea se suprapune un ultim strat, al oamenilor ce traverseaza pasarelele. Toate aceste straturi

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

suprapuse creaza un efect al simultaneitatii, al realitatii, iar cei ce trec prin fata instalatiei devin involuntar parte din aceasta. Continutul media difuzat de casetele de ceara a fost special conceput pentru aceasta instalatie atat de artisti, cat si de ag4 si utilizeaza algorimul de alternare IMPP. 2. Fatada media transparenta, Mediamesh si Illumesh Realizata prima data in 2004 pentru T-Mobile in Bonn, fatada media transparenta a fost alcatuita dintr-o plasa de otel si baghete de aluminiu in care au fost inserate LED-uri asezata peste fatada de sticla. Spre deosebire de ecranele tipice dispuse pe fatade ce acopera cladirea pana la estompare si care uneori devin dominante in detrimentul arhitecturii, fatada media de la ag4 are subtilitatea de a se contopi cu arhitectura. Un fenomen decisiv este dat de zonele negre din imagine care sunt complet transparente datorita lipsei luminii si astfel arhitectura din spate devine vizibila si trece in prim plan. In mod similar daca spatiul din spatele imaginii are acelasi grad de iluminare ca cel emis de LED-uri acesta devine vizibil. Aceste efecte transforma sistemul intr-o adevarata arhitectura media unde cladirea si stratul de imagini devin tesute, lizibile simultan generand o noua estetica asemanatoare in mare masura cu tehnica din Photoshop de asezare de layere unele peste altele ce poseda transparente diferite. Totodata privirea din interior spre exterior este in mare parte neobstructionata, aspect foarte important pentru calitatea spatiului si confortul celor ce isi desfasoara activitatea acolo. Pornind de la experienta primei fatade media transparente, ag4 au inceput colaborarea cu GKD7 si au dezvoltat un sistem de integrare in plasa de inox, de bucati metalice cu sectiune rotunda, in care sa fie amplasate LED-urile permitand in acelasi timp inlocuirea usoara a lor; sistemul a primit denumirea de Mediamesh. Folosirea acestui sistem a dus la cateva observatii ale modului in care plasa de metal reflecta lumina emisa de LED-uri: reflectia se face pe distante mari, dar in acelasi timp este foarte asimetrica, directia verticala fiind cea purtatoare de reflexii in timp ce reflexia orizontala aproape ca lipseste. Speculand aceasta particularitate a fost dezvoltat Illumesh care este in mod evident mai ieftin in comparatie cu Mediamesh, dar care insa nu poate fi

Gebruder Kufferath Duren - producator printre altele de plase din inox folosite atat pentru protectie solara cat si pentru design-ul de fatade.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

aplicat decat pe suprafete mari pentru a putea forma imagini lizibile, efectul formandu-se pe inaltimi de minim 15m. Indiferent de sistemul adoptat, fatadele media transparente de la ag4 ofera o dimanica sensibila a cladirilor pe care sunt intrebuintate, fiind o ingemanare aproape poetica dintre arhitectura si media, fiind mediatectura..

ART+COM si Atelier Bruckner - BMW Museum (2008)

Parte din procesul de integrare a unui nou muzeu in cladirea castron din ansamblul sediului din Munchen a fost realizarea unei instalatii media in tot spatiul expozitional. Principiul calauzitor a fost continuarea strazii in interiorul cladirii si folosirea rampei in spirala in acest scop. Dar piesa de rezistenta este BMW Square Mediatecture, instalatie realizata de ART+COM si Atelier Bruckner ce devine inima vibranta din expozitia permanenta. Spatiul expozitional beneficiaza de o inaltime de 13 m si este strabatut de pasarele ce permit admirarea masinilor expuse. Instalatia ce imbraca peretii intregului spatiu (cumuland o suprafata de peste 700 mp) este realizata din panouri duble de sticla sablata montate in fata unui afisaj din peste 1,7 milioane de LED-uri monocrome. Rolul sticlei sablate este de difuzie a luminii emise de diode si crearea unui spatiu continuu, translucid ce invaluie si pare ca pune in miscare intreaga expozitie. Continutul media este o animatie abstracta sau cu motive tematice si efectul creat este de dematerializare si stimulare a arhitecturii. In acelasi timp afisajul raspunde prezentei vizitatorilor, pe care ii antreneaza in scenariul sau

10

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

Din proiectele prezentate anterior se pot evidentia cateva caracteristici precum si zone de aplicabiliate pentru mediatectura. Desigur, enumerarile nu se doresc exhaustive, listele putand fi extinse, completate si reinterpretate in functie de viitoare manifestari in aceasta directie, domeniul fiind inca foarte tanar. Caracteristicile mediatecturii cea mai evidenta proprietate este formarea unui spatiu hibrid, ce detine o structura fizica, spatiala si in care, pe care sau prin care se produc imagini continutul de media este o componenta importanta modul de afisare utilizeaza un numar mare de surse luminoase integrate (in unele cazuri sunt folosite si/sau elemente mecanice) continutul media este produs electronic si in general managementul acestuia se face utilizand mijloace digitale. Aplicatii Suport/ajutor de branding Crearea de identitati (corporatiste, urbane, sociale etc) Instalatii artistice sculptura media Bayer, FLUX - valuri binare, f5x5x5 etc. Spectacole si evenimente Targuri, expozitii, conferine, receptii Spatii comerciale (de regula magazine de lux precum Prada sau mall-uri)

11

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

PROBLEMA CONTINUTULUI Avem (ca societate) o fascinatie spre avansul tehnologic incat problemele de continut se ridica foarte tarziu, abia spre final ne punem intrebarea la ce anume va folosi mediul respectiv; inca suntem definiti de celebra afirmatie a lui M.McLuhlan: mediul este mesajul. Problemele de continut sunt inca prea putin chestionate chiar si in mediile academice. Subiectul a fost superficial tratat in cadrul conferintelor de specialitate din ultimii ani si consider ca este nevoie sa mai treaca un timp pana ce tehnologia devine ubicua si cotidiana pentru ca orientarea atentiei sa fie spre dezvoltarea unui continut propice. Cu alte cuvinte, sa folosim noile media si sa le exploatam capacitatile atunci cand este cu adevarat nevoie. Exemplele discutate pana acum se folosesc de un continut dezvoltat special pentru fiecare locatie in parte, pentru fiecare tehnica de afisaj in mod distinct si cu implicarea cel mai ades a artistilor din domeniul media. Ce conditii trebuie sa implineasca un continut adecvat de media si ce nu trebuie sa fie ? Este mai simplu de afirmat deocamdata ce trebuie evitat: sa nu fie film in sensul clasic; mediatectura nu este televiziune sau cinematograf. Spre deosebire de filmul conventional (cu inceput si final) dramaturgia pentru mediatectura este diferita, nu poate avea linearitatea filmului fiindca nu detine controlul cand privitorul intra in spatiul ei. Filmul pentru astfel de spatii trebuie astfel gandit incat privitorul sa poata patrunde in orice moment, fara fir epic. O astfel de abordare este dedicata spatiului si nu timpului, miscarea in spatiu a privitorului dand linearitate si transformandu-l pe acesta in regizor. Aceasta implica oferirea unui continut bogat din care privitorul isi alege succesiunea prin simpla sa miscare si orientare vizuala (care nu este neaparat doar o parcurgere liniara), in lipsa unor moduri mai directe de actionare asupra continutului video (interactiune prin intermediul senzorilor si/sau prin diverse interfete). Dramaturgia pentru mediatectura este noncronologica, neliniara si spatiala. Rolul filmelor de mediatectura este de a crea o anumita atmosfera, o stare de spirit sau mai bine spus de a fi ambientale. Folosirea lor este oarecum asemanatoare folosirii materialelor de finisaj pentru a crea senzatii: comfortul si caldura lemnului sau a textilelor, asprimea pietrei nefinisate, raceala metalului etc. Pentru a realiza insa o atmosfera fara a
12
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

deveni deranjante prin prezenta lor filmele ambientale trebuie sa nu aiba o repetitivitate evidenta, iar aceasta poate fi obtinuta in doua feluri: ori au o lungime foarte mare si astfel momentul reluarii nu este deranjant8 sau sunt generate asamblari prin diversi algoritmi ce asigura o ordine aleatoare. De asemenea, tipul de material video trebuie ales si in funtie de tehnologia de afisare9 si de modul in care aceasta este perceputa (sau mai bine zis integrata in spatiu). In cazul instalatiilor care deconstruiesc ecranul lucrand cu dimensiunile si formele pixelilor si al grilei de afisare, cum este cazul abordarii celor de la Realities:United, continutul de media trebuie dezvoltat pentru fiecare lucrare in parte, reguli de lucru fiind concepute in functie de specificitatea lucrarii. E imposibil de adaptat pe Crystal Mesh, de exemplu, materialul media folosit in cazul instalatiei SPOTS. Dorinta oamenilor de contact social, de apropiere, poate fi vazuta in dezvoltarea rapida a retelelor sociale precum Youtube, Facebook sau a blogurilor. A aduce o astfel de dorinta in spatiul fizic prin intermediul media este o provocare serioasa cu privire la continutul instalatiilor mediatecturale, dar, daca Internetul e un spatiu de rezonanta sociala10 fatadele din spatiul urban ar putea in mod similar sa rezoneze ritmul vietii publice. Pana in prezent nu s-a ridicat problema unui concept cultural global (orientat spre continut) referitor la design-ul de simboluri mediatice in spatiul public. Intrebarile legate de cine controleaza continutul si de reglementari estetice raman deschise. In lipsa unor reglementari adecvate si de stabilirea unor orientari calitatea dezvoltarii de media in spatiul public ramane la latitudinea investitorilor si a echipelor de proiectare implicate. Lipsa de implicare sau incapacitatea de reglementare si de management este periculoasa, fiindca poate duce la rezultate tensionante intre media, arhitectura si spatiul public urban. Marturie pentru deznodamantul unor astfel de tensiuni acumulate este atitudinea municipalitatii orasului Sao Paolo care, in 2007, a interzis reclamele in spatiul public. Decizia s-a datorat insa si faptului ca o parte importanta din reclame erau amplasate ilegal si situatia era foarte aproape de a scapa de sub control.

In functie de destinatia spatiului in care acestea sunt inserate se face o bucla indeajuns de mare pentru ca vizitatorul acelui spatiu sa nu surprinda repetitia in cazul unor galerii de arta aceste filme pot fi si de 14-20h 9 Tehnologia de media poate varia foarte mult, de la un afisaj monocrom difuz pana la high definition, astfel nu orice continut video se preteaza a fi diseminat prin orice tehnica. 10 Descriere facuta de psihologul, cercetatorul si consultantul de management prof. Peter Kruse

13

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

METODE DE LUCRU Cum proiectam cand unul din elementele constructiei este media, cand informatia prinde consistenta ? Fiecare grup implicat in productia de mediatectura si-a dezvoltat un mod propriu de lucru in cele mai multe dintre cazuri prin producerea insasi a tehnologiei utilizate. Voi descrie succint cateva din metodele folosite si dezvoltate pentru productia de mediatectura. Design parametric Metoda (aplicata de Lab[au]) se bazeaza pe interdependenta dintre parametrii specifici media si arhitecturii, adica cere ca design-ul artistic si procesul de creatie sa contina cai metodice si conceptuale de a se folosi de media si tehnologie. Modurile uzuale de a vedea lucrurile, terminologiile si legaturile sunt chestionate si reduse la parametrii ca o modalitate de a genera noi reguli, conexiuni si asocieri. Rezultatul este un limbaj coerent de forme artistice. Este nevoie insa ca parametrii tehnologiei alese sa fie clar prezentati si folositi in mod concret. Premisa este ca media si arhitectura sa se complimenteze una pe cealalta, iar aceasta se obtine prin tratarea arhitecturii ca mediu si design-ul de media drept arhitectura. Unul din rolurile artei si al artistilor este de a fi martorii timpului lor, cu alte cuvinte ei trebuie sa investigheze aspectele artistice si utilizarile noilor tehnologii fie in legatura cu noi materiale sau cu dezvoltarea de noi idei11. Lumina mijloc de comunicare Aceasta metoda se bazeaza pe considerarea si punerea in prim plan a luminii, element dominant in mediatectura, si tratarea acesteia drept componenta arhitecturala. In general aceasta abordare se foloseste de arhitectura ca suport pe care se dezvolta instalatiile

11

One of the roles of art and artists is to be witnesses of their time, which is to say that they should investigate the artistic aspects of the use of new technologies whether in connection with new materials or the development of new ideas E.L. Schoffer, Commenary about Lab[au] Catalogue of the bi-annual art grandeur nature 2008

14

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

luminoase ce vor genera volume si efecte noi odata pornite, fara a afecta expresia arhitecturala atunci cand nu activeaza. Metoda este in mod uzual folosita la interventiile pe constructii existente si in special la cele cu o valoare deosebita avand cel mai mic impact fizic asupra cladirii. Proiectii video mapate Un caz special al folosirii luminii pentru a crea mediatectura sunt proiectiile video 3d sau mapate, ce permit adaptarea imaginii video la caracteristicile specifice fatadei. Efectul acestui tip de proiectie este o transformare vizuala a arhitecturii ce devine scenografie pentru prezentari teatrale. Cei care au dezvoltat aceasta tehnologie sunt UrbanScreen, o echipa interdisciplinara formata din arhitecti, muzicieni, scenografi si artisti condusi de Till Bottewerk, Manuel Engels si Thorsten Bauer. Chiar daca aceasta tehnica este foarte teatrala si poate deveni o problema, in ceea ce priveste intelegerea arhitecturii care prefera in general sa contina mesajul in moduri mai abstracte si subtile, potentialul acestei metode de a dezvolta relatii stranse si de indentificare intre oameni si spatiile urbane merita atentia arhitectilor.

EFECTE SPATIALE Arhitectura moderna inceara sa conceapa moduri de a construi care sa ofere maximum de flexibilitate si deschidere. Rolul acestei virtualizari este de a incuraja crearea contextului in care individul sa prospere si prin asta sa cuprinda adevaratele valori moderne: libertate, deschidere si individualitate. Se poate spune asadar ca arhitectura, in special cea moderna, a incurajat crearea de spatii virtuale. Pe de alta parte, potentialul media electronice, atunci cand sunt integrate in arhitectura, este de augmentare a spatiului, generand astfel interfete spre lumi virtuale. Virtualitatea arhitecturii amplificata de virtualitatea data de media duce la necesitatea dezvoltarii de tehnici noi de expresie, sau mai bine zis este necesara o coordonare tehnica intre arhitectura si media pentru a structura efectele asupra perceptiei umane si pentru a evita suprasaturarea cu diversi stimuli a mediului in care traim.

15

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

Complexitatea relatiei dintre arhitectura si media electronice nu a prezentat o problema pana recent fiindca arhitectura a avut rolul dominant de configurare a spatiilor; dar acum, multe spatii sunt formate mai eficient prin media electronice, iar acestea functioneaza dupa alte reguli. Spatiul public proiectat arhitectural face comunicarea posibila intre oameni in timp ce un spatiu public conceput mediatectural devine parte din aceasta comunicare. Spatiu augmentat Termen inventat de Lev Manovich din 2002, acesta inseamna ca spatiul fizic are suprapus un strat de informatie ce se modifica dinamic. Exemple concrete de astfel de spatii sunt magazinele sau garile sau foaierele in care sunt amplasate afisaje electronice si, dupa cum am artat, uneori integrate cu instalatii media. Dar aceasta augmentare nu inseamna ca spatiul fizic devine irelevant, ci din contra, tocmai prin interactiunea spatiului fizic cu informatia se creaza o noua forma de experienta, uneori surpinzator de artistica. Tocmai datorita acestui efect de modelare a spatiului, design-ul pentru spatiile augmentate ar trebui sa fie abordat in maniera arhitecturala sau mai bine zis, arhitectii si artistii trebuie sa considere sfera electronica invizibila a fluxului de informatie ca avand substanta, ca fiind un spatiu consistent si sa-l trateze ca ceva ce are nevoie de structurare, politica si, nu in ultimul rand, o anumita poetica. Spatii curgatoare Tehnologia digitala deschide potentialul de a virtualiza absolut totul. In paralel, retelele informationale au devenit un element structural al societatii cu care ne-am obisnuit. In acest context Manuel Castells inventeaza termenul de spatiu curgator (space of flows) in incercarea de a evidentia fluiditatea sociala, comportamentele si modurile de organizare ale erei digitale. Aplicat insa in cadrul mediatecturii, spatiul curgator mai prinde un inteles: de generare a unei experiente unice si continue. Aceste spatii sunt continuarea (fireasca) a interpretarii spatiului social. Problema ridicata de acest efect este ca exista riscul unei revarsari de informatie pana la inecarea spatiului si a trecatorilor prin acel spatiu, daca alcatuirile mediatecturale (fie interioare fie fatade media) nu sunt bine alcatuite. Pe termen
16
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

lung exista varianta dezvoltarii unei indiferente la acestea, dar in momentul de fata media electronice exercita inca un grad ridicat de fascinatie. De aici reiese nevoia ca spatiile in care informatia este revarsata sa fie proiectate in stransa legatura cu instalatia de media aferenta pentru a controla efectul de spatiu curgator.

CONCLUZII

Scopul mediatectului nu este de a invalui arhitectura cu o membrana (al carei aspect poate fi schimbat permanent) acoperind si mascand astfel constructia, ci exact opusul: identificarea unui mod de a influenta arhitectura. Dezvoltarea arhitecturii din ultimii ani dovedeste o nevoie crescanda pentru complexitate. Nevoia de miscare, de dinamizare si flexibilizare a spatiilor devine posibila prin infuzia de media, cladirile se extind (virtual) cu ajutorul noilor media. In anii 1960 Marshall McLuhlan afirma ca imbracamintea si adapostul nostru sunt forme extinse ale invelisului nostru (a pielii). De timpuriu arhitectura a servit ca mijloc de a ne adapta la mediul natural. Arhitectura contemporana trebuie sa functioneze, in plus, si ca un mijloc de adaptare la mediul informational. Trebuie sa functioneze in acelasi timp ca o forma extinsa a invelisului nostru in relatie cu natura dar si in relatie cu informatia. Astazi arhitectura trebuie sa fie o imbracaminte de media.12 afirma Toyo Ito intr-un interviu.

Mediatectura poate fi considerata fata vizibila a societatii informationale si comunicationale. Nu este doar decor, design sau forma, este comunicare construita printr-un limbaj actual.
12

In 1960s, M. McLuhan said that our clothing and shelter are the extended form of our skin. From

old times, architecture has served as a means to adjust ourselves to the natural environment. The contemporary architecture needs to function, in addition, as a means to adjust ourselves to the information environment. It must function as the extended form of skin in relation both to nature and information at once. Architecture today must be a media suite http://www.designboom.com/eng/interview/ito_statement.html

17

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

Arhitectii trebuie sa se implice in proiectele de media ce se folosesc de cladiri, la fel precum se implica atunci cand se proiecteaza instalatiile sau structura acelei cladiri. Consistenta stratului de media (cu aspectele sale tehnice si in special efectele spatiale, emotionale) trebuie luata in calcul din stadiile incipiente ale proiectarii. Dupa cum am aratat, cele mai de succes lucrari (succes masurat in raspunsul pozitiv primit din partea celor ce au intrat in contact cu lucrarea) au avut un concept dezvoltat de arhitecti impreuna cu media designeri.

Arhitectii si regizorii au moduri asemanatoare de abordare, aspect ce usureaza colaborarea in cazul proiectarii si lucrului cu mediatectura de la dezvoltarea de concepte pana la realizarea tehnica. Atunci cand nu este abordata precum un ornament si tratata superficial, media poate fi folosita pentru rezolvarea de probleme spatiale, de configurare si de calitate a locului, poate genera chiar spatii complet noi devenind o interfata spre o lume virtuala in stransa legatura cu spatiul fizic. Noile media in arhitectura nu vor inlocui modul in care este inteleasa si practicata aceasta in momentul de fata, asa cum nici o tehnica noua nu a insemnat sfarsitul mediilor anterioare televiziunea nu a inlocuit definitiv radioul sau presa, internetul nu a insemnat sfarsitul cartilor si sintetizatoarele nu au reprezentat sfarsitul muzicii clasice; efectul insa este de a deschide noi directii, noi moduri de a gandi si de a configura spatii in paralel cu cele deja existente si de a rearanja felul in care lucrurile se faceau pana acuma. Daca filmul si-a inceput existenta intai ca un mijloc de divertisment (ca multe alte tehnici de media de altfel), odata ajuns la maturitate a castigat statutul de arta, iar tehnica lui este folosita in arii vaste; evident ca impactul dezvoltarii unui astfel de mediu asupra perceptiei umane, asupra societatii precum si asupra celorlalte medii a fost unul major, implicand in special reorganizarea tuturor sferelor afectate. Fiecare domeniu a fost afectat de dezvoltarea noilor media, dar in loc sa fie o interventie cataclismica reactia este de adaptare; dupa un prim val in care noi tehnici si tehnologii sunt la moda acestea isi iau locul alaturi de cele consacrate si evolueaza impreuna. Nu trebuie sa ne ferim de utilizarea noilor media in arhitectura, trebuie doar sa ne reevaluam modul in care foloseam diferite medii anterior si sa adoptam in mod critic ceea ce are de oferit acest nou

18

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA

IMPLICAIILE NOILOR MEDIA N PRODUCIA DE ARHITECTUR - MEDIATECTURA -

limbaj digital. Istoria ne arata ca nici negarea si nici ignorarea nu pot preveni modificarile sociale determinate de progresul tehnologic. Revolutia digitala a atins toate aspectele societatii contemporane. Tehnologia inca nu a atins maturitatea13 si e greu de anticipat cand o va face; in aceste conditii e dificil de evaluat efectele pe termen lung ale noilor media dar, un lucru este cert: posibilitatile de configurare de noi tipuri de spatii fie ele publice sau private, interioare sau urbane nu poate fi ignorata. Modul in care aceste spatii sunt concepute, se manifesta si evolueaza precum si felul in care sunt relationate la societate si utilizatori in toata complexitatea lor este una din indatoririle mediatecturii si cred ca asistam la dezvoltarea unei noi discipline ce acopera o zona aflata la limita dintre arhitectura, tehnologie, arta, teorii de media, sociologie, filozofie si stiinta imaginilor.

13

Fapt dovedit de altfel de efervescenta cu care noi si noi efecte si aplicatii apar ce au la baza limbajul digital si in special noile media; nici Internetul nu a atins inca un nivel matur dovada sta dezvoltarea recenta a WEB 2.0 sau mai bine zis avantul retelelor de socializare si abundenta de continut generat de utilizatori.

19

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI arh. drd. CPLESCU OANA ANDREEA